Adevěrul, decembrie 1911 (Anul 24, nr. 7982-8010)
1911-12-01 / nr. 7982
Joi i Deepm orie 1911 ---------------------------------------întrunirea dela clubul liberal CONSFĂTUIREA MEMBRILOR DIN CULOAREA DE ROȘU Membrii partidului liberal, din culoarea de Roșiu s’au tu- ti unit aseară, la clubul liberal intr’o consfătuire intimă." 17. I. Brătianu vorbește „despre situațiunea. politică,, arătam'o slabă și. cu.discuții int g inslamentary .cu lutul scoborite. Mai depare -d-na. fade 'un resumat al. ședinței . violente dela Senat și declară, că in asemenea. împrejurări, partidul liberal trebue să fie gata venirii )rn ce eventualități. Arată că partidul liberal își dre pină la un punct vina sa de cele ce se petrec în parlament, prin faptul că a contribuit la aducerea la guvern a partidului conservator. Se necesitează o puternică reorganizare pentru, a duce lupta care s’a început. Constată cfl. organizația patidului în Capitală lasă de doil fiind mult mai slabă chiar ca sefet din provincie — și în legătură cu acestea — îndeamnă la strîngere de rinduri în Capitală și apoi și în restul țarei. D i Moroianu zice că membrii sulorei de Roșiii ai partidului — simt destul de solidarit jți+tyata de luptă. r U. Em. Caraglu constată, că nu mai sunt timpurile să vii cu vorbe lare, ci cu fapte și numai cu fapte. Timpurile sunt anormale, și partidul liberal, trebuește să se organizeze cu mai în grabă. Cinemul de astăzi a lovit în demnitatea unui partid — zice d-sa — care are la activul său fapte cu cari se poate nmmări. . .Calificarea mncAilirim warlicíúIyi liberal de „spoliatorV' în plin parlament, este fără precedent, la noi. " Fiind nu toții insultați, se cuvine să fim cu toții gata de luptă. Trecuul mai departe la chestiunea tramvaielor, d-sa arată că această întreprindere n’are nimic ilegal la bază. La sfirșit, propune a, se începe întruniri cît mai dese pe cutorul, unde se va arăta, cetățenilor ce este adevărat în chestia tramvaielor. 1). Brătianu e fte de aceiași părere cu d. Caloglu, zicind că singurul motiv care îndeamnă pe adversari la campania începută, este gelozia. Conservatorii neavind nici o organizație pe teren economic, caută, să lovească în instituțiunile liberale. Se decide, la sfîrșit, ca membrii culoare! de Roșiu să se întrunească, cel puțin odată pe sâptămînă la clubul liberal. » Mis .temational european sunt abolite in domeniul Confederatiunei. Discuția e deschisă In notele cari însoțesc acest proiect de statut.JL Djelal Nowy justifică spiritul unora din articole. Menționăm că adnotațiunile se rapoartă la Egiptul și Creta, care sînt cuprinse în imperiul otoman ; la rolul dietei ca putere legislativă, după precedentul confederației germanice din 1815—1866 ; la repartiția voturilor care se poate face după sistemul aceleași confederații germanice; la excluderea unui președinte, pentru a păstra perfecta egalitate între confederați , la excluderea protectoratului unei Puteri străine și la egalitatea între cetățenii statelor confederate, pentru a rezolva astfel chestiile de naționalităț. După cum s-a remarcat, României i se atribue locul de onoare, îndată după Turcia. Din acest moment, discuțiunile asupra confederațiunei I balcanice sau orientale, cum o intitulează d. Djelal No.wy, I vor avea o bază pozitivă, palpabilă. L Dar unde vor jnjujge, nu intră în subiectul acestui arA [ s. ■ Ba fCAJUCUREȘTEANA H!la reprezentație !!.X. HL ^ aegnier . ■t’gnier la Trainil l.'ui ■ aru , ~.. .....s’a jucat Le Gout cm ‘ *VK' 0 în /( ac'(l l';i' Dem i ttk pBB8p^f8S^Bat pa : ■Austro-Ungarief și ■•stenberg, ministrul , , 5* ■Marghiloman, baro•r/eniii!, d isSrs.• i 1. d. u h li I tr-pisBonul d-m" F de d-nn Z, riirisoveiT^p^^Mfoiga Slolojan. d-na și d-na Constantin Floriea Miile, d. și ■ . I Jnutculescu, d-na D. Ne și d-na Paul Teodor-na dr. ,loan Costimsjjs, d. și d-na Marius Roșea, Hid-na Th. Florescu. d. și HF Picleanu, d. și d-na Al. Ziss El. și d-na C. Miclescu, d. și Procopiu, d-rele Berindey, MT și d-na Pavel Brătășanu, H. și d-na Săbăreanu, d-rele Săbăreanu, d. și, d-na Const. Zissp- Musly, d-na Scărlat Orescu, d-na și d-ra doctor Leonte, d. și d-na Ion Maican, d. și d-na căpitan Popovici, d-na Ortansa Stăncescu, d. și d-na I. Tresnea Greceanu, d. și d-na N. Moroiani, d-na Jenica Orăscu, d-na Elena Malau, d-na Huiban, d. și d-na Băicoianu, d. și d-na comandor Coandă, d-na Zoe Filitti, d-na Vămeșescu, d. și d-na Ion Bărbătescu, d. și d.