Adevěrul, ianuarie 1912 (Anul 25, nr. 8011-8040)
1912-01-15 / nr. 8024
Dumintu 16 Ianuarie 1912 w mmm&mjmmm „FOWLER11 NEAJUNSE DE NICI O IMVITAŢIUNE în MUNCA ZILNICĂ, DURABILITATE şi ECONOMIE, recunoscute de elita marilor agricultori din toată lumea ca cele mai sigure sub orice împrejurări. Singurele cari din toate sistemei© cu cablu au obţinut m mm prise şi MEMEiiâ m Am IA EXPOZIŢIA UNIVERSALA DIN BRUXELLES 1810 şi SRANP PRIX LA EXPOSiţiA INTERNAŢIONALĂ DIN TURIN 1911 Peste 13.000 mapa „FOWLER“ vândute în toată lumea ! Ia capul culturii cu aburi în Somâîîis se află: Hădosii Sora Casei Repaie cu 7 pluguri «Fowler» Ed s. Saft, Dr. Gantacuzino cu I© pluguri«Fowler» Bass ProcipiSar Ştirbei cu 5 pluguri «Fowler» PriBECip©!© C. B. SOîStzO cu 4 pluguri «Fowler.» Casa BiwrgbiiomaB-Ferechide cu 4 pluguri «Fowler* Ministerul Ht^risisterei cu t, 3 pluguri«Fowler» B ffia EI; EtaVfWSâ Ehan cu ?(\ 2 pluguri«Fowler» Ese. 3a P. P. Garp cu '“*? 2 plug ♦ Fowler» şi alţi mari proprietari în total ca. 80 pluguri cu aburi I,Originale Fonti©!1“ care au fost prse în funcţiune personal de a-i jurios sa si on * J Inginer specialist şi represents»* general aî ?-■%, D-lor JOHN BUCUREŞTI. -FOWLER ®, Comp. - Strada Armaşul»! No. 6 N. B. Maşinile noastre „COASPOUNS“ au tobe mărite fiecare cu câte 350 mc cablu, sunt special construite pentru ardere es paä®, lemne și cărbuni şi la cerere le garnisării și cu instalaţiune patentată de supra-incărosire (Heissdarrapt).. Mâine 15 Ianuarie APA, IR E. V . .Hygiena’ Revistă pt. preîntimpinarea boalelor si păstrarea sănatăței, sub ingrij. «1-lui tir. (IE0110E 1). FISCHER c.tr UBRATURUX. CONȚINUT: Scopul nostru......................lr. George i). Fischer Cum să ne ferim copiii de ordinare (Gastro-entorit a) Iir. C. G. Orleanu Higiena sarcinei . . . . D-na 1)r. Manicatide fencff Cam sit prevenim Memora- • gia si higiena ei . . . I)r. Melun Conservarea laptelui. . . l)r. V. Vasilescu Tuberculosa (oftica). . . Dr. George 1). Fischer Ciorapii.—Cresterea trupeasca a copiilor, Cum desinfectam pâinea în timp da epidemia de holeră. — Odaia de musafiri (salonul). — Higiena celor ca lucrează în biuroim.— Cum să ne păzim urechia. Jucării otrăvitoare.— Ce nu învață obiceiurile japonezilor. — Unghiile lungi sunt la „modă“.—Sfaturi higienice privitoare la ochi.— Informațiuni. Cereţi-o la toate librăriile, chioşcurile, depozitarii şi vinzătorii de dare. Preţul 15 bani exemplarul H abonamentul Iei î£.î»10 pe sasa j§ Apare de astaă ori pa lună ! Redacţia şi Administraţia: Strada DOAMNEI No. 27 si wm&wmmmmmm DOAMNELOR! — Voiţi sti înfrumuseţaţi corpul Dv. ? — Dori i să aveţi o ţinută dreaptă şi un mers graţios şi leger, atât de admirate la doamnele pariziene ? — ATUNCI CEHE'!'! — Un CORSET 13 â la Sirene — PARIS — JC ■ - Páris ii găsiţi la principalele Magazine din ţară. Observaţi bine iniţialele mareei din interiorul fiecărui corset. • mmmmmmwsMmmsfflmmwmmm notoarb GEIMfile_maBIESBldc,a: GörlitzerKraseliinenbaustisiaU A. G- Görlitz. de ben/Jmt cu regulator de precizie, de ţiţei la două timpuri fără ventile de la Fahr. If. Vogel, Offenbach a/M. Maşini şi Turtine cu Aburi Maşini industriali de tot felul mamuţi !7c Uleiuri minerale orie. BGBXBAEFF, Valvolîne americană ,şi bumbac de şters Oferte, Devise şi vizita inginerului după cerere Zweifel &Co. — Societate Anonimă — BUCURAŢI—31, Calea boşilor, 31 BUCUREŞTI Sucursale : GALAŢI, Str. Mare 33, IAŞI, Str. Lozonschy, 10 CRAIOVA, Str. Bibescu-Vodă, 3 rLa Maison Warian isir Fii I Go. I a FOCŞANI qui a 95 ans d’existeiicc et Ia idus grar.de de la province et nuşsi la plus roputre pour son GRAM) CKOIS DE TOUTES LES BERNIERES NOUYEAITEES vieus do s’iniposer, un trés grand sacrifice pour contenter ses nombreuses et elegantes clientes. Du 5 au 31 Janvier eile exécutera une scrie de Costumes Tailleur „Reclame“ double soie aux prix extraordinaires do 79f,95'—89f 95 99L95 Ces costumes crees par ses COUPEURS PARIS1ENS seront executes dans leurs Ateliers avec le memo cachet et le Men tini qu’en temps ordinaire. Unc expo sition de ces Modules aura lieu le 5 Janvier. Friefoaux dames de se faire inscrire’ des a present, beaucoup uyant dója reteiue lour tour. m. Sori Frai delsAcuitatea de medicină din Paris Băleşenita urinars şi veseliDe ConsuUaţiuni 4— 7 p. m. Str. Tuflsrgiac Sînfirescu 5 DOCTOR Amedeu Grigoriu Fost asistent al prof.Haliad și Widal din Paris. — Fost elev al Institutului Pasteur. Boale interne și de copii Consult, 46 v. m. Str. Araim 32 lifaafia polities ----------—.