Adevěrul, iulie 1911 (Anul 24, nr. 7831-7860)
1911-07-24 / nr. 7854
ea Anonimă Românâ DE COMERȚ "..fost NICOLAE FEHÉR. & Cie.) I Furnizoare a Curței Regale fncordale» BUCUREȘTI Strada Seeârdan No. 10 vă recomandă MOTOARELE NATIONAL,de BA RENUME STABILET Bolinders, *» nt»« Motor vertical cu compresiune — — Mașini de preciziune — î.&mmiifc Osoimianu « trum-1p Fabrica de PRODUSE CHIMICE MARASESTI SOCIETATE ANONIMA BUCUREȘTI. 18. BULEV. ELISABETA. 18. Oferă Domnilor Agricultori, in vederea sporirea producțiunei, următoareile ingrășămnte pentru semănăturile de toamnă: Săruri potasice (Kali) Amestecuri de îngrășăminte: Superfosfate gizotate și potasice Ingrășămînt special m vii r»?*KaraHffnand jkVji m $Hi ts EÜ «HmaturalewîI PROPRIETATEA VulVnÁli tRANI.ESTE FERI DE 'TYtl'ira A S CONTRAFACERI «Si S*2 CEMFTIONA BIN TTIțJt li.f s. țț«*'. tTil'R ORO MLÎA r.vESICUl.if». <' Institutul Medical Idro-Electro eraoie Dr. Erdreich Btr. italiană 4 (Solidul Cazuri Băligienice de Abur și Putin MAI ME ACID CARBONIC IDStaipțiune special pen,un tratamenti1 Haleid1 *ev H lubtfflf'țWtUJ öfiCUdra »o«.?«. reumatice nutritice pa§ valizii, boale de stomac. — Reputat pentru curăț emu exemplară șî pentru ingriji ea de aprope a vizitatorilor PRAILA CRAIOVA BOTOȘANI Superfosfate cí © I Pentru ce MNELOPI ia tacturi de aceea devine PLATA are aceasă forma? !Pentru f*ă, după lungi și complecte experiențe am dobîndit rezultatul că compresisiiiica î»*rle energic» ngnuie Imn <lei de rulement ce se produce cu ocazia umaflorei face ca aceasta anrezistă mai bine ca oricare alta USUEA UNIFORMA velop a Încălzire după plac tnstfel ngnmlu Greîlie 11 Stahl 6. m b. H. Hannovra 3ncS’2iri centra’e, VcBîilați ani moderne “ Csira oris »»rebel In*!! î» sasa, deschizi robinetul, și alt nimic! Aceasta asta suficient, ca sa stai la călduri cînd casa aste prevăzută cu o încălzire prin RADIATOARE CU APA CALDA SAU CU VAPORI DE PRESIUNE JOASA Poate să existe un mod de încălzire mai comod și mai curat! Nici un foc de întreținut în camerei Nici un miros, nici un pericol ! Refularea temperaturei după dorință. (Întreținere minimală) Instalațmm de calorifere în ori ce casă, ori care ar fi vechimea construcțiunei Proecta, devie* și unelte de tglaer. Gratis la Cerere! Crepr. general t ln§. T. Gherman Biuron Technic Telefon 20/ 2 strada Plantelor, 9 BUCUREȘTI Dr. H. Blumenfeldfest Medic primar de Spital (BOTOȘANI) KARLSBAD Markt-„Drei Mohren“ Nfc de Consult: 7-9 și 3-5 Doc.OR 1 Căhănescu Medic Român KARLSBAD Casa Feigenbaum Smuderstrasse I De la Operă Grădina Ambasadori — „Gioconda" de Ponchielîi. Trupa de operă a cântat aseară, cu elementele dramatice, pentru întîia oară, „Gioconda“, care reclamă o considerabilă restură de furt 1. Deasupra tuturor baritonul Marin a dominat, în rolul lui Barnaba, stârnind aplauze la scenă deschisă atît după monologul „O, monumente” cît și după barcarolă. Primadona Rodrigo a susținut corect rolul titular, deși nu era în plenitudinea mijloacelor sale de care a dat dovadă în Bunterfly. Laura a fost elotată cu prestanța și Autoritatea artistică a d-nei Grasse, iar în Enro tenorul GîaCdiere a fost, ca întotdeauna, în voce, fără a ști să traga însă tot folosul pe care l’ar putea trage din resursele sale vocale. Munca maestrului Giovanelli a fost considerabilă și publicul i-a recunoscut prin aplauze călduroase, după Danțul Orelor. 