-na Strat, d. și d-na N. Săveanu, d. și d-na G. Lucasievici, d. și d-na A. Duca, d. și d-na Radu Florescu, d. și d-na doctor Orăscu, d-na St. Șendrea, d. și d-na V. Toroceanu, d. și d-na I. Petrescu,, d-na Frossy Bădescu, d. și d-na doctor Manu, d. și d-na Demetru Bădulescu, d.și d-na Alex. D. Florescu, d. și d-na Petre Magropol, d. și d-na Romulus Voinessiv d-na C. Nacu, d-na Mihail Sipsoni, d. și d-na maior Eracle Nicoleanu, d-na și d. locot. Lamotescu, d. și d-na D. Danielopol, d. și d-na Figa, d. și d-a Bogos Popovici, d-na Diamandy, d., și d-na locot. Al. Vasilescu, d. și d-na Stamatiadi, d. și d-na copit. V. Bacaloglu, d. și d-na Filodor, d. și d-na maior Svoranu, d. și d-na Moscu, d-na și d-ra colonel Poenaru, d. și d-na Filipache Corlătescu, d. și d-na dr. Ureche, d. și d-na Vasilescu, d. și d-na Lintescu, d. și d-na Staadeker, d. și d-na Hechter, d. și d-na Alexianu, d. și d-na dr. Miron, d. și d-na Al. Brăescu, d. și d-na căp. Mihnea Negulescu. Domnii: Em. Porumbaru, V. Mortzim, Ionaș Grădișteanu, I. Saita, Principele Brîncoveanu, colonel Socec, I. Mitilinea, N. Lahovary, Petre Veron, Emil Petrescu, G. Corbescu, Rudi Catargiu,căpitan I. Manu, Arthur Rossetti, maior Duca, Malcoci, Demetru Cerkez, Em. Dendrino, M. Missir, Nicolae Minovici, G. Angelescu, Vladimdi Leontopol, Bubi Alexandrescu, etc., etc. SCRIMA Sîmbătă seara a avut loc în sala N. Pipart un concurs de scrimă. Rezultatul acestui concurs este următorul: Cei dîntîî ex-aequo: d-nii D. Chrisovelony și C. Donici; 2-lea Reviczky și Reisniz; 3-lea I. Pantelli și locot. A. Michel. In finală, d. C. Donici a fost clasat fiul cîștigînd premiul oferit de baronul de mis fier d'Hestroy ministrul Berga í. -j Juriul era Compus- Mailjni Baron de Gaiffier d'Éfes Protó președintele săleî, căpitan jl. parizian și profesorii N. Budösei și H. Pinart. La cimitirul Șerban-Vodă Belul a avut Iric era înmormîntarea d-rși Lucia Grant. Serviciul funebru a fost oficiat în capela cimitirului în prezența rudelor și a numeroși prieteni. Delimea era sora amicului nostru , d. George Grant. . Sincerile noastre condoleanța întristatei familii. Don Pedro -----------------##--------------- Ceaiul parlamentar t# i minist I Cantacuzino . Un ceaiü parlamentar a avut loc aseară în saloanele d-kh ministru de justiție M. Cantacuzino, ceai oferit membrilor senatului. Afară de numeroși senatori, peste 80 de persoane, mai erau de față d-nii miniștri Al. Marghiloman, C. C. Arion, D. Nenițescu și Barbu Delavrancea .Tot timpul au urmat discuțiuni asupra ultimelor evenimente politice. SSM TM"T“ La Teatrul Național s a pus la repetiție: „Hamlet" Și „Amor și viclenie", comedie in versuri, de mulți ani scrisă de d. Iacob Negruzzi, actualul președinte al Academiei și reprezentantul ei "în comitetul teatral. — * « „Romanul împărătesei Katerina II a Rusiei“ de Eugen Zalogl, apărut în editura Richard Bong, din Berlin, a fost interzis de cenzura din Petersburg, fără a se indica vreun motiv. TM“- „Cei cinci din Frankfurt“ ultima comedie a lui Carl Rössler, a fost obținută de directorii Meinhard și Bernauer pentru Teatrul din strada Königgratz din Berlin. "TM „Idila“,dramă conjugală de Peter Egg se va da poimîine la teatrul de comedii din Stuttgart. „Gospodărie poloneză“, farsă atît de gustată, ce se dă la Teatrul Thalia din Berlin, a atins a 500-a reprezentație. ,J’éternel mari“, piesă în 4 acte de d-nii Alfred Savoir și Nozière, extrasă dintr’un roman al lui Dostoievsky, s’a dat pentru întîia oară la Teatrul Antoine din Paris. Lucrarea a fost primită foarte favorabil de public, .ii. ... „Pavilionul“ este titlul unei piese de d-nii A. Sylvane și Monéty Bon ce se va da la comedia Regală din Paris. ^.-*Comitetul de lectură al comediei franceze a respins piesa „Les Ailes closes” fe d-lui Robert d’Humières, pe cuvînt că e mai mult poetică decit teatrală. In schimb, piesa „L’hieure du Mars” a fost admisă pentru a doua Jim tură. Otto Brahm s’a hotărît să părăsească de la 1 iulie 1914 conducerea Teatrului Lessing din Berlin. Artiștii teatrului, socotind totuși că opera lui Brahm e vrednică de a fi continuată, au hotărît să rămînă uniți și s’au constituit într’o societate, cu scopul de mai sus. Monument lui Meyerbeer ia Berlin. — Un comitet alcătuit dintr’un număr de personalități marcante din Berlin, sub preșidenția generalului conte de Hülsen-Hauseler a lansat un apel, pentru ridicarea unui monument lui Meyerbeer. „Comertz und Sconto Bank” din Berlin a declarat azi opoziție la sentința prin care a fost declarat în stare de faliment armatorului Leo