Adevěrul, iulie 1911 (Anul 24, nr. 7831-7860)

1911-07-24 / nr. 7854

ea Anonimă Românâ DE COMERȚ "..fost NICOLAE FEHÉR. & Cie.) I Furnizoare a Curței Regale f­ncordale» BUCUREȘTI Strada Seeârdan No. 10 vă recomandă MOTOARELE NATIONAL,de BA RENUME STABILET Bolinders, *» nt»« Motor vertical cu compresiune — — Mașini de preciziune — î.&mmiifc Osoimianu «­ t­rum-1p Fabrica de PRODUSE CHIMICE MARASESTI SOCIETATE ANONIMA BUCUREȘTI.­­ 18. BULEV. ELISABETA. 18. Oferă Domnilor Agricultori, in vederea sporirea producțiunei, următoareile ingrășăm­nte pentru semănăturile de toamnă: Săruri potasice (Kali) Amestecuri de îngrășăminte: Superfosfate gizotate și potasice I­ngrășămînt special m vii r»?*K­araHffn­an­d jkVji m $Hi ts EÜ «HmaturalewîI PROPRIETATEA Vu­lVnÁli tRANI.ES­TE FERI DE 'TYtl'ira A S CONTRAFACERI «Si S*2 CEMFTIONA BIN TTIțJt li.f s. țț«*'. tTi­l'R ORO MLÎA r­.vESICUl.if». <' Institutul Medical Idro-Electro­ eraoie Dr. Erdreich Btr. italiană 4 (Soli­dul Cazuri Băl­igienice de Abur și Putin MAI ME ACID CARBONIC IDStaipțiune special pen,un tratamenti1 Haleid1 *ev H lubtfflf'țWtUJ öfiCUdr­a »o«.?«. reumatice nu­tritice pa­­§ valizii, boale de stomac. — Reputat pentru cu­răț emu exem­­­plară șî pentru ingriji ea de aprope a vizitatorilor PRAILA CRAIOVA BOTOȘANI Superfosfate cí © I Pentru ce MN­ELOPI ia tacturi de aceea devine PLATA are aceasă forma? !Pentru­ f*ă, după lungi și complecte experiențe am dobîndit rezultatul că compresisiiiica î»*rle energic» ngnuie Imn <lei de rulement ce se produce cu ocazia umaflo­­rei face ca aceasta an­rezistă mai bine ca ori­care alta USUEA UNIFORMA vel­op a Încălzire după plac tnstfel ngnmlu Greîlie 11 Stahl 6. m b. H. Hannovra 3ncS’2iri centra’e, VcBîilați ani moderne “ Csira oris­ »»rebel In*!! î» sas­a, deschizi robinetul, și alt nimic! Aceasta asta suficient, ca sa stai la călduri cînd casa aste prevăzută cu o încălzire prin RADIATOARE CU APA CALDA SAU CU VAPORI DE PRESIUNE JOASA Poate să existe un mod de încălzire mai comod și mai curat! Nici un foc de întreținut în camerei Nici un miros, nici un pericol ! Refularea temperaturei după dorință. (Întreținere minimală) Instalațmm de calorifere în ori­ ce casă, ori care ar fi vechimea construcțiunei Proecta, devie* și unelte de tglaer. Gratis la Cerere! Crepr. general t ln§. T. Gherman Biuron Technic Telefon 20/ 2 strada Plantelor, 9 BUCUREȘTI Dr. H. Blumenfeld­fest Medic primar de Spital (BOTOȘANI) KARLSBAD Markt-„Drei Mohren“ Nfc de Consult: 7-9 și 3-5 Doc.OR 1 Căhănescu Medic Român KARLSBAD Casa Feigenbaum Sm­uderstrasse­­ I De la Operă Grădina Ambasadori­ — „Gio­­cond­­a" de Ponch­ielîi. Trupa de operă a cântat asea­­ră, cu elementele dramatice, pen­tru întîia oară, „Gioconda“, care reclamă o considerabilă restu­ră de furt­ 1. Deasupra tuturor baritonul Marin a dominat, în rolul lui Barna­ba, stârnind aplauze la sce­nă deschisă atît după monologul „O, monumente” c­ît și după bar­­carolă. Primadona Rodrigo a susținut corect rolul titular, deși nu era în plenitudinea mijloacelor sale de care a dat dovadă în Bun­­terfly. Laura a fost elotată cu pres­tanța și Autoritatea artistică a d-nei Grasse, iar în Enro tenorul GîaCdiere a fost, ca în­totdeau­na, în voce, fără a ști să traga însă tot folosul pe care l’ar put­ea trage din resursele sale vo­cale. Munca maestrului Giovanelli a fost considerabilă și publicul i-a recunoscut prin aplauze căl­duroase, după Danțul Orelor.