Adevěrul, noiembrie 1911 (Anul 24, nr. 7953-7980)

1911-11-26 / nr. 7977

Noémone 19112 INSTITUTUL MEDICO CHIRURGICAL „ Dr. DAVILA“ Strada Câmpineanu 7. — Telefon 33 73 Consultațiuni pentru toate BOALELE. Date de 6 Medici specialiști Analyse ele L.ab<trator. Sală ele Operațiuni Orele 11/24 p. m.-Duminica și sărbători 111 p. m. - COVOARE ORIENTALE* [Cel mai mare magazin din țară M. Aghazade No. 126, CALJA VICTORIEI, No. 126 (Vis-a-vis de tir Fântânei) Aduce la cunoștința onoratei sale clientele că au sosit din propria sa producție din Orient un mare transport de CdVoare Orientale de Smyrna și Persoane vechi și moderne, în toate dimensiunile și culorile garantate. Prețuri mai eftine decât oriunde Se efectuează orice comenzi de Covoare și Reparațiuni mod artistic. Roga nu se confunda adresa. — Cumpăr Covoare și Șaluri vechi — nu — Numele e imprimat pe fiecare pilulă. — Vindecă Constipația și urmările ei. — Nu produce nici colici nici diaree.—Una sau două pilule seara la masă. — La principalele Farmacii și Drogherii* — Beaulieu partidele politice sunt ca un joc de footbal. _ ^ # * Conferențiarul a mai vorbit de chestiunea evreiască și de ura ce ar exista contra evreilor din cauza însușirilor lor economice și comerciale, cu cari sînt înzestrați. Terminînd interesantul sau Cris și-a exprimat încrederea în viitorul clasei țărănești. Cînd ea se va deștepta, cînd ea va fi chemată la viața politică a țărei — atunci ea va fi acela, care va avea rolul hotărîtor și preponderent în viața statului român. Deșteptarea ei va fi glasul de mîntuire, va fi sfîrșitul acestor privilegii rezervate azi claselor de sus și partidelor politice. In ceea ce privește relațiunile noastre cu Franța, chestiune ce se pune mereu, savantul profesor a spus: Există o legătură de sentimente, de influență franceză asupra culturei romînești. Romînii iubesc Franța, vin des la Paris, trimet pe fii lor la studii aici. Dar de unde francezii socoteau că vor avea la gurile Dunărei un reprezentant al culturei franceze, politica economică, financiară și externă a acestei târîe spre Germania. Și pe cînd făcea aceste constatări, Beaulieu nu avea în voce nici răutate, nici gelozie; ba chiar această politică îi părea îndreptățită din cauza puhoiului slav ce ne amenință primejduind dezvoltarea și prosperarea statului român. IV30 Si 0. C. Curierul spectacolelor Vineri, 25 Noembrie TEATRUL NAȚIONAL.— Se va juca : Stîlpii societăței. TEATRUL MODERN. — Compania dramatică Davila. Se va juca: Scandalul. TEATRUL LEON POPESCU. Reprezentațiile lui Novelli: Deputatul din Bombignac și monologuri. DIVERSE SPECTACOLE VOLTA, strada Doamnei și SALA BRISTOL. — Reprezentațiuni orare. CINEMA-BOTEZ.— La Hotel de Franța și în sala „Blériot“ (Sărindar) filme Pathé-Freres. PANORAMA GRIVIȚA. — (lingă Primărie). De la 8 seara pînă la 2 noaptea „Skating“ (patinaj pe parchet). Chestiunea repaosului duminical Eri după amiază s’a ținut o ședință la Camera de comerț, prezidată de d. Hagi-Theodoraki, unde s’a discutat asupra chestiunei repaosului duminical. Sindicatul funcționarilor comerciali a prezintat un memoriu în care printre altele se spune că după o muncă de aproape 25 ani, și după ce legea aceasta a fost aprobată și de Camerile de comerț și de Parlament, se încearcă o nouă legiferare. Sindicatul mai cere ca repaosul de care are nevoie orice funcționar sau lucrător, să nu se facă prin rotație. Mai cere extinderea și desființarea excepțiunilor din actuala lege a repaosului duminical, și cere pentru asigurarea lui majorarea pedepselor penale contra