4b- 2) Carnea scumpă. Soluția acestei chestii, deocamdată, stă numai in import, mai ales din Argentina, de vreme ce Romînia nu poate exporta nici contingentul ce i s’a admis, dar Serba sin j gură nu poate nici ea, să satuie toată Austria. In contra importului se ridică însă nu numai aigrarienii austriaci, dar mai ales cei unguri. $i fați de Ungaria Austria s’a legat prin convenția secretă încheiată de guvernul creștin-social. Această chestie s'a desbătut cu multă pasiune. Cu acest prilej s’a vorbit iarăși de România, care a fost obiectul tuturor ironiilor, de vreme ce a stăruit atita și a făcut atîtea cohcra, ca să aibă dreptul, în schimb, să trimită carne în Austria, iar după ce a reușit, a băgat de seamă că... n’are. Un detaliu: din Septembrie trecut pînă acum România a reușit să vîndă Austriei UN SINGUR PORC. De altfel guvernul a declarat categoric că deoareci Rominia , nu poate să-șî ție angajamentul final căci n’are cațt'.bstea de carne ce i s’a admis să expfdiite, Austria e silită să treacă Serbiei avantagiul acordat Rominieî. Cît de pasionată e Opinia publică în această chestiune, se poate vedea d'i faptul acesta: cu prilejul dezbaterilor în chestia căriea a intervenit, în discuție și publicul din galerii, protestînd energic în contra convenției cu Ungaria. Bine înțeles publicul a fost dat afară" dar manifestația acea ci.n’a rămas fără efect asupra guvernului Cu toate astai Gautsch n’a putut lua nici •n angajament categoric, tocmai din cauză că invenția—ori cât de ilegală ar fi— există. Parlamentul a trebuit deci să se mulțumească cu promisiunea guvernului că va face tot posibilul pentru ,a putea importa cît mai multă carne" iar ungurii, unu!, ca întotdeauna, au și declarat că ei nici nu fac mare caz de convenția in chestie și sunt gata să se înțeleagă, cu o condiție numai să li se facă noul concis.». 3) Darea în judecată a guvernului Bienerth. Această a treia chestie importantă a dat de asemenea loc la dezbateri furtunoase, darr fără rezultat.. Social, democrații au cerut darea în judecată pe motivul că Bienerth a aplicat, în mod ilegal faimosul paragraf 14. Acest paragraf previde că atunci cînd, din diferite pricini, parlamentul nu se poate convoca, guvernul poate lucra singur, cu aprobarea împăratului. Or, cazul nu s’a produs nici odată sub Bienerth. Din contra, fostul prim ministru trimetea anume la plimbare pe deputați spre a rezolvi după plac chestiile cele mai grele, de cite ori nariamentul nu era în acord cu dînsul. Duă dezbateri aprinse, Camera I a votat contra propunerei de dare în judecată. Afară de social- democrați numai câiva liberali au votat pentru. Dezbaterile în această chestie au dat loc unui incident foarte comic: social-democratul .Seitz a vorbit în niște termeni de o violență extremă. Gautsch se uita fix la el, uimit de acest exces de limbaj; iar îndată după Seitz, Gautsch a luat cuvîntul, arătîndu-și uimirea că Seitz—un parlamentar distins—întrebuințează asemenea termeni. — Aveți dreptate, ia răspuns Seitz, felul acesta de vorbă nu intră în obiceiul meu, dar termenii violenți întrebuințați de mine nu sînt ai mei, ci ai d-luî Echenburgar, colegul dv. de la justiție, care era într’o situație identică, cerînd darea în judecatis. a unui guvern, s’a servit de dînșii. A fost o ilaritate generală. Gautsch a tăcut, iar ministrul vizat a plecat ochii la pămînt, cu o lăudabilă modestie... Camera a efectuat și numeroase lucrări mărunte, a ales diferite comisiuni, cari de pe acuma vor studia anumite chestii și a dezvoltat un potop de interpelări, astfel că la toamnă va putea intra de-a dreptul în acțiunea de legiferare. Cea mai importantă interpelare a fost in privința chestiei de la Drohobitz, despre care vom face un articol special. G. -------------------- DIN CARNETUL UNUI TURIST O excursions la falea HM Printre blocurile de piatră, colosal de mari, rămase neacoperite de zăpadă, care parte se topise, curgea micul pîrîiaș, dînd un murmur plăcut și care în liniștea și tăcerea, de care valea e predominată, se aude, din depărtare. Mai sus de acest pîrîiaș se află un bloc colosal de piatră căzut în văgăună, care nu se poate escalada, dar servă ca adăpost de ploaia și timpuri rele. In tot timpul și ia locurile pitorești și meritorii de fotografiat, amicul Otto Huch, își dresează aparatul sau fotografic și pozițiunile sunt și luate reușind admirabil de bine. Aci la micul pîrîiaș, ne potolim