Brauer în ziua de 18 Noembrie. Banca aceasta e creditoarea armatorului falit cu suma de aproape un milion lei. — yerno. DOLIU ---------------------------------------Afacerea Brauer-Kirsch IAȘI, 29 Noembrie. — Știri sosite în localitate anunță că, eaasa de bancă Bercovici din București a făcut o împăcare cu creditorii Brauer din Brăila, obligîndu-se a plăti toate creanțele în timp de opt ani. Casele de credit vor cere, în consecință, retragerea falimentului Brauer. — Dan. ■& BRAI/SA, 29 Noembrie. — Mîine se va judeca la tribunal cererea băncilor creditoare ,de a li se admite vânzarea mărfurilor constituite în gaj de debitorul lor d.. Leo Brauer. La vânzarea gajurilor cerută de bănci, aflu că m iine „Comertz and Disconto Banck“ va face opoziție înaintea tribunalului prin avocații ei d-nii George Boantă din Brăila și Danielopol din București. — Verno , BRAILA, 29 Noembrie. — Mîine se judecă la tribunal in continuare, procesul de faliment intentat de băncile creditoare exportatorului Jean Kirschen. - -------------------------------------Descoperirea unei bande de falsificatori de monede CRAIOVA, 29 Noembrie.— In urma unui denunț făcîndu-se cercetări, s’au descoperit membri unei bande de falsificatori de monede de argint cu sediul în comuna Vînători, județul Mehedinți. Prefectul poliției locale d. maie Perieteaka, a trimis pe comisarii Bădescu și Georgescu deghizați să facă o descindere in comuna Vînători. Comisarii au plecat în automobil și au descins la Casa locuitorului Ion Dudovache, care fusese denunțat ca șef al bandei de falsificatori. Comisarii pretextînd că vor să cumpere vite, au intrat în vorbă cu Dudovache, care le-a arătat procedeul falsificărei. Fiind arestat, Dudovache a declarat ca complice pe consăteanul sau Dumitru Căpraru, care a fost de asemenea arestat. Făcîndu-se o percheziție în casă lui Ion Dudovache, s’au găsit tipare pentru falsificat monede de cite cinci lei. Cei doi falsificatori au fost aduși la poliție. Prefectul poliției d. Periețeanu" a început imediat ancheta ascultînd pe falsificatori, cari deși au încercat să nege la început, au sfîrșit prin a face mărturisiri comjilecte, arătând procedeul și făcind experiențe în cabinetul prefectului. Cercetările continuă pentru a se descoperi și ceilalți complici. Banda, a falsificat monede timp de doi ani.—Xam —a———vit- —------ Cărți și Reviste A, apărut No. 170, anul al 5-lea din revistă " ..Lupta Economică, de sub direcțiunea confratelui nostru Cop st. C. Bacalbașe. A apărut No. 131 din interesanta revistă ..Romînia Agricol Ü“s'cujirinzînd un bogat și vadat sun tar. anw*TM SA JSL Cyclismul m închis. In țările îh care sportul a ajuns pînă la punctul de a putea deveni o profesiune, cyclismul este și azi îm foarte mare cini s’tCi El este considerat chiar, c t<upă, sportul călărie: și al luptelor în arenă, ca col mai vechii, din punctul de vedere al exhibițiunilor publice. Rezultatele surprinzătoare la care au putut ajunge recordmanii bicycletgi încă de pe vremuri, constituiesi azi încă niște amintiri de batirul căror avem și azi atît de mulți amatori ai acestui sport. Și nu doar că, in zilele noastre recordurile profesioniștilor cicliști sînt mai prejos de cele din trecut, asta ar fi imposibil. Dar, dat fiindcă practica acestui mijloc de locomoțiune a devenit, comună și necesară, tuturor, și pretutindeni, recordurile primit de interesante ari fiu mai dau impresiunea aceia a lucrului senzațional. Media obicinuită la majoritatea celor ce fac astăzi bicicletă este mai aproape de aceia a marilor recorduri actuale,deci erau recordurile de acum zececinncispreze ani ,de îpcchipuirea celor ce priveau, bicicletă ca pe cine știe ce altă mașinărie. Totuși — și acistă partea caracteristică a acestui sport — el nu a eșit nici azi din modă ca spectacol. Automobilul care la începuturile lui se găsea în aceeiași situațiune a pierdut ca subiect sportiv de îndată ce a fost adaptat trebuințelor zilnice; bicicleta din potrivă, dacă nu mai stîrnește acelaș entuziasm și curiozitate, a îndesit mult rîndurile celor ce asistă la exhibițiunile publice. Vorbind astfel neapărat că ne gândim numai la țările care organizează continuă asemeni spetacole și unde cyclistul poate face carieră ca profesionist. Care să fie cauza acestei deosebiri? El socot că este una și singură: acea că la recordurile cyclismului nu lucrează puterea brută a mașinei ca la celelalte vehicule de viteză mare. Aci totul sau aproape totul stă în calitățile atletice ale individului care mînuește mașina. Cyclismul este un raport eminamente atletic și în materie de .i:,u laniou Hiiu î ^^H îFiv" Aer HPHB.iune" rezistă chiar unei compa:rațiuni 'cu sportul alergărilor !de cai cari au astăzi cel mai frumos succes în reuniuni publice. « Dig voitarod enormă a cyclismuii. .