Adevěrul, ianuarie 1911 (Anul 24, nr. 7656-7682)

1911-01-28 / nr. 7680

Airol XXIV-lea No. 7680 FONDATOR ALEX. V. BELDÎSVIANU PUBLICITATEA CONCED­AT­A EXCLUSIV Agenție­ de Publicitste CAROL SCHULDER & Comp. Strada Karageorgevici Mo. 18.—Telefoi» 3/4 BIROURILE ZIARULUI i București, Strada Sărindar No. d­ Sasául Exemplara! vmerî 28 mmnafi&Wh DIRECTOR POLITIC CONST. MINLE Abonamente cu premii i Vii ti ...... ......... ... !»« luni ............. a !§•** Vrei luni ............. . Pentru străinătate prețul este îndoit. TELEFON: Direcția și Administrația No. 14/1 © Redacția: cu Capitala „ 14/10 „ m Provincia „ 14­ 99 „ „ Străinătatea „ 12/40 Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice de la corespondenții noștrii «­♦» lim se prezinți lupta electorală Declarațiile unui mare elector Deși lupta electorală ar­e încă în toiul ei, totuși cîte­va acte disperate ale guver­nului dau pe față preocuparea cea mare a carpiștilor, marele pericol care se a­­s­u­opie. Pentru înitîia oară în țară la noi vedem în ajunul unor alegeri generale, la înce­putul unei nouî guvernări,­­ fierberea a­­ceasta extra­ordinară în lagărul guverna­mental, teama ca guvernul să nu fie trîntit, în alegeri. Cînd s’a mai pomenit la noi ca un gu­vern nou să treacă printr’o astfel de si­tuație, să aibă o astfel de atmosferă, să se acrediteze.» în toate cercurile politice posibilitatea ca guvernul să fie bătut în alegerile generale ? Liberalii și rarpiștii n’au­ voit să dea nici o semnificație politică victoriilor electorale dobîndite de takiști în alegerile parțiale din cei doi ani din urmă. Liberalii căutau să justifice pierderea acelor­ alegeri spunând că au fost siliți să lo­vească în unele interese ale alegători­lor, dar după fie­care înfrîngere electo­rală ..L­ndependance Roumaine“ excla­ma : le gouvernement, reste­­­r Carpi­știi spuneau că takiștii au avut norocul că s’au declarat vacanțe parla­mentare în centrele unde sunt tari. întă-ne în ajunul alegerilor generale prezidate de un guvern pur conservator, al asanărei moravurilor, de un guvern al regelui. Cum vor explica acum carpiștii atmos­fera care domnește, în toată țara, cre­dința că guvernul va fi bătut în alegeri? Dacă guvernul ar avea cea mai mică certitudine că va reuși să-și formeze ma­jorități parlamentare cu cari să se poată menține la putere, cu siguranță că d. Carp și vechea gardă junimistă n’ar to­lera acele nelegiuiri și acte degradatoare cari se făptuesc de la Dorohoiu la Se­verin. Toată suflarea carpistă e însă îngrozită de atmosfera care se menține de la cons­tituirea guvernului Carp și anume că a­­vem a face cu un guvern provizoriu­ care nu va izbuti, ori­cite sforțări nebunești ar face, ca să-și alcătuiască majorități parlamentare în stare a prelungi exis­tența ministerului de azi. * * # Vom înregistra azi o interesantă expu­nere a situației electorale făcută într’un cerc politic, de un mare elector care azi se află în rîndurile carpiste și în măsură de a ști tot ce se petrece în tabăra guver­namentală, căci se agită pentru a salva situația carpiștilor. Acest elector spunea : — ..Nu putem tăgădui că suntem­ în mare primejdie, că de astă­ dată trebuie să facem sforțări uriașe ca să trecem gîrla. •„Nu trebue să cântărim mijloacele de luptă, nu trebue să ne emoționăm un moment de protestări și intimidări. Tre­bue să mergem orbește înainte, căci ju­căm ultima carte, existența guvernului și partidului carpist depinde de rezultatul