— — Convorbire cu B. Cr.. Dobrescu. — Incapacitatea guvernului. — Chestia tramvaelor. In jurul manifestaţiei din Capitală. — PLOEŞTI, 13 Ianuarie. — In la venirea, la putere a oricăruia continuarea interview-urilor ce din aceste partide, se vor desfiinam solicitat dela .căpeteniile par- ta legile votate de: actualul guti del di’ politice din localitate a- vorn', supra, situaţiei politice generale,m’am prezentat ori dimineaţă. Vorbind' apoi de manifestaţia , c-luî G. C. Dobrescu, preşedin- sîngeroasă din Capitală, cu ocatele clubului conservatursdemozia mcelingului ţinut Duminicii crat. de către Opoziţia unită, d. G. C . De faţă erau şi d-nii G. Mir- Dobrescu, emoţionat de spectacozescu şi c. Anastasiu, care pomniul la care azisirse începe a liptă, încă urmele înţepăturilor pn- vesL .mite dela jandarmi cu prilejul - ' „Ceea o s'a făptuit Dumb manifestație' din București. nieâ din partia guvernului,* îmi -• Mă Ini:b! asupra situației! înec impresia acelor neputin- Ce să cred dtceva spune d.rioșl, cari, spre a masca nopu- Dobi’escu, decit că guvernul este ținta lor, recurg la înota clienta foarte slab si oft el nu poate gasi expediente, cari să dea apatel na, fiind nepregătit, fapt renta unei puteri reale; in fapt ce a făcut, ca în timp du un an ins, carpistii răni in neputinde zile, se nu postii vota nici cosi si 'cădeiia lor, e-'e chestie reforma. , de zile, dacă nu chiar de ceasuri. Singurul ministru care munca- Noi, arm avut. lozinca şefilor tip- De, este d. Dimitrie Xeniescu. știi. ca să nu mergem îi palat. ..O. N. Filipescu, nu face altceva insă cind manifestanţii' au aîn acest minister. decit să se pro-jitns in drep til clubului cărunte regelui, ca un om gala sîi-î pint, prii tonii m -L i. cu intenţie, satisfacă toate capriciile, nu a fi fost provocat de cel ce se ascopul de a ajunge şeful parti- flau in localul clubului carpist. tiului“, prin gesturi obscene si tifle. Despre chestia trarmvnyo- Numai din pricina acestor prolor ce credeţi ? vociirî. s'a produs spargerea gea-Nuî privim această chestie murilor la clubul carpist. Ileea din punctul de vedere al şefuluijce rămim neexplicabi! pentru nostru d. Takeunescu. Actuala mine, este faptul gonirea mulţilege a tramwayelor, votată, demei din piaţa Teatrului, nu prin guvernul carpist,, este o lege şarjate, ci prin ciomăgire, din spoliatoare şi anticonstitiţiona- parten soldaţilor şi bătăuşilor gală”, vemamentalî. ■ Retragerea opoziţiei din I. Dobrescu, continuă: parlament este rezonabilă? — „In viaţa mea, am luat „Da. Este foarte rezonabilă, parte, la cele mai importante deoarece, reprezentanţii opoziţi,' manifestiţiunT, dar ca acea des nu retras din parlament, atunci Duminică Mam văzut niciodată, cind au văzut că guvernul, prin Mulţimea, s'a manifestat de purlegile sale, atinge interesele partea-poziţiei. Vărsarea de singe ticulare ale cetăţenilor. Retrage- a fost inutilă. Dacă era vorba rea, are semnificaţii, oî, că cele de bătae, negreşit că ne pregădmră partide opozante, conserteam şi noi, să fim înarmaţi, dar viitor-democrat şi liberal, nu nici nu ne-a trecut prin gind fişa consimt să se asocieze la discu- ceva“. Crimea unor asemenea legi şi că Stnvdr Stnvdr Trluitul iscistilor din incidentele sîngeroase de la barotagiu cu următoarele cu Berlin, 13 Ianuarie. — Partidul conservator colportează ştirea că urmarea