Adevěrul, ianuarie 1912 (Anul 25, nr. 8011-8040)

1912-01-15 / nr. 8024

Dumin­tu 16 Ianuarie 1912 w mmm&m­jmmm „FOWLER11 NEAJUNSE DE NICI O IMVITAŢIUNE în MUNCA ZILNICĂ, DURABILITATE şi ECONOMIE, recunoscute de elita marilor agricultori din toată lumea ca cele mai sigure sub ori­ce împrejurări. Singurele cari din toate sistemei© cu cablu au obţinut m mm prise şi MEMEiiâ m Am IA EXPOZIŢIA UNIVERSALA DIN BRUXELLES 1810 şi SRANP PRIX LA EXPOSiţiA INTERNAŢIONALĂ DIN TURIN 1911 Peste 13.000 mapa „FOWLER“ vândute în toată lumea ! Ia capul culturii cu aburi în Somâîîis se află: Hă­­dosii Sor­­a Casei Repaie cu 7 pluguri «Fowler» Ed s. Sa­ft, Dr. Gantacuzino cu­ I© pluguri«Fowler» Bass ProcipiSar Ştirbei cu 5 pluguri «Fowler» PriBECip©!© C. B. SOîStzO cu 4 pluguri «Fowler.» Casa BiwrgbiiomaB-Ferechide cu 4 pluguri «Fowler* Ministeru­l Ht^risis­terei cu t, 3 pluguri«Fowler» B­ ffia EI; EtaVfWSâ Ehan cu ?(\ 2 pluguri«Fowler» Ese. 3a P. P. Garp cu '“*? 2 plug ♦ Fowler» şi alţi mari proprietari în total ca. 80 pluguri cu aburi I,Originale Fonti©!1“ care au fost pr­se în funcţiune personal de a-i jurios sa si on * J Inginer specialist şi represents»* general aî ?-■%, D-lor JOHN BUCUREŞTI. -FOWLER ®, Comp. - Strada Armaşul»! No. 6 N. B. Maşinile noastre „COASPOUNS“ au tobe mărite fiecare cu câte 350 mc­­ cablu, sunt special construite pentru ardere es paä®, lemne și cărbuni şi la cerere le garnisării și cu instalaţiune patentată de supra-incăro­sire (Heissdarrapt).. Mâine 15 Ianuarie AP­A, IR E. V . .Hygiena’ Revistă pt. preîntimpinarea boalelor si păstrarea să­­natăței, sub ingrij. «1-lui tir. (IE0110E 1). FISCHER c.tr UBRATURUX. CONȚINUT: Scopul nostru......................l­r. George i). Fischer Cum să ne ferim copiii de ord­inare (Gastro-en­torit a) Iir. C. G. Orleanu Higiena sarcinei . . . . D-na 1)r. Manicatide fencff Cam sit prevenim Memora- • gia si higiena ei . . . I)r. Melun Conservarea laptelui. . . l)r. V. Vasilescu Tuberculosa (oftica). . . Dr. George 1). Fischer Ciorapii.—Cresterea trupeasca a copiilor,­ Cum desinfectam pâinea în timp da epidemia de holeră. — Odaia de musafiri (salonul). — Higiena celor ca lucrează în biuroim.— Cum să ne păzim urechia. Jucării otrăvitoare.— Ce nu învață obiceiurile japonezilor. — Un­ghiile lungi sunt la „modă­“.—Sfaturi higienice privitoare la ochi.— Informațiuni. Cereţi-o la toate librăriile, chioşcurile, de­pozitarii şi vinzătorii de dare. Preţul 15 bani exemplarul H ab­onamentul Iei î£.î»10 pe sasa j§ Apare de astaă ori pa lună ! Redacţia şi Administraţia: Strada DOAMNEI No. 27 si wm&wmmmmmm DOAMNELOR! — Voiţi sti înfrumuseţaţi corpul D­v. ? — Dori i să aveţi o ţinută dreaptă şi un mers graţios şi leger, atât de admirate la doamnele pariziene ? — ATUNCI CEHE'!'! — Un CORSET 13 â la Sirene — PARIS — JC ■ - Páris­ ii găsiţi la principalele Magazine din ţară. Observaţi bine iniţialele mareei din interiorul fie­­cărui corset. • mmmmmmwsMmmsfflmmwmmm notoarb G­EIMf­ile_maBIESBldc,a: GörlitzerKraseliinenbau­stisiaU A. G- Görlitz. de ben/Jmt cu regula­tor de precizie, de ţi­ţei la două timpuri fără ventile de la Fahr. If. Vogel, Offenbach a/M. Maşini şi Tu­rtine cu Aburi Maşini industriali de tot felul mamuţi !7c Uleiuri minerale orie­. BGBXBAEFF, Valvolîne americană ,şi bumbac de şters Oferte, Devise şi vizita inginerului după cerere Z­weifel &Co. — Societate Anonimă — BUCURAŢI—31, Calea boşilor, 31­­ BUCUREŞTI Sucursale : GALAŢI, Str. Mare 33, IAŞI, Str. Lozonsch­y, 10 CRAIOVA, Str. Bibescu-Vodă, 3 rLa Maison Warian isir Fii I Go. I a FOCŞANI qui a 95 ans d’existeiicc et Ia idus grar.de de la province et nuşsi la plus roputre pour son GRAM) CKOIS DE TOUTES LES BERNIERES NOUYEAITEES vieus do s’iniposer, un trés grand sacrifice pour con­­tenter ses nombreuses et elegantes clientes. Du 5 au 31 Janvier eile exécutera une scrie de Costumes Tailleur „Reclame“ double soie aux prix extraordinaires do 79f,95'—89f 95 99L95 Ces costumes crees par ses COUPEURS PARI­­S1ENS seront executes dans leurs Ateliers avec le memo cachet et le Men tini qu’en temps ordinaire. Unc expo sition de ces Modules aura lieu le 5 Janvier. Friefoaux dames de se faire inscrire’ des a present, beaucoup u­­yant dója reteiue lour tour. m. Sori Frai dels­­Acuitatea de medi­cină din Paris Băle­şenita­ urinars şi veseliDe ConsuUaţiuni 4— 7 p. m. Str. Tuflsrgiac Sînfirescu­ 5 DOCTOR Amedeu Grigoriu Fost asistent al prof.