fraudatorilor. D. Dumitrescu-Militari vorbește pentru închiderea discuției pînă ce d-sa va termina o anchetă întreprinsă printre comercianți. D. Hagi-Theodoraki, răspunzîndu-s e contra amînărei discuțiunii. Se pune la vot chestiunea aceasta și se admite continuarea discuțiunei. Apoi se propune următoarele modificări asupra legei în vigoare: Se admite repaosul duminical complect la orașe exceptîndu-se cofetăriile, cafenelele etc., și acele cîrciumî ce nu vor avea băcănie. Bîlciurile și tîrpurile să fie închise Duminica. Piața să fie deschisă pînă la ora 12. In comunele rurale cîrciumile să fie închise pînă la ora îl dimineața. Tutungeriile să fie închise o jumătate de zi. Se fac mai multe propuneri cari, parte se admit iar altele se resping, ale d-lor Hagi-Theodorachi și Dumitrescu-Militari. Ședința se ridică.eapoi, urmînd ca discuțiunea să continue într’o ședință viitoare. ----------------------Drama din Floești PLOEȘTI, 25 Noemb. — Azi dimineață la ora 4 și jumătate a încetat din viață în spitalul „Schüller“, femeia Elena N. Cristescu, care a fost împușcată cu revolverul de către comerciantul Costache Emanoil. Star&r. SPORX (Un frumos „event,k sportiv al Franței Dintre toate sporturile ce se practică azi în Franța pe o scară atît de întinsă, cel care preocupă mai mult în sezonul ăsta pe publicul marilor arene este fără îndoială acela al luptelor de box. Deși la noi acest sport nu este cunoscut decit doar prin reproducerile quasmi ale cîtorva fiilmuri cinematografice, totuși nu ezita relata cititorilor noștri marele „event“ în care Franța a angajat acum faima și calitățile unuia din fruntașii ei „boxeuri“. Este vorba de Carpantier, actualul și recentul campion al Europei între luptătorii de categoria lui. Acest campion are de-abia vîrsta de 17 ani și luptă în public numai de șease ani. In ultimul semestru el a susținut și cîștigat cîteva lupte cu cei dinții colegi ai săi de pe continent și a cucerit rînd pe rând titlurile de campion al Franței și al Europei. Faima acestei cariere senzaționale într’un sport atît de greu cum e „boxul“ a trecut Atlanticul și a stîrnit odată, cu admirația și gustul de a combate cu el, la mulți specialiști americani. Intre aceștia se află și faimosul Harry Lewis, cel mai redutabil luptător al categoriei din care face parte tînărul campion francez. Francezii, încrezători în excepționalele aptitudini ale compatriotului lor, au primit match ul și l’au fixat pentru ziua de 13 Decembrie st. n., viitor. Deocamdată sportmanii parizieni fac fel de fel de pronosticuri asupra acestei întîlniri. Ceea ce este mai nostim e că baza acestor pronosticuri — în loc să fie valoarea adversarilor — este numărul 13 al zilei în care va avea loc match-ul. Cele două tabere au stabilit tablouri în cari se demonstra respectiv ca acest număr fatidic este și ,de noroc“ și „piazărea“ sporturilor din America. Și de aci prinsori pe sume enorme în vederea rezultatului mult așteptat. Valoarea campionului lor nu se discută cîtuși de puțin, ea dă — după părerea majoritățea celor ce nu pariază — punctele cele mai sigure susținătorilor lui Carpentier. Pentru a da o idee cît mai lămurită de entuziasmul ce însuflețește pe parizieni în vederea acestei lupte, vom reaminti o anecdotă povestită mai deunăzî și de confratele „Rampa“. Acești Carpantier se bucură între altele și de protecțiunea cunoscutului scriitor Tristan Bernard, care e un mare amator al sportului acesta. In ziua luptei lui cu campionul Angliei — acum cîteva săptămîni— acesta din urmă bolnav fiind a fost reținut de familie