setea și facem un repaos mai mare, contemplînd și admirînd frumusețile de carie intem înconjurați. In dreapta noastră avem Caraimannul, pe a cărui pantă am urmat tot drumul pînă aci, cu stîncile sale colosale de înalte și de toate formele și marimei?; cele mai multe dintre file și mai cu seamă cele mai din jos au forma un ror căpătîni de zahăr uriașe. In stânga zidurile verticale și extraordinar de înalte ale Coștilei, ale căror vînturi de abia se pot zări, și intre cari se observă mai cu seamă scobitura făcută în zidul pietros, în forma unei ferestre și din această cauză se și numește „fereastra“ așezată sub colțul ce predomină întregul masiv al Cloștilei, îndărătul nostru vedem drumul pe care l-am parcurs, plin de bolovani, stânci și lespezi late de piatră și singuri noi ne mirăm cum le-am putut străbate; iar înainte valea, care se afundă din ce în ce mai mult, cum și începutul de snopi, brăzișori și acei mici copăcei numiți lilieci. După un mic repaos continuăm tot pe coasta Caraimanului pînă ce dăm de niște mici șnepi foarte deși printre cari no viim îndată dăm de un loc acoperit cu o iarbă verde și mare. Apucăm la stingă spre văgăuna cea mare din mijlocul văiei. A continua încă pe brînele Caraimanului aste imposibil și cu atât mai mult pe ale Coștilei, așa cut suntem nevoiți a ne vîri în văgăună și pe ea se coborîm la vale. Mai înainte însă, din nou facem un mic repaos, nu pentru a ne odihni, ci mai mult pentru a admira frumusețea locului și a ne da seamă de drumul ce-l făcusem. Chiar de la intrarea în văgăună dăm de zăpadă înghițită, care, pe o mică distanță mai sus, încetase. Această zăpadă era groasă de la 2—3 metri și in uinele locuri pe margine forma un fel de găuri, numite popular „copoi“, după pereții cărora se putea calcula grosimea lor. Această zăpadă »? Întinde pe o lungime de 1—2 km., foarte înclinată și puțin cam periculos. Dacă în timpul iernei nu cade multă zăpadă, atunci văgăuna este acoperită cu bolovani enormi de piatră, și vizitatorii fiind închiși de amîndouă părțile de pereți înalți pietroși, nu pot trece nici în dreapta, nici în stânga, ci mereu în jos, sărind din bolovani în bolovani, se tîrăsc pe spate, sau se raazimă, cînd în mîini, cînd în picioare, dar cele mai multe din aceste blocuri, fiind apropiate unele de alteia, se poate cu înlesnire sări de la unul la altul. Cîte o dată, când din cauza deselor ploi, zăpada se topește în mare parte, în unele locuri se formează un fel de tunele sau po duri, iar dedesuptul lor se găsesc blocuri enorme de zăpadă înghețată, desfăcute din troianele îngrozitoare ce acopereau întreaga vale. Aceste tunele și venin matricula formate din ettercii de ghiață foarte groși, iar pe deasupra înfățișaț ca un fel de pod de 1—2 m. lăigime. iar rifi dedesupt ca să se poată trece trebuia să se escaladeze bolovanii colosali de zăpadă, despre cari s’a zis mai sus. După cum am constatat, valea aceasta se suie și se coboară mai ușor și mai repede, cînd este plină de zăpadă, deoare-ce troienele acoperind blocurile de piatră, atât urcușul, cît și coborîșul se fac mult mai lesnicios, neavind a osca,lada bolovanii cu cari Văgăuna este acoperită... In tot lungul văiel Prin mijlocul Sai, un pîrîiaș cu o apă curată și rece, cade din bolovani în bolovan, formînd sub fiecare tip un mic bazinaș, din care se scurge în jos pînă cînd dă de un alt bloc de piatră, printre, cari șerpuește spre a-și găsi un mic locșor de scurgere, continuând drumul sau mai departe. Daca blocul este mai înalt, cu pereți verticali, atunci apa formează mici cascade cu o șuvița de apă.. Un freamăt dulce și sonor o însoțește, așa că pe lingă vedere și auzul se mulțumește —nu muzi, Că cea plăcută și armonioasă produsă de căderea apei sau de svîrcolirile sale printre pietrele prin cari șerpuește. Acest ptrîu merge pînă la un loc oarecare al văiei, apoi dispare cu totul, intrind în pămînt pe