­ ­4b- 2) Carnea scumpă. Soluția a­­­cestei chestii, deocamdată, stă numai in import, mai ales din Argentina, de vreme ce­ Romînia nu poate exporta nici contingen­tul ce i s’a admis, dar Serb­a sin­ j gură nu poate nici ea, să satuie toată Austria. In contra impor­tului se ridică însă nu numai ai­­grarienii austriaci, dar mai ales cei unguri. $i fați de Ungaria Austria s’a legat prin convenția secretă încheiată de guvernul creștin-social. Această chestie s'a desbătut cu multă pasiune. C­u acest prilej s’a vorbit iarăși de România­, care a­ fost obiectul tuturor ironiilor, de vreme ce a stăruit atita și a făcut atîtea cohcra, ca să aibă dreptul, în schimb, să trimită carne în Austria, iar după ce a reușit, a băgat de seamă că... n’are. Un detaliu: din Septembrie trecut pînă acum Români­a a reu­șit să vîndă Austriei UN SIN­GUR PORC. De altfel guvernul a declarat categoric că de­oar­eci Rom­inia , nu poate să-șî ție angajamentul f­inal căci n’are cațt'.bstea de car­ne ce i s’a admis să expfdii­te, Austria e silită să treacă Serbiei avantagiul acordat Rominieî. Cît de pasionată e Opinia pu­blică în această­­ chestiune, se poate vedea d'i faptul acesta: cu prilejul dezbaterilor în ches­tia căriea a intervenit,­ în discu­ție și publicul din galerii, protes­­tînd energic în contra convenției cu Ungaria. Bine înțeles publi­cul a fost dat afară" dar mani­festația acea ci.­n’a rămas fără efect asupra guvernului Cu toate a­st­ai Gautsch n’a pu­­tut lua nici •­n angajament ca­tegoric, tocmai din cauză că­­­ in­venția—ori cât de ilegală ar fi— există. Parlamentul a trebuit deci să se mulțumească cu pro­misiunea guvernului că va face tot posibilul pentru ,a putea im­porta cît mai multă carne" iar ungurii, unu­!, ca în­totdeauna, au și declar­at că ei nici nu fac mare caz de convenția in chestie și sunt gata să se înțeleagă, cu o condiție numai să li se facă noul concis.». 3) Darea în judecată a guver­nului Bienerth. Această a treia chestie importantă a dat de ase­menea loc la dezbateri furtunoa­se, darr fără rezultat.. Social, de­mocrații au cerut darea în jude­cată pe motivul că Bienerth a a­­plicat, în mod ilegal faimosul pa­ragraf 14. Acest paragraf previ­de că atunci cînd, din diferite pricini, parlamentul nu se poate convoca, guvernul poate lucra singur, cu aprobarea împăratu­lui. Or, cazul nu s’a produs nici odată sub Bienerth. Din contra, fostul prim ministru trimetea a­­nume la plimbare pe deputați spre a rezolvi după plac ches­tiile cele mai grele, de cite ori na­ria­mentul nu era în acord cu dînsul. Duă dezbateri aprinse, Camera I a votat contra propunerei de dare în judecată. Afară de social­­- democrați numai câ­iva liberali au votat pentru. Dezbaterile în această­ chestie au­ dat­ loc unui incident foarte comic: social-democratul .Seitz a vorbit în niște termeni de o vio­­lență extremă. Gautsch se uita fix la el, uimit de acest exces de limbaj; iar îndată după Seitz,­­ Gautsch a luat cuvîntul, arătîn­­­du-și uimirea că Seitz—un par­­­­lamentar distins—întrebuințează asemenea termeni. — Aveți dreptate, ia răspuns Seitz, felul acesta de vorbă nu intră în obiceiul meu, dar ter­menii violenți întrebuințați de mine nu sînt ai mei, ci ai d-luî Echenburgar, colegul dv. de l­a justiție, care era într’o situație identică, cerînd darea în judeca­­tis. a unui guvern, s’­a servit de dînșii. A fost o ilaritate generală. Gautsch a tăcut, iar ministrul vizat a plecat ochii la pămînt, cu o lăudabilă modestie... Camera a efectuat și nume­roase lucrări mărunte, a ales di­ferite comisiuni, cari de pe acu­ma vor studia anumite chestii și a dezvoltat un potop de interpe­lări, astfel că la toamnă va pu­tea intra de-a dreptul în acțiu­nea de legiferare. Cea­ mai importantă­ interpe­lare a fost in privința chestiei de la Drohobitz, despre care vom face un articol special. G. --------------------­ DIN CARNETUL UNUI TURIST O excursions la falea­ HM Printre blocurile de piatră, colosal de mari, rămase neaco­­perite de zăpadă, care parte se topise, curgea micul pîrîiaș, dînd un murmur plăcut și care în li­niștea și tăcerea, de care valea e predominată, se aude, din depăr­tare. Mai sus de acest­ pîrîiaș se află un bloc colosal de piatră că­zut în văgăună, care nu se poate escalada, dar servă ca adăpost de ploaia și timpuri rele. In tot timpul și ia locurile pi­torești și meritorii de fotografiat, amicul Otto Huch, își dresează aparatul sau fotografic și pozițiu­­ni­le sunt și luate reușind admi­rabil de bine. Aci la micul pî­rîiaș, ne