Adevěrul, ianuarie 1911 (Anul 24, nr. 7656-7682)
1911-01-28 / nr. 7680
Airol XXIV-lea No. 7680 FONDATOR ALEX. V. BELDÎSVIANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Agenție de Publicitste CAROL SCHULDER & Comp. Strada Karageorgevici Mo. 18.—Telefoi» 3/4 BIROURILE ZIARULUI i București, Strada Sărindar No. d Sasául Exemplara! vmerî 28 mmnafi&Wh DIRECTOR POLITIC CONST. MINLE Abonamente cu premii i Vii ti ...... ......... ... !»« luni ............. a !§•** Vrei luni ............. . Pentru străinătate prețul este îndoit. TELEFON: Direcția și Administrația No. 14/1 © Redacția: cu Capitala „ 14/10 „ m Provincia „ 14 99 „ „ Străinătatea „ 12/40 Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice de la corespondenții noștrii «♦» lim se prezinți lupta electorală Declarațiile unui mare elector Deși lupta electorală are încă în toiul ei, totuși cîteva acte disperate ale guvernului dau pe față preocuparea cea mare a carpiștilor, marele pericol care se asuopie. Pentru înitîia oară în țară la noi vedem în ajunul unor alegeri generale, la începutul unei nouî guvernări, fierberea aceasta extraordinară în lagărul guvernamental, teama ca guvernul să nu fie trîntit, în alegeri. Cînd s’a mai pomenit la noi ca un guvern nou să treacă printr’o astfel de situație, să aibă o astfel de atmosferă, să se acrediteze.» în toate cercurile politice posibilitatea ca guvernul să fie bătut în alegerile generale ? Liberalii și rarpiștii n’au voit să dea nici o semnificație politică victoriilor electorale dobîndite de takiști în alegerile parțiale din cei doi ani din urmă. Liberalii căutau să justifice pierderea acelor alegeri spunând că au fost siliți să lovească în unele interese ale alegătorilor, dar după fiecare înfrîngere electorală ..Lndependance Roumaine“ exclama : le gouvernement, rester Carpiștii spuneau că takiștii au avut norocul că s’au declarat vacanțe parlamentare în centrele unde sunt tari. întă-ne în ajunul alegerilor generale prezidate de un guvern pur conservator, al asanărei moravurilor, de un guvern al regelui. Cum vor explica acum carpiștii atmosfera care domnește, în toată țara, credința că guvernul va fi bătut în alegeri? Dacă guvernul ar avea cea mai mică certitudine că va reuși să-și formeze majorități parlamentare cu cari să se poată menține la putere, cu siguranță că d. Carp și vechea gardă junimistă n’ar tolera acele nelegiuiri și acte degradatoare cari se făptuesc de la Dorohoiu la Severin. Toată suflarea carpistă e însă îngrozită de atmosfera care se menține de la constituirea guvernului Carp și anume că avem a face cu un guvern provizoriu care nu va izbuti, oricite sforțări nebunești ar face, ca să-și alcătuiască majorități parlamentare în stare a prelungi existența ministerului de azi. * * # Vom înregistra azi o interesantă expunere a situației electorale făcută într’un cerc politic, de un mare elector care azi se află în rîndurile carpiste și în măsură de a ști tot ce se petrece în tabăra guvernamentală, căci se agită pentru a salva situația carpiștilor. Acest elector spunea : — ..Nu putem tăgădui că suntem în mare primejdie, că de astă dată trebuie să facem sforțări uriașe ca să trecem gîrla. •„Nu trebue să cântărim mijloacele de luptă, nu trebue să ne emoționăm un moment de protestări și intimidări. Trebue să mergem orbește înainte, căci jucăm ultima carte, existența guvernului și partidului carpist depinde de rezultatul alegerilor. Avem nevoe, pentru a ne putea menține, nu de majorități relative, ci de majorități, mari, compacte, omogene. Altfel suntem pierduți. „■ ca să ajungem la acest rezultat, o repet, nu trebue să dăm înapoi o clipă, nu trebue să ne speriem de protestările contra ingerințelor. Aparatul administrativ trebue forțat să ne dea orice concurs îi vom pretinde. Să nu cruțăm nici un sacrificiu bănesc și să avem toate îndrăznelile. „Ce va zice regele? E o