unde își urmează drumul său, apoi oșind iarăși la lumină devine mult mai mare și mult mai sgomotos , ba încă acest zgomot este așa de tare, nncit se aude de la o depărtare foarte mare. Anul acesta fiind foarte multă zăpadă, aproape de moiorul, care termină adevărata Valea Alba, se formează o Cascadă minunata de o înălțime de cîțiva metri. Din amoroeire nu s’a putut fotografia ideoareice amicul meu Otto Huch isprăvise plăcile. Cu Cît acest pîrîiaș înaintează spre vale, cu atît crest, mai mult și ajungînd la Bușteni devine un adevărat pîrîu, care se varsă în Prahova, puțin mai sus de gară, sub numele de „Apa Valea Albă“ de la valea pe care o udă. Din nenorocire această apă, atît de curată și lipsită de orice microbi, ajunsă în Bușteni este spurcată cu tot felul de gunoaie și de murdării pe cari locuitorii de aci le aruncă în píriü. N. B. Ps îru directific a peștelor Dela un mare număr de comercianți din Vasluiu primim plîngeri în contra dirigintelui oficiului poștal din acea localitate care acoperă cu protecțiunea sa pe un factor poștal anume Ion Popa, de la cari comercianții din Vaslui suferă cele mai mari șicane și mizerii. Cel cari ne scria precizează și oarecari fapte incorecte în sarcina acestui factor. Credem că d. director general al poștelor va dispune anchetarea celor arătate aci. Tratativele Franc -Germane an ajunul încheerea unui acord.— Și fel optimiști și pesimiste Londra, 22 iulie.—Ziarul Standard află din izvor diplomatic demn de încredere că punctele controversei dintre Franța și Germania sunt regulate în partea lor esențială, deși multe amimente rămîn încă să fie aranjate. Berlin. În. Iulie. Ziarul „Lokal Anzeiger“ scrie: Ziarul londonez ,,Times“ află de la corespondentul său de Berlin că tratativele dintre Germania și Franța au ffăcut un pas înainte și că este de «pemt că ultimele convorbiri dintre Kiderlem Waechter și animisationii Cambon, au stabilit bazele unei apropiate înțelegeri. După informațiini precise această părere optimistă nu corespunde faptelor. Dacă în cercurile politice se crede chiar în posibilitatea de a se găsi in curând bazele înțelegerei franco-germane menită a încheca dismțiunile, știrea cu prviire la un studiu atît de înaintat al tratativelor este prematură. Tot, atât de nemotivat este însă și pesimismm unora din ziare cari orbesc ori vorbesc dri ruperea tratativelor. Din sursă pozitivă se anunță că discuțiunea se află în stare normală și orice comentarie depășește această limită este deci neîntemeiat. Este absurd însă cînd se vorbește de o criză și e regretabil ca asemenea știri alarmante găsesc ospitalitate în presă. Londra, 22 iulie. — Ziarele de dimineață aduc păreri contrazicătoare asupra tratativelor francogermane. Ziarul „standard“ susține a ști din sursă diplomatică că orice pericol a dispărut și că bărbații de stat, al celor două națiuni sunt înțeleși în principiu. Germania va fi obligată să renunțe la, orice amestec în politica internă a Marocului. In schimb Franța va ceda o parte din teritoriul Congo-ului. Paris 22 Iulie. — In urma desmințireî dată de ziarul „Lokal Anzeiger“ știrilor alarmante asupra unei crize iminente părerile optimiste asupra situației au revenit in planul întîî. Schimbarea se datorește și influenței știrilor sosite din Londra din sursă demnă de toată ?ncroderea. In general domnește păreri:« că nom« convorbire dintre Cambon și Riderlen Waechter înseamnă un pas înainPa și că încheerea tratativelor se apropie. ” Berlin, 22 iulie. — FrI a avut loc o lungă conferință între secretarul de stat Von Kiderlen Waechter și secretarul oficiului colonial Von Lindequist, ocupindivse cu chestiile „ coloniale în legătură cu tratativele franco-germane. « Berlin, 22 iulie. — In conversațiunile dintre d-nii Cambon și Kiderlen Waechter s’a admis o apropiere asupra punctelor esențiale de vedere. Sfîrșirea în detaliu cere totuși o cercetare, de care vor fi sesizate resorturile respective, iar rezultatul va fi în urmă supus împăratului de către cancelarul imperiului. Colonia, 22 iulie.