Adevěrul, octombrie 1911 (Anul 24, nr. 7921-7951)

1911-10-14 / nr. 7934

Joi 10 Noembrie 1911 Noua fabricațiune A DELICIOASELOR ȚIGARETE „Principele Carol” s’au pus in vânzare !» toate debitele «În țară. Inscripția pe aceste țigareta este acum de culoare verde. N­WIB Informațiuni Cu privire la faza în care se găsește azi judecarea cunoscu­tului incident de la b­ursă din­tre d-nii Ion Jipescu, sindicul Bursei și frații Elly și Max Bercovici, bancheri, aflăm ur­m­at aul de: 1). Stancovici fusese însărci­nat să facă o anchetă la toți­­ mijlocitorii p­i dărî de schimb, numai asupra operațiunilor de Bursă făcute, in cursul anului curent. Comitetul bursei a gă­sit că este necesar să-și întin­dă investigațiunile și asupra unor operaimni făcute, de a­­cei mijlocitori, în afară de Bursă. In acest scop comitetul Bursei a ales din sinul său o comisiune compusă din d-nii­­ Maurici, Blank, Zane, Juvara și Bibice­scu. Această comisiune s'a întru­nit dii dimineață și—deși șe­dința a fost strict secretă—am putut, totuși afla că au­ fost as­cultați d-­nii dr. Petri­ni Paul și Ion Simionescu-Rîmniceanu care au făcut, declarațiuni gra­ve în sarcina d-lui sindic al Bursei, d- l. Jipescu. Comitetul Bursei se întrune­ște astă seară pentru a lua cu­noștință de rezultatul investi­­gațiunilor comisiunea și să ia măsurile cuvenite. D. Take I­ones­cu s'a înapo­iat­ azi dimineață din străină­tate prin Predeal și s'a oprit la Sinaia. Șeful conservatorilor-demo­­crați a fost primit la Berlin de d. Killerten W­ach­hier și la Viena a făcut o vizită contelui Aerenthal. La Budapesta d. Take Ione­­scu s'a întilnit cu d-nii Al. Constantinescu, fost ministru și l. t­. Sofia, și împreună s'au dus la Sibiu, unde au vi­zitat pe mitropolitul Al­e­ti­a. mu. D. Ionel Brătianu a convocat pentru Luni pe deputații și se­natorii liberali pentru a avea un schimb de vederi, în ajunul deschiderea Parlamentului. D. Grig­ore Coandă, deputat guvernamental dr Argeș, a vizi­tat ori după amiază la Viorica pe d. Ionel Brătianu. Scopul a­­cestei vizite a d-lui Coandă a fost, de a­ încerca pe lingă șeful partidului liberal reîntoarcerea d-sale in acest partid. Intre condițiile puse de d. Io­nel Brătianu e și aceea că d. Coandă să demisioneze din m­un­datul de deputat, pentru a pu­tea Candida d. Vintilă Brătianu in caz clnd ar cădea la Olt. Funcționarii comerciali din %­irgu-Hü, protestează cu energie contra „tentativei Cercurilor co­merciale din țarăi de a face pre­siuni pentru modificarea legei repausului duminical". Duminică, 13 Noembrie, orele 11 dimineața, va avea­ loc in sala Dacia, o mare întrunire de pro­testare, contra scumpe­tei traiu­lui, întrunire convocată de­ par­tidul social-democrat. D. Cuza,care, fiind­ destituit din postul de grefier al comisiunei pentru formarea primelor liste electorale din județul Constanța, s-a adresat telegrafie ministeru­lui de justiție cerând o anchetă. Jandarmeria rurală din țară a sărbătorit în ziua de 8 Noem­­brie ziua patronului acestui corp. La orele 11 dimineața, com­pania mobilă și recruții compa­niilor Ilfov și Brăila au fost în­truniți în curtea cazărmei com­paniei mobile de pe cheul Dîm­boviței, unde s-a oficiat un ser­viciu­ divin, în prezența d-lui locot.-coloneit P. Cesianu, aju­torul inspectorului general al jandarmeriei­ rurale, înconjurat de toți d-niî ofițeri aflați în Bu­curești. După terminarea­­ serviciului divin, recruții companiilor Il­fov și Brăila au depus legiuitul jurământ în prezența d-lui lt.­­colonel Cesianu și­­ comandan­ților de comipanii respectivi, d-niî căpitani Voinescu și Con­­deescu. Apoi, preotul oficiant și d. lt.