prostie să se gîndească cineva că regele ne-a dat puterea ca să cădem în alegeri. Din contra , cel mai mare interes îl are azi regele ca să reușim în alegeri, interesul ca corpul electoral să ratifice actul personal al suveranului. Deci regele are să ne tolereze totul, ba chiar ne va încuraja în acțiunea noastră electorală. Dovadă că de două săptămînî curg protestări la palat, am făcut somațiuni cu trîmbița în fata palatului, continuăm energica acțiune dela Botoșani și nici un semn de dezaprobare dela rege. Și nici nu se va vedea acel semn ! „Trebue să prevedem însă că majorități tari nu vom putea smulge. Ne împăcăm cu ideea că vom avea o opozițiuni puternică : poate peste 50 opozanți în Cameră și peste 40 în Senat. Știm că opoziția contează pe 70 deputați în Cameră și 50 senatori. Aceasta ar însemna cădem noastră. Dar sperăm să strecurăm o majoritate cu care să ne putem menține cîtva timp. Apoi vom recurge la aice combinațiuni. „De altfel e de prevăzut că de acum înnainte toate guvernele vor avea opozițiuni mai puternice. Se poate ca guvernul nostru să aibă ghinionul de a lupte în parlament cu cea mai puternică opozițiune din care s’a văzut la noi. „Nu ne este frică însă că vom avea după cîteva luni din nou un regim liberal. Dacă această formațiune conservatoare mi va reuși, avem să avem un guvern Take, Ionescu, — aceasta o recunost chiar liberalii și Godăș a spus-o veste la Brăila. Nouă nu ne dă mina s’o spunem în public, dar știm bine că regele n’are să se mai hazardeze ca după cîteva luni să recheme pe Brătianu, expunîndu-se ca și acest guvern să cadă în alegeri“. Iată cum se exprimă electorii guvernamentali în convorbirile ce le au asupra situației electorale. Dacă electorii carpiști vorbesc astfel, își poate oricine închipui cu de critică situația guvernului. „ Nu ne putem însă împiedica de a constata cum disperarea face pe guvern să-și scape singur și mai adine groapa în care speră să arunce pe alții. Cu cit va deschide tîrg mai vast; cu cit va amenința, va promite și va păcăli mai mult, cu atîta va spori numărul acelora cari, indignați de mijloacele murdare la cari recurge regimul, vor ști să facă Uz de secretul votului, dîrul o lecție,cumplită pe care s’o ție minte acești cerșetori de voturi. Ci despre era de asanare morală care s’a deschis pentru armată, regele poate fi mîndru de isprava sa. Aducînd un regim pe care țara l’a văzut venind ca o provocațiune Și pe care-l privește cu silă și-l simte că vrea să înăbușe libera ei respirare, regele a știut că pînă și în armată goana după robirea conștiințelor se va întinde pînă la al nouălea neam al ofițerilor. Acum culege roadele înțelepte, soluțiuni ce a dat crizei politice. De altfel, fără de circulările confidențiale, sistemul începuse a doua zi după venirea regimului de azi și a fost denunțat regelui printr-o telegramă a unui vechi bi oștean părinte al cîtorva ofițeri. Fapte de acestea revoltă conștiința publică, trezind și mai bine simțul datoriei cetățenești în fața urnelor. Saturn — ■ ......■ % jfr— — NA.ZEITII Trenul guvernului. Nu voiți sa vorbesc aici de trenul“ pe care o duc boierii la guvern. O duc boerește, fiindcă cel puțin pînă la alegeri au la îndemină 270.000 de lei fonduri pentru...... „mențnerea ordinei publice“, plus vre-o 60,000 de la eterne pentru menținerea....... păcea în Europa, știut fiind că la putere avem pe Pacificatorul Europei. Aici voiți să eternizez însă o metaforă electorală a prefectului de Prahova, d. Luca Elefterescu, care făcîndu-și datoria de agent electoral, a declarat la o întrunire, că guvernul actual e un tren, care strivește tot ce i se pune în cale“. Putem asigura pe Mirabaul guvernului la Ploești cum că trenul guvernului va deraia în ziua de 16 Februarie, orele 10 seara, avînd vre-o 70 de morți și vre-o sută de răniți. Ziarele îl vor anunța sub titlul: .Catastrofa reia colegiul iii!