potolim setea și facem un repaos mai mare, contem­­plînd și admirînd frumusețile de cari­e intem­ înconjurați. In dreapta noastră avem Caraiman­­nul, pe a cărui pantă am­ urmat tot drumul pînă aci, cu stîncile sale colosale de înalte și de toa­te formele și marimei?; cele mai multe dintre file și mai cu sea­mă cele mai din jos au forma­ un r­or căpătîni de zahăr uriașe. In stânga zidurile verticale și extra­ordinar de înalte ale Coștilei, ale căror vînturi de abia se pot­ zări, și intre cari se observă mai cu seamă scobitura făcută în zidul pietros, în forma unei ferestre și din această cauză se și numește „fereastra“ așezată sub colțul ce predomină întregul masiv al Cloștilei, îndărătul nostru vedem drumul pe care l-am parcurs, plin de bolovani, stânci și lespezi late de piatră și singuri noi ne mirăm cum le-am putut străba­te; iar înainte valea, care se a­­fundă din ce în ce mai mult, cum și începutul de snopi, brăzișori și acei mici copăcei numiți lilie­ci. După un mic repaos conti­nuăm tot pe coasta Caraimanu­­lui pînă ce dăm de niște mici șnepi foarte deși printre cari no vi­im îndată dăm de un loc acoperit cu o iarbă verde și ma­re. Apucăm la stingă spre vă­găuna cea mare din mijlocul văiei. A continua încă pe brînele Ca­­raimanului aste imposibil și cu atât mai mult pe ale Coștilei, așa cut suntem­ nevoiți a ne vîri în vă­găună și pe ea se coborîm la va­le. Mai înainte însă, din nou fa­cem un mic repaos, nu pentru a ne odihni, ci mai mult pentru a admira frumusețea locului și a ne da seamă de drumul ce-l fă­cusem. Chiar de la intrarea în văgău­nă dăm de zăpadă înghiț­ită, ca­re, pe o mică distanță mai sus, încetase. Această zăpadă era groasă de la 2—3 metri și in ui­nele locuri pe margine forma un fel de găuri, numite popular „copoi“, după pereții cărora se putea calcula grosimea lor. Aceas­tă zăpadă »? Întinde pe o lungi­me de 1—2 km., foarte înclinată și puțin cam periculos. Dacă în timpul iernei nu cade multă zăpadă, atunci văgăuna este acoperită cu bolovani enor­mi de piatră, și vizitatorii fiind închiși de amîndouă părțile de pereți înalți pietroși, nu pot tre­ce nici în dreapta, nici în stânga, ci mereu­ în jos, sărind din bo­lovani în bolovani, se tîrăsc pe spate, sau se raazimă, cînd în mîini, cînd în picioare, dar cele mai multe din aceste blocuri, fiind apropiate unele de alteia, se poate cu înlesnire sări de la unul la altul. Cîte o dată, când din cauza de­selor ploi, zăpada se topește în mare parte, în unele locuri se formează un fel de tunele sau po­ duri, iar de­desuptul lor se gă­sesc blocuri enorme de zăpadă înghețată, desfăcute din troiane­­le îngrozitoare ce acopereau în­treaga vale. Aceste tunele și venin matricula formate din ette­­rc­ii de ghiață foarte groși, iar pe deasupra înfățișaț ca un fel de pod de 1—2 m. lăi­gim­e. iar rifi dedesupt ca să se poată trece trebuia să se escaladeze bolova­nii colosali de zăpadă, despre cari s’a zis mai sus. După cum am constatat, valea aceasta se suie și se coboară mai ușor și mai repede, cînd este plină de zăpadă, de­oare-ce tro­ienele acoperind blocurile de piatră, atât urcușul, cît și cobo­­rîșul se fac­ mult­ mai lesnicios, neavind a osca,lada bolovanii cu cari Văgăuna este acoperită... In tot lungul văiel Prin mijlo­cul Sai, un pîrîiaș cu o apă cu­rată și rece, cade din bolovani în bolovan, formînd sub fiecare t­­i­p un mic bazinaș, din care se scurge în jos pînă cînd dă de un alt bloc de piatră, printre, cari șer­puește spre a-și găsi un mic locșor de scurgere, continuând drumul sau mai departe. Daca blocul este mai înalt, cu pereți verticali, atunci apa formează mici cascade cu o șuvița de apă.. Un freamăt dulce­­ și sonor o în­soțește, așa că pe lingă vedere și auzul se mulțumește —nu m­uzi, Că cea plăcută și armonioasă produsă de căderea apei sau de svîrcolirile sale printre pietrele prin cari șerpuește. Acest ptrîu­ merge pînă la un loc oare­care al văiei, apoi dis­pare cu totul, intrind în pămînt pe unde