de a trece Canalul pentru a asista la victoria protejatului säu. Contrariat la culme de acest lucru, numitul scriitor are norocul de a primi în aceeași zi o telegramă care a anunța repetiția generală a piesei sale „Le danseur inconnu“, adaptat teatrului englez și care avea loc în aceeași seară cu matchul în chestiune. Scăpat de acasă Tristan Bernard nu știa acum unde se va duce, odată ajuns la Londra, la repetiția piesei lui sau la matchul lui Carpentier. Sportmanul a învins însă și repetiția s’a făcut fără autor. Că, a fost mai bine așa i-au dovedit-o a doua zi toți semeni lor englezi cari nu știau cum să-i felicite pentru această sinceră sesiune. amatorii de box din Paris, sunt toți ca și Tristan Bernard, pentru campionul lor. Se poate deci închipui ce va fi în seara acestei lupte la Paris. Cyclism. O întîlnire nu mai puțin senzațională a avut loc Dumineca trecută, tot la Paris, între recordmann-uil de o oră ne bicicletă Grignard și faimosul „steger“ francez Lon Didier. Cei doui cicliști au mers pe vebdtom, antrenați fiind de motocrele. Rezultatul a fost tot în favoarea lui Guignard, care a realizat 72 kil. 800, bătînd astfel cu un kilometru numai pe redutabilul său adversar. LUPTELE DE LA CISC — Împărțirea premiilor — Aseară a avut loc la Circ, împărțirea premiilor luptătorilor cari le-au obținut prin puterea și priceperea lor, înainte de această solemnitate, au urmat cîteva lupte din cari unele cu totul frumoase. Astfel, cea dinții a fost întilnirea dintre Rakovici și Murzuk. învinsul a fost acestă din urmă, covîrșit de puterea și greutatea șampionului sîrb. A doua a fost lupta mult așteptată dintre Pohil Abis și Sbisko. Pînă aseară aceștia doi nu avuseseră încă o luptă decisivă care să hotărască între dînșii. Aseară, însă, după o luptă grea de 24 minute, Abis a reușit să-l învingă și pe Sbisko printr-o puternică apucătură a capului din picioare. Cu această victorie, Alis a rămas și anul acesta întîiul dintre luptători. A treia luptă a fost cea mai frumoasă. A fi luptat, decisiv, Müller cu Lobmayer. Deși ambii luptă de obiceii foarte corect și cu un relativ calm, aseară au fost foarte aprinși, punînd multă pasiune și o oarecare violență în sforțările lor. Era ultima lor întîlnire din stagiunea actuală a luptelor și decisiva aceasta era hotărîtoare pentru clasarea lor. In tot timpul luptei, nu s’a putut remarca nici o superioritate la unul din cei douî adversari. Ambii obțineau mereu pozițiune foarte avantagioase, după cum tot ambii erau deseori aproape de învingere. Lupta lor a ținut 28 de minute și ea s-a sfîrșit cu victoria lui Fritz Müller. In sfîrșit, ultima luptă a fost foarte agitată, la această agitație luînd parte și spectatorii. Era o luptă de revanșă între Sbisko și Rakovici. Acesta s’a arătat aseară extrem de brutal și s’a purtat așa încît nu era departe să încaseze o corecțiune din partea publicului. Tînărul Sbisko a suferit cu resemnare toate loviturile brutale, ale adversarului sau, dar față de protestările publicului îndîrjit, juriul a fost nevoit să oprească lupta, descalificând definitiv pe Rakovicî. , Cu acest blam s’a terminat a seară activitatea la noi a luptătorului sîrb. « ÎMPĂRȚIREA premiilor După acest incident a urmat împărțirea premiilor. Au obținut : Pohl Ales medalia de aur pentru merit» el fiind posesorul cordonului de șarapion al Romîniei. Premiul al II-lea, Sbisko Cyganievicz (un cordon), al III o medalie de aur, Fritz Müller și premiul al IV, o medalie de argint, Lobmayer. Hansen, cu toate luptele lui frumoase, nu a obținut nici un