-colonel Cesianu au ținut cite o­­ cuvântare, arătînd însemnăta­tea acestei îndoite serbări și sfă­tuind pe jandarmi să-șî înde­plinească îndatoririle Ilor, pe de-o parte, iar pe de alta să ve­gheze la îndeplinirea legilor. După aceasta, d. lo-cot. colonel Cesianu a primit, pe­­ cheul Dîm­boviței defilarea trupei, sub comanda d-lui căpitan Ignăte­­scu. La orele 12 s’a servit de­junul. D. lt.-colonel Cesianu a ridi­cat un toast pentru rege și pen­tru dinastie, apoi pentru co­mandantul jandarmeriei rura­le care se afla în inspecție și sărbătorea această zi în mijlo­cul jandarmilor rurali din Olt. Prin punctul Ungheni s’a ex­portat, în cursul lunei Octom­brie­ a. c., 1800 capete vite mari cu destinație pentru Rusia. Medicii comunali și veterinari au­ făcut azi dimineață o anche­tă sanitară în Capitală. Mortalitatea din comunele ru­rale ale țărei in anu­l curent, e mult mai mică ca anul trecut, care de asemenea s’a gă­sit în descreștere față de anii prece­denți. In total, la sate, au decedat, de la 1 Ianuarie până la 1 Iulie a. c. 75.316 persoane. In același interval, în anul trecut, au decedat 76.880 per­soane. Doamnă. In intensul Ou, sunteți ru­gată de a nu cumpăra nici un articol de Toaletă, Parfumerie, și Maroquinerie înainte de a ß vizitat mag. .Momii Vann* ’ din Calea Victoriei 30, care'i cel mai bine asortat și vă poate totdeauna oferi ultimele nou­tăți cu prețuri excisiv de mo­deste. La 7 (20) s’a sărbătorit la mo­șia Drăgănești, proprietatea d-lui T. Popovici, logodna d-lui Florian T. Popovici cu d-șoara Economu. După ceremonie, un bufet foarte copios cu champanie Pommery & Greno, a fost servit, cu care asistenții s’au delectat. P. Mircea Poenaru-Bordea, a­­jutor de primar, a convocat la primăria Capitalei, pentru Luni după amiază pe mai mulți fruntași alegători din culoarea de Negru pentru a se consfătui asupra lucrărilor de edilitate ce urmează a se executa în campa­nia viitoare de lucrări, în acea­stă culoare. S’a aprobat regulamentul a­­batorului comunal­­ din Bucu­rești. D. N. Filipescu, ministru de război, a sosit azi dimineață în Capitală. ______­­ Ministerul de interne a pri­mit­ demisiunile d-lor G. Lăză­­rescu, subcomisar în R.­Sărat, și M. Dum­itrescu, subcomisar al portului T. Măgurele. Regele a aprobat modificarea regulamentului privitor la ve­niturile din abonamentele la ser­viciul curățirea grnoaelor par­ticularilor din Sinaia. Persoanele din provincie, care sunt silite a­ se deplasa în Capi­tală pentru, aranjarea afacerilor lor înaintea autorităților sale a instituțiunilor particulare, pot fi scutite de cheltuetl, oboseli și pierdere de timp, adresându-se „Informatorului". Birou de in­­form­ațiuni administrative al zia­relor „Adevărul“ și „d­imineața,", pus sub direcțiunea d-lui B. Se­­peanu, licențiat in drept, care in schimbul unor modeste taxe, se oferă a se tranșa orice chesti­une de competența biroului. A se adresa, alăturându-se o marcă pentru, răspuns, d-lui B. Sepeanu, directorul biroului. Pa­latul „Adevărului", București, telefon 14-10. ---------------------------------­Universitare D, profesor universitar Em. M. An­ton­escu, va face cursul de drept civil cu studenții anului 1, Marți, Joi și Sîmbătă, între orele 9 jum. și 10 jum. Lecția de deschidere o va ține Simbată 12 c. orele 10 dimi­neața. ■și D. profesor C. M. Sipsomo va începe cursul de drept civil cu studenții anului II, Joi 10 Noém­ime, orele 0 dimineața și va continua în fiecare Marți, Joi și Sîmbătă, de la orele 9 la 10 a. m. Secretariatul facult­ăței de drept lucrează în formarea di­plomelor de licența pentru nouiî licențiați din sesiunea Octombrie 1911. D. I. D. Ale­xand­re­scu decan al facultățeî de­ drept din Iași a fost­ confirmat în acest post pe un nou­ termen de doi ani cu în­cepere dela 1 Noembrie 1911.