nebănuitei întăriri a socialiştilor, va fi o zdruncinare a poziţiei cancelarii lui Bethman-Holvweg. Din aceeaşi sorginte se anunţă dizolvarea probabilă a Reichstagului la cea dintii- ocaziune. În realitate însă nu se poate presupune o asemenea eventualitate. Că situaţiunea poate deveni serioasă nu se tăgădueşte. Dar strigă, — prin urmare şi social-democraţii — au cel mai mare interes să dovedească că se poate guverna foarte bine şi cu stingă şi că guvernul n’are nevoie să se plece sub jugul conservatorilor. Primejdia ameninţă numai din partea dreaptă, care vrea cu orice preţ să recapete poziţia ei preponderentă de odinioară şi că, după cit se pare, nu se dă îndărăt chiar de la provocarea cădere! cancelarului * Berlin, 13 ianuarie. — Zilele următoare va deveni actuală chestiunea preşedinţiei Reichstagului. Social-democraţii, ca cel mai puternic partid, au pretenţiune la scaunul de preşedinte. Ei se vor mulţumi, totuşi cu locul vîcii preşedintelui. F. întrebarea dacă dreapta nu va refuza să fie reprezentată în biroul prezidenţial, în cazul cînd va reuşi candidatul socialdemocrat. Candidatul la vice-preşedinţie este librarul-editor Dietz, unul din deputaţii social-democraţi din Hamburg. Acesta e un om foarte conciliant,cu maniere plăcute, care şi la congresul socialist a dovedit dibăcia sa în prezidarea dezbaterilor. Pămînt de văzut, ce atitudine va lua acesta faţa de, aşa numita chestie a reprezentării, eleoarece social-democraţia germană e mult mai intransigentă în această chestiune de .cit partidele social-democrate din 'străinătate. Berlin, 13 Ian. — In mica Idealitate Gatow, lingă Spandau, au. avut Iocuri înîr’un Jocaî e- Jectoral o bătaie în toată regula. Controlori! socialiștii protestaseră împotriva faptului că preadiatele biuroului electoral însemna plicurile cari conţineai* buletinele de vot şi în modul acesta putea să stabilească pe cine anume votaseră diferiţii alegători. In vremea aceasta un socialdemocrat împinse din greşeală o masă şi răsturnă o lampă ce se afla pe diana. Se iscă un tumult general. Preşedintele invită pe vagmistrul de jandarmi să intervie. Acesta scoase sabia şi începu să loviască in dreapta şi în stingă. Un social-democrat fu atît detrav rănit la cap şi la spate, încit căzu jos, plin de singe şi lipsit de cunoştinţă. *Berlin, 13 Ianuarie. — După ştirile unor anumite ziare zilele cancelariatuluî lui Betlmann Hollveg sînt numărate. Fostul secretar de stat Posadawsky va succeda probabil lui B e t h rp a n n H o l l v e g. Berlin, 13 ianuarie. — Ziarul „Berliner Tagbln.tt.” serie: „Poporul a vorbit. Ce anume are de gînd să facă Bethmannllollweg faţă de rezultatele Actualelor alegeri, după ce a tolerat atita timp blocul negru-albastru, aceasta o vom vedea. Reichstagul va şti ce are de făcut. ,,Pe timpul de bătălie al alegerilor fălfăie drapelul liberal şi Socialist.”. Un deosebit interes prezintă consideraţiunile ziarului socialist „Vorwärts”. „Liberalii trebuie să arate acum cf*)pot. Social-democraţia a sprijinit în aceste alegeri liberalismul cui toată forţa eî. Ea a vrut ca li-beraliî să aibă prilejul de-a face ca vorbele lor să fie urmate de fapte. „Liberalii poartă acum răspunderea. „Social-democraţii vor uza de toată puterea lori în lăuntrul şi în afara Reichstagului pentru a ajuta democratizarea Germaniei şi a îmbunătăţi situaţia lucrătorilor îe Berlin, 13 Ian. — Profesorului progresist de Liszt, ales deputat în circumscripţia Glogan, i s’au făcut azi ovaţiuni entuziaste decătre studenţi la apariţia sa la facilitatea de drept. ■Profesorul de Liszt şi-a deschis cursul vinte : „Domnii mei, călduroase mulţumiri pentru salutarea dv. De mult slnt convins, dar mai ales, de cînd mi-am început activitatea profesorală în Berlin, că e o gravă nenorocire pentru Viaţa politică a unuil popor, cînd bărbaţii cari se dau bucuros drept intelectuali, rămîn cu totul de-, parte de viaţă politică. Fiecare dintre noi cari desfăşoară