premiu, el avînd prea multe învingeri. AZI Pentru astă seară e fixată lupta — decisivă — între Pohl Ales și Mitică Dona. Campionul Romîniei și-a luat angajamentul să învingă în minimum 30 de minute pe luptătorul român. Dacă nu reușește victoria e atribuită lui Dona. Această luptă care a deșteptat în public o vie curiozitate, e așteptată cu multă nerăbdare. Tot astă seară va fi o luptă mare și decisivă între „Mascat“ și Müller. De asemenea mai e anunțată o luptă între Rakovici și Lobmayer. Cum însă luptătorul sîrb a fost descalificat, nu înțelegem cum va mai fi admis să lupte. Probabil că și astă seară vor fi incidente. — SPECTATOR, mele proprietarului fostului teatru „Liric”, care, odată cu o însemnată cotizație materială, a pus la dispoziție și teatrul său, unde se vor instala laboratoarele filmelor cinematografice, cari vor reprezintă războiul independenței noastre. Cinematografiarea se va face cu concursul armatei, care a fost pusă de către ministerul de război la dispoziția acestei societăți artistice, nu numărul c se va cere, ca să se poată reconstitui astfel în mod serios toate fazele războiului de la 1877. E locul să adăugăm că ministerul de război, în afară de concursul armatei, a venit în ajutorul societăței și cu o însemnată subvenție, pentru a ușura astfel marele cheltueli, pe cari le necesită și montarea și cinematografiarea războiului, reconstituit de către maeștri, anume aduși de la Paris în acest scop. Este o inițiativă, fără îndoială fericită, care va face cunoscut străinătățiî primul film cinematografic romînesc, reprezentăm el una plin cele ma glorioase pagini ale trecutului nostru. VIATA BUCURESTEANA O CĂLĂTORIE IN LUMEA ZIARISTICĂ. — D-nul advocat N. D. Cocea, mult apreciatul director al Faclei și al Rampei, și simpaticul redactor al Adevărului, se căsătorește cu domnișoara Florica Mille, fiica d-lui Const. Mille, directorul nostru. Cinespton^ftarea războiului Indepenfîenței — SOZIETATE!* ARTISTICA „LEON POPESCU“ . O parte dintre artiștii Teatrului Național din Capitală au luat inițiativa înființărei unei societăți, al cărui scop, lăudabil prin tendințele sale patriotice, este popularizarea în țară și străinătate a războiului nostru pentru independență în toate fazele sale, cari fac dovada bravurii armatelor noastre la 1877. Societatea, compusă din d-nii C. Nottara, Soreanu, Toneanu Ar. Demetriad, Ion și Gr. Orezeanu, poartă numele de „Societatea Leon Popescu”, dupe un Bwww?r.aa,2igaRq5^ra«HEM__ ______ * * CĂSĂTORIE. — Eri a avut loc în sala cea mare a primăriei căsătoria civilă a d-rei Maria I. Cesianu, fiica d-nei și d-ilui loan S. Cesianu, cu d. Rafael A. Firra. După oficiarea căsătoriei, fiind primire la d-na și d. loan S. Cesianu, în str. Cantacuzino, tînăra pereche era așteptată cu tradiționala pîine cu sare, simbol al fericirei perpetue, în timp ce vestitul Christake Ciolac intona melodia unui marș în onoarea fericiților căsătoriți. Ar fi de prisos să adaug modul afabil cu care amfitrionii făceau onorurile tuturor invitaților. După paharul cu șampanie cu urările de fericire, tineretul și-a dat drumul în vastul salon, la acordurile irezistibile ale valsurilor orchestrei. Prietenii și cunoscutele au răspuns în mare număr la acest fericit eveniment. Printre invitați am recunoscut pe: D-na Petre Carp, d-na de Giers, d-na general Poenari, d-na Elena Slătineanu, d-na Stolojan, d„ d-na și d-șoarele Mavrodi, d-na Emil Costinescu, d-na Maria Blaremberg, d-na și d-ra Nicolae Filipescu, d-ra Crețulescu, d-na Eufrosina Baicoianu, d-na Marie-Nicole Darvary, d-ra