în alte târî are însă o altă frază, o alta ,putință, tare la noi lipsește cu desătvîrșire. Aceasti bază este antrenamentul și match-urile pe velodrom. In cursele pe drumul mare un cyclist i se poate antrena, dar un atlet nu se poate forma după cerințele metodei. In străinatate velodromurile se număr cu zecimile și multesunt închise puțind servi și iarna ,si asigura astfel antrenamentul continuu, care în cyclism ,o o fcondițiune de căpetenie. Acum chiar a fi loc în Franța, și Germania, cît și în America, velodromuri închise. La ^New York chiar Vinerea trestată.s'.a început marea cursă imjpnațională de șase zile. Plecarea s’a dat la miezul noptei. Această cursă se termină Sîmbăta viitoare la, aceiași oră. Velodromul pe care se face e cel din Maddison-Sqhare, care are numai 160 m. ocol. Iau parte 14 echipe de cite doi cicliști. Reamintim, cu această ocazie,, că vechiul record aparține echipei americane MacFărnand-Moran. faim 1908) care a realizat m7 km. 590. O singură echip europeană , a cîștigat această cursă: RnH-StdÚ în 1907.'.El ,nu, mai participă amil?și esta spre deziluzia americanilor. Rzitt ,a mai bătut și în 1909, dar cu australianul Clarck în echina ■ ■ ’ G C. Aviațiune. — Vinerea (trecută celebrul aviator francez Vedrines a avut la Villacoublay un accident serios pe cînd încerca unt nou monoplan.. Sburînd jos, a stins solul și a capotat, sfărîmînd întreg aparatul. El are o fractură a brațului sting și serioase contuziunî cari îl vor ține trei-patru săptămîni în friü. ADEVERUL r1. 1. 1i si 1 iii isi Jfi3Sier‘ • ’ --T-- ‘ Teatru-Muzici Teatrul Leon Popescu.— „Papa“, comedie în 3 acte de Tiers și Caillav, ehid-șoara Marthe Regnier. . î.Trupa franceză, care are«to. fruntea oi pe dragnier, a fitent’ colliesciff ’bric^Ru ® yenilor una din ultimele producții vil .'.ale firmeiipariziene: Tiers et Can javet: „Papa“. •Acest, „papa“. ed. de larzac, care, diupa ce-șî inched catastiful ștrengăriilor, își aduce aminte că are un fiu natural, fruct aii relațiuniilor sale cu o artistă de la Comedia franceză și ia automobilul ca să se ducă să-l descopere într’un sat basc, unde fusese dat la doică și în grija unui preot. ’ . in loc de o întrevedere melodramatică între, tatăl risipitor și fiul regăsit, autorii au modernizat și parizienizat subiecrtul copilului din flori. • Crescut între țărani, Jean Bernard, fiul d-lui de Larzac, nu are nimic din pesimismul și revolta copilului din flori. El e în ajun să ia de,, nevastă pe Georgina Coursan — „une petlte roumaine" (?!)—deși e iubit de Jeana, sora lui de noapte. Pusă la cale de abatele care Ta crescut, întrevederea între Jean și tatăl său are loc la Paris. Aci vine și Georgina — cam pe"nepusă-masă"— și cînd dă de d. A. Larzac cu seducțiunile lui de Don Juan," tatăl începe să-l placă, mai mult ca rusticul sau fiul .... De Larzac, se retrage la fiul săi, la țară și ca o dezlegare care să contrasteze cu melodiaînele asupra fiului natural, autorii au avut nostima idee ca în loc să-l însoare tatăl pe fiul natural, acesta își însoară părintele regăsit cu Georgina,iar el ia pe sora lui de lapte, cu care creșterea l-a făcut să se potrivească mai bine.. . Piesa are goluri, neverosimilități, totuși atinge ușor și glumeț situațiuni, și sentimente importante. . D-șoara Marthe Regnier a fost o drăguță „romîncă“, căreia diicul parizian îi mergea de.%minune. D. Henry Roussel a jucat, cu autoritate rolul d-duî de Lar 7.B Șrefat de ITugriennt, și 'd. r.eibas a fost un nostim abate: I - * * -----r- --r---- eneral spoljeüiSilor "■:îi/!>r]urd„.39 Ari enfiric TEATRUL NAȚIONAL. — Reprezentațiile d-lui și d-nei Silvann: Electra și Gringoire. .. TEATRUL MODERN. — Compania dramatică Davila. Se va juca : Scandalul. TEATRUL LEON POPESCU. Reprezentațiile trupei franceze cirena: Marthe Régniier: L'Arie di Buridan. DIVERSE SPECTACOLE VOLTA, strada Doamnei și SALA BRISTOL. Reprezentați urni orare. CINEMA-BOTEZ.