“ Pac. Expulzarea unui român - guvernul lui Carp și a pierdut capul — Guvernul d-lui Petre Carp, în desperarea chinuitoare ce Va cuprins de teama alegerilor cari bat la ușă, desperare care'l face să se teamă pînă și de adierea frunzelor și sâ vază în oricare cetățean neînrai menta.; in partidul guvernamental un adversar politic bun de înlăturat sau de cumpărat, a comis pe ziua. de ori cea mai utită și neașteptată faptă. A expulzat un român transilvănean sub pretextul, că. ar fi manifestat pe stradă după întrunirea conservatorilor-democrați de Duminica trecută. Faptul acesta grav, chiar foarte grav, deși, de necrezut, este totuși din nefericire riguros exact. Tinerul Alexandru Lalescu, român transilvănean asîmplin înienit, impiegat în direcția serviciului statistic din ministerul de finanțe, fiind surprins și luat ca facind parte din mulțimea care a manifestat după întrunirea latistă, ticlu, mineca trecută, a fost arestat și dus la poliție. După stabilirea identităței, tînărul Latescu, fără a mai fi lăsat să se apere, a fost pur și simplu destituit de către d. P. Carp, ministrul de finanțe, și apoi predat poliției de siguranță spre, a fi expulzat. Operația aceasta gravă și stupidă, care va pune desigur pe gânduri pe toată lumea iubitoare de libertățile noastre pubtice, a fost îndeplinită cu iuțeala fulgeruluă Marți după amiazi, cînd, tînărul însoțit de damitendormi, a fost condus la Predeal și predat în mina autorităților maghiare. Mărturisim sincer, ne stă mintea în loc de graba inconștientă și inima ușoară, cu care șeful guvernului a comis această infamie plină de grave și primejdioase consecință. Suntem adine convinși însă că gestul nenoricit al guvernului reacțiunei boerești va provoca în toată suflarea romînească cea mai legitimă revoltă și indignare. Dacă asemenea, măsuri neuzitate decit de guvernele cele mai odioase ne dovedesc situația de plîns a proaspătului guvern hărăzit țării, de regele Carol, ne putem închipui de ce mai poate fi, capabil acest simulacru de guvern, care se teme pivă și de umbra sa! Impila. unta și nedemna faptă a d-lui Carp pune guvernul său în cea mai tristă lumină, pe care o regretăm, sincer pentru reputația d-sale uzurpată. Suntem siguri că această căzăcească procedare a guvernului ,, asanărei moravurilor“ va găsi în toate inimile românești un ecou așa de puternic. Iacit nu se va putea mărgini, numai, la disprețul ce merită asemenea măsuri revoltătoare și eșite de mult din uzul luptelor noastre politice. Capitala și țara întreagă va pedepsi, nu ne îndoim, pe gubernatorul Petre Carp, care, spre regretul tuturor, își începe șubredaa și trista-i guvernare exact în condițiunile în care a căzut guvernul lui Ioan Brătianu la ISSS,după 12 ani de putere. I. Rusu fibrudeanu ------------------------------------Pini Intrai noi m — Goana după votări — Ni se aduce la cunoștință un fapt care poartă în totul pecetea actualei guvernări boerești. Comandanții de trupe au primit circulari confidențiale ale ministerului de răsboi prin cari li se cere ca de urgență să comunice acestui minister tablouri cu numele ofițerilor de sub ordinele lor precum și numele exacte cu adresele tuturor rudelor acestor ofițeri : tată, frate, soți, văr, cumnat, ginere. Este vorba de a se începe o goană disperată pentru vînarea voturilor rudelor de ofițeri, în schimbul promisiunilor de înnaintare, permutare sau prin amenințări. Faptul caracterizează mai bine ca orice situația disperată a regimului în fața corpului electoral. _ Prejeditare Contra Rege. Nimic nu e mai... înălțător, mai vesel și mai ridicul în acelaș timp decit să vezi ,Epoca“, în a cărei colecție găsești propunerile cele mai regicide la adresa regelui Carol, apărînd tronul și dinastia împotriva... d-lui Take Ionescu. Dar să lăsăm la o parte această glumă și să vorbim serios. Guvernului nu i-a plăcut de loc tema discursului rostit la meetingul