Coletta Cesianu, Marchiza de Beliois, d-na Sabina Cantacuzino, d-na Mihail Pherekyde, d„ d-na și d-șoara Constantin Cesianu, d. și d-șoara Nicolae Cesianu, d-na Const. Dissescu, d-na Victor Miclescu, d-na Frossy Boerescu, d. și d-na Jean Cămărășescu, d. și d-na Const. Robescu, d-na Mihail Seulescu, d-na Negruți, d-na Jean Costinescu, d-na și d. Theodor Florescu, d. și d-na Alexandru Florescu, d., d-na și d-ra Demetru Florescu, d. și d-na general Coandă, d-șoarele Coandă, d. și d-na George Mandrea, d. și d-na comandor Gratzosky, d. și d-na Nicolae Filitti, d-na și d-ra doctor Leonte, d-na Cantemir, d-rele Rioșanu, d-na colonel Magheru, d. și d-na Stavri Brătianu, d-na și d-ra colonel Iliescu, d. și d-na Goodwin, d. și d-na maior Negri, d-na și d-ra Boldur-Voinescu, d-na Sofia Văleanu, d., d-na și d-ra Constantin Slătineanu, d. și d-na Constantin Alexandrescu, d-rele Grădișteanu, d-na Vlahuți, d-na Vartiady, d-na Alphonse Romalo, d-na Zoe Peucescu, d-na Rosetti Bălănescu, d-na Maria Athanasovici, d. și d-na Filodor, d. și d-na Popp, d-ra Othon Șutzu, d-na Paul Arion, d. și d-na Const. C. Cesianu, d-na și d-ra Duca, d-na colonel Caribal, d. și d-na C. Panaitescu, d. și d-na Antimescu. D-nii: Blondei ministrul Franței, A. Fara, Nicolae Mitescu, Alexandru Davila, Harvey, Gr. Pheredyde, C. Broșteanu, locotenenții: Al. Ghica, Gr. Duca, Filitti, Drăghici, d-nii Stolojan, Dan Cerkez, Radu Djuvara, etc., etc. Căsătoria religioasă a d-rei Maria I. Cesianu cu d. Rafael A. Farra se va săvîrși în ziua de Joi 1 Decembrie, la orele 9 seara în biserica Domnița Bălașa. * Falsificator de monede la Buzau BUZĂU, 24 Noembrie. — Poliția a descoperit azi într’o cameră a boterului „Splendid“, trei falsificatori de monede de aur. Ei au fost arestați. Cercetările se fac în secret. Mîine amănunte. — Col. ADEVERUL Afacerea banditului Pantelimon — Confirmarea mandatului — Ce spune Pantelimon.—O scenă tragică.—Pantelimon și Iov.—Judecătorul și Pantelimon ÎN PIATRA-N., 24 Noembrie. — Bandiții Pantelimon și Costache Iov au fost aduși azi din nou la Instrucție unde au continuat celule. După amiază au venit înaintea tribunalului pentru a li se confirma mandatele de arestare. Tribunalul era format din d-nii Cozloveanu președinte și Gh. Bădărărn judecător. Acuzarea a fost susținută de d-nii N. Radovici jude-instructor și I. Floareș, procuror. Președintele i-a pus diferite întrebări la care Pantelimon a răspuns în chip foarte lămurit și cu multă hotărîre. — Cu prințul Caradjea ai vorbit ? — Da. Dar n’am vrut să mă predați, căci nu prea am dat crezare în făgăduiala că voi căpăta clemența regală. — Dar cu Cocea ai vorbit? — Am vorbit cu mulți furtucari și nu știui cum îi chiamă pe toți... — Ai operat împreună cu Iov ? — Pe licheaua asta nici nu vreau s’o cunosc. Mă mir că are îndrăzneala să mă amestece pe mine în unele afaceri de carieu habar n’am. In urmă Pantelimon dă multe detalii în chip clar și elocvent asupra prădăciunilor săvîrșite. Unele le contestă altele le recunoaște. — De ce am apucat calea tîlhăriei? — Ce era să fac — răspunse Pantelimon — dacă în satul meu deși bun meșteșugar nu puteam să trăesc din munca cinstită fiindcă toți mă țineau de om buclucaș. Orice furt sau faptă rea toți o arunca în spatele mele. Nu auzeai decit: Pantelimon e făptașul,el e holul. M’am văzut atunci silit să plec în lume. La judecătoria ocolului Fîntîna Mare din Suceava am fost condamnat în lipsă la un an închisoare pentru un furt de vite. N’am fost vinovat. Citația a primit-o mama în lipsa mea și n’am aflat decit cu