—„Rheinische Zeitung“ află din Berlin că se poate presupune că comunicațiuea făcută de biuroul Wolf nu e o declarațiune unilaterală solmană, ci Franța s'a declarat de acord cu?a înainte de a fi publicată. Drumul unei înțelegeri este deci deschis numai în prealabil. T0 Dela romînii de peste minR HOARTEA n.nuT.TU rtFKiPG STOIAîi BIN NASAUD Budapesta, 22 Iulie. — Alaltă erî a încetat din viață la Nasaud cel mai popular medic român din Ungaria, d-rul Gheorghe Stoian, care era adorat de țăranii romîni pentru cari a făcut totdeauna, mari sacrificii în toate privințele. La acest medic, devenit celebru, veneau romînii din toate unghiurile Transilvaniei. SITUAȚIA INSTITUTORILOR Budapesta, 22 Iunie. — „Fctaia poporului romín“ publică un articol de fond in care se ocupă de trista situație a institutorilor români din Ungaria, prezentind un con caracteristic din Occilesul mic. Această comună a anunțat că are nevoe de un institutor plătit cu un salariui anual de 300 coroane, dar că nu garantează pentru ajutorul statului de 700 coroane. Institutorul din această localitate este deci plătit cu mai puțin de 30 coroane lunar, adică mai prost cu ci din urmă servitor din Budapesta. PROPRIETĂȚILE ROMÂNEȘTI Budapesta, 22 Iulie. — în sinul societatei romînești se agită mult ideia de a se cumpăra cu mai multe imobile și proprietăți ce se află în inimile ungurilor. Apelul făcut in această privință a avut succesul dorit. Azi se află un nou caz. Asociația antreprenorilor romîni de pompe funebre din Temișoara, a cumpărat zilele acestea pentru suma de 300 de mii coroane un palat în această localitate. ȚARAND ROMNI PROTESTEAZĂ CONTRA SCUMPILEI TUTUNULUI Budapesta, 22 Iulie. — Din cauza scumpirea tutunului 60 de țărani dintr’un sat românesc au hotărât să Banca Fortuna — Societate anonimă— CAPITAL LEI 50«».C(H) București, Str. Lipscani 10 plătește pentru Depunerii spre fructificare să cereze pe an cu anul sumeze și să trimeată ministrului de finanțe Ladislaus Lukacs, în dar, lulele lor. Darul a fost expediat azi Artistul Bârsan arestat de mguri Arad, 22 Iulie. — Ziarul „Tribuna“ află că artistul român Zaharia Birsan care întreprinsese împreună cu soția sa și d-șoara Brașoveanu un turneu artistic în orașele locuite de româniiin Ungaria a fost arestat ori de jandarmi în stația de graniță Rodna pe cînd se ducea de la St. George-romîn spre Bucovina. El a fost transportat la Bistrița. Trupa d-lui Zaharia Birsan a dat o reprezentație la St. George-român in ziua de 31 Iulie (st. n.), și anunțase și alte două reprezentații pentru zilele de 2—3 August. Aceste două reprezentații au fost însă interzise pentru că judecătorul care asistase la prima reprezentație, a găsit că dialogul „Carmen Secularae“ de St. O. Iosif, cuprinde agitații contra statului ungar. Ziarul „Tribuna“ protestează în contra arestărea acestui apostol al artei naționale. Bandiții din jud. Botoșani BOTOȘANI, 22 Iulie. — Pe zi ce trece se aud de noul isprăvi ale acestei bande. Am telegrafiat că în ziua de 20 Iulie, trei necunoscuții au călcat pe pădurarul d-lui Schönfeld, numit Ștefan Nichita la locul numit „Vîrtej“ din comuna Poiana Lungă. Sau legat mîinile la spate, i-au pus un căluș în gură și l’au jefuit de suma de 10 lei, singura sa avere. Apoi au dispărut în pădure. Nenorocitul pădurar a fost descoperit mult în urmă de trecători. De altminteri se"n în socoteala acestor tîlhari și multe fapte imaginate. Ba că s’au dus în pădurea Adâncată din Dorohoi, jefuind oameni, — lucru desmințit de comandantul jandarmilor din Dorohoi —, ba că s’au dus de s’au închinat Duminică la mînăstirea Agaftem, ba că sunt în oraș, sub haine de călugăr, căci în adevăr se observa prin localitate cîțiva, călugării streini, ce, nu și-au dat încă, îndreptările