alegerilor. Avem nevoe, pentru­­ a ne pu­tea menține, nu de majorități relative, ci de majorități, mari, compacte, omo­gene. Altfel suntem­ pierduți. „■ ca să ajungem la acest rezultat, o re­pet, nu trebue să dăm înapoi o clipă, nu trebue să ne speriem de protestările con­tra ingerințelor. Aparatul administrativ trebue forțat­ să ne dea ori­ce concurs îi vom pretinde. Să nu cruțăm nici un sa­­crificiu bănesc și să avem toate îndrăz­nelile. „Ce va zice regele? E o prostie să se gîndească cine­va că regele ne-a dat pu­terea ca să cădem în alegeri. Din contra , cel mai mare interes îl are azi regele ca să reușim în alegeri, interesul ca corpul electoral să ratifice actul personal al su­veranului. Deci regele are să ne tolereze totul, ba chiar ne va încuraja în acțiunea noastră electorală. Dovadă că de două săptămînî curg protestări la palat, am făcut somațiuni cu trîmbița în fata pala­tului, continuăm energica acțiune dela Botoșani și nici un semn de dezaprobare dela rege. Și nici nu se va vedea acel semn ! „Trebue să prevedem însă că majori­tăți tari nu vom putea smulge. Ne împă­căm cu ideea că vom avea o opozițiuni puternică : poate peste 50 opozanți în Ca­meră și peste 40 în Senat. Știm că opozi­ți­a contează pe 70 deputați în Cameră și 50 senatori. Aceasta ar însemna cădem noastră. Dar sperăm să strecurăm o ma­joritate cu care să ne putem menține cît­va timp. Apoi vom recurge la aice combinațiuni. „De altfel e de prevăzut că de acum în­nainte toate guvernele vor avea opozi­țiuni mai puternice. Se poate ca guver­nul nostru să aibă ghinionul de a lupte în parlament cu cea mai puternică opo­zițiune din care s’a văzut la noi. „Nu ne este frică însă că vom avea după cîte­va luni din nou un regim li­beral. Dacă această formațiune conserva­toare mi va reuși, avem să avem un gu­vern Take, Ionescu, — aceasta o recunost chiar liberalii și God­ăș a spus-o veste la Brăila. Nouă nu ne dă mina s’o­ spu­nem în public, dar știm bine că regele n’are să se mai hazardeze ca după cîte­va luni să recheme pe Brătianu, expunîn­du-se ca și acest guvern să cadă în a­legeri“. Iată cum se exprimă electorii guverna­mentali în convorbirile ce le au­ asupra situației electorale. Dacă electorii carpiști vorbesc astfel, își poate ori­cine închipui cu­ de critică­­ situația guvernului. „ Nu ne putem însă împiedica de a cons­­­tata cum disperarea face pe guvern să-și s­cape singur și mai adine groapa în care speră să arunce pe alții. Cu cit va deschide tîrg mai vast; cu cit va amenința, va promite și va păcăli mai mult, cu atîta va spori numărul acelora cari, indignați de mijloacele murdare la cari recurge regimul, vor ști să facă Uz de secretul votului, dîrul o lecție,cumplită pe care s’o ție minte acești cerșetori de voturi. Ci­ despre­ era de asanare morală care s’a deschis pentru armată, regele poate fi mîndru de isprava sa. Aducînd un regim pe care țara l’a vă­zut venind ca o provocațiune Și pe care-l privește cu silă și-l simte că vrea să înă­bușe libera ei respirare, regele a știut că pînă și în armată goana după robirea con­științelor se va întinde pînă la al nouălea neam al ofițerilor. Acum culege roadele înțelepte, soluți­­uni ce a dat crizei politice. De altfel, fără de circulările confiden­țiale, sistemul începuse a doua zi după venirea regimului de azi și a fost denun­țat regelui printr-o telegramă a unui ve­chi bi oștean părinte al cîtorva­ ofițeri. Fapte de acestea revoltă conștiința pu­blică, trezind și mai bine simțul datoriei cetățenești în fața urnelor. Saturn — ■ ......