își urmează drumul său, apoi oșind iarăși la lumină de­vine mult mai mare și mult mai sgomotos , ba încă acest zgomot este așa de tare, nncit se aude de la o depărtare foarte mare. Anul acesta fiind foarte multă zăpa­dă, aproape de m­oiorul, care termină adevărata­ Valea­ Alba, se formează o Cascadă minunata de o înălțime de cîți­va metri. Din amoroeire nu s’a putut fo­tografia ide­oarei­ce amicul meu Otto Huch isprăvise plăcile. Cu Cît acest pîrîiaș înaintează spre vale, cu atît crest,­­ mai mult și ajungînd la Bușteni de­vine un adevărat pîrîu, care se varsă în Prahova, puțin mai sus de gară, sub numele de „Apa Valea­ Albă“ de la valea pe care o udă. Din nenorocire această a­­pă, atît de curată și lipsită de orice microbi, ajunsă în Bușteni este spurcată cu tot felul de gu­noaie și de murdării pe cari lo­cuitorii de aci le aruncă în píriü. N. B. Ps îru direct­if­ic a peștelor Dela un mare număr de co­mercianți din Vasluiu primim plîngeri în contra dirigintelui oficiului poștal din acea locali­tate care acoperă cu protecțiu­­nea sa pe un factor poștal anu­me Ion Popa, de la cari comer­cianții din Vaslui suferă cele mai mari șicane și mizerii. Cel cari ne scria precizează și oarecari fapte incorecte în sarcina acestui factor. Credem că d. director general al poștelor va dispune ancheta­rea celor arătate aci. Tratativele Franc -Germane an ajunul încheerea unui acord.— Și fel optimiști și pesimiste Londra, 22 iulie.—Ziarul Stan­dard află din izvor diplomatic demn de încredere că punctele controversei dintre Franța și Germania sunt regulate în par­tea lor esențială, deși multe a­­m­im­e­nte răm­în încă să fie a­­r­an­jate. Berlin. În. Iulie. Ziarul „Lo­kal Anzeiger“ scrie: Ziarul londonez ,,Times“ află de la corespondentul său de Ber­lin că tratativele dintre Germa­nia și Franța au ffăcu­t un pas înainte și că este de «pemt că ultimele convorbiri dintre Kider­­lem Waechter și animisationii Cambon, au stabilit bazele unei apropiate înțelegeri. După informațiini precise aceas­tă părere optimistă nu corespun­de faptelor. Dacă în cercurile­­ politice se crede chiar în posibilitatea de a se găsi in curând bazele înțele­gerei franco-germane menită a încheca dismț­iunile, știrea cu pr­­viire la­ un studiu atît de înaintat al tratativelor este prematură. Tot, atât de nemotivat este însă și pesimism­m unora din ziare cari orbesc or­i vorbesc dri ruperea tratativelor. Din sursă pozitivă se anunță că discuțiunea se află în stare normală și ori­ce comentar­ie depășește această limită este deci neîntem­eiat. Este absurd însă cînd se vor­­bește de o criză și e regretabil ca asemenea știri alarmante găsesc ospitalitate în presă. Londra, 22 iulie. — Ziarele de dimineață aduc păreri contrazică­toare asupra tratativelor franco­­germane. Ziarul „standard“ susține a ști din sursă diplomatică că ori­ce pericol a dispărut și că bărbații de stat, al celor două națiuni sunt înțeleși în principiu. Germania va fi obligată să re­nunțe la, ori­ce amestec în poli­­ti­ca internă a Marocului. In schimb Franța va ceda o parte din teritoriul Congo-ului. Paris 22 Iulie. — In urma des­­mințireî dată de ziarul „Lokal Anzeiger“ știrilor alarmante asu­pra unei crize iminente părerile optimiste asupra situației au re­venit in planul întîî. Schimbarea se datorește și in­fluenței știrilor sosite din Lon­dra din sursă demnă de toată ?n­­croderea. In general domnește păreri:«­ că nom« convorbire dintre Cambon și Riderlen Waechter în­seamnă un pas înainPa și că în­­cheere­a tratativelor se apropie. ” Berlin, 22 iulie. — FrI a avut loc o lungă conferință între secre­tarul de sta­t Von Ki­derlen Wae­­chter și secretarul oficiului colo­nial Von Lindequist, ocupindivse cu chestiile „ coloniale în legătură cu tratativele franco-germane. « Berlin, 22 iulie. — In conver­­sațiunile dintre d-nii Cambon și Kiderlen Waechter s’a ad­mis o apropiere asupra puncte­lor esențiale de vedere. Sfîrși­­rea în detaliu cere totuși o cer­cetare, de care vor fi sesizate resorturile respective, iar re­zultatul va fi în urmă supus împăratului de către cancela­rul imperiului. Colonia, 22 iulie.