­­Haliad și Widal din Paris. — Fost elev al Institutului Pasteur. Boale interne și de copii Consult, 4­6 v. m. Str. Araim 32 lifaafia polities ----------—.— — Convorbire cu B. Cr.­­­. Dobrescu. — Inca­pacitatea guvernului. — Chestia tramvaelor.­­ In jurul manifestaţiei din Capitală. — PLOEŞTI, 13 Ianuarie. — In la venirea, la putere a oricăruia continuarea interview-urilor ce din aceste partid­e, se vor desfiin­­am solicitat dela .căpeteniile par- ta legile votate de: actualul gu­­ti del di’ politice din localitate a- vorn', supra, situaţiei politice generale,­­­m’am prezentat ori dimineaţă. Vorbind' apoi de manifestaţia , c­-luî G. C. Dobrescu, preşedin- sînge­roasă din Capitală, cu oca­­­tele­ clubului conservatursdem­o­­zia mcelingului ţinut Duminicii crat. de către Opoziţia unită, d. G. C . De faţă erau şi d­-ni­i G. Mir- Dobrescu, emoţionat­ de spectaco­­zescu şi c. Anastasiu, care pomn­­iul la care azisirse­ începe a lip­tă, încă urmele înţepăturilor pn- vesL .­mite dela jandarmi cu prilejul - ' „Ceea o s'a făptuit Dumb manifestație' din București. nieâ din parti­a guvernului,* îmi -• Mă Ini:­b! asupra situației! înec impresia acelor neputin- C­e să cred dtceva spune d.­rioșl, cari, spre a masca nopu- Dobi’escu, decit că guvernul est­e ținta lor, recurg la înota clienta foarte slab si oft el nu poate ga­­si expediente, cari să dea apa­tel na, fiind nepregătit, fapt renta unei puteri reale; in fapt ce a făcut, ca în timp du un an ins­, carpistii răni in neputin­­de zile, se nu postii vota nici c­osi si 'că­deiia lor, e-'e chestie reforma. , de zile, dacă nu chiar de ceasuri. Singurul ministru care munca- Noi, arm avut. lozinca şefilor tip- De, este d. Dimitrie Xeniescu. știi. ca să nu mergem îi palat. ..O. N. Filipesc­u, nu face altceva insă cind manifestanţii' au a­­în acest minister. decit să se pro-­jitns in drep ti­l clubului căr­unte regelui, ca un om gala sîi-î pint, prii tonii m -L i. cu intenţie, satisfacă toate capriciile, nu a fi fost provocat­ de cel ce se a­­scopul de a ajunge şeful parti- flau in localul clubului carpist. tiului“, prin gesturi obscene si tifle. Despre chestia trarmvnyo- Numai din pricina acestor pro­­lor ce credeţi ? vociirî. s'a produs spargerea gea-Nuî privim această ch­estie murilor la clubul carpist. Ileea din punctul de vedere al şefuluijce rămim­ neexplicabi! pentru nostru d. Take­­­unescu. Actuala­­ mine, este faptul gonirea mulţi­­lege a tramwayelor, votată, de­­mei din piaţa Teatrului, nu prin guvernul carpist,, este o lege şarjate, ci prin ciomăgire, din spoliatoare şi anticonstitiţiona- parten soldaţilor şi bătăuşilor ga­lă”, vemamentalî. ■ Retragerea opoziţiei din I­. Dobrescu, continuă: parlament este rezonabilă? — „In viaţa mea, am luat­­­ „Da. Este foarte rezonabilă, parte, la cele mai importante deoarece, reprezentanţii opoziţi,'­ manifestiţiunT, dar ca acea de­s nu retras din parlament, atunci Duminică Mam­ văzut nici­odată, cind au văzut că guvernul, prin Mulţimea, s'a manifestat de pur­­leg­ile sale, atinge interesele par­­tea­­-­poziţiei. Vărsarea de singe ticulare ale cetăţenilor. Retrage- a fost inutilă. Dacă era vorba rea, are semnificaţii, oî, că cele de bătae, negreşit că ne pregă­­dmră partide opozante, conser­­team şi noi, să fim înarmaţi, dar viitor-democrat şi liberal, nu nici nu ne-a trecut prin gind fişa consimt să se asocieze la discu- ceva“. Crimea unor asemenea legi şi că Stnvdr Stnvdr Trluitul iscisti­lor din incidentele sîngeroase de la barotagiu cu următoarele cu­ Berlin, 13 Ianuarie. — Parti­dul conservator colportează şti­rea că urmarea nebănuitei în­tăriri a