■ % jfr— — NA.ZEITII Trenul guvernului. Nu voiți sa vorbesc aici de­­ trenul“ pe ca­­re o duc boierii la guvern. O duc boerește, fiindcă cel puțin pînă la alegeri au la înde­­mină 270.000 de lei fonduri pentru...... „men­ț­nerea ordinei publice“, plus vre-o 60,000 de la eterne pentru menținerea....... păcea în Eu­ropa, știut fiind că la putere avem pe Paci­ficatorul Europei. Aici voiți să eternizez însă o metaforă elec­torală a prefectului de Prahova, d. Luca E­­lefterescu, care făcîndu-și datoria de agent electoral, a declarat la o întrunire, că gu­vernul actual e un tren, care strivește tot ce i se pune în cale“. Putem asigura pe Mirabaul guvernului la Ploești cum că trenul guvernului va deraia în ziua de 16 Februarie, orele 10 seara, avînd vre-o 70 de morți și vre-o sută de răniți. Ziarele îl vor anunța sub titlul: .Catastrofa reia colegiu­­l iii!“ Pac. Expulzarea unui român - guvernu­­l lui Carp și a pierdut capul — Guvernul d-lui Petre Carp, în despera­rea chinuitoare ce Va cuprins de teama a­­legerilor cari bat la ușă, desperare c­are'l face să se teamă pînă și de adierea frun­zelor și sâ vază în ori­care cetățean neîn­­r­­ai menta.; in partidul guvernamental un adversar politic bun de înlăturat sau de cumpărat, a comis pe ziua. de ori cea mai utită și neașteptată faptă. A expulzat un român transilvănean sub pretextul, că. ar fi manifestat pe stra­dă după întrunirea conservatorilor-demo­­crați de Duminica trecută. Faptul acesta grav, chiar foarte grav, deși, de necrezut­, este totuși din neferici­re riguros exact. Tin­erul Alexandru Lalescu, român transilvănean asîmplin înienit, impiegat în direcția serviciului statistic din minis­terul de­ finanțe, fiind surprins și luat ca facind parte din mulțimea care a ma­nifestat după întrunirea lat­istă, tic­lu, mineca trecută, a fost arestat și dus la poliție. După stabilirea identităței, tînărul La­­tescu, fără a mai fi lăsat să se apere, a fost pur și simplu destituit d­e către d. P. Carp, ministrul de finanțe, și apoi predat poliției de siguranță spre, a fi ex­pulzat. Operația aceasta gravă și stupidă, care va pune desigur pe gânduri pe toată lu­mea iubitoare de libertățile noastre pu­­btice, a fost îndeplinită cu iuțeala fulge­­ruluă Marți după amiazi, cîn­d, tînărul însoțit de dam­itendormi, a fost condus la Predeal și predat în mina au­torităților maghiare. Mărturisim sincer, ne stă mintea în loc de graba inconștientă și inima ușoară, cu care șeful guvernului a comis această infamie plină de grave și primejdioase consecință. Suntem adine convinși însă că gestul nenoricit­ al guvernului reacțiunei boe­­rești va provoca în toată suflarea romî­­n­ească cea mai legitimă revoltă și indig­nare. Dacă asemenea, măsuri neuzitate de­cit de guvernele cele­ mai odioase ne do­vedesc situația de plîns a proaspătului guvern hărăzit țării, de regele Carol, ne­ putem închipui de ce mai poate fi, capa­bil acest simulacru de guvern, care se te­me pivă și de umbra sa! Impila. unta și nedemna faptă a d-lui Carp pune guvernul său în cea mai tris­tă lumină, pe care o regretăm, sincer pen­tru reputația d-sale uzurpată. Suntem siguri că această căzăcească procedare a guvernului ,, asanărei mora­vurilor“ va găsi în toate inimile româ­nești un ecou așa de puternic. Iacit nu se va putea mărgini, numai, la disprețul ce merită asemenea măsuri revoltătoare și