—„Rheinische Zeitung“ află din Berlin că se poate presupune că comunicațiu­­­ea făcută de biuroul Wolf nu e o d­eclarațiune unilaterală sol­mană, ci Franța s'a declarat de acord cu­­?a înainte de a­ fi pu­blicată. Drumul unei înțelegeri este deci deschis numai în prea­labil. T0 Dela romînii de peste m­­inR HOARTEA n.nuT.TU­ rtFKiPG STO­­IAîi BIN NASAUD Budapesta, 22 Iulie. — Alaltă erî a încetat din viață la Nasaud cel mai popular medic român din Un­garia, d-rul Gheorghe Stoian, care era adorat de țăranii romîni pentru cari a făcut totdeauna, mari sacrifi­cii în toate privințele. La acest medic, devenit celebru, veneau romînii din toate unghiurile­ Transilvaniei. SITUAȚIA INSTITUTORILOR Budapesta, 22 Iunie. — „Fctaia po­­porului romín“ publică un articol de fond in care se ocupă de trista situație a institutorilor români din Ungaria, prezentind un con caracter­istic din Occilesul mic. Această co­mună a anunțat că are nevoe de un institutor plătit cu un salariui anual de 300 coroane, dar că nu garantea­ză pentru ajutorul statului de 700 coroane. Institutorul din această localitate este deci plătit cu mai puțin de 30 coroane lunar, adică mai prost cu c­i din urmă servitor din Buda­pesta. PROPRIETĂȚILE ROMÂNEȘTI Budapesta, 22 Iulie. — în sinul societatei romînești se agită mult i­­deia de a se cumpăra cu­ mai multe imobile și proprietăți ce se află în inimile ungurilor. Apelul făcut in a­­­ceastă privință a avut succesul do­rit. Azi se află un nou caz. Asociația antreprenorilor romîni de pompe fu­nebre din Temișoara, a cumpărat zilele acestea pentru suma de 300 de mii coroane un palat în această localitate. ȚAR­AND ROMNI PROTESTEAZĂ CONTRA SCUMPILEI TUTUNULUI Budapesta, 22 Iulie. — Din cauza scumpirea tutunului 60 de țărani dintr’un sat românesc au hotărât să Banca Fortuna — Societate anonimă— CAPITAL LEI 50«».C(H) București, Str. Lipscani 10 plătește pentru Depunerii spre fructificare să cereze pe an cu anul sumeze și să trimeată mi­­ni­strului de finanțe Ladislaus Lu­kacs, în dar, lulele lor. Darul a fost expediat azi Artistul Bârsan arestat de­­ mguri Arad, 22 Iulie. — Ziarul „Tri­buna“ află că artistul român Zaharia Birsan care întreprin­sese împreună cu soția sa și d-șoara Brașoveanu un turneu artistic în orașele locuite de ro­mâni­iin Ungaria a fost arestat ori de jandarmi în stația de graniță Rodna pe cînd se ducea de la St. George-romîn spre Bu­covina. El a fost transportat la Bis­trița. Trupa d-lui Zaharia Birsan a dat o reprezentație la St. Geor­­ge-român in ziua de 31 Iulie (st. n.), și anunțase și alte două re­prezentații pentru zilele de 2—3 August. Aceste două reprezen­tații au fost însă interzise pen­tru că judecătorul care asistase la prima reprezentație, a găsit că dialogul „Carmen Secularae“ de St. O. Iosif, cuprinde agita­ții contra statului ungar. Ziarul „Tribuna“ protestează în contra arestărea acestui a­­postol al artei naționale. Bandiții din jud. Botoșani BOTOȘANI, 22 Iulie. — Pe zi ce trece se aud de noul isprăvi ale acestei bande. Am telegra­­fiat că în ziua de 20 Iulie, trei necunoscuții au călcat pe pădu­rarul d-lui Schönfeld, numit Ște­fan Nichita la locul numit „Vîr­­tej“ din com­una Poian­a Lungă. Sau legat mîinil­e la spate, i-au pus un căluș în gură și l’au je­fuit de suma de 10 lei, singura sa avere. Apoi au dispărut în pă­dure. Nenorocitul pădurar a fost descoperit mult în urmă de tre­cători. D­e altminteri se­­"n în soco­teala acestor tîlhari și multe fap­te imaginate. Ba că s’au dus în pădurea Adâncată din Doro­­hoi, jefuind oameni, — lucru desmințit de comandantul jan­darmilor din Dorohoi —, ba că s’au dus de s’au închinat Dumini­­că la­ mînăstirea Agaftem, ba că sunt în oraș, sub haine de călu­găr, căci în adevăr se observa prin localitate cîți­va, călugării streini, ce, nu și-au­ dat încă, în­dreptările