socialiştilor, va fi o zdruncinare a poziţiei cancela­rii lui Be­thman-Holvweg. Din aceeaşi sorginte se anunţă dizolvarea probabilă a Reichs­tagului la cea dintii- ocaziune. În realitate însă nu se poate presupune o asemenea eventua­litate. Că situaţiunea poate deveni serioasă nu se tăgădueşte. Dar strigă, — prin urmare şi so­­cial-democraţii — au cel mai mare interes să dovedească că se poate guverna foarte bine şi cu stingă şi că guvernul n’are nevoie să se plece sub jugul conservatorilor. Primejdia ameninţă numai din partea dreaptă, care vrea cu orice preţ să recapete pozi­ţia ei preponderentă de odini­oară şi că, după cit se pare, nu se dă îndărăt chiar de la provo­carea cădere! cancelarului * Berlin, 13 ianuarie. — Zilele următoare va deveni actuală chestiunea preşedinţiei Reichs­tagului. Social-democraţii, ca cel mai puternic partid, au­ pretenţiune la scaunul de preşedinte. Ei se vor mulţumi, totuşi cu locul vî­­cii­ preşedintelui. F. întrebarea dacă dreapta nu va refuza să fie reprezentată în­ biroul prezidenţial, în cazul cînd va reuşi candidatul social­­democrat. Candidatul la vice-preşedinţie este librarul-editor Dietz, unul din deputaţii social-democraţi din Hamburg. Acesta e un om foarte conci­liant,cu maniere plăcute, care şi la congresul socialist a dovedit dibăcia sa în prezidarea dezba­terilor. P­ămînt de văzut, ce atitudine va lua acesta faţa de, aşa nu­mita chestie a reprezentării, ele­oarece social-d­emocraţia germa­nă e mult mai intransigentă în această chestiune de .­cit parti­dele social­-democr­ate din 'străi­nătate. Berlin, 13 Ian. — In mica Id­ealitate Gatow, lingă Spandau, au. avut Ioc­uri înîr’un Jocaî e- Jectoral o bătaie în toată regula. Controlori! socialiștii protes­taseră împotriva faptului că pre­­adiatele biuroului electoral în­semna plicurile cari conţineai* buletinele de vot şi în modul a­­cesta putea să stabilească pe ci­ne anume votaseră diferiţii ale­gători. In vremea aceasta un social­­d­emocrat împinse din greşeală o masă şi răsturnă o lampă ce se afla pe diana. Se iscă un tumult general. Preşedintele invită pe vagmis­­trul de jandarmi să intervie. A­­cesta scoase sabia şi începu să loviască in dreapta şi în stingă. Un social-democrat fu atît de­­trav rănit la cap şi la spate, în­cit căzu jos, plin de singe şi lip­­sit de cunoştinţă. *­Berlin, 13 Ianuarie. — După ştirile unor anumite ziare zilele cancelariatuluî lui Betlm­ann Hollveg sînt numărate. Fostul secretar de stat Posa­­dawsky va succeda probabil lui B e t h rp a n n­­ H o l l v e g. Berlin, 13 ianuarie. — Ziarul „Berliner Tagbln.tt.” serie: „Poporul a vorbit. Ce anume are de gînd să facă Beth­mann­­llollweg faţă de rezultatele Actu­alelor alegeri, după ce a tolerat atita timp blocul negru-albastru, aceasta o vom vedea. Reichsta­gul va şti ce are de­ făcut. ,,Pe timpul de bătălie al ale­gerilor fălfăie drapelul liberal şi Socialist.”. Un deosebit interes prezintă consideraţiunile ziarului socia­list „Vorwärts”. „Liberalii trebuie să arate a­­cu­m cf*)pot. Social-democraţia a sprijinit în aceste alegeri liberalismul cui toată forţa eî. Ea a vrut ca li-­­beraliî să aibă prilejul de-a face ca vorbele lor să fie urmate de fapte. „Liberalii poartă acum răspun­derea. „Social-democraţii vor uza de toată puterea lori în lăuntrul şi în afara Reichstagului pentru a­ ajuta democratizarea Germaniei­ şi a îmbunătăţi situaţia lucrăto­rilor îe Berlin, 13 Ian. — Profesoru­lui progresist de Liszt, ales de­putat în circumscripţia Glogan, i s’au făcut azi ovaţiuni entu­ziaste de­­către studenţi la apa­riţia sa la facilitatea d­e drept. ■Profesorul de Liszt şi-a des­chis cursul vinte : „Domnii mei, călduroase mul­ţumiri pentru salutarea d­v. De mult slnt convins, dar mai ales, de cînd mi-am început activita­tea profesorală în Berlin, că e o gravă nenorocire pentru Viaţa politică a unuil popor, cînd băr­baţii cari se dau bucuros drept­ intelectuali, rămîn cu totul de-, parte de viaţă politică. Fiecare dintre noi cari desfăşoară o ac­tivitate politică de