— La Hotel de Franța și în sala ,,Blériot“ (Sărindar) filme Pat-hé-Freres PANORAMA .GRIVIȚA. — (lîngă, Primărie). De la 8 seara pînă la 2 noaptea „Skating“ (patina) pe parchet). " -------------------------------------- "■ . . ■ •• 'F O- declarație a d-lui Blatei Cantaclismn, IAȘI," 29 Noembrie. — Aseară la Jockey-Club, cf. Matei Cantacuzino, președinte al clubului conservator carpist, a însărcinat pe d.. C. Miclescu să comunice d'-lui..Carp că nu ,se va întoarce la afișat ,decit spre a'și da demisia, considerînd guvernul ca retrrigrad.La'obiecțiunea d-lui Miclescu că care d. Cantacuzino • nu l'a cunoscut pe d. Carp, d. Cantacuzino a răspuns: —7 Ori s’o fi schimbat de Carp, ori eu nu, l’am cunoscut..— Dan. —* ti- '----------— 8tai*»MMaaE8aBa»8UM8MMa5gamg5aBBgga - '-'the friî,... ' . Pentru înt atelierele moșie se caută un strung «le oeaziMEBe, bmijs íoi oti gtodrjivită» .S«*rto la ziar seat* Dinastia Bratianu înfierată din nou de către d. P. P. Carp — Ședința, de ieria Senatului Domnule Președinte. Este adevărat că sunt forțe în acest stat deja.care atîrnă existența tuturor guvernelor și este tot atît de adevărat că acele forțe nu rici au Tirs a format nici pe mine ca să zic, că am să rămîn, țiu mai, însărcinat nici pe. d. Brătianu ca să zică că am să mă duc. (Aplauze prelungite). A lua asupra sa declarațiuni de asemenea natură ,pe naitețimî să o zic franc, aci e ca o impertinență la adresa Gereaneî. (Aplauze prelungite, prelungite, bravo). D. IONEL BRATIANU.— D-le Președinte, întreaga atitudine a d-lui prezident al consiliului a fost atît de insolentă. (Zgomot, protestări). D. C. G. DISSESCU. — Am spus eu era unde o să ajungeți. (Zgomot, protestări).. D. P. P. CARP.— D-lor, să vin la chestiunea în sine. Cred că ar fi fost mai nimerit dacă d. Brătianu, adică dacă domnii din partidul liberal și conservatordemocrat ar fi discutat această chestiune cu ocaziunea adresei. Atunci am fi fost la largul nostru, nu am fi fost puși în pozițiune de a înăbuși cestiunea care este la ordinea zilei sub considerațiuni de politică generală, care în momentul de față nu au nimic a face cu cestiunea care ne preocupă. Dar, domnii mei, mi s’a contestat autoritatea morală. Domnule Brătianu, autoritatea morală a unui om politic mi se judecă decit după două lucruri și nu se cîștigă decit pe un singur mijloc. In viața ta privată să fii totdeauna corect. (Aplauze puternice), in viața ta publică să fii totdeauna öesinteresat. (Aplauze). Ajuns la vîrsta de 74 de ani cred că ați putut face experiență și cu una și cu alta din acele cerințe imperioase ale autorităței morale și vă las să judecați dacă eu o am sau dacă nu o am, și dacă «L Brătianu este chemat a o contesta. (Aplauze). Va să zică revendic autoritatea rorală întreagă, revendic încă și altceva: revendic dreptul la vîrsta mea de a da sfaturi, nu d-lui Brătianu, ci aceste țări, revendic dreptul de a arăta, calea pe care nu trebue să meargă dacă ’vrem noi să avem o politică internă mai sănătoasă decit am avut-o pipă acum. (Aplauze). Tot ce am făcut, eram cred în dreptul meu și voi fi ori nu voio fi la guvern, ceea ce am zis erî va rămînea. Cu atît mai rău dacă pu ‘țineți oprit și nu trageți profit din cuvintele mele. Ceea ce am zis eu? Am zis că s’a pus puterea unui partid pentru a se acoperi o, .afacere ilegală și contra acestui fapt m’am ridicat. Că cutare liberal, sau cutare- conservator este în consiliul de administrație în cutare: întreprindere îmi este absolut, indiferent. • Că cutare a subscris sau n’a subscris, un de această este vorba. Este vorba, dacă an partid politic, are dreptul să acopere o afacere pe care o credem ilegală ? (Aplauze). O VOCE — Demonstrați ilegalitate. D. P. P. CARP. — Vi le-am semnalat erî. D. AL. DJUVARA.— D-voastră sînteți și judecător și parte D PP CARP— V’am semnalat violările de lege, acele violări existente le-am semnalat și mai înainte. Care ar fi fost datoria șefului, partidului liberal ? Datoria lui era să vie și să spun : cu autoritatea mea nu acoper Iftoru ilegal. Ia să vedem și să discutăm și dacă vă vom convinge veți lua altă măsură: iar dacă mă vei convinge vă declar ca om onest că nu aprob acest lucru Ați făcut-o ? Nu.. Din contră, nici n’ați voit să discutați. Atunci mi mai este chestiunea de a ști dacă cu societatea de tramway s’a violat legea, nu mai este chestie de a se ști, dacă trebue să reintrăm în legalitate. Este chestia de a se ști dacă atunci cînd un guvern vrea să reintre în legalitate, alt partid se opune și îl împiedică acoperind cu autoritatea lui, cu atotputernicia lui o adevărată spoiiațiune reprobabilă. (Anlinze). Dar chiar aci, șeful partidului liberal îmi vine în ajutor, d-lui face sinteza, zicînd: aceasta este tradiția noastră, acesta este prezentul nostru, acesta este viitorul nostru. Da, acesta este tradițiunea noastră, acesta este prezentul nostru, acesta este viitorul nostru. Sta?