eșite de mult din uzul luptelor noas­tre politice. Capitala și țara întreagă va pedepsi, nu ne îndoim, pe gubernatorul Petre Carp, care, spre regretul tuturor, își începe șu­­breda­a și trista-i guvernare exact în con­­dițiunile în care a căzut guvernul lui Ioan Brătianu la ISSS,­­după 12 ani de putere. I. Rusu­ fibrudeanu ------------------------------------­Pini Intr­ai noi­ m — Goana după votări — Ni se aduce la cunoștință un fapt care poartă în totul pecetea actualei guvernări boerești. Comandanții de trupe au primit circu­lari confidențiale ale ministerului de răs­­boi prin cari li se cere ca de urgență să comunice acestui minister tablouri cu nu­mele ofițerilor de sub ordinele lor pre­cum și numele exacte cu adresele tutu­ror rudelor acestor ofițeri : tată, frate, so­ți, văr, cumnat, ginere. Este vorba de a se începe o goană dis­perată pentru vînarea voturilor rudelor de ofițeri, în schimbul promisiunilor de înnaintare, permutare sau prin amenin­țări. Faptul caracterize­ază mai bine ca orice situația disperată a regimului în fața cor­pului electoral.­­ _ Prejeditare Contra Rege. Nimic nu e mai... înălțător, mai vesel și mai ridicul în acelaș timp decit să vezi ,Epoca“, în a cărei colecție găsești pro­punerile cele mai regicide la adresa rege­lui Carol, apărînd tronul și dinastia îm­potriva... d-lui Take Ionescu. Dar să lăsăm la o parte această glumă și să vorbim serios. Guvernului nu i-a plăcut de loc tema discursului rostit la meetingul de Dumi­necă de către d. Dissescu. I-a plăcut cu atît mai puțin cu cit a fost probabil bine aformat de ce putere ele argumentare și logică constituțională a fost analiza fă­cută situațiunei politice de d. Dissescu și modul cum massele cetățenilor au pri­mit această analiză luminoasă și incisivă. Căci a fost o însuflețire rară în asistență, atît de bine a concretizat cuvîntarea d-lui Dissescu a ceea ce agită în mod latent su­fletul politic al țărei. Guvernul nu găsește alt răspuns la a­­ceastă stare­­ sufletească—și 'la ' formularea ei constituțională decit acuzarea că ase­menea „atacuri“ sunt rezultatul unui „calcul mizerabil“ și că sunt puse la cale ,cu premeditare“. Țara se va întreba care calcul este mai mizerabil : acela de a apela la țară să ju­dece actul regal de a da Puterea celor respinși de corpul electoral timp de trei ani, ori acela de a fi mers la rege și a-î fi pus cuțitul la gît și sub amenințarea că boerii fac gol în jurul tronului să se extorcheze Puterea? Țara se va întreba: c­înd a fost pre­meditare și pindire? Atunci cînd un partid, în care țara și-a reînnoit de nouă ori încrederea, a fost înlăturat de la gu­vernare, spre a se face loc striviților, ori atunci când­ acest partid, direct nedreptă­țit­ de Coroană, se adresează­ corpului e­­lectoral și-i spune : — împotriva regelui, căruia i s’a smuls un decret de guvern, apelăm la corpul electoral, ca să anuleze cu votul său decretul extorcat?! Cu calcul mizerabil, cu premeditare criminală împotriva suveranităței voinței corpului electoral mina de boerî de la guvern a atentat la însuși regimul con­stituțional și acum cînd simte că se a­­propie ziua judecatei apără Coroana de atacuri pentru a se put­ea tupila mai bine la spatele ei. Voturile cetățenilor vor trece peste ca­lul regelui spre a izbi pe acei cari sin­guri vor plăti îndrăzneață încercare de a trata voința unei țări ca murmurele unor robi, cărora li se astupă gura cu o mină de monede, ori cu