partid, ştie că activitatea politică nu în­seamnă, totdeauna­ pură, bucu­rie. Dar omul cultivat nu va re­nunţa la ea, dacă vrea să-şi în­deplinească datoria sa faţă de stat. Pentru mine a fost hotărâtoa­rea idee că noi, bătrânii, trebuie să dăm exemplul cel bun, pentru ca tinerimea, noastră academică să înveţe nu­ numai a vorbi pen­tru patrie ci şi da o colaborare de fapt. „Numai în aparenţă e vorba de activitatea unui singur par­tid ; în realitate e vorba de pa­trie1­. . — INCIDENTE SINGEROASE PETRECUTE LA BALOTA­­GIILE DE ERI - Berlin,­­13 Ian. — In localita­tea Schweiz (Prusia de Vest), mure un conservator indepen­­dent a reuşit în contra unui po­lonez, a avut loc azi, în dreptul monumentului împăratului Wil­helm, o violentă ciocnire. Alegatorii polonezi furioşi, în număr de peste 100, au năvălit într’o cafenea în care se aflau numeroşi germani. Mulţimea a sfărâmat mesele de marmoră, şi a făcut mari stricăciuni obiec­telor de bucătărie. Cauza demonstraţiei a fost că, alegătorii polonezi aflaseră că un grup de studenţi din Dan­zig veniseră să ia parte la ale­gerea din Schweiz şi se aflau în localul acesta. Mai mulţi germani aliaţi în­­tr’un alt restaurant din vecină­tate alergînd în ajutorul celor atacaţi, se iscă o mare încăerare, în timpul căreia s'au tras şi fo­curi de arme. Doi studenţi fură grav răniţi. La mare greutate poliţia reuşi să risipească mulţimea. Pentru azi sia cerut ajutorul armatei. ■■— TS Cereţi Revista Modei V viaţa buc­ureşteana PREMIERA Aseară, s'a j­ucat la teatrul Modern pentru prima oară Sin­gura cale, drama în 3.acte de d-1 M. Gonit­z, după o idee a d-lu­i Al. Davila. Spectacolul a început cu o frumoasă comedie într’un act. Ce ştia satul,de d-1 V. Al. Jean. In public am­ recunoscut pe: Dura, Giga Stolojan, e­-na Elena Hagino, d-ra­ Mulenheim, d na Maria Athanasovici, d-ra Stoja­­ndftet,, d-1 şi d-na Gr. Cerkez, d-di­ d-na Demetru Hernia, d­-1 şi fl-l­a Radu Florescu, d-1 şi d-nă. Maior Bilitti, d-1, d-na şi fl-rele colonel Polizu, d-1 şi d-na ElColae Sfiveanu, d-1 şi d-na Se­­cereanu, d-nii:. Em­. J.,p­rum ba­rit, Eaton Recea, Pantazi, Ion Stand­il­ami, Jean Th. Ghica, Gr I.G­ho­vary, G. Corbescu, I. Ienacolu, Costică Leonidti, Că­­pitan Fi­ndau, Mircea Bădăran, Dem­eriu­ Prodan, Em­il Con­­drino, Cesar Parteniu, Paul Prodan, etc. etc. D-na Maria C. Miile va primi ca de obicei ii Lunea viit­oare, 10 Ianuarie. Don Pedro lin In srfel&| «Momim* „Le bonheur sous Ia main“, noua comedie a lui Paul Gavauit, se va da Vinerea vii­toare ,la Variétés din Paris, — „Logodnica Rajahului“, este titlul unei operete în 2 acte terminate de curînd de compozitorul francez Clemande. .......... „L’Enfant de la Panne“, vodevil In 3 acte, de Guyon fiul și Ham­­i­lion s’a dat pentru pri­ma oară la teatrul Cluny din Pay­­s. -----------------##------------.— * „Macedonia“ * -------­ Titlul de maî sus este al unui volum abia apărut de sub tipar și alcătuit de d-niî Fr. Lebrun și I. Voinescu. Volumul coprin­de­ povestirea escursiunrel între­prinse, în Macedonia, între 1—20 A­prilie 1911, de un grup de fo­ni în I în frunte cu d. dr. C. I. Istrati. Luca­rea este minunată din toate punctele de vedere. Po­vestirea călătoriei este­­ vioaie, colorată, interesantă. Adevăra­tul interes al ei însă, e faptul că e însoţită de numeroase ilus­­traţiili, de o execuţie ireproşa­­b­ilă, care fac din volum un al­bum nepreţuit pentru cunoaşte­­rea Macedoniei. Textul e­ alcătuit în două arnbe, romînă şi franceză. Exe­cuţia foarte luxoasă şi elegantă, pe hîrtie fină, cretată. Preţul 30 lei. '------------------------------------­Ştiri artistice Succesul repurtat­ de frumoasa piesă Quentin Harvard, dn­jîă ce­lebru! roman al lui Walter Scoli, Osie­ extraordinar şi întreg pu­blicul Capitalei se perindează la raprezentaţiile 'Cinematografii? ÎnvSplendid din calea Victoriei 71, pentru a admira pe marea artistă d-şoara Marioara Ven­tura, compatrioata noastră, ca­re după­ cum­­se ştie apare în ro­lul eroinei romanului „Isabela de­ Croite. Reamintim că astăzi Sîmbătă şi mîine Duminică, între orele­­ d. a. .