de Duminecă de către d. Dissescu. I-a plăcut cu atît mai puțin cu cit a fost probabil bine aformat de ce putere ele argumentare și logică constituțională a fost analiza făcută situațiunei politice de d. Dissescu și modul cum massele cetățenilor au primit această analiză luminoasă și incisivă. Căci a fost o însuflețire rară în asistență, atît de bine a concretizat cuvîntarea d-lui Dissescu a ceea ce agită în mod latent sufletul politic al țărei. Guvernul nu găsește alt răspuns la această stare sufletească—și 'la ' formularea ei constituțională decit acuzarea că asemenea „atacuri“ sunt rezultatul unui „calcul mizerabil“ și că sunt puse la cale ,cu premeditare“. Țara se va întreba care calcul este mai mizerabil : acela de a apela la țară să judece actul regal de a da Puterea celor respinși de corpul electoral timp de trei ani, ori acela de a fi mers la rege și a-î fi pus cuțitul la gît și sub amenințarea că boerii fac gol în jurul tronului să se extorcheze Puterea? Țara se va întreba: cînd a fost premeditare și pindire? Atunci cînd un partid, în care țara și-a reînnoit de nouă ori încrederea, a fost înlăturat de la guvernare, spre a se face loc striviților, ori atunci când acest partid, direct nedreptățit de Coroană, se adresează corpului electoral și-i spune : — împotriva regelui, căruia i s’a smuls un decret de guvern, apelăm la corpul electoral, ca să anuleze cu votul său decretul extorcat?! Cu calcul mizerabil, cu premeditare criminală împotriva suveranităței voinței corpului electoral mina de boerî de la guvern a atentat la însuși regimul constituțional și acum cînd simte că se apropie ziua judecatei apără Coroana de atacuri pentru a se putea tupila mai bine la spatele ei. Voturile cetățenilor vor trece peste calul regelui spre a izbi pe acei cari singuri vor plăti îndrăzneață încercare de a trata voința unei țări ca murmurele unor robi, cărora li se astupă gura cu o mină de monede, ori cu pumnul. S. Y. R. ------------------------------------ Traiedia d-lui Carp Cînd lumea citește toate samavolniciile , caii se dedau agenții carpiști și mai dos administrația actuală, cînd citește despre mascaradele princiare din Botoșani, despre arestările la sate, despre afișele numeroase ce se lipesc, despre calendarele sedițioase ce se împart, — cînd lumea le citește, le aude și le vede toate acestea, ea se întreabă : — Ce zice, ce face d. Carp ? E ca o dureroasă deziluzie care o coprinde. E ca o părere de rău că vede un bărbat care i se prezenta și pe care o credea, altfel decit pe politicianii ceilalți, căzînd în rîndul lor, căzînd în primul moment în care a venit în atingere cu puterea, neputînd rezista corupției și demoralizărei care e în legătură cu dânsa.Și iarăși iară lumea se întreabă • — Ce zice, ce face d. Carp ?... Ne-am repetat și noi această întrebare și fără a ne duce la d. Carp, am găsit răspunsul la dînsa. Suntem siguri că dacă cineva ar pune d-lui Carp întrebarea aceasta, d-sa ar răspunde .. —r Ce zic ? Aici. De atîtea ori am fost, ea victima alegătorilor și a politicianilor, în cu nu ’mi pare räu să fie și ei odată victimele aceluiaș sistem. Ce zic de Calendarele sedițioase ce se împart și de afișele mincinoase ce se lipesc ? —"Le socotesc foarte spirituale. Mă bucur de ingeniozitatea stupidă a autorilor lor și mă bucur mai ales de farsa, ce am să le-o joc, cînd după ce nu voi mai avea nevoe de dînșii le voi da, pașaportul. Ce fac ? Nu fac nimic, nici nu voi face nimic pînă după alegeri. Nici n’am ce să fac deocamdată. Activitatea mea.nu va începe decit după ce voi avea majoritatea în Cameră. Atunci să vedeți ce o să fac ! Atunci, voi începe abia cu programul meu de asanare morală, atunci voi pune capăt tuturor ilegalităților și samavolniciilor, atunci voi pune capăt abuzului și corupției, atunci voi începe cu clădirea paradisului românesc, după chipul și asemănarea celui