­­ D. Constantin Dissescu, decan al facultății de drept din Bucu­rești a fost­ confirmat în acest­ post pe un termen de doi ani cu începere de la 1 Noembrie. —------------------------------­ Din monument lui Ioan Aidam — Subscripție deschisă din ini­țiativa d-lui Emil Gîrleanu — Am vorbit la timp despre ini­țiativa d-lui Emil Gîrleanu, di­rectorul Teatrului Național din Craiova, de a se deschide o li­stă de subscripție cu care să se ridice apoi un monument lui Ion Adam, talentatul scriitor a cărei timpurie și neașteptată moarte a îndurerat lumea ro­­mînească în cursul acestui an. Subscripțiile pentru monu­mentul lui Ion Adam au înce­put a se face prin revista „Ra­muri“ din Craiova. Pînă acum au subscris următoarele persoa­ne : Emil Gîrleanu 20 lei; C. S. Făgețel 20 lei; Victor Eftimiu 20 lei; I. U. Soricu 20 lei; D. To­­mescu 10 lei; L. Rebreanu 10 lei; Marin Florescu, institutor din Craiova, 5 lei. Total 105 lei. Toate sumele se vor trimite pe adresa d-lui C. S. Făgețel, directorul revistei „Ramuri“ din Craiova. ---------KHH---------­Autopsia lui Mărculescu Azi, la orele 2 p. m., s’a făcut la morgă autopsia cadavrului lui Ion Mărculescu, eroul dra­mei din str. Doamnei. Autopsia a fost făcută de d. dr. N. Minovici, asistat­ă de d. profesor Mina. Minovici. Din partea parchetului au fost de față d-nii judecător Romano și procuror Duca. Rezultatul autopsiei este că Mărculescu a murit din cauza tăierei arterelor gîtului cu un corp tăios. Faița lui era unsă cu acid sulfuric concentrat. Otrava nu fi pătruns insă nici pe căile respiratorii nici pe tubul diges­tiv. Cadavrul a fost apoi predat familiei lui Mărculescu spre în­­mormîntare. ----------- -------------­Petiii­amentil Ini Gih. Pami ,, Ade­vĕrul“ lei 100 Const. Mille „ 400 Personalul ziarului „Ade­vărul“ ,, 112 Const. Wortman, Loco „ 100 Col. Iliescu, Roman „ 10 George A. Lefteriu Loco ,, 5 I. G. Caracal ,, 1 Alex. Antoniu, Loco ,, 40 Andrei Theodorescu, Că­lărași ,, 4 S.­­Finkelstein, comuna Crunți-Ialomița „ 3 Petru Budu (Pireu) Loco 40.— Dr. Herescu 40.— S. Pauker 100.— Total 1e 1­955.— scrisoare­a d-nei Maria Panu Directorul nostru, d. Const. Mille, a primit din partea d-nei Maria G. Panu, văduva regretatului George Panu, ur­mătoarea scrisoare : Sunt vin­ atinsă de suvenirul și prietenia ce ați păstrat răpo­satului meu­ soț. Citind frumo­sul d-voastră articol, așa de bine simțit, am fost­ mișcată pînă la lacrimi. A­ș fi venit în persoană să vă mulțumesc pen­tru inițiativa luată de d-voastră pentru ridicarea unui bust so­țului meu, dar din nenorocire nu pot, fiind bolnava. Vă rog dar să prmiți odată cu mulțumirile mele și ale co­piilor piei­, adînca recunoștin­ță ce vă vom păstra întotdea­una. Maria G. Pana Cazul [ suspect din Capitală Cu privire la cazul suspect de holeră din Capitală, anunțăm azi, că femeia Maria­ Wagner se simte Cu totul bine, și este vorba, să­ i se­ dea drumul din spitalul Cotentina, D. dr. Bărdescu directorul ge­neral al serviciului, sanitar ca­re a văzut'o din voii azi,—­ ne-a, afirmat din nou­ că la mijloc v'a fost dr­oit, o simplă intoxicație alimentară. ---------------------------------■ încasările timbrului In cursul lunei Octombrie s’au încasat de la timbru și în­registrare următoarele sume lei 3792536 bani 0­ adică cu un plus de lei 908312 bani 04 față de încasările aceleiași luni din anul trecut. Pe intervalul dein 1 Aprilie 1911—1 Noiembrie— s'a încasat suma de ei 20296501 bani 39, a­­dică cu un plus­ de lei 2543735 bani 88 față de aceiași epocă din anul trecut și cu un plus de lei 4831551 bani 39 față de eva­luările budgetare. ECOURÎ D­umis S. Go'd, cel mai vetA­n