şi 12 noaptea a­u­ loc ulti­mele reprezentaţii cu celebrul roman al scoa­ţianului Quentin Durward cu Marioara Ventura. ________________________ ECOURI Azi a apărut al 5-lea număr al „Cazetei Ilustrate“ cu un cu­­prins excelent şi în deosebi ar­tistic. S’au putut admira dlişeurile, dela întrunire, balul Tibişoiu, banchetul poliţiei vinătoarea ele tigri, războiul Tripolis etc. Nu­mărul 20 bari. Abonament 20 IIŞi nn hîrtie iîo !nv LEGEA incompatibilitâţilor Şedinţa de eii a Ca­merei — In frdinta de. cri a Camerei. s'a început discuţia proectuluî privitor la, incompatibili (fi (T. lată discuţia ce s’a unnal D. G. A. SCORŢESCU dă cili­re raportului şi proectului de lege privitor la incompatibilita­tea între mandatul de deputat sail senator şi funcţiile de la Bănci sate Credite. D. dr. GTAXI spune că vota­­rea acestui proect este o ches­tiune de ordine morală. D-sa relevă faptul că nu vor putea fi aleşi deputaţi, directorii sau cenzorii de la bănci şi credi­te, dacă nu-şî vor da demisia 3 zile după convocarea colegii­lor electorale. Ce se îi­tîmplă cu aceia cari îşi vor da demisia, dar după alegere vor fi numiţi din nou­ în acele funcţii? VOCI. — S’a depus un amen­dament, D. dr. GIANI, mai propune ca nici un deputat să nu poată fa­ce parte din societăţi cari­ au contracte încheiate cu statul, comuna sau judeţul. 1). AL. GIULEA propune un amendament în sensul ca in­­com­patibilitatea să­ se întindă, şi asupra membrilor consiliilor de administraţie ale societăţi­lor controlate de Stat. Proiectul—spune d. Giulea — este îndreptat împotriva parti­dului liberal. Dar ca să fim lo­gici şi drepţi, controlul pe­ ca­re treime să-l facem noi, reprezen­tanţii naţiuneî, asupra societă­ţi­lor, trebue întins şi asupra membrilor consiliilor de admi­nistraţie cari conduc societăţile prin mandatarii lor, directori şi subdirectori. D. BERCEANU aminteşte fap­tul ca toata instituţiile finan­ciare au­ fost acaparate de libe­­rali .Am­ avut ocazia­­deunăzi să vedeţi pe directorul Bancei Na­­ţionale punîindu-se în fruntea înain­listaţiei contra guvernu­lui, şi în­ acelaş timp încasîn­­du-şi salariul de la Banca Naţi­onală. Proeetul de faţă urmăreşte a face ca mandatarul naţiune. Banca Fortuna - Societate anonimă -« A1MTAL LEI GUO.UOO Bucureşti, Strada lipscani 10 plăteşte pentru — Depuneri spre fructificare — la cerere 6° 10 pe an , fie cu desăvârşire liber. El va înlătura presiunea ce se fa­ce asupra alegătorilor cu ajuto­rul unor in­stituţiuni de stat cânt sunt Banca Naţională şi in­stituţiile de credit. Cine vrea să fie reprezentant al naţiune! să nu urmărească beneficii de pe urma mandatului. Noi am vă­zut un fost ministru liberal, in­­trînd cenzor la Banca Naţională. Asemenea fapte nu trebue să se mai repete. D. BA­HBU CATARGI. — Cu­­vîntarea d-luî Berceanu a risi­pit, în parte atmosfera creiată de d. Gu­­ilba. Legea este aştep­tată c­o­­rmiţ. Cînd statul şi-a­­dat iscălitura la înfiinţarea unor instituţii de credit, a înţeles că aceste insti­tuţii să fie creiate în folosul ţa­rei. Ele au o situaţie mixtă nu sînt de sine stătătoare, a­­tîrnă de stat. Aşa fiind, ele nu puteai­ să se transforme din instituţiuni de stat, în instituţii cari să ser­vească, interesele vreunui par­tid. Ele nu pot­ fi nici liberale, nici Conservatoare. Eu aş fi dorit ca acest pro­ect să fie depus de guvern, căci ar fi ieşit mai bine chibzuit. Oratorul se declară în contra propuneri d-luî Giulea de a se întinde incompatibilităţile şi asupra membrilor consiliilor de administraţie. Nu trebue să în­tindem prea departe chestiu­nea. Rolul unui membru în con­siliul de administraţie e foarte redus din punct de vedere po­litic. Directorul deţine puterea. Legea asta nu e o lege de pro­­vocaţiurte la adresa liberalilor, ci­ are menirea de a înfrîna un abuz, pentru bunul mers al jo­cului constituţional. Partidul liberal ar trebui­­să-şi facă un examen de conştiinţă şi să re­cunoască­ că el e acela care a grăbit venirea acestei legi. D. MARGHILOMAN cere ri­dicarea şedinţei pentru că la ora 5 are loc un consilii­ de mi­niştri. Şedinţa se ridică. -------------------ta.