prusac. Și spunind acestea d. Carp ar fi foarte sincer. In capul d-sale, desigur, că d-sa are convingerea că imoralitățile ce se comit acum sub patronagiul d-sale, sunt ultimele cari se vor fi petrecut în Routîlnia; ca ele sunt neapărat necesare pentru ca înfirșit să poată realiza ideile d-sale decenale, de moralizare a funcționarilor, a țarei întregi Și în această judecată a d-sale reapare iarăși tragicul care e legat de personalitatea politică a d-lui Carp. D-sa care se crede realist ca și Bismarck, nu cunoaște realitatea. D-sa care avea ideile înaintate ale unui european occidental, vroia să le realizeze cu mijloacele unui junkăr din Prusia Orientală. D-sa bărbat de stat într’o țară cu un Suveran ales de abia o jumătate de secol, vroia să introducă aci mentalitatea și legiuirea unei Monarcii seculare. După decenii văzând că nu reușește, d. Carp s’a gîndit la o altă soluție. Să se folosească de toate mijloacele ,,naționale“ ale politicianior pentru a’șî asigura majoritatea și deci puterea, pentru ca după ce o va avea să realizeze ideile d-sale. Dar nu încape îndoială că tocmai această socoteală a d-lui Carp e cea mai greșită. Cu o majoritate — presupunînd că ar avea-o — alcătuită în așa chip, d. Carp nu va putea realiza nici una din ideile sale. Din imoralitate nu poate naște moralitatea și cu o majoritate obținută prin imoralitate și corupție, nu se poate stabili un regim de moralitate și integritate. Și dacă nu va fi dată opiniei publice și această ultimă dezluzie ca d. Carp să renunțe la tot trecutul d-sale, atunci vom vedea ivindu-se acel mare conflict înre partidul compus din cele mai disparate elemente și șeful consequent cu trecutul său, iar pe d. Carp răsturnat.de..... d. Carp. KlflIUS —------------**----------------.. ► Adeverim.■e- Gjnjermil^^egarath^ Observăm ca presa regimului a cum părăsit calificativul de z guvern al reparațiunei“ pe care încercase să’l lipească ministerului boeresc. 1 Se vede că presimte că alegerile vor face severnul reparațiunea, guvernul..... separațîiinei de putere! Bandele Guvernul calcă din ce în ce mai bine. Acum declară prin oficiosul său că bandele cari huiduesc și insultă pe membrii opoziției suit... tot ale opoziției! Taman declarația lui Fericht de la Cameră ca A devenit“ și-a spart singur geamurile! E un guvern care se vede că știe bine că nu are ce pierde, căci alegerile le consideră de mai înainte pierdute!... Zile guvernamentale Duminecă și Luni guvernul a avut zile de sărbătoare în Capitală. Pretutindeni, la „Dacia“, la „Eforie“, pe stradă, s’a strigat cu mare entuziasm: Jos guvernul! Rigoletto. — ....................................................... Părerile unul spectator — D. P. P. Carp — Am rămas sub impresia cuvintelor a micului meu, care, în fața începuturilor ce vedem și pregătirilor ce guvernul face pentru alegeri, scârbit și indignat exclamă „Am închinat lui Carp idealul și credința mea, i-am dat tot, nu mi-a mai „rămas decît Conștiința mea ! „Aceasta însă nu i-o dau !“ Cum înțeleg de bine această mișcare sufletească, această revoltă a unei nobile firi I . D. Carp era nu numai pentru partizanii săi, dar și pentru adversari, un om mai presus de nivelul comun. Era admirat nu numai pentru calitățile sale, dar chiar pentru acele defecte care îl făceau impopular și greu ministeriabil în sistemul nostru representativ D. Carp nu s’a putut adapta niciodată mediului social nici mediului politic din care a făcut parte, ceea ce de altfel nu micșorează — ba din contra — și constituie chiar originalitatea, personalității sale. Era croit mai mult pentru a fi Cancelar în Prusia decît prim ministru în România. j Acestea le știe d-sa, și i le-au reproșat toți amicii personali, cari și-au petrecut viața iertîndu-i toate excentricitățile cari Tau depărtat de putere, și Fail urmat cu dragoste și cu credință, închinîndu-i nenumărate dovezi de sacrificiu