specialist în vile americane, du­pă un luna voiaj făcut în Al­geria a reușit a obține repre­­sentanța generală pentru Romî­­nia a uneia din cele mai serioa­se pepiniere de vite americane a d-lul „Alphonse Richard“ Oran și Fleurus (Algeria) și face cu­noscut d-lar proprietari-viticul­tor» că primește emnerrî nnntrn sus zisa pepinieră la domiciliul d-sare din str. Labirint No. 4. ---------------------------­ Știri teatrale Astă seară se reprezintă la Tea­trul Național „Inșiră-te Mărgă­rite“, poem feeric în patru acte și mai multe părți cinemato­grafice, reprezentînd : 1. Răpi­rea Ilenei C­osînzene de către Smeul­ Smeilor, la palatul Ilenei; 2. Sosirea lui Făt-Frumos și goana lui după Smeu ; 3. Rui­nele în cari ascunde Smeul pe Ileana ; 4. Făt-Frumos la fîntî­­nă; 5. Sosirea lui Făt-Frumos la curtea lui Alb-Impărat ; 6. Lupta lui Făt-Frumos cu Smeul Smeilor, etc. Rolurile principale vor fi ținu­te de către d-nii Ion Petrescu, Ar. Demetriad, Z. Bîrsan, Ne­­d­elcovici, Constantinescu-Cipri­­an, Bel­cot, Mihalescu, etc., și de d-nele El. Mihăilescu, I­. Leonescu, Siniver, etc. Domnișoara. Maria Filotti, creatoarea rolului Zîna-Florilor (Fata cea mică a lui Alb-Impă­­rat), va reapare astă seară în frumoasa d-sale creațiune. -------------*4*-------— 1 Intervențiunea primă­­riei Acea interventiune suna ast­fel în ce privește motivele pe care ea se bazează. „Ministerul de interne fiind chemat în judecată spre a face să înceteze orice măsură care împiedică funcționarea și­ lu­crările societăței reclamante pe străzile Capitalei, prin aceasta, societatea reclamantă tinde a stabili dreptul ei de funcționa­re și pe acela de a continua lu­crările pe străzile Capitalei. „Societatea reclamantă însă n'a fost nici­odată constituită în mod legal și chiar de s-ar ad­mite că vreodată ar fi avut vre­ o existență legală, totuși, statutele fiind anulate, existen­ța, și dreptul ei de a funcționa a încetat, așa că a încetat și dreptul­ ei de a continua lucră­rile pe străzile orașului — pa­­t­rimoniul comunei—în­cît re­clamanta nu poate avea drep­turile ce tinde a stabili prin acțiunea introdusă. „Pentru apărarea și salvgar­darea intereselor comunei rog pe onorând, tribunal ca admi­țând, prezenta cerere, prin sen­tința ce va da, să recunoască că societatea reclamantă nu a­­re, ființă legală, nefiind consti­tuită in conformitate cu legea din 1909 și cu dispozițiunile­ privitoare din codul­ de comerț — și în subsidiar — că, consti­tuirea ei fiind făcută cu viola­rea citatelor legi, ea nu poate funcționa și, deci, nu are drep­tul de a se folosi de străzile orașului, — patrimoniul comu­nei. — In consecință vă rog să se respingă ca neîntemeiată acțiunea societăței.“ ac . ITI TM­­ A AD­­ ULIifl/i OKA Procesul tramvaielor -----------------ffit------------------. Textul interventiei primăriei Capitalei Mii Italo-IR ——**—— Italia va bloca Marea Egee ISHȘTIIȚÂRE OFîMLA Í­oloiii», fi In ie,­­ Ziarul ,,K«U­­nisch­e‘* V* si 11 Big“ st­il î» că Italia a în­științat oficial jifu­­rci Țiu­l ras că va bloc» Marea Egree,­sc sab­înțeles’ și l>«r­­dsinelele. Turcia ia toate măsurile ca­re ar da nevoie să fie com­plect închise. Rom­a, 9 Noem­brie. — Deputa­­tul Cim­eni publică un articol în care atrage atenția Puterilor că acțiunea flotei italiene în marea Egee a fost amînată pentru a se ușura acțiunea marilor Puteri în favoarea păcei. Üt Roma, 9 Noembrie. — Din Ta­rent se anunță că flota italiană încarcă acolo proviziuni și ali­mente. La arsenal se lucrează zi și noapte. Plecarea­ flotei este eminentă. Ziarul , Avanti" află că se pre­gătește trimiterea­ unui corp ex­­pediționar care să ocupe insulele din marea Egee și punctele de pe coastă care vor