mult mai tirziu. M’am dus atunci la Fîntîna Mare am consultat mai mulți avocați cari toți mi-au spus că nu mai am drept de apel și că sunt bun condamnat. Iată dar d-lor judecători pentru ce am apucat calea pădurilor. Am prădat ca să pot avea cu ce trăi. N’am omorît pe nimeni a încheiat Pantelimon. Tribunalul după ce l-a ascultat judele-instructor a confirmat mandatul. In urmă bandiții au trecut iarăș în cabinetul judelui instructor. O SCENA TRAGICA Una din principalele capete de acuzare este jefuirea unui voiajor din Roman numit Herman Maer căruia i-a luat 300 lei, trăsura cu calul și acte de valoare. Numitul auzind de prinderea lui Pantelimon a venit la tribunal. El fu introdus în camera în care se afla banditul și care era inundată de soldați. — Asta e... exclamă evreul și căzu pe un scaun leșinat. Funcționarii de la parchet Îl turnară apă și numitul își reveni în fire. Pantelimon rîdea de frica lui Herman Maer care continua să tremure de umbra lui Pantelimon. PANTELIMON ȘI IOV Banditul Pantelimon nu recunoaște de tovarăș pe Iov susținînd că nu a fost în legătură cu el. Instrucția caută acum să stabilească acest lucru înlăturînd îndoiala. Se știe că la o stînă din Răucești Pantelimon a fost cu Iov unde a mîncat .A fost azi adus ciobanul acelei stîne un anume Voinea. Iov a fost ras și așezat în rind cu vreo 10 țărani. Ciobanul fiind apoi chemat recunoscu în persoana lui Iov pe acel care a însoțit pe Pantelimon la stînă. Nu mai încape nici o îndoială că ambii au operat împreună. Cînd veneau la stîne se dădeau drept jandarmi deghizați însărcinați cu prinderea lui Pantelimon și cereau de mîncare. Iar pe cît se pare ținea mereu în curent pe Pantelimon de mișcările jandarmilor. JUDECĂTORUL ȘI PANTELIMON Bandtul Pantelimon are multă ambiție amor propriu. Nu prea suferă să i se atingă prestigiul persoanei sale. Cînd judecătorul se răstește la el ca să-i spue adevărul, banditul începe să murmure. — Ești un borfaș ordinar îl spune judecătorul. Pantelimon tremurînd de mînie, se face galben ca ceara, se revoltă, o revoltă surdă, mută, care se observă prin mișcările nervoase ale mușchilor feței sale și încruntarea sprîncenelor. I. Gh. Prundiș Portrete de actualitate ALFRED HOEHN Celebrul pianist Alfred Hoehn este solistul care va lua parte la primul dintre cele 6 concerte simfonice extraordinare anunțate de „Orchestra ministerului instrucțiunei publice“, concert care va avea loc poimîine Duminică 27 Noembrie. Criticii cei mai de seamă din Germania aduc cele mai mari laude talentului genenal al acestui artist care, învingînd concurența a 27 pianiști renumiți din lumea întreagă, a obținut marele premiu internațional „Rubinstein“. ------------------------------facă, sub diferite pretexte. De ciîeva zile cei doi copii bolnavi sînt purtați pe vremea această mizerabilă și friguroasă de la locuința d-lui Stere pînă la circumscripția medicală, și fără nici un folos, așa că ei au răcit. D-sa a venit azi la redacția noastră cu ambii copii, arătîndu-ne în ce hal i-a adus faptul că a trebuit să-l poarte mereu pe la medic, care, sub diferite pretexte, a refuzat ajutorul dsale. „Azi după o nouă încercare, ne spune d. Stere, deși mie mi se rețin bani din leafă pentru plătirea acestui medic, trebue să mă duc să caut un alt doctor, undeva, care să-mi dea consultația de care am nevoe“. ----------**-------- Pentru d.. i. tetresei Atragem serioasa atențiune a d-lui Al. Cottescu, directorul general al c. f. r. asupra următoarei plîngeri: D. Gheorghiu Stere, electrician la atelierul central București, are doi copii bolnavi. D-sa s’a prezentat d-lui doctor Martinescu, care ține acum locul d-rului Cristian la circumscripția medicală 19. Ei bine, numitul medic deși este obligat a da asistenta sa ceferiștilor, cărora li se reține 5 la sută din leafă în acest scop, a refuzat s’o Pentru monumentul lui — Gh. Panu Lista precedentă Lei 2564.50 C. Ionescu-Lungu 2.