Protoeriei. Ceea ce e cert, e că drumurile sunt nesigure, oamenii cu afaceri nu mai vin la oraș, autoritățile cu frică pleacă în inspecție, aten­­dașii prinși la țară nu-și pot ve­dea de interesele lor. Sperăm că în curîn­d însă tîli­barii vor fi prinși, redîndu-se astfel tuturor liniștea. VizHele principilor moștenitori Romîniei în Ungaria și Budapesta, 22 iulie. — Princi­pele Ferdinand al Romîniei și principesa Maria cari au făcut în ultimul timp dese escursiunî în partea de sud-est a Transil­vaniei, se vor duce Joia viitoa­re prin Sepsziszentgyörg spre Arcoș unde vor fi oaspeții pre­fectului baron Szentkereszthy. Se fac mari pregătiri pentru primirea înalților oaspeți. Baronul Szentkereszthy și fa­­m­ilia sa au fost în dese rînduri oaspeții prințului moștenitor al Romîniei și această vizită nu este ele cît o revanșă. Din Arcos principii moșteni­tori ai Romîniei vor întreprinde o escursiune la Zabola unde au fost invitați de contele Herman Mikes. Și aci se fac mari pregătiri pentru primirea înalților oas­peți. --------Ér*......... Morarii și exportul fainei CONSFĂTUIREA DE LA MI­NISTERUL DE INDUSTRIE Pentru Vineri după amiază au fost convocați, la ministerul­­ de industrie, directorii de mor­i din țară, pentru a discuta chestia ex­portului făinei. Au fost de față 14 reprezentanți ai principalelor mori din Bucu­rești, Galați, Constanța, Ploești, Tî­rgoviște și Slobozia. Din partea ministerului au par­­ticipat la întrunire d-Pii Chr. Stai­covici Secretarul general al mi­nisterului de industrie, Răducanu, șeful serviciului de Informațiuni Comerciale și Al. Gh­ica, directo­rul muzeului comercial. Ei a­H discutat mijloacele prin cari s’ar putea­ ajunge la­ un ex­port mai mare în Orient. De acord cu reprezentanții mi­nisterului s’a emis părerea că ex­portul nostru de făină depinde de dezvoltarea unei legături mai statornice cu Orientul prin mări­rea­­­ numărului de car­goboturi ale S. M. R. câtri să atingă în mod regulat și porturile Asiei mici. Aceste cargoboturi vor trebui să facă față încărcărilor mai în­semnate, adică să aibă un tona­­­tiv mai mare ca cele existenti*. Pînă la­ înființarea acestor car­goboturi. statui să admită ca făi­nurile cari sosesc la Constanța unpa plecarea cargoboturilor e­­xtet,ent* atal și cari fac cursa Con­s­tamta-Constantin­ol sau dacii, a­­rtfi fie cargoboturi .afi complectat încărcările, să poată fi transpor­­tate pe va­"sete de sub pavilion străin bucurt­riu.se de refacția cuvenită. C. F. R. S’a emis apoi ideea să se uni­­fiorm­eze tipurile de făină pentru fixndri precum și modăli’tatea vîrb­ărei față d­e negustori. Hotărîr­ile luate l­> adunarea de ml a morarilor vor fi aduse la cunoștința d-lui D. Nen­ițescu, ministru de­­ Industrie. ADELUL întrunirea negustorilor de băuturi din Capitală Negustorii de vin și bere din Capitală s’au întrunit ori la o­­rele 4 d. a. la Cercul comercial din strada Isvor 14, pentru a protesta contra legei cîrciumilor care lovește mult comerțul. Prezidează d. I. Georgescu E­­năchiță. B-șa vorbește cel dinții, în calitate de președinte al cercu­lui negustorilor de băuturi — acei cari pot vinde numai vin și bere — arată că întrunirile ce se fac au de scop să determine o modificare a legei cîrciumi­lor. Asigură că legea se va modi­fica intra cât și de deputat Deș­liu și-a l­at angajamentul să lucreze în acest sens. Zice că în cursul săptămînei viitoare d. Deșliu se va duce la Sinaia pentru a se consfătui cu d. Titu Maiorescu, ministrul de finanțe ad-interim—asupra mo­dificărilor ce trebuesc aduse legei. Sfătuește pe negustorii de vin și bere la u­ire și îi roagă să aibă puțină răbdare. D. Mihalcea-Vrtnceanu arată că pînă acuma nu s’a făcut ni­mic pentru că — de­și în Capi­tală sunt peste 1700 de debitanți de băuturi — nici odată nu s’au unit. Zice că în trecuta seziune par­lamentară s’a făcut ceva pentru debitanți fiindcă a fost puțină unire. Legea d-lui Costinescu nu se va putea desființa de cît prin unire zice d-sA. Propune