fi bombar­date în cursul zilelor viitoare. Procesul intentat de societa­tea comunală de tramvaie în contra ministerului de interne s’a înfățișat azi în a doua șe­dință înaintea tribunalului Il­fov secția II. Se știe că prin acțiunea inten­tată de dînsa, societatea comu­nală se plînge de actul minis­terului de interne prin care s’a ordonat încetarea absolută a oricărei lucrări, o măsură e­­secutată printr-un proces-ver­­bal cu data de 16 iulie 1911. Societatea comunală cere in­stanțe­ judecătorești să obli­ge pe minister de a înceta mă­sura luată și să-l condamne la cite 50.000 de­ daune, pe fieca­re zi de întîrziere, cu începere de la intentarea acțiunei. La precendent înfățișare se știe că s-au ridicat m­­ai multe incidente și că tribunalul a hotărît atunci că acțiunea soci­etatei comunale urmează a se judeca în conformitate cu arti­colul 74 din legea de organiza­re a Curtei de casație, adică cu precădere și în complectul de 3 judecători, fiind vorba de o pricină dintre un particular și o autoritate publică care a le­zat pe cel dintîiu printr’un act administrativ (pricini care îna­inte erai­ de competinta con­­­tenciosului administrativ). Tot în acea ședința s’a depus de către avocatul primăriei o intervenție a­ acesteia în pro­ces, în urma căreia tribunalul a dispus amânarea judecăței pentru azi, pentru ca interven­­țiunea să fie comunicată păr­ților, cu ocaziunea votarea acestui articol. Deci, întru cît, nu ar fi fost posibilă aplicarea art. 151 înainte de a intra în proces intervenientul, de­oare­ce în proces nu erau de­cît două părți: una reclamantă și alta pilită, nu se poate ca interve­­nientul să provoace o amînare în lipsa lui cu aplicarea artico­lului 1 Q1. In consecință cere respinge­rea amînărei. D. Petre Mis­sir, din partea ministerului, răspunde combă­­tînd argumentele părții adver­se. După ce definește ce este o intervenție, spune că îndată ce ea a fost admisă de către tri­bunal, partea intervenientu es­te egală în proces cu celelalte și trebue să aplice față de ea dreptul comun. Articolul 151 a­­re rostul său și anume ridică dreptul de opoziție părților în­­tr-un proces in care acest ar­­ticol a fost aplicat odată. Ar­ticolul 252, e adevărat că pre­vede ca intervenientu­l să pri­mească, procedura din punc­tul în care se află și că să nu se mai repete fată de partea inter­veni­entă actele de procedură deja îndeplinite. In speță apli­carea articolului 151 nu ar a­­duce atingere dispozițiunei ar­ticolului 252, de­oarece pînă a­­cuma articolul 151 nu s’a apli­cat. Dacă tribunalul nu ar apli­ca articolul 151 atunci s’ar a­­junge la o soluție imposibilă și s’ar ridica indirect dreptul de opoziție al primăriei, ceea ce ar fi contra lege­. Un­ incident violent D-niî Pherichide și Păltineanu din partea societății comunale iau cuvîntul pentru a cere res­pingerea aminărei. Insă în loc de a vorbi în ches­tiunea de procedură ce se discu­tă, atacă ministerul și primă­ria Capitalei pentru actele de samavolnicie ce acestea au să­­vîrșit față de o instituție parti­culară și facerea apelului la justiție pentru a repune în dreptul ei partea lezată. Aceste digresiuni bombastice au atras din partea președinte­­lui observația ca avocații să re­vină la chestie și să discute ar­ticolele din lege respective. D. Păltineanu a fost mai cu seamă de o vehemență neobicî­­nuită, spunnd­ chiar că adver­sarii întrebuințează tertipuri și suveica în acest proces pentru a cere amînarea și a împiedica jus­tiția să se pronunțe. D. Rosenthal replică, din par­tea ministerului de intrene, și protestează contra termenilor în­trebuințați de partea adversă. Relevă mentalitatea curioasă a avocaților societății comunale, cari, în