— Un Radical 20.— Isidore E. Lebowitz 10.— Salo Rawitsky 1.— Hie Nathansohn, T. Severin 1.— Adolf Wexler, T. Severin 1.— S. B. Albala, T.-Severin 1.— Total 2600.50 Știri teatrale Reprezentațiile artiștilor Teatrului Național din București cu Prieteni din copilărie în provincie sau proporțiile unui adevărat eveniment artistic, dat fiind că rareori o distribuția a putut întruni primele noastre elemente de comedie: Brezeanu, Toneanu, Soreanu, Mihalescu, Barbelian, d-nele Ciucurescu, Zimniceanu și Sfniver. Spectacolele vor urma astfel: 30 Noembrie Ploești, 1 Decembrie și 3 Decembrie, Galați,, teatrul Papadopol.---------**--------- FOIȚA ZIARULUI „AIDEVEROL 105 0 crimă miserioasă (Mare român dramatic) PARTEA TI CAP. XVII Pierduse pe veci amintirea lor ce s’au întîmplat de cînd plecat din Blakvesh-Park pîi ce ne-am întîlnit în cimitirul Limerdige. De cite ori aminteam acel mp începea a tremura și se spăcea. Numai în privința asta mai îdeam urmele trecutului. Nn toate însă acum se restablise așa că vorbea ca altă dată semăna cu Laura Fairlie așa im o cunoscusem eu. Și relațiunile noastre începur a le schimba. Mimele noastre reîncepură a tremura cînd se intilneau. Ne priveam lung cînd Mariana nu era de față și tăceam de odată. Dacă din îmtîmplare o atingeam inima începea să mî bată mai tare, ca în Limerdige, vedeam obrajii eîroșinduse, ca în fericitele zile din Cumberland. In sfîrșit am vorbit cu Mariana în privința asta. n — In cazul cînd va trebui să încep a lupta cu contele Fosco, atunci trebue să lupt pentru soția m* Tu admiți aceasta Mariana? — Negreșit, răspunse ea. — Nu vreau să mă rog din Inima mea, nu vreau să spun că din iubire a pornit totul, vreau să am ca motiv că lupt pentru drepturile soției mele. In cazul cînd va trebui să încep lupta fățișă pentru a putea reda Laurel numele și drepturile sale, atunci căsătoria asta va fi îndestul de motivată. Dar se poate să mă înșel în convingerile mele, poate că mai sunt și alte mijloace pentru a ne ajunge scopul, mijloace mai sigure și mai puțin primejdioaoase. Eu am căutat, m’am gîndit la toate, dar n’am găsit. D-ta ai găsit? — Nu, m’am gîndit și eu dar în zadar. — Desigur că și domnitale ți-am venit în minte tot același întrebări. Acum cînd seamănă cu cea de altă dată s’o ducem la Limerdige sporind s’o recunoască sătenii și copiii de școală? Să încercăm dovada practică cu scrisul ei? Să admitem că am face asta și că s’ar recunoaște scrisul ei. " Ne putem bizui că prin aceste dovezi vom cîștiga procesul ? D. Fairlie se va lăsa convins de identitatea ei și se va hotărî a o primi în casa lui în ciuda declarațiilor d-nei Fosco, a medicului și a inscripției de pe mormînt ? Nu! Poate că vom reuși a produce o serioasă îndoială" despre decesul ei și că vom putea obține o anchetă justițiară. Să admitem (ceea ce însă nu e adevărat) că am avea destui bani pentru a suporta toate cheltuelile anchetei. Să admitem că d. Fairlie n’ar mai avea prejudecăți că am dovedi că a mințit contele și soția lui, că toate actele ar fi tratate și dovedite ca false. Ce s’ar întîmpla ? Ar fi Laura întrebată asupra celor ce s’au petrecut și ea care nu-și poate aduce aminte de nimic nu și-ar putea apăra