pumnul. S. Y. R. ------------------------------------­ Traiedia d-lui Carp Cînd lumea citește toate samavolniciile , caii se dedau agenții carpiști și­ mai dos administrația actuală, cînd citește despre mascaradele princiare din Boto­șani, despre arestările la sate, despre afi­șele numeroase ce se lipesc, despre calen­darele sedițioase ce se împart, — cînd lu­mea le citește, le aude și le vede toate a­­cestea, ea se întreabă : — Ce zice, ce face d. Carp ? E ca o dureroasă deziluzie care­ o co­prinde. E ca o părere de rău că vede un bărbat care i se prezenta și pe care o cre­dea, altfel de­cit pe politicianii ceilalți, căzînd în rîndul lor, căzînd în primul mo­ment în care a venit în atingere cu pu­terea, neputînd rezista corupției și demo­­ralizărei care e în legătură cu dânsa.­Și iară­și iară lumea se întreabă • — Ce zice, ce face d. Carp ?... Ne-am repetat și noi această întrebare și fără a ne duce la d. Carp, am găsit răs­punsul la dînsa. Suntem­ siguri că dacă cine­va ar pune d-lui Carp întrebarea a­­ceasta, d-sa ar răspunde .. —r Ce zic ? Aici. De atîtea ori am fost, ea victima alegătorilor și a politicianilor, în cu­ nu­ ’mi pare räu să fie și ei odată vic­timele aceluiaș sistem. Ce zic de Calenda­rele sedițioase ce se împart și de afișele mincinoase ce se lipesc ? —"Le socotesc foarte spirituale. Mă bucur de ingeniozi­tatea stupidă a autorilor lor și mă bucur mai ales de farsa, ce am să le-o joc, cînd după ce nu voi mai avea nevoe de dînșii le voi da, pașaportul. Ce fac ? Nu fac ni­mic, nici nu voi face nimic pînă după a­­legeri. Nici n’am ce să fac deocamdată. Activitatea­ mea.nu va începe de­cit după ce voi avea majoritatea în Cameră. Atunci să vedeți ce o să fac ! Atunci, voi înce­pe abia cu programul meu de asanare mo­rală, atunci voi pune capăt tuturor ilega­lităților și samavolniciilor, atunci voi pu­­­ne capăt abuzului și corupției, atunci voi începe cu clădirea paradisului rom­â­nesc, după chipul și asemănarea celui prusac. Și spunind acestea d. Carp ar fi foarte­ sincer. In capul d-sale, de­sigur, că d-sa­ are convingerea că imoralitățile ce se co­­mit acum sub patronagiul d-sale, sunt ul­timele cari se vor fi petrecut în Rou­tîlnia; ca ele sunt neapărat necesare pentru ca în­firșit să poată realiza ideile d-sale de­cenale, de moralizare a funcționarilor, a țarei într­egi­ Și în această judecată a d-sale reapare iarăși tragicul care e legat de person­ali­ta­tea politică a d-lui Carp. D-sa care se cre­de realist ca și Bismarck, nu cunoaște rea­litatea. D-sa care avea ideile înaintate ale­ unu­i european occidental, vroia să le realizeze cu mijloacele unui junkăr din Prusia Orientală. D-sa bărbat de stat în­­tr’o țară cu un Suveran ales de abia o ju­mătate de secol, vroia să introducă aci mentalitatea și legiuirea unei Monarc­ii seculare. După decenii văzând că nu reușește, d. Carp s’a gîndit la o altă soluție. Să se fo­losească de toate mijloacele ,,naționale“ ale politicianior pentru a’șî asigura ma­joritatea și deci puterea, pentru ca după ce o va avea să realizeze ideile d-sale. Dar nu încape îndoială că tocmai aceas­tă socoteală a d-lui Carp e cea mai greșită. Cu o majoritate — presupunînd că ar a­­vea-o — alcătuită în așa chip, d. Carp nu va putea realiza nici una din ideile sale. Din imoralitate nu poate naște morali­tatea și cu o majoritate obținută prin i­­moralitate și corupție, nu se poate stabili­ un regim de moralitate și integritate. Și dacă nu va fi dată o­piniei publice și această ultimă dezluzie ca d. Carp să re­nunțe la tot trecutul d-sale,­­ atunci vom vedea ivindu-se acel mare conflict în­­re partidul compus din cele mai dispa­rate elemente și șeful consequent cu tre­cutul­ său, iar pe d. Carp răsturnat.de..... d. Carp. K­lflIUS —------------**----------------.. ► Adeverim.