«!'trebue să se plece acelora cară vor să facă afaceri «de aceea interesele stat wiíj.»colprietáfice statViM, tra’buesc date în administrația particulare, căci numai așa poate să se ridice înflorirea economică a acestei țări. Stranie teorie! Și teoria nu este de astăzi, d-le. Brătianu, tocmai această teorie am combătut-o cu toată viața, mea, v’am acuzat în diferite rînduri că sunteți o adevărată democrație bugetară. (Aplauze). .Aceiași învinuiri v’o ad luc și astăzi, am semnalat că nu e totin partid în țara acesta, în ce să se afle atîțea membrii a căror averer să se tragă din politica. (Bravo, Amnanze prelungite). Nu der astăzi deci. Și dacă astăzi, am semnalat-o,au am semnalit-o pentru că am găsit ceva nou, dar am semnalat-o pentru că m’am făcut ecoul a ceea ce era pe buzete și în mintea tuturor.. (Aplauze). si acum, cinci aceaste se manifestă ca o teorie, cînd se manifestează ca un program de partid, cînd se manifestează ca o mîndrie a trecutului și viitorului partidului liberal, vă întreb, îndată ce a făcut probă aceasta ”. Brătianu eram în drept să spun că vreți să puneți stăpinire nu numai sub forme de colegiu unic pe voința acestei țări, dar și sub forma de societăți de participare, asupra întregei averi a Statului.Apidur. r. D. Brătianu mă acuză că mi am permis să zic ceva de familia d-sale. Ce mi-am permis să zic, vă închipuiți d-voastră în ce Stare ar fi această țară dacă întreaga noastră putere politică, dacă întreaga noastră putere economică ar fi în mina unui singur om? (Aplauze). D. Brătinu o privește ca o insultă. Stranie concepție! Da, voiți să ziceți că vă acuz de o ambițiune nemăsurată, că vă acuz de o ambițiune fără proporțiune cu talentul d-voastră (ilaritate), de aceasta puteți să ima acuzați, dar că v’am făcuți injurii, să credeți că v’am injuriat, pentru că am seminalat această ambițiune, după mine periculoasă cred că ați vrut să ascundeți sub o iritațiune de SindiÄațiunii personală, ceea ce nu se poate ascunde, adică că în momentul de față de luptați în crintea noastră P nu numai pe baze de principii, dar pe baze ele interese? (Aplauze prelungie). Nu relev altă politică, nu relev Trecutul fiecăruia dintre noi că am avut principii sau ba, că am fost consecvent, sau nu cu ele. Toată viața mea politică am atacat pe uni, și am aprobat pe alții,dar aceasta nu are nimici , a face cu situațiunea de astăzi. Viața politică este crruptă unde dai lovituri în dreapta și în stînga, cu condițiune ca să nu pierzi niciodată din vedere țelul care îl urmărești Și astăzi la 14 de ani pot zice că: Țelul pe pare mî Fam pus în minte, Tarp urmărit fără șovăire, cu o consecvență absolută. (Aplauze prelungite). Dar mi se impută inexactitate, mî se impută că eă în chestiunea petroleului ași fi spus lucruri cari nu sunt exacte. Nu am spus nimic neexact. Am spus că, atunci cînd am venit la guvern se vorbea de niște organizațîuni pentru exploatarea terenurilor petrolifere ale statului, in care statul era săpârtiez, pe cu 30 de milioane lei, plus valoarea terenurilor sale petrolifere. Așa că, atunci cînd s’a vorbit, de acest lucru, — nu vreau să spun nume, dar sunt foarte însemnate și sus puse din țări streine, — eu am spus că acest lucru eu nu-l pot admite. Am adăugat că și astăzi aceleași tratări se urmează — și cred că EUistrilrae, informat — căci ce este,mai grav, nu numai că se urmează încă acele tratări, dar se urmează în numele viitorului guvern. (Aplauze), Și atunci, datoria mea este să pun o stavilă la acestea, și miam zis, este suficient ca să sema alea. Opiniei publice această încercare și desigur va trebui să fie risplut zădărnicită. (Aplauze prelungite). Aceasta am făcut: * Eu cred că mi-am îndeplinit datoria de om politic, cred că mi-am uîndeplinit datoria față ca pozițiunea pe care o am, și daca, îndeplinindu-mi această datorie, s’a întîmplat ca în drumul atcă, sa găsesc disprețul d. lui Brătianu... (ilaritate) mă uit zîmbind ia dînsul și îi zic ca in balada lui Victor Hugo: As tu dine Jaquot? (Ilaritate, aplauze prelungite). - --------------------------------------- Discuția budgetului în Camera austriacă — IMPORTANTE DECLARAȚIUNI ALE MINISTRULUI DFI FINANȚE Viena, 29 Noembrie.