o activitate politică de partid, ştie că activitatea politică nu înseamnă, totdeauna pură, bucurie. Dar omul cultivat nu va renunţa la ea, dacă vrea să-şi îndeplinească datoria sa faţă de stat. Pentru mine a fost hotărâtoarea idee că noi, bătrânii, trebuie să dăm exemplul cel bun, pentru ca tinerimea, noastră academică să înveţe nu numai a vorbi pentru patrie ci şi da o colaborare de fapt. „Numai în aparenţă e vorba de activitatea unui singur partid ; în realitate e vorba de patrie1. . — INCIDENTE SINGEROASE PETRECUTE LA BALOTAGIILE DE ERI - Berlin,13 Ian. — In localitatea Schweiz (Prusia de Vest), mure un conservator independent a reuşit în contra unui polonez, a avut loc azi, în dreptul monumentului împăratului Wilhelm, o violentă ciocnire. Alegatorii polonezi furioşi, în număr de peste 100, au năvălit într’o cafenea în care se aflau numeroşi germani. Mulţimea a sfărâmat mesele de marmoră, şi a făcut mari stricăciuni obiectelor de bucătărie. Cauza demonstraţiei a fost că, alegătorii polonezi aflaseră că un grup de studenţi din Danzig veniseră să ia parte la alegerea din Schweiz şi se aflau în localul acesta. Mai mulţi germani aliaţi într’un alt restaurant din vecinătate alergînd în ajutorul celor atacaţi, se iscă o mare încăerare, în timpul căreia s'au tras şi focuri de arme. Doi studenţi fură grav răniţi. La mare greutate poliţia reuşi să risipească mulţimea. Pentru azi sia cerut ajutorul armatei. ■■— TS Cereţi Revista Modei V viaţa bucureşteana PREMIERA Aseară, s'a jucat la teatrul Modern pentru prima oară Singura cale, drama în 3.acte de d-1 M. Gonitz, după o idee a d-lui Al. Davila. Spectacolul a început cu o frumoasă comedie într’un act. Ce ştia satul,de d-1 V. Al. Jean. In public am recunoscut pe: Dura, Giga Stolojan, e-na Elena Hagino, d-ra Mulenheim, d na Maria Athanasovici, d-ra Stojandftet,, d-1 şi d-na Gr. Cerkez, d-di d-na Demetru Hernia, d-1 şi fl-la Radu Florescu, d-1 şi d-nă. Maior Bilitti, d-1, d-na şi fl-rele colonel Polizu, d-1 şi d-na ElColae Sfiveanu, d-1 şi d-na Secereanu, d-nii:. Em. J.,prum barit, Eaton Recea, Pantazi, Ion Standilami, Jean Th. Ghica, Gr I.Ghovary, G. Corbescu, I. Ienacolu, Costică Leonidti, Căpitan Findau, Mircea Bădăran, Demeriu Prodan, Emil Condrino, Cesar Parteniu, Paul Prodan, etc. etc. D-na Maria C. Miile va primi ca de obicei ii Lunea viitoare, 10 Ianuarie. Don Pedro lin In srfel&| «Momim* „Le bonheur sous Ia main“, noua comedie a lui Paul Gavauit, se va da Vinerea viitoare ,la Variétés din Paris, — „Logodnica Rajahului“, este titlul unei operete în 2 acte terminate de curînd de compozitorul francez Clemande. .......... „L’Enfant de la Panne“, vodevil In 3 acte, de Guyon fiul și Hamilion s’a dat pentru prima oară la teatrul Cluny din Pays. -----------------##------------.— * „Macedonia“ * ------- Titlul de maî sus este al unui volum abia apărut de sub tipar și alcătuit de d-niî Fr. Lebrun și I. Voinescu. Volumul coprinde povestirea escursiunrel întreprinse, în Macedonia, între 1—20 Aprilie 1911, de un grup de foni în I în frunte cu d. dr. C. I. Istrati. Lucarea este minunată din toate punctele de vedere. Povestirea călătoriei este vioaie, colorată, interesantă. Adevăratul interes al ei însă, e faptul că e însoţită de numeroase ilustraţiili, de o execuţie ireproşabilă, care fac din volum un album nepreţuit pentru cunoaşterea Macedoniei. Textul e alcătuit în două arnbe, romînă şi franceză. Execuţia foarte luxoasă şi elegantă, pe hîrtie fină, cretată. Preţul 30 lei. '------------------------------------Ştiri artistice Succesul repurtat de frumoasa piesă Quentin Harvard, dnjîă celebru! roman al lui Walter Scoli, Osie extraordinar şi întreg publicul Capitalei se perindează la raprezentaţiile 'Cinematografii? ÎnvSplendid din calea Victoriei 71, pentru a admira pe marea artistă d-şoara Marioara Ventura, compatrioata noastră, care după cumse ştie apare în rolul eroinei romanului „Isabela de Croite. Reamintim că astăzi Sîmbătă şi mîine Duminică, între orele d. a. .