■e-­ Gjnjermil^^egarath^ Observăm ca presa regimului a cum­ pără­sit calificativul de z guvern al reparațiunei“ pe care încercase să’l lipească ministerului boeresc. 1 Se vede că presimte că alegerile vor face severnul reparațiunea, guvernul..... sepa­­rațîiinei de putere! Bandele Guvernul calcă din ce­ în ce mai b­ine. A­­cum declară prin oficiosul său că bandele cari huiduesc și insultă pe membrii opoziției suit... tot ale opoziției! Taman declarația lui Fericht de la Cameră ca­­ A devenit“ și-a spart singur geamurile! E un guvern care se vede că știe bine că nu are ce pierde, căci alegerile le consideră de mai înainte pierdute!... Zile guvernamentale Duminecă și Luni guvernul a avut zile de sărbătoare în Capitală. Pretutindeni, la „Dacia“, la „Eforie“, pe stradă, s’a strigat cu mare entuziasm: Jos guvernul! Rigoletto. — ....................................................... Părerile unul spectator — D. P. P. Carp — Am rămas sub impresia cuvintelor a­ micului m­eu, care, în fața începuturilor ce vedem și pregătirilor ce guvernul face pentru alegeri, scârbit și indignat excla­mă „Am închinat lui Carp idealul și cre­­­dința mea, i-am dat tot, nu mi-a mai „rămas decît Conștiința mea ! „Aceasta însă nu i-o dau !“ Cum înțeleg de bine această mișcare sufletească, această revoltă a unei nobile firi I . D. Carp era nu numai pentru partiza­­nii săi, dar și pentru adversari, un om mai presus de nivelul comun. Era admirat nu numai pentru calită­țile sale, dar chiar pentru acele defecte care îl făceau impopular și greu minis­teriabil în sistemul nostru representativ D. Carp nu s’a putut adapta nici­odată mediului social nici mediului politic din care a făcut parte, ceea ce de altfel nu­ micșorează — ba din contra — și constit­u­ie chiar originalitatea, personalității sale. Era croit mai mult pentru a fi Cance­lar în Prusia decît prim ministru în Ro­mân­ia. j­ Acestea le știe d-sa, și i le-au reproșat toți amicii personali, cari și-au petrecut viața iertîndu-i toate excentricitățile cari Tau depărtat de putere, și Fail urmat cu dragoste și cu credință, închinîndu-i ne­numărate dovezi de sacrificiu și de ab­­negatiune ”. Carp era tipul omului de caracter, practicînd, chiar și în politică, cinstea și sentimentele gentilomului occidental: era o figură frumoasă, reprezintînd tipul elegant. Nu e vorbă, pe acei ai săi fideli apostoli îi trata cu o desinvoltură carii trișînd ingratitudinea, le da epitete, pe cari păreau a le merita prin răbdarea lor ; dar așa cum era, li ședea bine. U­n asemenea om trebuia să rămîie, în istoria noastră contimporană, un model de integritate­ politică care să ser impue respectului­­ generațiunilor viitoare. Acum un an, ascultînd discursul ce a pronunțat la Cameră, la discuțiunea mes­­sagiului, admiram împreună cu mulți alții, cum, la vîrsta sa înaintată, se pre­­sintă­ încă așa de bine la tribună. “îl? A lua pe acest om și a’l încărca cu răs­punderea unor fapte care vin­ în contra­dicție cu tot ce a zis, cu tot ce a făcut pînă acuma, este o faptă rea. D’această faptă rea nu sunt capabili amicii săi cei adevărați, cei desinteresațî» CHESTIA