Protoeriei. Ceea ce e cert, e că drumurile sunt nesigure, oamenii cu afaceri nu mai vin la oraș, autoritățile cu frică pleacă în inspecție, atendașii prinși la țară nu-și pot vedea de interesele lor. Sperăm că în curînd însă tîlibarii vor fi prinși, redîndu-se astfel tuturor liniștea. VizHele principilor moștenitori Romîniei în Ungaria și Budapesta, 22 iulie. — Principele Ferdinand al Romîniei și principesa Maria cari au făcut în ultimul timp dese escursiunî în partea de sud-est a Transilvaniei, se vor duce Joia viitoare prin Sepsziszentgyörg spre Arcoș unde vor fi oaspeții prefectului baron Szentkereszthy. Se fac mari pregătiri pentru primirea înalților oaspeți. Baronul Szentkereszthy și familia sa au fost în dese rînduri oaspeții prințului moștenitor al Romîniei și această vizită nu este ele cît o revanșă. Din Arcos principii moștenitori ai Romîniei vor întreprinde o escursiune la Zabola unde au fost invitați de contele Herman Mikes. Și aci se fac mari pregătiri pentru primirea înalților oaspeți. --------Ér*......... Morarii și exportul fainei CONSFĂTUIREA DE LA MINISTERUL DE INDUSTRIE Pentru Vineri după amiază au fost convocați, la ministerul de industrie, directorii de mori din țară, pentru a discuta chestia exportului făinei. Au fost de față 14 reprezentanți ai principalelor mori din București, Galați, Constanța, Ploești, Tîrgoviște și Slobozia. Din partea ministerului au participat la întrunire d-Pii Chr. Staicovici Secretarul general al ministerului de industrie, Răducanu, șeful serviciului de Informațiuni Comerciale și Al. Ghica, directorul muzeului comercial. Ei aH discutat mijloacele prin cari s’ar putea ajunge la un export mai mare în Orient. De acord cu reprezentanții ministerului s’a emis părerea că exportul nostru de făină depinde de dezvoltarea unei legături mai statornice cu Orientul prin mărirea numărului de cargoboturi ale S. M. R. câtri să atingă în mod regulat și porturile Asiei mici. Aceste cargoboturi vor trebui să facă față încărcărilor mai însemnate, adică să aibă un tonativ mai mare ca cele existenti*. Pînă la înființarea acestor cargoboturi. statui să admită ca făinurile cari sosesc la Constanța unpa plecarea cargoboturilor extet,ent* atal și cari fac cursa Constamta-Constantinol sau dacii, artfi fie cargoboturi .afi complectat încărcările, să poată fi transportate pe va"sete de sub pavilion străin bucurtriu.se de refacția cuvenită. C. F. R. S’a emis apoi ideea să se unifiormeze tipurile de făină pentru fixndri precum și modăli’tatea vîrbărei față de negustori. Hotărîrile luate l> adunarea de ml a morarilor vor fi aduse la cunoștința d-lui D. Nenițescu, ministru de Industrie. ADELUL întrunirea negustorilor de băuturi din Capitală Negustorii de vin și bere din Capitală s’au întrunit ori la orele 4 d. a. la Cercul comercial din strada Isvor 14, pentru a protesta contra legei cîrciumilor care lovește mult comerțul. Prezidează d. I. Georgescu Enăchiță. B-șa vorbește cel dinții, în calitate de președinte al cercului negustorilor de băuturi — acei cari pot vinde numai vin și bere — arată că întrunirile ce se fac au de scop să determine o modificare a legei cîrciumilor. Asigură că legea se va modifica intra cât și de deputat Deșliu și-a lat angajamentul să lucreze în acest sens. Zice că în cursul săptămînei viitoare d. Deșliu se va duce la Sinaia pentru a se consfătui cu d. Titu Maiorescu, ministrul de finanțe ad-interim—asupra modificărilor ce trebuesc aduse legei. Sfătuește pe negustorii de vin și bere la uire și îi roagă să aibă puțină răbdare. D. Mihalcea-Vrtnceanu arată că pînă acuma nu s’a făcut nimic pentru că — deși în Capitală sunt peste 1700 de debitanți de băuturi — nici odată nu s’au unit. Zice că în trecuta seziune parlamentară s’a făcut ceva pentru debitanți fiindcă a fost puțină unire. Legea d-lui Costinescu nu se va putea desființa de cît prin unire zice d-sA. Propune