întocmirea unei co­misiuni care să se prezinte d-luî ministru de­­ finanțe și să-î ceară a face dreptate comerțu­lui romînesc, dînd voe­a se vin­de ori­ ce băutură — nu numai vin și bere. Mai departe d. Mihalcea Vrimi­ceanu vorbește despre legea re­­paosului duminical arătînd că ea este incomplectă. Această lege este dăunătoare negustorilor de băuturi așa cum se aplică astăzi. Sfătuește mai departe pe ne­gustori la unire arătînd că con­siliul Cercului comercial s'a ho­­tărît a aduce multe ușurări ne­gustorilor de vin și bere. Este vorba ca în luna Septembrie să se înființeze o bancă propie a acestor negustori, unde cei îm­povărați să poată­­ la nevoe găsi ajutor. De asemenea se va clădi și un local propriu al Cercului cît și un azil. * D. Tănăsescu mulțumește con­ducătorilor Cercului pentru lupta pe care o duc intra ușu­rarea negustorilor de vin și bere. D-sa propune să se aleagă o comisiune de 15 membri care să se prezinte d-lui ministru ad­­interim la finanțe, Titu Maio­rescu, rugîndu-i a modifica le­gea circiumelor — așa ca nego­țul să nu sufere ca astăzi. D. Dobrescu zice că modifi­cările cari s’ar aduce legel nu vor da roade și cere — in con­secință — desființarea sus zisei legi. D. Lăzărescu constată «g gu­vernul în loc să-și ție promisiu­nile d’a ușura soarta negustori­i de băuturi, caută, din com­­­a, s’o îngreuieze. Recomandă unire, asigurind că reușita va veni. Constată că toate guvernele au căutat să lovească în acești negustori de băuturi și așa fiind nimic nu se va face î­n­ră unire. Sfîrșește zicînd că dacă gu­vernul nu va da un răspuns fa­vorabil, se vor organiza noul întruniri și meetinguri pînă ce dreptatea va veni. D. Gogu Fosai­a arată că as­tăzi este prima întrunire a ne­gustorilor de vin și bere patro­nată de cercul comercial. Cere ca guvernul să-și împlinească cele promise. D. I. Popescu recomandă uni­re și luptă sinceră. D. Mișu Filipescu constată cu mulțumire că la apelul fă­cut de Cerc s’a răspuns în nu­măr destul de mare. Arată încă odată scopul în­trunire­, asigurînd că comitetul va lupta pînă ce dreptatea se va face. Cere unire și luptă su­iceră: generalii nu pot nimic fără sol­dați. Se va cere ca guvernul să-și ție promisiunile. Să cerem cu toții desființarea cu desăvîrșire a legei monopo­lurilor. D. Iancu Marinescu Jilava, sfătuește pe toți a lupta, pentru obținerea libertăței absolute a comerțului de băuturi. D. Ioanițescu vorbește în a­celaș sens. D. Mihalcea Vrînceanu, în­cheie seria cuvîntărilor, îndem­­nînd pe cei de față să lupte uniți, dar fără a amenința gu­vernul. Comitetul va duce lupta pînă ce libertatea comerțului va fi fapt împlinit. Comisiunea va fi aleasă de comitet, primind a fi în ea §1 negustori de vin și bere Această comisiune se va pre­zenta d-lui ministru ad-interim de finanțe Maiorescu. În întrunirea a luat sfîrșit la o­­rele 6. — Miss. Informați­­ini S’a deschis pe seama ministeru­lui afacerilor străine un credit de‘40.000 lei: 30.000 pentru, mobi­larea locațiunei din Berlin și 10 mii pentru mobilarea legiațiunei din Berna. De asem­enea s-a deschis un cre­dit de S3.ooo pentru revizuirea fruntariei din­spre Austro.Unga­­ria. Pentru congresul învățătorilor care se­ va tine la Tîrgoviște, în Zilele de 20, 21, 22 și 23 August, in urma demersurilor făcute de d. C. Ionescu,Lungu președintele a­­sociației generale a învățătorilor din țară, d. Delăvrancea a acor­­dat o reducere de 75 la sută pe toate­ liniile. D. Nae Dum­­itrescu, subdirectorul învățămîntului secundar și superior, a obținut un concediu de o lună. Postul de institutor agronom, la școala inferioară de viticultură din Odobești este vacant. D. Iacob Ștefănescu, econom ma­gaziner la școala de agricultură din Nucet (Dîmbovița), neprezen­tîn­du-se la post, ministerul cultelor a decla­rat postul sau vacant. D. Litzica, diectorul învățământu­lui secundar­­ și superior, s’a întors pe ziua de ,ori din concediu. Prefectura județulu­i Ilfov a sus­pendat din funcție pe timp de cinci