şi 12 noaptea au loc ultimele reprezentaţii cu celebrul roman al scoaţianului Quentin Durward cu Marioara Ventura. ________________________ ECOURI Azi a apărut al 5-lea număr al „Cazetei Ilustrate“ cu un cuprins excelent şi în deosebi artistic. S’au putut admira dlişeurile, dela întrunire, balul Tibişoiu, banchetul poliţiei vinătoarea ele tigri, războiul Tripolis etc. Numărul 20 bari. Abonament 20 IIŞi nn hîrtie iîo !nv LEGEA incompatibilitâţilor Şedinţa de eii a Camerei — In frdinta de. cri a Camerei. s'a început discuţia proectuluî privitor la, incompatibili (fi (T. lată discuţia ce s’a unnal D. G. A. SCORŢESCU dă cilire raportului şi proectului de lege privitor la incompatibilitatea între mandatul de deputat sail senator şi funcţiile de la Bănci sate Credite. D. dr. GTAXI spune că votarea acestui proect este o chestiune de ordine morală. D-sa relevă faptul că nu vor putea fi aleşi deputaţi, directorii sau cenzorii de la bănci şi credite, dacă nu-şî vor da demisia 3 zile după convocarea colegiilor electorale. Ce se îitîmplă cu aceia cari îşi vor da demisia, dar după alegere vor fi numiţi din nou în acele funcţii? VOCI. — S’a depus un amendament, D. dr. GIANI, mai propune ca nici un deputat să nu poată face parte din societăţi cari au contracte încheiate cu statul, comuna sau judeţul. 1). AL. GIULEA propune un amendament în sensul ca incompatibilitatea să se întindă, şi asupra membrilor consiliilor de administraţie ale societăţilor controlate de Stat. Proiectul—spune d. Giulea — este îndreptat împotriva partidului liberal. Dar ca să fim logici şi drepţi, controlul pe care treime să-l facem noi, reprezentanţii naţiuneî, asupra societăţilor, trebue întins şi asupra membrilor consiliilor de administraţie cari conduc societăţile prin mandatarii lor, directori şi subdirectori. D. BERCEANU aminteşte faptul ca toata instituţiile financiare au fost acaparate de liberali .Am avut ocaziadeunăzi să vedeţi pe directorul Bancei Naţionale punîindu-se în fruntea înainlistaţiei contra guvernului, şi în acelaş timp încasîndu-şi salariul de la Banca Naţională. Proeetul de faţă urmăreşte a face ca mandatarul naţiune. Banca Fortuna - Societate anonimă -« A1MTAL LEI GUO.UOO Bucureşti, Strada lipscani 10 plăteşte pentru — Depuneri spre fructificare — la cerere 6° 10 pe an , fie cu desăvârşire liber. El va înlătura presiunea ce se face asupra alegătorilor cu ajutorul unor instituţiuni de stat cânt sunt Banca Naţională şi instituţiile de credit. Cine vrea să fie reprezentant al naţiune! să nu urmărească beneficii de pe urma mandatului. Noi am văzut un fost ministru liberal, intrînd cenzor la Banca Naţională. Asemenea fapte nu trebue să se mai repete. D. BAHBU CATARGI. — Cuvîntarea d-luî Berceanu a risipit, în parte atmosfera creiată de d. Guilba. Legea este aşteptată cormiţ. Cînd statul şi-adat iscălitura la înfiinţarea unor instituţii de credit, a înţeles că aceste instituţii să fie creiate în folosul ţarei. Ele au o situaţie mixtă nu sînt de sine stătătoare, atîrnă de stat. Aşa fiind, ele nu puteai să se transforme din instituţiuni de stat, în instituţii cari să servească, interesele vreunui partid. Ele nu pot fi nici liberale, nici Conservatoare. Eu aş fi dorit ca acest proect să fie depus de guvern, căci ar fi ieşit mai bine chibzuit. Oratorul se declară în contra propuneri d-luî Giulea de a se întinde incompatibilităţile şi asupra membrilor consiliilor de administraţie. Nu trebue să întindem prea departe chestiunea. Rolul unui membru în consiliul de administraţie e foarte redus din punct de vedere politic. Directorul deţine puterea. Legea asta nu e o lege de provocaţiurte la adresa liberalilor, ci are menirea de a înfrîna un abuz, pentru bunul mers al jocului constituţional. Partidul liberal ar trebuisă-şi facă un examen de conştiinţă şi să recunoască că el e acela care a grăbit venirea acestei legi. D. MARGHILOMAN cere ridicarea şedinţei pentru că la ora 5 are loc un consilii de miniştri. Şedinţa se ridică. -------------------ta.