interesele. Dacă d-ta Mariano, crezi că se va întîmpla altfel, să plecăm mîîne la Limerdige, pentru a face încercarea. — Văd Walter. Degeaba , ne-am duce la Limerdige. Ași vrea sa fiu și ea convinsă că au dreptate și că se mai poate face ceva. Dar mai este oare vreo speranță ? — Da, mai este. Trebue să găsim data zilei cînd a plecat Laura la Londra. După cum ți-am mai spus odată, cred că între data acelei zile și data actului de deces este o contrazicere. Aci e punctul cel vulnerabil în acest rușinos complot— va fi spulberat imediat ce vom avea datele și cred că le are contele. De vom reuși a i le smulge, atunci, ne vom fi ajuns scopul vieței noastre. De nu vom reuși atunci nedreptatea ce i s’a făcut Laurel nu va mai fi reparată în lumea asta. Apoi am vorbit cu Laura... După zece zile ne-am căsătorit! CAP. XVIII Umbrele luptei ce aveam de suportat neînvăluiau sufletele Eram pe la, în ceputul timei Maia, iar contractul locuinței contelui Fosco, se termina în Iumie. De-1 reînoia puteam fi sigur că nu-1 vom pierde așa curînd, din vedere. Dacă însă pleca din țară, nu mai aveam timp de pierdut și trebuia să mă înarmez pentru a da piept cu el cit mai repede. Pentru întîia oară m’am gîndit cu sfială la greutățile și primejdiile ce vom întîmpina. Eram fericit și putem pierde această fericire. Aveam atîtea speranțe de viitor pe cari riscam să le pierd. Dar tot am reușit a scăpa de ispită. Trebuia mai întîi să aflu ceva din viața acestui om. Istoria viaței lui mi-a fost o taină nepătrunsă. De ce și-a părăsit el patria? Mi-am adus aminte că în notițele sale, Mariana scrise că el de ani întregi n’a mai trecut granițele patriei sale. Că s’a informat de sîht italieni prin împrejurimle Blokverkului și că adeseori primea scrisori, între cari una cu o ștampilă ce părea oficială. Din aceste însemnări luate din carnetul Marianei precum și din presimțirile mele, am ajuns la niște deduceri la cari nu mă gîndisem pînă atunci și cari m’au uimit. Mi-am zis și eu ceea ce a spus odată Laura în Bladkwerk Park către Mariana, ceea ce auzise contesa cînd a ascultat la ușă— contele era spion! După această lămurire am înțeles că el rămînea în Anglia pînă la reușita complotului. Anul în care s’au petrecut cele descrise aci, a fost anul cînd s’a făcut expoziția cea mare industrială în palatul de cristal. Sosiră mulți străini în Anglia și veneau din ce în ce tot mai mulți. Erau în Anglia oameni urmăriți de agenți din patria lor. Eu dela început nu l-am socotit pe conte printre spionii ordinari. Bănuiam după situația lui materială și socială că ocupa un rang oficial, că statul italian îl însărcinase cu organizarea și conducerea unui corp de agenții, femei, bărbați, în această țară. Cred că d-na Rubele pe care a găsit-o atît de repede ca îngrijitoare la bolnavi, era tot una din agentele sale. Deci judecind după toate astea, situația contelui nu era chiar atît de invulnerabilă cum mi s’a părut la început. Cui mă puteam adresa pentru a afla ceva mai mult despre acest om ? In această împrejurare, mi-am zis imediat că numai un compatriot de al contelui îmi putea fi cu adevărat folositor. Primul om la care m’am gîndit imediat, era unicul italian cu care mă împrietenisem,—micul și comicul meu , prieten, Pesca, profesorul. N’am mai vorbit de dînsul fiindcă n’am avut ce, dar o, mi-a fost o mare mîngîere cînd* m’am întors din Liverdige. El mă iubea ca un frate ți m’a condus pînă la vapor cînd m’am îmbarcat pe vaporul ce m’a dus în America. Nici că pot descrie ce fericit a fost cînd apoi ne-am revăzut în Londra. (Va urma)