întocmirea unei comisiuni care să se prezinte d-luî ministru de finanțe și să-î ceară a face dreptate comerțului romînesc, dînd voea se vinde ori ce băutură — nu numai vin și bere. Mai departe d. Mihalcea Vrimiceanu vorbește despre legea repaosului duminical arătînd că ea este incomplectă. Această lege este dăunătoare negustorilor de băuturi așa cum se aplică astăzi. Sfătuește mai departe pe negustori la unire arătînd că consiliul Cercului comercial s'a hotărît a aduce multe ușurări negustorilor de vin și bere. Este vorba ca în luna Septembrie să se înființeze o bancă propie a acestor negustori, unde cei împovărați să poată la nevoe găsi ajutor. De asemenea se va clădi și un local propriu al Cercului cît și un azil. * D. Tănăsescu mulțumește conducătorilor Cercului pentru lupta pe care o duc intra ușurarea negustorilor de vin și bere. D-sa propune să se aleagă o comisiune de 15 membri care să se prezinte d-lui ministru adinterim la finanțe, Titu Maiorescu, rugîndu-i a modifica legea circiumelor — așa ca negoțul să nu sufere ca astăzi. D. Dobrescu zice că modificările cari s’ar aduce legel nu vor da roade și cere — in consecință — desființarea sus zisei legi. D. Lăzărescu constată «g guvernul în loc să-și ție promisiunile d’a ușura soarta negustorii de băuturi, caută, din coma, s’o îngreuieze. Recomandă unire, asigurind că reușita va veni. Constată că toate guvernele au căutat să lovească în acești negustori de băuturi și așa fiind nimic nu se va face înră unire. Sfîrșește zicînd că dacă guvernul nu va da un răspuns favorabil, se vor organiza noul întruniri și meetinguri pînă ce dreptatea va veni. D. Gogu Fosaia arată că astăzi este prima întrunire a negustorilor de vin și bere patronată de cercul comercial. Cere ca guvernul să-și împlinească cele promise. D. I. Popescu recomandă unire și luptă sinceră. D. Mișu Filipescu constată cu mulțumire că la apelul făcut de Cerc s’a răspuns în număr destul de mare. Arată încă odată scopul întrunire, asigurînd că comitetul va lupta pînă ce dreptatea se va face. Cere unire și luptă suiceră: generalii nu pot nimic fără soldați. Se va cere ca guvernul să-și ție promisiunile. Să cerem cu toții desființarea cu desăvîrșire a legei monopolurilor. D. Iancu Marinescu Jilava, sfătuește pe toți a lupta, pentru obținerea libertăței absolute a comerțului de băuturi. D. Ioanițescu vorbește în acelaș sens. D. Mihalcea Vrînceanu, încheie seria cuvîntărilor, îndemnînd pe cei de față să lupte uniți, dar fără a amenința guvernul. Comitetul va duce lupta pînă ce libertatea comerțului va fi fapt împlinit. Comisiunea va fi aleasă de comitet, primind a fi în ea §1 negustori de vin și bere Această comisiune se va prezenta d-lui ministru ad-interim de finanțe Maiorescu. În întrunirea a luat sfîrșit la orele 6. — Miss. Informațiini S’a deschis pe seama ministerului afacerilor străine un credit de‘40.000 lei: 30.000 pentru, mobilarea locațiunei din Berlin și 10 mii pentru mobilarea legiațiunei din Berna. De asemenea s-a deschis un credit de S3.ooo pentru revizuirea fruntariei dinspre Austro.Ungaria. Pentru congresul învățătorilor care se va tine la Tîrgoviște, în Zilele de 20, 21, 22 și 23 August, in urma demersurilor făcute de d. C. Ionescu,Lungu președintele asociației generale a învățătorilor din țară, d. Delăvrancea a acordat o reducere de 75 la sută pe toate liniile. D. Nae Dumitrescu, subdirectorul învățămîntului secundar și superior, a obținut un concediu de o lună. Postul de institutor agronom, la școala inferioară de viticultură din Odobești este vacant. D. Iacob Ștefănescu, econom magaziner la școala de agricultură din Nucet (Dîmbovița), neprezentîndu-se la post, ministerul cultelor a declarat postul sau vacant. D. Litzica, diectorul învățământului secundar și superior, s’a întors pe ziua de ,ori din concediu. Prefectura județului Ilfov a suspendat din funcție pe timp de