--------------------provenind din lipsa de organizare a lor. • D. Mitică Gănescu îndeamnă pe lucrători să se organizeze, arătându-le ca exemplu formidabila organizaţie a chelnerilor din Brazilia. D. Achilescandana spune că răul tratament ce-i suferă lucrătorii chelneri, ca de ex. în localul Trocadero, e numai din cauza lipsei de organizare. D. Gh. Niculescu-Mizil face apel la toate societăţile chelnerilor din Capitală cit şi celor din ţară pentru înfiinţarea cit mai grabnică a„Pederaţiunei“, singura soluţie şi forţă pentru remediarea actualei stări rele de lucruri. Propune apoi trimeterea unei telegrame cetăţeanului şi tovarăşului dr. Racovski, propunere care se primeşte cu aplauze prelungite. Iată telegrama: ,,Lucrătorii chelneri şi asimilaţii lor din Capitală, întruniţi in consfătuire publică, vă urează bun sosit in mijlocul lor, şi ■vă doreşte reintegrarea drepturilor cetăţeneşti de cari aţi fost deposedat pe nedrept. Îndeamnă guvernul a duce pînă la capăt Inimosul act ce Va începu P. D. P. Popescu lămureşte mai multe din binefacerile ce ar fi cu putinţă de îndeplinit odată cu înfiinţarea „ Fe de răei “. D. Nicu Marian ia din nou cuvintul, analizînd cele spuse pînă acum de vorbitori. Spune că este ele neapărată nevoie, înfiinţarea „Federaţiei” şi face un călduros apel tuturor societăţilor de breaslă pentru acest scop. #Şedinţa s’a ridicat la orele 5 şi luni..., anunţindu-se o nouă întrunire pentru Joi 19 Ianuarie, atracţiunile de seamă ale carna- valului, promite a reuşi de mi- nune. Ultimele bilete ce au mai rămas nevindute, se găsesc la d-na colonel Zamfirescu bulevardul Elisabeth No. 49 şi la „Căminul studentelor", în strada Dionisie. Societatea „TECHNOLITH-ul" are onoare a aduce la cunoştinţa d-lor architecţi, constructori cum şi clienţilor săi că FABRICA SA DE MATERIALE MODERNE DE CONSTRUCŢIUNE DE LA FANTELIMON, fiind complect restaurată in urma incendiului din vara anului trecut şi-a reînceput activitatea cu torţe mărite. Comandele de materiale se primesc la biurourile Societăţii, piaţa Universităţii, Bucureşti. Formalităţile pentru eşirea la pensie a funcţionarilor publici se fac în schimbul unor modeste taxe de către „Informatoril“, birou de informaţiuni administrative al ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa". A se adresa, alăturindu-se mărci pentru răspuns, d-lul B. Sepeanu, licenţiat în drept, directorul biroului, Palatul „Adevărului“, Bucureşti. I Se zvoneşte că Yvette Guilbert, marea artistă franceză va da în curînd 2 concerte în Bucureşti. Se ştie că cîţiva ani celebra divetă a delăsat genul care-i a valorat primele ei succese şi că şi-a întocmit pentru turnee programe de toate frumuseţea cuprinzînd cele mai frumoase canţonete şi romanţe franceze vechi şi noi şi că aceste programe pot fi auzite şi de domnişoare. Alegerile judeţene din Bulgaria Prima aplicare a principiului proporţionalităţii Sofia, 13 ianuarie. La alegerile judeţene de acum, făcutepe baza proporţionalităţii, diferitele partde opoziţioniste au obţinut mari succese, astfel că în Sobranne vor fi reprezentate acum un număr mare şi partidele opozitioniste. In cercurile guvernamentale se speră că colaborarea elementelor eterogene va provoca o moderare a luptei politice şi, prin aceasta, va exercita o înrâurire favorabilă, asupra dezvoltărei politice a ţării. Deşi, alegerile pe baza proporţionalită.(i) au adus partidelor opoziţioniste succese mai man decit celui guvernamental, acesta din urmă îşi menţine hotărîrea de a introduce în orice caz sistemul de vot proporţional la alegerilepentru Sobranic. Sesiunea Sobraniei va începe la 29 l. c. Curierul spectacolelor Sîmbătă 14 Ianuarie TEATRUL NATIONAL. —Societatea dramatică: Goana Tortelor. TEATRUL LEON POPESCU (Lyric).