și de abnegatiune ”. Carp era tipul omului de caracter, practicînd, chiar și în politică, cinstea și sentimentele gentilomului occidental: era o figură frumoasă, reprezintînd tipul elegant. Nu e vorbă, pe acei ai săi fideli apostoli îi trata cu o desinvoltură carii trișînd ingratitudinea, le da epitete, pe cari păreau a le merita prin răbdarea lor ; dar așa cum era, li ședea bine. Un asemenea om trebuia să rămîie, în istoria noastră contimporană, un model de integritate politică care să ser impue respectului generațiunilor viitoare. Acum un an, ascultînd discursul ce a pronunțat la Cameră, la discuțiunea messagiului, admiram împreună cu mulți alții, cum, la vîrsta sa înaintată, se presintă încă așa de bine la tribună. “îl? A lua pe acest om și a’l încărca cu răspunderea unor fapte care vin în contradicție cu tot ce a zis, cu tot ce a făcut pînă acuma, este o faptă rea. D’această faptă rea nu sunt capabili amicii săi cei adevărați, cei desinteresațî» CHESTIA ZILEI O hotădre alarmantă Filipesou : Ce aci, coană Petro ? Coana Petra: Uite o să-mi dați poalele peste tn> Pînă cînd cu triața amară ? ! Filip escu : Să nu faci una ea asta, că ți se vădŭ cestiurile, și pierdem și restul de 30 la sută cit ne-a mai rămas ! Aceștia sînt oameni de inimă; ei acum suferă în inima și în conștiința lor. Dar cîtușî de puțin nu se sfiesc să comită această faptă rea, aceia cari, ambițioși și speculanți din fire, s’au alipit pe lîngă dînsul, pentru a exploata capitalul lui politic și moral și pentru a parveni sus, tot mai sus, peste umerii, chiar și, peste capul lui! » ! Azi. Cei cari au cunoscut pe,d. Carp, nu’l mai recunosc. E un alt om. D. Carp a devenit oportunist! O fi avînd planurile sale. O fi ținînd mult să le aplice. Știe că nu mai are timp de așteptat, nici de pierdut, și presupus că a hotăărit să meargă înainte, trecând peste scmpulurile de odinioară, peste orice piedice s’ar ivi, punînd curajul și energia firei sale în învingerea tuturor obstacolelor, chiar celor morale, acelea ocmai peste cari odinioară n’ar fi pășit.. V* »Și Ioan Brătianu, vai, a coborît p’acest aluivecuș. Și el avuta un scop: Voia să facă revizuirea. Dar într’o zi, la Cameră, scârbit, peste măsură, a pus piciorul în prag și a strigat în gura mare, în plină ședință, răstindu-se către speculanții și exploatatorii cari îl scoseseră din răbdări : „Am tolerat abuzuri, procese scandaloase, chiar și asasinate, numai și numai ca să fac revizuirea...“ Tristă mărturisire! Tot atît de tristă și noua îndrumare a d-lui Carp ! Scopul, doar, nu scuză mijloacele!...! Scopuri curate nu se împacă cu mijloace murdare. Fruntașii țărei n’ar trebui s’o uite ! * Dar ce nevoe avea d. Care să se coboare dela înălțimea în care sta:? Nu îi era destul să se slujească de spiritul de servilism, care e, vai, destul de răspîndit în țara noastră și care aduce plocon oricărui guvern atâtea conștiinți, atîtea devotamente! Să se fi mulțumit cu zestrea guvernamentală. Dacă, în condițiunile în cari a venit,— cu ajutorul ei, izbutea în alegeri, atît mai bine ! Nu d-sa ar fi fost de vină, ci țara, păcătoasa de țară. Dacă însă rm izbutești, lasă puterea, — cum ai știut altădată s’o lași, — și pleacă demn acasă. Dar să vii tu, omul cinstit, omul întreg, omul de bronz, și să permițî ca, sub guvernul tău, să se organizeze și să se perfecționeze mijloacele de corupțiune și de intimidare prin cari se falsifică alegerile , la vîrsta în care ai ajuns să te faci, corupătorul altor conștiințe, să vii să sporești nu mă ni î celor servili, celor lași, celor trădători, LA ViI SĂ LĂȚEȘTI HĂUL, să faci rana morală de care suferă țara ta și mai mare decît ai găsit-o, aceasta nu e opera cu care să își încheie cariera sa politică un om ca d. Carp î Față cu apucăturile ministrului de interme, față cu programul de acțiune al întregului aparat de sub ordinele sale, cu pregătirile