ZILEI O hotădre alarmantă Filipesou : Ce­­ aci, coană Petro ? Coana Petra: Uite o să-mi da­ți poalele peste tn> Pînă cînd cu triața amară ? ! Filip escu : Să nu faci una ea asta, că ți se văd­ŭ cestiurile, și pierdem și restul de 30 la sută cit ne-a mai răm­­as ! Aceștia sînt oameni de inimă; ei acum suferă în inima și în conștiința lor. Dar cî­tușî de puțin nu se sfiesc să co­mită această faptă rea, aceia cari, ambi­țioși și speculanți din fire, s’au alipit pe lîngă dînsul, pentru a exploata capitalul lui politic și moral și pentru a parveni sus, tot mai sus, peste umerii, chiar și, peste capul lui! » ! Azi. Cei cari au cunoscut pe,d. Carp, nu’l mai recunosc. E un alt om. D. Carp a­ devenit oportunist! O fi a­­vînd planurile sale. O fi ținînd mult să le aplice. Știe că nu mai are timp de așteptat, nici de pierdut, și presupus că a hotăărit să meargă înainte, trecând peste scmpulurile de odinioară, peste ori­ce piedice s’ar ivi, punînd curajul și e­­nergia firei sale în învingerea tuturor obstacolelor, chiar celor morale, acelea ocmai peste cari odinioară n’ar fi pășit.. V* »Și Ioan Brătianu, vai, a coborît p’acest aluivecuș. Și el avut­a un scop: Voia să facă­­ revizuirea. Dar într’o zi, la Cameră, scâr­bit, peste măsură,­ a pus piciorul în prag și a strigat în gura mare, în plină ședin­ță, răstindu-se către speculanții și ex­ploatatorii cari îl scoseseră din răbdări : „Am tolerat abuzuri, procese scanda­­­loase, chiar și­­ asasinate, numai și nu­­­mai ca să fac revizuirea...“ Tristă mărturisire! Tot atît de tristă și noua îndrumare a d-lui Carp ! Scopul, doar, nu­ scuză mijloacele!...! Scopuri curate­ nu se împacă cu mijloace murdare. Fruntașii țărei n’ar trebui s’o uite ! * Dar ce nevoe avea d. Care să se co­boare dela înălțimea în care sta:? Nu îi era destul să se slujească de spi­ritul de servilism, care e, vai, destul de răspîndit în țara noastră și care aduce plocon ori­cărui guvern atâtea conștiinți, atîtea devotamente! Să se fi mulțumit cu zestrea guverna­mentală. Dacă, în condițiunile în cari a ve­nit,— cu ajutorul ei­, izbutea în alegeri, atît mai bine ! Nu d-sa ar fi fost de vină, ci țara, pă­cătoasa de țară­. Dacă însă rm izbutești, lasă puterea, —­ cum ai știut altădată s’o lași, — și pleacă demn acasă. Dar să vii tu, omul cinstit, omul în­treg, omul de bronz, și să permițî ca, sub­ guvernul tău, să se organizeze și să se perfecționeze mijloacele de corupț­iune și de intimidare prin cari se falsifică alege­rile , la vîrsta în care ai ajuns să te faci, corupătorul altor conștiințe, să vii să spo­rești nu mă ni î celor servili, celor lași, celor trădători, LA ViI SĂ LĂȚEȘTI HĂUL, să faci rana morală de care suferă țara ta și mai mare decît ai găsit-o, aceasta nu e opera cu care să își încheie cariera sa politică un om ca d. Carp î Față cu apucăturile ministrului de in­terme, față cu programul de acțiune al întregului aparat de sub ordinele sale, cu pregătirile de intimidere și corupțiiune ce se fac pentru lupta pe viață și pe moarte ce se va­dă în viitoarele alegeri și cu faptele ce vedem, înțeleg starea de spirit a amicilor adevărați ai d-lui P. P.­ Carp, și î> compătimesc. O mare decepțiune finală, o infinită nîhnire îi așteaptă.