— Opereta romina Grigoriu: Studentul cerşetor (premieră). TEATRUL MODERN. -Compania dramatică Davila: „Singura cale’ de d. M. Konitz, .şi Ce ştia satul” de V. Al. Jean. TEATRUL COMOEDIA. — Cînd doi se ceartă şi Girul cucernic. TEATRUL MAIESTIC (în sau teatrului Comoedia). Reprezentaţii de varieteu, comedii, etc., cu artişti străini. CIRCUL ŞI COLT. —Reprezentaţie cu program bogat. CINEMA-SPLENDID, calea Victoriei 71 (vis-a-vis de Ateneu). —Reprezentaţii orare de la 3-12 p. m. De două ori pe suptă mină program schimbat. VOLTA, strada Doamnei şi SALA BRISTOL. — Reprezentaţiuni orare. TEATRU BULEVARD.«Cinema Grimont-Palace. Reprezentaţiuni serale. CINEMA-BOTEZ.— La Hotel de France şi in sala „Bleriot” (Sărindar) filme Pathé-Freres. PANORAMA GRIVIȚA. — (Lingă Primărie). De la 8 scara piră la 2 noaptea „Skating" (patinaj pe parchet). ------------------------------------------ Baluri şi serbări Sîmbătă 20 Ianuarie cor. va avea loc în sala băilor Eforiei un mare bal dat de ’Societatea, de ajutor reciproc „Voinţa” pentru sporirea fondului de ajutor al societate!. Balul a pus sub patronagiul d-luî avocat T. A. Brătescu, preşedinte de onoare al acestei societăţi. Vor fi două: muzici, cinematograf, bătagde fiori şi confetti şi alte surprize. Biletele se află de vinzare la sediul societăţei strada Mihai Vodă, No. 11 (Banca meseriaşilor.) şi la toţi membrii comitetu ADEVERU. Chestianea lăptăriilor şi cooperativelor săteşti Am vorbit într-unul din articolele noastre că la ministerul de domenii se lucrează cu multă activitate întru înjghebarea unor lăptarii model, cit şi a unor cooperative săteşti asemuitoare celor din Danemarca şi Olanda. Se ştie că au fost trimeşi in Danemarca şi Olanda pentru studierea acestora, d-l Cazimir şeful de cabinet de la ministerul de domenii cit şi d-l Mantu, directorul serviciului zootechnic. Erî de Mantu a înaintat d-luî ministru Vakovary un amănunţit raport cu privire la lăptăriile şi cooperativele din Olanda şi Danemarca arătînd în acelaşi timp ce trebueşte făcut la noi. D-sa arată cu cifre foarte însemnate şi asupra cărora credem a veni într’un articol viitor, pînă la ce desvoltare a ajuns în Olanda şi Danemarca industria laptelui şi modul admirabil cum funcţionează cooperativele de lăptarii. Punînd chestiunea pentru ţara noastră arată că, pentru un moment, avem foarte mult de făcut în industria laptelui, Ha,noi fiind într’o stare aproape rudimentară. S’a proectat, în legătură cu aceasta, la la Curtea de Argeş, unde se va face un tamazlîc mare, să se înfiinţeze o cooperativă de lăptării după modelul celor din Danemarca. D’asemenea s’a proectat ca la moşia Flămînzita să se construiască o lăptărie mare model după sistemul celor din străinătate, unde laptele să fie industrializat complect. Tot aci se va înfiinţa şi o şcoală de lăptari, care nouă ne lipseşte pînă acum. Aceste sînt, pe scurt,proectele ministerului de domenii cu privire la industria laptelui. Miss. —— - —3$-------------- . Întrunirea chelnerilor din Capitală «ImMMU, Joi 12 col., a avut loc o întrunire publică a chelnerilor de hotel, restaurant, caféa, berărie, convocată de Uniunea generală a lucrătorilor chelneri. Şedinţa s-a deschis la orele 2 şi jiun. n. m. Prezidează d. Nicu Marian, care arăt inel starea rea în care se găsesc chelnerii, propune înfiinţarea, unei societăţi, care să cuprindă în sinul ei pe toţi acei de această meserie. Vorbeşte de greva generală a chelnerilor din Brazilia, arătînd că numai unirea şi lupta incontinua va putea aduce Un folos real. Spune, că deşi nu vede, reprezentată oficial, decit pe societatea „Floarea, de Aur” lui n.1 parte la această întrunire, crede totuşi, că toate societăţile vor duce aceeaşi luptă. D. M. Tomescu vorbeşte despre starea rea a lucrătorilor chelneri de la High-Life, arând-o ca, lui.