—Incointisotuarea "dezbaterei asupra budgetului provizor, a luat azi cuvîntul ministrul de finanțe, cavaler de Zaleski, care a discutat mai întiu situațiunea financiară din ultimii ani, și declarînd că anul financiar 1911 nu erau, dar că nu e loc pentru speraațe deosebite. Ministrul a vorbit apoi despre creșterea datoriei Statului în ultimele decenii. In ultimii 10 ani, a zis ministrul, s’au contractat datorii în sumă de 3.600 milioane coroane, adică aproape un milion pe zi. Ministrul a vorbit apoi de proiectul privitor la ameliorarea soartei funcționarilor Statului și de proiectul, care se va depune în curînd, privitor la canalizări de apă, cari vor necesita mai multe sute de milioane. Ministrul dorește ca economia populară austriacă, să înflorească atît în ce privește industria cît și agricultura. Totuși mai înnainte trebuie să găsim acoperirile necesare și abia în urmă, să facem, cu ajutorul lui Dumnezeu, noul cheltueli. Ministrul de finanțe a adăugat apoi următoarele: „Cu cît ne silim mai mult să aducem economiei noastre naționale capitaluri mai colosale, cu atît mai mult trebue să ne îngrijim și de protecțiunea bunurilor noastre. Și la aceasta nu vom putea ajunge decît atunci cînd, sprijiniți pe o puternică armată și o puternică flotă, să ne putem afirma rolul nostru de aliat dorit și de adversar temut în concertul statelor. „Atunci vom putea spera cu încredere că binefacerile păcei ne vor fi păstrate în mod durabil. „De aceea noi trebue să acordăm bucuroși armatei mijloacele necesare, pentru ca ea să ne poată da o protecție eficace. Ceea ce acordăm noi armatei, se poate compara cu un premiu de asigurare pe care fiecare dintre noi care are de apărat un bun oarecare, îl plătește bucuros, pentru a se apăra de o catastrofă neprevăzută. „Ar fi un lucru ușuratec să se construiască o casă pe un deal înalt și a economisi banii pentru paratenerul necesar”. Scolare D-nele Ana Sava, institutoare la școala No. 4 de fete din Tulcea și Sofia Musculiu, institutoare la școala No. 2 de fete, din acelaș oraș, au fost transferate una în locul celeilalte. *• D. I. Coarnă, învățător, a fost detașat de la Bărăștă de Vede la Aluniș (OU). 131 D. Gogol a fost reintegrat in învățămînt, ca învățător la școala din Corbu-Vilănești (Olt). AT Școala din comuna Vela (Dolj) a fost închisă din cauza epidemiei de pojar. Școala din comuna Zărnești- Cernătești (Suzon) a fost închisă din cauza epidemiei de scarlatină.* La examenul de capacitate de limba franceză, care începe la 1 Decembrie a. c., s-au înscris 35 de candidați. I D-na Tereza Iordăchescu a fost numită ajutoare de maestră pentru rufărie la școala profesională de fete din orașul Constanță, în locul d-nei Ecaterina Fotea. V. Te îă ionites ====== se îmbracă după revista „Model8 FFUTft 7\l\mui .ftDEVERüL” WB. BLESTE flftT ----------%#—•— fiare renan dramatic criminal) PARTEA I Crima CAP. 1 CAMERA PARASITA Bucîndu-mă călare dela Albany la Ponghkcepsie (in StateleUnite)" am fost ajuns de o furtună. Ploaia curgea în valuri și iaiul meu, după drumul lung ce scuse, începuse a da semne de iboseală. ... . Am fost deci foarte mulțumit •înd în locul pustii, pe unde trecam văzut o Casă în depărtare. Apropiindu-mă însă văzui că acea clădire era aproape ruinată. Coșurile stricate, căzute pe acoperiș, ferestrele sparte,, mă făcură, să pierd speranța că voi găsi acolo adăpost. Dar eram atît de sleit de ploaia ce înduram încît m’am oprit în fața clădirei sinistre. Era să doseasc cînd auzii în urma mea un strigăt. M’am întors și am văzut o trăsură acoperită de sub al cărui acoperiș mă privea un „domn bine îmbrăcat. —.’Ce voiți să faceți? îmi strigă el. . .. Să mă adăpostesc aci, răspunsei eu. Mi-e calul obosit, și eu tot așa, iar pînă la oraș e departe. ’— ori cît ar fi de departe nu trebuie să te oprești în această văgăună de bandiți, răspunse străinul și-mi făcu loc să mă urc lingă dînsul. .— Ce-ați spus? E loc suspectăci? Nu voiu pleca fiindcă sunt foarte curios să vizitez o clădire despre care se spun lucruri înfiorătoare. Străinul nu răspunse. Mi se păru că era gata să plece și să mă lase în voia soartei. Dar se vede că a învins bunătatea sufletului sau, căci s’a întors spre mine zicindu-mî: — Urdați-vă ropede lingă mine și lasă ruina asta, în urmă. Nu veți putea întoarce altă dată dacă veți? mai avea gust după, ce veți auzi povestea acestui han.’, Dar acum haideți cu mine, acolo te vei întări mîncînd bine, câini. d-tale legat de căruțăya, merge mai ușer. Propunerea or.. prea ispititoare. Am mulțumit și am legăt cai 1tal de trăsură, iar eu m’am urcat lângă amabilul străin. Mifim întors, apoi din han. privirea spre clădirea ruinată ce îmi stîrnise curiozitatea. — Doamne sfinte, zisei ea arătînd spre acoperișul înalt cu ferestrele sparte, — pare o hîrcă de mort, însoțitorul..meu ridică din linieri în Piere. ["Comparația h’a fost nouă penfru el. In aceiași seară aflindu-mă într’un hotel bun în New-York ațm desfăcut pachetul cu hîrtie, dat de tovarășul meu de drum. El.,mi-a spus că manuscrisul i-a fost dat de' cea din urmă", hangioaică ce a locuit, în, acel han. Ea a locuit acolo și după ce clădirea s’a ruinat și nu se mai oprea nici un călător pe acolo. A murit într’o cameră ce sta spre nord și sub perinde ei s’au găsit acele manuscrise pe cari le redau eu aci așa cum au fost scrise de acea femee. 