--------------------­provenind din lipsa de organi­zare a lor. • D. Mitică Gănescu îndeamnă pe lucrători să se organizeze, a­­rătându-le ca exemplu formidabi­la organizaţie a chelnerilor din Brazilia. D. Achile­scandana spune că răul tratament ce-i suferă lu­crătorii chelneri, ca de ex. în lo­calul Trocad­ero, e numai din cauza lipsei de organizare. D. Gh. Niculescu-Mizil face a­­pel la toate societăţile chelnerilor din Capitală cit şi celor din ţară pentru înfiinţarea cit mai grab­nică a­­„Pederaţiunei“, singura soluţie şi forţă pentru remedia­­rea actualei stări rele de lu­cruri. Propune apoi trimeterea unei telegrame cetăţeanului şi tova­răşului dr. Racovski, propunere care se primeşte cu aplauze pre­lungite. Iată telegrama: ,,Lucrătorii chelneri şi asimi­laţii lor din Capitală, întruniţi in consfătuire publică, vă urea­ză bun sosit in mijlocul lor, şi ■vă doreşte reintegra­rea drepturi­lor cetăţeneşti de cari aţi fost deposedat pe nedrept. Îndeamnă guvernul a duce pînă la capăt Inimosul act c­e Va începu P­. D. P. Popescu lămureşte mai multe din binefacerile ce ar fi cu putinţă de îndeplinit odată cu î­n­f­i­i­n­ţ­a­r­e­a „ F­e d­e r­ă­­ei “. D. Nicu Marian ia din nou cuvintul, analizînd cele spuse pînă acum de vorbitori. Spune că este ele neapărată nevoie, în­fiinţarea „Federaţiei” şi face un călduros apel tuturor societăţi­lor de breaslă pentru acest scop. #­Şedinţa s’a­ ridicat la orele 5 şi luni..., anunţindu-se o nouă întrunire pentru Joi 19 Ianuarie, atracţiunile de seamă ale carna-­ valului, promite a reuşi de mi-­ nune. Ultimele bilete ce au mai ră­mas nevindute, se găsesc la d-na colonel Zamfirescu bule­vardul Elisabeth No. 49 şi la „Căminul studentelor", în strada Dionisie. Societatea „TECHNOLITH-ul" are onoare a aduce la cunoş­­tinţa d-lor architecţi, construc­tori cum şi clienţilor săi că FA­BRICA SA DE MATERIALE MODERNE DE CONSTRUCŢIU­­NE DE LA FANTELIMON, fiind complect restaurată in urma in­cendiului din vara anului trecut şi-a reînceput activitatea cu tor­ţe mărite. Comandele de materiale se primesc la biurourile Societăţii,­­ piaţa Universităţii, Bucureşti. Formalităţile pentru eşirea la pensie a funcţionarilor publici se fac în schimbul unor modeste taxe de către „Informatoril“, birou de informaţiuni adminis­trative al ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa". A se adresa, alăturindu­-se mărci pentru răspuns, d-lul B. Sepeanu, licenţiat în drept, di­rectorul biroului, Palatul „Ade­vărului“, Bucureşti. I Se zvoneşte că Yvette Guil­­bert, marea artistă franceză va da în curînd 2 concerte în Bu­cureşti. Se ştie că cîţi­va ani celebra divetă a delăsat genul care-i a valorat primele ei suc­cese şi că şi-a întocmit pentru turnee programe de toate fru­museţea cuprinzînd cele mai frumoase canţonete şi romanţe franceze vechi şi noi şi că a­­ceste programe pot fi auzite şi de domnişoare. Alegerile judeţene din Bulgaria Prima aplicare a principiului proporţionalităţii Sofia, 13 ianuarie.­­ La ale­gerile judeţene de acum, făcu­te­­pe baza pro­porţionalităţii, diferitele par­tde opoziţioniste au obţinut mari­ succese, astfel că în Sobranne vor fi reprezen­tate acum un număr mare şi partidele opozitionis­t­e. In cercurile guvernamentale se speră că colaborarea ele­mentelor eterogene va provo­ca o moderare a luptei politi­ce şi, prin aceasta, va exerci­ta o înrâurire favorabilă, asupra dezvoltărei politice a ţării. Deşi, alegerile pe baza pro­porţionalit­ă.(i) au­ adus partide­lor opoziţioniste succese mai man decit celui guvernamen­tal, acesta din urmă îşi menţi­ne hotărîrea de a introduce în orice caz sistemul de vot pro­porţional la alegerile­­pentru Sobranic. Sesiunea Sobraniei va înce­pe la 29 l. c. Curierul spectacolelor Sîmbătă 14 Ianuarie TEATRUL NATIONAL. —So­cietatea dramatică: Goana Tor­telor. TEATRUL LEON POPESCU (Lyric).