de intimidere și corupțiiune ce se fac pentru lupta pe viață și pe moarte ce se vadă în viitoarele alegeri și cu faptele ce vedem, înțeleg starea de spirit a amicilor adevărați ai d-lui P. P. Carp, și î> compătimesc. O mare decepțiune finală, o infinită nîhnire îi așteaptă. Eu, care îmi aduc aminte ca acela»? d.l Carp, a zis d-luî Catargiu, ln 1800, că venirea sa în capul guvernului, însemnează ■UN PAS ÎNAPOI, mă tem ca istoria, printr’o crudă ironie a soartei, să .n’aibă, a înscrie că alegerile din 1911, făcute sub firma d-sale, ne-au întors moravurile lectorate d’acum 20—30 ani!! Bătrînul va fi cumplit de răzbunat. j aeșgiei directS» A PROGRAMUL MED — Votul universal — de Vasile M, Kogäbtreeaim ä Am cerut încredin»re sătenilor din col. II de Ilfov, pe temeiul unui program de care cititorii acestui ziar au luat cunoștință acum cîteva zile. In fruntea acestui program figurează votul universal, direct, egal și secret. Despre votul universal s’a scris și se va mai scrie, și pînă ce suveranitatea națională nu se va întrupa în acest fel de vot, care, în materie politică înseamnă stabilirea principiului egalităței celei mai desăvîrșite, discuțiunea asupra chestiunei nu va înceta. > Nu am intențiunea pentru moment de a deschide o polemică asupra votului universal. Cînd, prin angajamente formale și precise din partea partidelor care voesc revizuirea Constituției, se va pune hotărît problema electorală, vom lua și ea cuvîntul, pentru a apăra această mare revendicare a democrației romînești. Deocamdată vreau numai să lămuresc considerentele principale cari m’au făcut să pun în fruntea programului meu cererea pentru introducerea votului universal. , , , , Votul universal a fost și este, în toate țările din lume, un punct, fundamental al democrației. El este la baza tuturor programelor politice ale democrației. Lucrul este explicabil. Cucerirea puterei politice pentru întrebuințarea mijloacelor de care dispune statul la realizarea unor anumite scopuri și idealuri, este tendința oricărui partid sau grupări de interese. Democrația, care înseamnă domnia celor mulți, pentru cei mulți, pentru interesele celor mulți, nici nu se poate gîndi măcar la cucerirea puterei politice fără ajutorul votului universal. Oricare sstem electoral care nu e votul universal, este formamente restrâns și nu reprezintă decît anumite interese, opuse în cele mai multe cazuri, intereselor poporului, luat în întregul lui. In politică nu se face sentimentalism, nici filantropie. Filantropia socială există în cărți, în conferințe, la baluri de bine-facere, îîns nu în realitate, nu în viața de toate zilele. Aci hotărăște interesul și puterea pusă în interesul acelora cari au forța politică. Priviți la țara noastră. Ce rol au cele cinci milioane de țărani și sutele de mi de muncitori de la orașe ? La noi e încă un ideal ca să se lase libere, — adică să i se dea voe din grația, celor de sus — alegerile la sate, pentru ca țăranii să-și poată alege cei 38 de deputați ai lor. Unde ei aci democrația? Unde e aci ,dreptatea? Unde e aci suveranitatea națională dă care vorbește Constituția? Cercetați întocmirea noastră electorală1. Ea reprezintă egoismul, cel mai cras de interese de clasă: Colegiul I, al celor puțni dar bogați, cu cele mai multe scaune în Parlament (75 în Cameră) , colegiul IT, mai jos decît superiorul lui (cu 70 scaune în Cameră), și al Il-lea, sărmașul col. III, colegiul minciună, guvernelor, zestrea ministerială, cu mai 38 scaune. Azi întocmirea electorală face ca gvernul să fie stăpân pe țara legală, fiii că prin budget, el ține în mînă ne caim mulți alegători. Numai votul universal poate să adu morală in alegeri, curățenie în practi guvernamentală și dreptate pentru to Teama de cezarism, de înecare a alegorilor conștienți din col. I și II în ma rurală, teama aceasta este neîntemeiat in care Jart* votul miversa a mai cle