acest proces, socotesc că au dreptul de a se purta în mod excepțional, scrutînd pînă și in­­tențiunea avocaților adverși, a­­d­ucind acuzațiuni cari nu se aud la baza justiției și cerînd chiar neaplicarea art. 151 într’un pro­ces cu mai multe părți, ceea ce nu s'a mai pomenit pînă acum dela 1909, cînd s’a pus în apli­care actuala procedură. D-sa trecînd la chestiunea de drept, dovedește în mod neîndo­ios că art. 151 este aplicabil în speță și cere aplicarea lui și a­­mînarea procesului. Tribunalul intră în delibera­re. In timpul deliberării are loc un incident între d-nii Pălti­neanu și Rosenthal, în urma u­­nei apostrofe pe care cei dinții o adresează celui de al doilea. Intervenind mai mulți con­frați, lucrurile s'au liniștit. Amînarea procesului După­ un sfert de oră de de­liberare­, tribunalul aplică ar­ticolul 151 și amină procesul pentru 26 Noembrie. —­ H. Ședința de astăzi Incidentul de amînare Tribunalul este alcătuit ca și în ședința trecută: d. Algiu ca președinte asistat de domnii judecători C. B­os­sie și Manu. La apelul nominal se prezin­tă societatea comunală prin toți avocații ei: domnii M. Phe­­rechide, Mihail Antonescu, Bar­bu Păltineanu, C. Nacu, C. Da­­nielopol și Al. Constantinescu. Ministerul de interne răspun­de de asemeni prin domnia Petre Missir și C. Rosenthal. Primăria lipsind, tribunalul vroește să aplice articolul 151 din procedura civilă și să ami­ne afacerea. In acest sens formulează ce­rere și reprezentantul minis­terului de interne. Inddent­l de amînare Partea adversă se opune la aceasta. Cel dintiiű ia cuvîntul d. Mihail Antonescu care pe ba­za articolului 252 din aceiași procedură­­ susține că nu se poate aplica articolul 151 și a­­­mîna astfel afacerea din cau­za lipsei intervenientului, pen­tru că articolul 252, introdus în procedură la 1900 anume pentru a se curma străgănirile, spune că intervenientul va lua procedura procesului din punc­tul în care se găsește în mo­mentul facerei intervențiunei. In sprijinul acestei păreri d. Antonescu citește și dezbaterile parlamentare cari au avut loc ---------**---------­ filarea demonstrație a sufraganelor englez* — ASEDIAREA PARLAMEN­TULUI ȘI A MINISTERELOR PESTE 100 DE SUFRAGETE ARESTATE — Londra, 9 Noembrie.—Asea­ră sufraget­ de au organizat o mare­ demonstrație în fața Par­lamentului și a clădirilor pu­blice pentru că noua lege elec­torală nu cuprinde nici un cu­­vînt cu privire la dreptul elec­toral al femeilor. Poliția a ocupat palatul Ca­merei deputaților pentru a o­­pri pe demonstrante. Sufragetele au­ încercat însă să pătrundă cu forța în Parla­ment. Polițiștii călări au îm­­­prăștiat fără milă pe demon­­­strante. Au fost arestate peste 100 de sufragete. Demonstrantele au spart fe­restrele Parlamentului și a mai multor ministere. Londra, S­eoembrie. — Sw­­fragetele s’au dedat ori la nouă demonstrații. Citeva au încercat să intre în localul parlamentului, dar au fost respinse de poliție. Acțiiunea Halei In­tr­area Roșie Roma, 9 Noembrie. — Ziarul „Tribuna“ crede verosimilă ști­rea din Constantinopol, după care portul Akaba din Marea Roșie, de pe coasta Arabiei, a fost bombardat. Se știa că la Akaba turcii a­­dunau trupe, arme și munițiuni și că pregateau o expediție cu un pretins vapor-spital pe care ar încerca să-l aducă pe coas­tele Cineraicei. Pe de altă parte s-a observat că turcii au încercat prin niște emisari să împingă la răzvră­tire pe mahomedanii din So­maliland și din Masaya. Ziarul „Tribuna“ adaugă că, in urma știrilor, primite gu­vernul italian a ordonat vaselor de război­ din Marea Roșie să supravegheze toate mișcările turcilor. Se știe că in timpul acestei iîncrucișări de supraveghere, vasele