----------------Str. --------------Infemlml Delegaţia dată de soarei Negrea Maria de a inspecta şcoalele de menaj şi economie casnică, a fost prelungită încă pe 3 luni, dela 1 Ianaurie pînă la 1 Aprilie 1912. Postul de învăţător dela şcoala din comuna Cornăţel, judeţul Dîmboviţa a fost, ridicat pe 1 Ianuarie 1966, dela 05 lei la 110 lei. ax»u»»'» Aflăm cu plăcere că starea sănătăţii d-lui Const. Romanescul, fost prefect de Suceava, în urma unui consult avut cu d-rul Riegler din Iaşi, s’a îmbunătăţit în mod simţitor şi peste puţine zile d-sa va putea ieşi din casă. Societatea „Munca” de ajutor reciproc, filiala Galaţi, a organizat în acest oraş un frumos bal cu tombolă. Ştirea că d. I. Caragiani, profesorla facultatea de litere din Iaşi, ar fi cerutregularea drepturilor d-sale la pensie, e prematură. D. Caragiani va continua încă mulţi ani să servească învăţămîntul nostru superior. O a doua ediţiune a admirabilului număr de Crăciun, al Figurilor contimporane din Romînia se află expusă la vitrinile principalelor librării din Capitală. Această a doua ediţie a fost o urmare a imensului succes obţinut cu prima ediţie. In adevăr acest număr de Crăciun, care a inaugurat strălucituri gen de publicaţie, încă neîndeplinit în Romînia, a întrecut dintr’o singură dată în ce priveşte luxul şi originalitatea, publicaţiunile ,de acelaş fel apărute pînă azi în străinătate. Miine, Duminică, la 3 d. a. la Ateneu, Festival Liszt dat de Orchestra Ministerului Instrucţiunei publice, cu concursul renumitei pianiste Germaine Schnitzer, care a fost eleva preferată a maeştrilor Sauer şi Paigno. In programă: Les Préludes, poem simfonic după Lamartine, Concertul pentru piano, Faust-Symphonie, triptic simfonie: Faust, Gretchen, Mefîato. Bilete la Feder, Pudra de porcelan „Yes“ face faţă fragedă şi strălucitor de frumoasă, conservîhd frumusaţea femelei pînă la cea mai îna.listată vîrstă. De vîmzare pretutindenî ă ?, şi 5 tel cutia. S’a pus în vînzare şi crema „Yes“ typ 1912, la cutii de aluminium a lei 3,50. A apărut N-rul 13 din excelenta revistă literară FLACARA cuprînzînd un foarte interesant interview cu d-l SP. HARET, fost ministru al instrucţiune!, asupra rolului Statului în mişcarea literară, o splendidă nuvelă de d-l H. LECCA, un fragment din admirabila feerie a d-luî Victor Eftimiu, COCOŞUL NEGRU, precum şi alte variate bucăţi în versuri şi proză de Lenau, D. Manu, V. Militar, Natalia Negru, Emil Isac, Sfredeiuş, Rădică Frunză, P. Locusteanui, etc., etc. Desenuri de Iser şi Murau. Preţul numai 10 bani Reamintim cititorilor noştri că, Duminică 15 Ianuarie ora 9 Sears, va avea loc în sala Germană din strada Brezoianu No. 15, prea frumosul bal anual, dat în folosul ,,Căminului studentelor“, sub patronajul reginei. Şi anul acesta ca şi în trecut, acest bal care formează una din Cum e vremea _ 'H -Sîmbătă, 14 Ianuarie 1 In ţară. — Cerul este mal preutindeni senin şi vinul liniştit. Timpul s’a încălzit în toată ţara, în unele localităţi din partea de jos i s’au înregistrat erî temperaturi maxime de .+10 gr. şi mal mult, ajungînd la .+15 rade la Constanţa. Noaptea rece, în cele mai multe părţi îngheţ slab, cea mai coborită temperatură din ţară a fost şi gr. la Nuşi. Presiunea atmosferică este aproape staţionară fiind în mijlociu către 759 mm. In ultimele 24 ore a plouat la: T.Severin 1 mia, Tg.-Jiu 2, X.Măguarele 1. vineri, 13 Ianuarie In Europa. — Presiunea a fost în scădere în partea centrală și în estul Europei, fiind mai mare de 10 mm. în centrul Rusiei. Presiunea înaltă peste 765 mm. se află în sud-estul continentului, pe cînd în Austro-Ungaria și Rusia sub 755 mm. (Moscova 750.4). In regiunea dintre canalul Mîneceî şi nordul Rusiei presiunea a avut o creştere mai mare de 5 mm. A plouat mai pretutindeni, iar In centrul şi nordul Rusiei a nins. In nordul Rusiei ger (Petersburg —17 gr.), iar în celelalte părţi moină . Buletin Meteorologic 14 Ianuarie 1912 Furnizat de Casa MENU & C-la Temperatura centigrade xeti tjtuitsd uîiiuuiuxLa 4 ua mi uun Starea cerului frumoos. Barometrul este în urcare razele lunare: (£ Ultrai quart )