— Opereta romina Gri­­g­oriu­: Studentul cerşetor (pre­mieră). TEATRUL MODERN. -Com­pania­ dramatică Davila: „Sin­gura cale­’ de­ d. M. Konitz, .şi Ce­ ştia satul” de V. Al. Jean. TEATRUL COMOEDIA. — Cînd doi se ceartă şi Girul cu­­cer­nic. TEATRUL MAIESTIC (în sa­­u teatrului Comoedia). Repre­zentaţii de varieteu, comedii, etc., cu artişti străini. CIRCUL ŞI CO­LT. —Reprezen­­taţie cu program bogat. CINEMA-SPLENDID, calea Victoriei 71 (vis-a-vis de A­­teneu). —Reprezentaţii orare de la 3-12 p. m­. De două ori pe suptă mină program schimbat. VOLTA, strada Doamnei şi SALA BRISTOL. — Reprezenta­­ţiuni orare. TEATRU BULEVAR­D.«Cine­­m­a Grimont-Palace. Reprezen­­taţiuni serale. CINEMA-BOTEZ.— La Hotel de France şi in sala „Bleriot” (Sărindar) filme Pathé-Freres. PANORAMA GRI­VIȚA. — (Lingă Primărie). De la 8 scara pir­ă la 2 noaptea „Skating" (patinaj pe parchet). ------------------------------------------­ Baluri şi serbări Sîmbătă 20 Ianuarie cor. va a­­vea loc în sala băilor Eforiei un mare bal dat de ’Societatea, de ajutor reciproc „Voinţa” pentru sporirea fondului de ajutor al societate!. Balul a pus sub patronagiul d-luî avocat T. A. Brătescu, pre­şedinte de onoare al acestei so­cietăţi. Vor fi două: muzici, cinemato­graf, bă­tag­­de fiori şi confetti şi alte surprize. Biletele se află de vinzare la sediul societăţei strada Mihai Vodă, No. 11 (Banca meseriaşi­lor.) şi la toţi membrii comitetu­ ADEVERU. Chestianea lăptăriilor şi cooperativelor săteşti Am vorbit într-unul din arti­colele noastre că la ministerul de domenii se lucrează cu multă activitate întru înjghebarea u­­nor lăptarii model, cit şi a unor cooperative săteşti asemuitoare celor d­in Danemarca şi Olanda. Se ştie că au fost trimeşi in Da­nemarca şi Olanda pentru stu­dierea acestora, d-l Cazimir şe­ful de cabinet de la ministerul de domenii cit şi d-l Mantu, di­rectorul serviciului zootechnic. Erî de Mantu a înaintat d-luî ministru Vakovary un amănun­ţit raport cu privire la lăptări­­ile şi cooperativele din Olanda ş­i Danemarca arătînd în acelaşi timp ce trebueşte făcut la noi. D-sa arată cu cifre foarte în­semnate şi asupra cărora cre­dem a veni într’un articol vii­tor, pînă la­ ce d­esvoltare a a­­juns în Olanda şi Danemarca industria laptelui şi modul ad­mirabil cum funcţionează coo­perativele de lăptarii. Punînd chestiunea pentru ţara noastră arată că, pentru un mo­ment, avem foarte mult de fă­cut în industria laptelui, Ha,noi fiind într’o stare aproape rudi­mentară. S’a­ proectat, în legătură cu a­­ceasta, la la Curtea de Argeş, unde se va face un tamazlîc mare, să se înfiinţeze o coope­rativă de lăptării după modelul celor din Danemarca. D’asemenea s’a proectat ca la moşia Flămînzita să se con­struiască o lăptărie mare model după sistemul celor din străină­tate, unde laptele să fie indus­trializat complect. Tot aci se va înfiinţa şi o şcoală de lăptari, care nouă ne lipseşte pînă acum. Aceste sînt, pe scurt,proectele ministerului de domenii cu pri­vire la industria laptelui. Miss. —— - —3$-------------- . Întrunirea chelnerilor din Capitală «ImMMU, Joi 12 col., a avut loc o întru­nire publică a chelnerilor de ho­tel, restaurant, caféa, berărie, con­vocată de Uniunea generală a lu­crătorilor chelneri. Şedinţa s-a deschis la orele 2 şi jiun. n­. m. Prezidează d. Nicu Marian, care arăt inel starea rea în care se găsesc chelnerii, pro­pune înfiinţarea, unei societăţi, care să cuprindă în sinul ei pe toţi acei de această meserie. Vorbeşte de greva generală a­ chelnerilor din Brazilia, arătînd că numai unirea şi lupta incon­­tinua va putea aduce Un folos real. Spune, că deşi nu vede, re­prezentată oficial, decit pe­ socie­tatea „Floarea, de Aur” lui n.1 parte la această întrunire, crede totuşi, că toate societăţile vor duce aceeaşi luptă. D. M. Tom­escu vorbeşte des­pre starea rea a­ lucrătorilor chel­neri de la High-Life, ar­ând-o ca, lui.