zile cu pierderea salariului, pe Du­mitru Dulceață primarul comunei R­­adovanu. Aflăm că d. dr. Grigore I. Odo­­bescu, specializat la Paris în boa­­lele interne s’a stabilit în Capita­lă, Bulev, Domnița, 13. D. Ionel Protopopescu Pache, ajutor de primar a făcut ori o inspecție generală la toate per­cepțiile comunale. Vaporul „Regele Carol I“ al servi­­ciuui maritim român, a început a fi reparat la Gaați. Regele a bine-voit a, acorda me­dalia „Răsplata Muncei pentru bise­rică" plasa I a următoarelor persoa­ne : Cucernicului preot Gh. Jalbă, pa­rohul parohiei Conduratu, din jude­țul Flahova, pentru dovezile de jert­fire ce a făcut pentru casa Domnu­lui. D-lui profesor Badea Man­gîrtn sub­ administratoril Casei Bisericii, pentru activitatea sa pe tatimul bi­sericesc. Printre ultimele modele de rochi­ vieneze se găsește o toaletă din pri­ma jumătate a secolului al XX-lea, confecționată din grenadină vărgată, albă rezeda, și cu fișa de tul, foarte frumoasă și elegantă. Ilustrația acestei toalete se poate vedea în „Revista Model" No. 1*. Au fost înaintați la gradul de sublocotenent în marina milita­ră, pe ziua de 1 iulie sau­, elevul Râșcanu Iosef din anul al 2-lea al școalei de artilerie, geniu și marină, și sub­ofi­­țerul Verbiceanu Marius di­n marina militară, la vacanțele de locotenent ce există­ în divi­zia de Dunăre. Tinerii: Constantinescu Marin și Racoveanu Gheorghe, absol­venți ai academiei navale impe­riale și regale din Fiume, au fost înaintați la gradul de sub­locotenent în marina militară, pe ziua de 1 iunie 1911, la va­canțele din divizia de Dunăre, rămînînd a continua practica navigației în marina imperială și regală austro-ungară pînă la 1 Octombrie 1913. Noua Revistă Romînă, de sub direc 18­ d-lui Buduiesi­u-Motru, luînd obișnuita vacanță, numărul viitor al revistei va apare la 13 August. Locotenenții și sublocotenen­ții de rezervă, al căror nume ur­mează, cari au obținut diplome­le de doctor în medicină și far­macist, cu exercițiul liberei practice în țară, au fost trecuți în corpul ofițerilor sanitari de rezervă pe ziua de 1 Iulie 1911, repartizîndu-se astfel: Cn gradul de medic locotenent Locotenentul Cachelaru C. Ha­­ralambie din regimentul Argeș No. 4, în regimentul Gorj No. 18. Cn graduj de medic s.­Locotenent Sublocotenentul Ștefaniu Du­mitru, din batalionul 6 vînători, în regimentul 8 Dragoș No. 29. Sublocotenentul Predescu B. loan, din regimentul 3 Dîmbo­­ța No. 22, în batalionul 3 pio­nieri. Sublocotenentul Isăcescu Mi­hail, din regimentul Mihai-Vi­­teazu No. 6, în regimentul Gorj No. 18. Sublocotenentul Marinescu M. Nicolae, din regimentul Ar­geș No. 4, în regimentul Tulcea No. 33. Cn gr. farmacist I.-Locotenent Sublocotenentul Căpățînă A­­dolf, din regimentul Suceava No. 16, în regimentul Ștefan-cel- Mare No. 13. In folosul inundaților SINAIA, 22 Iulie.— In zilele de 6 și 7 August sec. „Crucea­ Mo­­șie" sub­­ patronajul principesei Maria va da două serbări pentru sporirea fondului societățil Ifi pentru a se veni de ajutorul ce­lor inundați din­­ oră. Serbările vor începe în ziua de 6 August în­­ saloanele d.nei Ghy* ka din strada Mînăstirei, prin­­tr'un concert dat de amatori de muzică din Înalta societate și cu două audițiuni: una la ora 3.® p. m. cu prețul intrărilor popu­­lare de lei­­ de persoană; a doua rezervată H.,igh.Lifte.ului“, a­­mator de muzică cu intrarea da io iei de persoană. In seara aceleiași Zile se va da un bal la Capșa. In ziua de 7 August mari sar*­bări populare în parcul Sinaeț și salonul Ungarth, unde se rezer­vă publicului adevărate surprize. Doamnele din elita, costumate în port național, vor face poliția de onoare a serbărilor, distribu­ind vizitatorilor adevărate obiec­­te de artă pe prețuri minime, tn folosul nenorociților inundați. Putem anticipa, ce se va petre­­ce admirabil și că societatea „Crucea Roșe“ n’a cruțat­ nimic pentru a­ fi la înălțimea chemării ei spre a mulțumi pe toți. T- *4- ■ [UNK] [UNK] [UNK] ■ ... , ■

Next