­­ Eu, care îmi aduc aminte ca acela»? d.l Carp, a zis d-luî Catargiu, ln 1800, că ve­­­nirea sa în capul gu­vernului, însemnează­­ ■UN PAS ÎNAPOI, mă tem ca istoria,­ printr’o crudă ironie a soartei,­ să .n’aibă, a înscrie că alegerile din 1911, făcute sub­ firma d-sale, ne-au întors moravurile lectorate d’acum 20—30 ani!! Bătrînul va fi cumplit de răzbunat. j aeșgiei directS» A­­ PROGRAMUL MED — Votul universal — de Vasile M, Kogäbtreeaim ä Am cerut încredin»­re sătenilor­­ din col. II de Ilfov, pe temeiul unui program­ de care cititorii acestui ziar au luat cu­­noștință acum cîte­va zile. In fruntea acestui program figurează votul universal, direct, egal și secret. Despre votul universal s’a scris și se va mai scrie, și pînă ce suveranitatea na­țională nu se va întrupa în acest fel de vot, care, în materie politică înseamnă stabilirea principiului egalităței celei mai desăvîrșite, discuțiunea asupra chestiu­nei nu va înceta. > Nu am intențiunea pentru moment­­ de a deschide o polemică asupra votului universal. Cînd, prin angajamente for­male și precise din partea partidelor care voesc revizuirea Constituției, se va pune hotărît problema electorală, vom­ lua și ea cuvîntul, pentru a apăra această mare revendicare a democrației romînești. Deocamdată vreau numai să lămuresc considerentele principale cari m’au făcut să pun în fruntea programului meu ce­rerea pentru introducerea votului uni­versal. , , , , Votul universal a fost și este, în toate țările din lume, un punct, fundamental al democrației. El este la baza tuturor pro­gramelor politice ale democrației. Lucrul este explicabil. Cucerirea pute­rei politice pentru întrebuințarea mijloa­celor de care dispune statul la realizarea unor anumite scopuri și idealuri, este tendința ori­cărui partid sau grupări de interese. Democrația, care înseamnă dom­nia celor mulți, pentru cei mulți, pentru interesele celor mulți, nici nu se poate gîndi măcar la cucerirea puterei politice fără ajutorul votului universal. Ori­care sstem electoral care nu e votul univer­sal, este formamente restrâns și nu­ repre­zintă de­­cît anumite interese, opuse în cele mai multe cazuri, intereselor popo­rului, luat în întregul lui. In politică nu se face sentimentalism, nici filantro­pie. Filantropia socială există în cărți, în conferințe, la baluri de bine-facere, îîns nu în realitate, nu în viața de toate zi­­lele. Aci hotărăște interesul și puterea pusă în interesul acelora cari au forța politică. Priviți la țara noastră. Ce rol au cele cinci milioane de țărani și sutele de mi de muncitori de la orașe ? La noi e încă­ un ideal ca să se lase libere, — adică să i se dea voe din grația, celor de sus — ale­gerile la sate, pentru ca țăranii să-și poa­tă alege cei 38 de deputați ai lor. Unde ei aci democrația? Unde e aci ,dreptatea? Unde e aci suveranitatea națională dă care vorbește Constituția? Cercetați întocmirea noastră electorală1. Ea reprezintă egoismul, cel mai cras de­ interese de clasă: Colegiul­ I, al celor pu­­țni dar bogați, cu cele mai multe scaune în Parlament (75 în Cameră) , colegiul IT, mai jos de­cît superiorul lui (cu 70 scaune în Cameră), și al Il-lea, sărma­­­șul col. III, colegiul minciună,­­ guvernelor, zestrea ministerială, cu mai 38 scaune. Azi întocmirea electorală face ca g­vernul să fie stăpân pe țara legală, fiii că prin budget, el ține în mînă ne cai­m mulți alegători. Numai votul universal poate să adu morală in alegeri, curățenie în practi guvernamentală și dreptate pentru to Teama de cezarism, de înecare a aleg­­orilor conștienți din col. I și II în ma rurală, teama aceasta este neîntemeiat in care Jart* votul miversa­ a mai cle

Next