italiene au intilnit o ca­­nonieră turcească care a des­chis focul in contra lor. Vasele italiene au răspuns și au scu­fundat-o. Se poate întîmpla ca în tim­pul acestei încrucișări, vasele italiene să fi găsit trebuitor a bombarda Akaba, dar în tot ca­zul, bombardarea a fost făcută după toate reg­ulile datorite și prin urmare trebue respinse zvonurile privitoare la bombar­darea spitalelor. (A. R.). TÎOMA, O Noembrie. După informatiunile primite din ministerul­­le externe al I­­taliei,­­u­vern­ul de la Roma, sa consimțit să amine ac­țiunea navală de pe Marea Roșie, pînă peste șanse zile, in care timp urmează să treaca perechea regală en­gileză. (A. R.) RETRAGEREA TURCILOR Roma, 9 Noembrie. — Se a­­sigură că dușmanul s’a retras la o distanță de ș­ase kilometri, părăsind corturile, armele și munițiunile sale. SCHIMB DE SCRISORI INTRE SULTAN ȘI REGELE AN­GLIEI Port-Said, 9 Noembrie. — Re­gele Angliei și kedivul au schimbat vizite. Regele Gheorghe a primit pe principele Izzedin care îi a remis o scrisoare din partea sultanului­ La rînd­ul să­u, regele a remis prințului o scrisoare pentru sul­tan. ONOMASTICA REGINEI MAME A ITALIEI Roma, 9 Noembrie. — Agen­ția Ștefani află din Tripolis că eri, ziua onomastică a reginei mame Margarita, a fost sărbă­torită în mod solemn. PLECAREA OFIȚERILOR BUL­GARI DIN ITALIA Roma. 9 Noembrie. — Ofițe­ri! bulgar! au plecat, lăudînd trupele italiene. SCANDAL LA CURTEA CHI­­NEZA Londra, 8 Noemb. — Din San Francisco se anunță, că mama împăratului Chinei a fugit­ cu un tînăr actor chi­nez. Situația trupelor la Tripolis Constantinopol, 9 Noembrie. Deputatul din Fezzan, căpitanul Djami, a sosit azi aci. P Dintr-o convorbire cu marele vi­zir și cu ministrul de războiă, căpitanul Djami a­ declarat că nu a fost pe teatrul războiului, ci numai a format și echipat un corp de 5.000 de voluntari, re­crutați din Fezzan. Situația trupelor turcești este din cele m­ai bune. Moralul tru­pelor indigene este excelent. Avantipostrile italiene nu au îna­intat niciodată mai mult decât până la două mile depărtare de Tripolis. Grosul armatei nu a înaintat decît pînă la 1.200 m. de la Tripolis. Puțul de la Rumbliana a fost ocupat de turco-ardbi. Revoluția din China Au fost arestate 14 femei. — SUPRIMAREA COZILOR ȘI INTRODUCEREA CALEDA­­RULUI GREGORIAN — Peking, 9 Noembrie. — Juan­­cikai a declarat ambasadorilor străini că revoluția va dura mai mulți ani. Cea mai mare dificultate e că nu mai poate comunica te­legrafic cu provinciile cari s-au declarat independente, din pri­cină că firele telegrafice sunt în­trerupte.­­X­Pekin, 9 Noembrie. — Comi­­siunea imperială a cerut urgen­ta suprimare a cozilor și intro­ducerea calendarului gregorian, cu începere dein 1 Decembrie. Un edict pentru ambele re­forme stă pregătit. MASACRELE DIN CHINA Londra, 9 Noemb­rie. — De­­peul din Peking anunță că mi­sionari suedezi cari au adus de la Kiangsu la Tientsin știrea des­pre masacrarea albilor, au fost atacați și jefuiți în timpul călă­­toriii lor de către chinezi. Din comunicările lor reiese că masacrele nu au fost comise de manciurieni ci de chinezi și erau îndreptate împotriva man­­ciurienilor. Misionarii povestesc că asa­sinarea a numeroase fete chi­neze a avut loc pentru motivul că fetele care fuseseră îndem­nate de revoluționari să re­nunțe la bandajele destinate la mutilarea picioarelor lor, au fost luate drept fete de man­ciurieni. TRAFICUL DE FETE DIN PARIS Paris. 9 Noembrie.