29 Ianuarie Î7?5. -Nu mă mai înțeleg de loc. Spaima și grija vinnea e de .ricin:teles..'Cindianj. văzut plecind scareta .și', i. .urma of.căruța cu lada cea.'-ma»c. credeam ,că voi scăpa, de orice grijă. .. . Dar sînt mai copleșită decit oricînd. Nu-mî găsesc liniștea; mereu mă gindesc la cele ce am vorbit cîți perechea,a fost sub acoperișul meu." Figura ei mă urmărește preșurtihăeni. Nu se citea numai boala ci și o frică oribilă, dar văd și figura lui, veselă, frumoasă — și totușî foarte antipatică, mai ales cînd se uită la dînsa și la urma înainte de plecare cînd ■s’a uitat la mine. Imr era nesuferit, cu rîsul sau neîncetat ce eră chiar ofensător cînd vedeai cît de nenoroieită pa-[ reai soția lui. Acum a,a plecat cu tot ca aba-lîcul iorl Dar eu am acelaș sentiment apăsător.____________ Perit.rit, ce'? N’așî putea spune) 7 Stan -aci îri camera, în care aui dormit ei mă coprinde o spai mă, o frică ciudata, parcă ași vedea io; stafie. . ' ■' | Miiri'-frică- să stau,-'dar mi-ei,mică'-â>T ple’cri- - ■ '--~Poțiîtri ,? hib iișuf,ăi adriü țpțrii aci — de 'viguri -etr üa- rioapte- nu-, voi putea închide ochii. 'Sint 'ea bolnavă' de-nervi sau purtarea lor a fost atît de ciudată și misterioasă ? Să-mi reamintesc cele ce au fost, poate că m’oi lămuri. Ei au sorit, erî în, amurg- Eram la fereastră cînd a sosit tânăra pereche în caretă iar după eî o căruță plină de bagaj. M’am dat jos repede pentru a-i primi. Tinera femee purta un văl des pe față, dar talia e înveltă mi-a plăcut imediat.. Cînd m’a văzut a întins crațele spre mine parcă ar fi revăzut o prietină veche.. Acesta m'a făcut să-mi fie simpatică. El însă, nu mi-a făcut. .. .impresie bună, deși era.frumos..și știa să vorbească foarte frumos cu cine voia. Dar văzui că se ocupa, prea puțin de tinăra lui soție suferindă și prea mult de bagajul său. De ar fi fost lada cea mare, plină cu aur n'ar fi trebuit s’o privească cu mai muită,, grijă,... ■ Mi-a spus că' era plină ■ ci. cărtice dar. hiiind nu era ațit de prețioasă ;ca să,,uifle 'pe, cel din jurul 'Său pentru pa. Sărmana lui soție deși bolnavă a trebuit să se dea singură din trăsură,, singură să urce treptele hanului. Dar de ce mă interesez eu |tît?| Bărbații nu sînt ca femeile și trebuiesc altfel judecați. Oare-mi voiü mai aduce amin, te hnde văzui pentru întîia oară figura ei? ! Oh, da, în sala comună. Acolo se așezase pe cînd aorul, el cerceta haitiîn pentru a vedea care cameră să aleagă. Erau patru camere goale, dintre cari„ două din cele mai mari și frumoase, dar nici n’a intrat în ele, ci a ales o cameră posomolită și întunecoasă în, parter un parc nu mai locuise nimeni de mult." A zis oăn, era mult mai lesne! a „aduce acolo lada cea mare.. ! Pe mine, mă supăra grijă ce purta el acelei lăzi și am alergat în sală ca să spun camei să aleagä o cameră spa` plăigută.. Pe, prag „însă mi’am 'oprit ruimită,? Orna,jDnijul iarț (așa to clic, rina) îșî pr’jycă față ,în. oglirndă,cu a mia tristeța oricît uitai pentru, c'o.' C.m venit' și mă gîndeam ca să-î spun ce s’o mai înviorez. Cînd m’a zărit și-a tras vălulpe obriaz și s’a întors întrebîndu-mă de a ales soțul ei vr’o cameră. Am zis că a ales dar una nu tocmai prietenoasă, ea însă nu dete atenție cuvintelor mele ci mă rugă s’o conduc la acea cameră. Pe cînd mergea prin sală își scoase pălăria, nu era chiar frumoasă, dar foarte grațioasă și simpatică. Nu voi uita nici odată figura ei cînd a trecut pragul camerei. Nu știO pentru ce dar acel moment a fost pentru ea de o mare însemnătate. Fața i s’a îngălbenit deodată cum ceara. Am auzit murmurînd: — Zidurile sînt capitonate. Oh D-zeule, așa de curînd! Ne-am înțeles ce sînt aveau aceste cuvinte. Dar toată purtarea ei mi-a fost inexplicabilă. In clipa următoare s’a liniștit, stînd imită ,și nemișcată în mijlocul odăeî. Doar la față era încă palidă ca o moartă. (Va urma)