----------------Str. --------------­Infemlml Delegaţia dată de soarei Ne­grea Maria de a inspecta şcoa­­­lele de menaj şi economie cas­nică, a fost prelungită încă pe 3 luni, dela 1 Ianaurie pînă la 1 Aprilie 1912. Postul de învăţător dela şcoa­la din comuna Cornăţel, judeţul Dîmboviţa a fost, ridicat pe 1 Ia­nuarie 1966, dela 05 lei la 110 lei. ax»u»»'» Aflăm cu plăcere că starea sănătăţii d­-lui Const. Romanes­cul, fost­ prefect de Suceava, în urma unui consult avut cu d-rul Riegler din Iaşi, s’a îmbunătă­ţit în mod simţitor şi peste pu­ţine zile d-sa va putea i­eşi din casă. Societatea „Munca” de ajutor reciproc, filiala Galaţi, a organi­zat în acest oraş un frumos bal cu tombolă. Ştirea că d. I. Caragiani, pro­fesor­­la facultatea de litere din Iaşi, ar fi cerut­­regularea drep­turilor d-sale la pensie, e pre­matură. D. Caragiani va­ conti­nua încă mulţi ani să servească învăţămîn­tul nostru superior. O a doua ediţiune a admira­bilului număr de Crăciun, al Figurilor contimporane din Ro­­mînia se află expusă la vitri­­nile principalelor librării din Capitală. Această a doua ediţie a fost o urmare a imensului succes obţinut cu prima ediţie. In adevăr acest număr de Cră­ciun, care a inaugurat strălucit­uri gen de publicaţie, încă neîn­deplinit în Romînia, a întrecut dintr’o singură dată în ce pri­veşte luxul şi originalitatea, pu­­blicaţiunile ,de acelaş fel apărute pînă azi în străinătate. Miine, Duminică, la 3 d. a. la Ateneu, Festival Liszt dat de Orchestra Ministerului Instruc­ţiunei publice, cu concursul re­numitei pianiste Germaine Schnitzer, care a fost eleva pre­ferată a maeştrilor Sauer şi Paigno. In programă: Les Prélu­­des, poem simfonic după La­martine, Concertul pentru pia­no, Faust-Symphonie, triptic simfonie: Faust, Gretchen, Me­­fîato. Bilete la Feder, Pudra de porcelan „Yes“ face faţă fragedă şi strălucitor de frumoasă, conservîhd frumusa­­ţea femelei pînă la cea mai îna.­listată vîrstă. De vîmzare pretu­­tindenî ă ?, şi 5 tel cutia. S’a pus în vînzare şi crema „Yes“ typ 1912, la cutii de alu­­minium a lei 3,50. A apărut N-rul 13 din exce­lenta revistă literară FLACARA cuprînzînd un foarte interesant interview cu d-l SP. HARET, fost ministru al instrucţiune!, asupra rolului Statului în miş­carea literară, o splendidă nu­velă de d-l H. LECCA, un frag­ment din admirabila feerie a d-luî Victor Eftimiu, COCOŞUL NEGRU, precum şi alte variate bucăţi în­ versuri şi proză de Lenau, D. Manu, V. Militar, Natalia Negru, Emil Isac, Sfre­­deiuş, Rădică Frunză, P. Locus­­teanui, etc., etc. Desen­uri de Iser şi Murau. Preţul numai 10 bani Reamintim cititorilor noştri că, Duminică 15 Ianuarie ora 9 Sears, va avea loc în sala Ger­mană din strada Brezoianu No. 15, prea frumosul bal anual, dat în folosul ,,Căminului studen­telor­“, sub patronajul reginei. Şi anul acesta ca şi în trecut, acest bal care formează una din Cum e vremea _ 'H -Sîmbătă, 14 Ianuarie 1 In ţară. — Cerul este mal pre­­utindeni senin şi vin­­ul liniş­tit. Timpul s’a încălzit în toată ţara, în unele localităţi din par­tea de jos i s’au înregistrat erî temperaturi maxime de .+10 gr. şi mal mult, ajungînd la .+15 rade la Constanţa. Noaptea re­ce, în cele mai multe părţi în­gheţ slab, cea­ mai coborită tem­peratură din ţară a fost şi gr. la N­uşi. Presiunea atmosferică este aproape staţionară fiind în mijlociu către 759 mm. In ultimele 24 ore a plouat la: T.­Severin 1 mia, Tg.-Jiu 2, X.­­Măguarele 1. vineri, 13 Ianuarie In Europa. — Presiunea a fost în scădere în partea centrală și în estul Europei, fiind mai ma­re de 10 mm. în centrul Rusiei. Presiunea înaltă peste 765 mm. se află în sud-estul continentu­lui, pe cînd în Austro-Ungaria și Rusia sub 755 mm. (Moscova 750.4). In regiunea dintre cana­lul Mîneceî şi nordul Rusiei pre­siunea a avut o creştere mai mare­ de 5 mm. A plouat mai p­retutindeni, iar In centrul şi nordul Rusiei a nins. In nordul Rusiei ger (Petersburg —17 gr.), iar în celelalte părţi moină . Buletin Meteorologic 14 Ianuarie 1912 Furnizat de Casa MENU & C-la Temperatura centigrade xeti tjtuitsd uîiiuui­uxLa 4 ua mi uun Starea cerului frumoos. Barometrul este în urcare r­azele lunare: (£ Ultrai quart )

Next