—­Relativ la traficul­ de fete din Paris, red­ac­torul Fla­chon de la ziarul „Lan­terne" s'a predat singur judelui instructor. La interogatoriu s’a­ arătat foarte încrezător în nevinovăția sa. Prietena lui Flachon, George­tte Veron, a fost arestată. ADEVERUL Jalnici­: Eliza Gr. Ga­r, Geor­ge și Ecaterina Calr, cu fiicele lor Sisi și Mireille Cair, au du­rerea de a face cunoscută pier­derea prea iubitului lor soț, ta­tă, socru și bunic Grigore I. Cair fost prefect de Dîmbovița, se­nator, magistrat și primar al orașului Tîrgoviștte încetat din viață în ziua de 8 Noembrie, în etate de 66 ani. Ceremonia funebră va avea loc în Tîrgoviște, la­ 10 Noem­brie orele 3 după amiază la Bi­serica Stellea, de un­de cortegiul va porni spre cimitirul orașu­lui. Familia roagă călduros pe toți prietenii și cunoscuții de­functului, a lua parte la servi­ciul religios al înmormîntării, această înștiințare servind drept invitațiune. Rugați-vă pentru dînsul! Inconsolabili! : Céline Bres­­son cu fiul său Alfred, d. și d-na­ Firmin Bresson, d. și d-na Bel­zancon cu copii!, d. și d-na C01­enginez cu copiii, au nemărgii­nita durere a vă anunța pierder­­ea prea iubitului lor: soț, tată, fiu, frate și ginere. Charles F. Bresson decedat în ziua de 9 (22 Noemi­brie) a. c., în etate de 35 de ani.­­Și vă roagă să binevoiți a ai­zista la servicul funebru care va avea loc Jour 10 (23) curent orele 2 p. m., la domicliul decedatului din strada dr. Felix No. 53, de unde cortegiul va porni la cii­mitirul protestant Bellu. Rugati-vă pentru dînsul. Teatrul AGOER Comp. Dramatică „ Davila“ RiJercura 8 Moembri 1911 SALVATORUL (Tais-toi mon coeur) Comedie bufă în 3 acte de M­­­­ennequin și P. Weber cu d-nele: Al. Alexandrescu, El. Buzău, Teodosian, Elvass, etc. și d-nii Niculescu-Bu­zău, I. Constan­­tinicuJiL.Ștefănescu, R. Popea etc. Pentru conservarea DINȚILOR întrebuințați „LUDOL“ Excelent produs microbicid. Conține după constatarea me­dicilor de gură ANTISEPTI­CELE cele mai PUTERNICE. Se vinde la Farmacii și Dro­ 1 gruerii.—65 bani Tubul Depozitul general: Parfumeria „ANCORĂ" D­­IAROSSIVSKY Str. Smîrdan 2. București Dr. Butza Șef de Serviciu de Spital Boala și operațiuni de OCHI Consult. 2-5 p­m |8. Str. Atelier (Piața Griviței). analiza sângelui! PENTRU SIFILIS Tratamentul Goalelor venerice Dr. Galimir­­ Str. Doamnei 1 Telefon Dr. A. BARASCH De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist in Soale de Piele și Sifilitice (lumești) Soarele părului Calea Victoriei 120 (lingă bis.­­rică Consult. 8—10 a. m. și 3—5 p.m) m. Telefon 29/1 i­. MoI Soare de Ochi și Urech­i Stradii Doamnei No. 27 la un biurou de comission un experimentat agent de piață, introdus la clienții de coloni­ale și delicatese din centru, se oferă retribuție bună. Oferte sub I. G. la agenția de publi­citate Carol Schulder Co . Bu­curești, str. Doamnei a, St. I. Nutriment complect pentru copii, bolnavi și bătrâni Conține cel mai bun LAPTE din ALPII Se vinde la toate drogheriile și farmaciile din țară Cutia lei 2.— Repr. Sam. Lobi, București. msmmsxzz. Act de mulțumire Subsemnatul B. Lazarovici, a v­ericultlor, domiciliat în satul Hociung, județul Roman, aduc prin aceasta viile mele mulțu­miri Onor. Societăți­ de asigu­rare „Agricola“ pentru graba cu care a plătit depunînd la Cassa de depuneri și consemnațiuni, suma de 10.000 lei cu care der functa mea soție Elena Lazard­ viel, s’a asigurat în favoarea co­­piilor noștri Cristea și Ecaterina Lazarovicî și îndemn cu stă­ruință pe orice părinte de fami­lie a se gîndi la viitorul copiilor și a-șî asigura liniștea zilei de mîine adresîndu-se Societăței de asigurare „Agricola“. (si) Bogdan Lazarovicî Hociung 24 Octombrie 1911 Se va juca Circul. SIDOL-Î Astă­zi Miercuri 9 Noembre — Ssie*’•’«,­fci» ele, forța — Du­pă reprezentația teatrului de varistăți. 2 Huri iupfs decisiva ~fi§ Sbisko cu SSurzuk; Abs cu Hansen. vor mai lupta: Lobmeier cu Raicovici.

Next