cinci zile cu pierderea salariului, pe Dumitru Dulceață primarul comunei Radovanu. Aflăm că d. dr. Grigore I. Odobescu, specializat la Paris în boalele interne s’a stabilit în Capitală, Bulev, Domnița, 13. D. Ionel Protopopescu Pache, ajutor de primar a făcut ori o inspecție generală la toate percepțiile comunale. Vaporul „Regele Carol I“ al serviciuui maritim român, a început a fi reparat la Gaați. Regele a bine-voit a, acorda medalia „Răsplata Muncei pentru biserică" plasa I a următoarelor persoane : Cucernicului preot Gh. Jalbă, parohul parohiei Conduratu, din județul Flahova, pentru dovezile de jertfire ce a făcut pentru casa Domnului. D-lui profesor Badea Mangîrtn sub administratoril Casei Bisericii, pentru activitatea sa pe tatimul bisericesc. Printre ultimele modele de rochi vieneze se găsește o toaletă din prima jumătate a secolului al XX-lea, confecționată din grenadină vărgată, albă rezeda, și cu fișa de tul, foarte frumoasă și elegantă. Ilustrația acestei toalete se poate vedea în „Revista Model" No. 1*. Au fost înaintați la gradul de sublocotenent în marina militară, pe ziua de 1 iulie sau, elevul Râșcanu Iosef din anul al 2-lea al școalei de artilerie, geniu și marină, și subofițerul Verbiceanu Marius din marina militară, la vacanțele de locotenent ce există în divizia de Dunăre. Tinerii: Constantinescu Marin și Racoveanu Gheorghe, absolvenți ai academiei navale imperiale și regale din Fiume, au fost înaintați la gradul de sublocotenent în marina militară, pe ziua de 1 iunie 1911, la vacanțele din divizia de Dunăre, rămînînd a continua practica navigației în marina imperială și regală austro-ungară pînă la 1 Octombrie 1913. Noua Revistă Romînă, de sub direc 18 d-lui Buduiesiu-Motru, luînd obișnuita vacanță, numărul viitor al revistei va apare la 13 August. Locotenenții și sublocotenenții de rezervă, al căror nume urmează, cari au obținut diplomele de doctor în medicină și farmacist, cu exercițiul liberei practice în țară, au fost trecuți în corpul ofițerilor sanitari de rezervă pe ziua de 1 Iulie 1911, repartizîndu-se astfel: Cn gradul de medic locotenent Locotenentul Cachelaru C. Haralambie din regimentul Argeș No. 4, în regimentul Gorj No. 18. Cn graduj de medic s.Locotenent Sublocotenentul Ștefaniu Dumitru, din batalionul 6 vînători, în regimentul 8 Dragoș No. 29. Sublocotenentul Predescu B. loan, din regimentul 3 Dîmboța No. 22, în batalionul 3 pionieri. Sublocotenentul Isăcescu Mihail, din regimentul Mihai-Viteazu No. 6, în regimentul Gorj No. 18. Sublocotenentul Marinescu M. Nicolae, din regimentul Argeș No. 4, în regimentul Tulcea No. 33. Cn gr. farmacist I.-Locotenent Sublocotenentul Căpățînă Adolf, din regimentul Suceava No. 16, în regimentul Ștefan-cel- Mare No. 13. In folosul inundaților SINAIA, 22 Iulie.— In zilele de 6 și 7 August sec. „Crucea Moșie" sub patronajul principesei Maria va da două serbări pentru sporirea fondului societățil Ifi pentru a se veni de ajutorul celor inundați din oră. Serbările vor începe în ziua de 6 August în saloanele d.nei Ghy* ka din strada Mînăstirei, printr'un concert dat de amatori de muzică din Înalta societate și cu două audițiuni: una la ora 3.® p. m. cu prețul intrărilor populare de lei de persoană; a doua rezervată H.,igh.Lifte.ului“, amator de muzică cu intrarea da io iei de persoană. In seara aceleiași Zile se va da un bal la Capșa. In ziua de 7 August mari sar*bări populare în parcul Sinaeț și salonul Ungarth, unde se rezervă publicului adevărate surprize. Doamnele din elita, costumate în port național, vor face poliția de onoare a serbărilor, distribuind vizitatorilor adevărate obiecte de artă pe prețuri minime, tn folosul nenorociților inundați. Putem anticipa, ce se va petrece admirabil și că societatea „Crucea Roșe“ n’a cruțat nimic pentru a fi la înălțimea chemării ei spre a mulțumi pe toți. T- *4- ■ [UNK] [UNK] [UNK] ■ ... , ■