Adevěrul, iunie 1912 (Anul 25, nr. 8160-8189)

1912-06-11 / nr. 8170

er’.... 1 ? T !! Ti ? fi 191?3 * I 1 Spion al lilei MH59H i al » . loinaire a ziaruluiRu­stioe Sic«­o Compania Mellas-Panaitescu-Weissmann Cum opera această bandă.—Uneltirile din Iaşi.—Asociaţia internaţională de spionaj. — Uneltirile din Bulgaria, Serbia şi Dobrogea.— Cum a răsplătit Rusia serviciile iftseow», D Iunie.­­Piti ,,JLlais­ioe Ster«“ urnește «lin snpjjhiic pozitivă din £*etrr»*tmrjj, irmătusi­­re «s c«»mn nlcare senzaț'e* »ala, asupra» carierei șefu­lui Nijjfstriîn­ței generale române, l*anaites cu. Acesta și-a început cariera sa ca spien rtas. in această pri­­vință * jarul comunică urmă­­toarele: „In anul 1902 guvernul ru­sesc observase că un mare nu­măr de scrieri revoluţionare ruseştii, tipărite în străinătate, erau­ introduse pe ascuns lu Muşin prin Rominia. In urma acestei descoperiri guvernul rusesc a însărcinat pe şeful secţiei de spionaj a poliţiei se­crete ruseşti, Uzulowicî, să cer­ceteze şi să lămurească aceas­tă afacere. „Uzuloivici însărcina la rîn­­dul său­ cu cer­etarea acesteia pe spionul rus în Balcani Ale­xandru Weissmann. Acesta s’a pus imediat pe lucru şi intră în legătură cu cunoscutul spion rus Hellas. „Fireşte, guvernul remin fu imediat înştiinţat despre înfi­inţarea umil asemenea comitet şi despre necesitatea ca acesta să fie siepraveghiat de aproa­pe, . „De­oarece guvernul rusesc nu ştia nimic despre toate aces­te uneltiri, Mellas şi IWeiss­­mann fură plătiţi regulat de către acesta şi Weissmann fu ridicat la rangul de nobil. „Panaitescu la rîndul său nu fu numai foarte bine plătit, dar şi sprijinit în mod eficace pentru ca să poată obţine fie la guvernul român postul de şef suprem al poliţiei de siguranţă din Rominia, ceea ce s’a şi în­­tîmplat. „Abia acum s’a stabilit că oa­menii aceştia n’au lucrat pen­tru guvernul rusesc tocmai cu atîta credinţă cum vroiau ei să-i facă să creadă. Recunoa­şterea acestui fapt însă a venit prea tîrziu“. „De la început Weissmaim ceru lase Bellas să»* recomande un aj­utor român. Delias îî răs­punse CA CUNOASTE PE UN TSNAR ROMIN CAME ÎI TĂ­CUSE IN REPETATE RIN­DU­RI NUMEROASE SERVICII. ERA PANAITESCU. ,,Acesta fu angajat imediat şi în curînd el reuşi să descopere c u i b u l contrabandiştilor de scrieri revoluţionare. Era cine­va la Iaşi, la care se afla un de­pozit bogat de cărţi revoluţio­nare. Agenţii ruşi, cu ajutorul poli­ţiei din Iaşi, năvăliră in casa persoanei respective şi confis­cator­ii,a numai curţile dar şi co­respondenţa, din care se cerce­tă in special şi s’au putut afla în chipul acesta şi adresele ex­­pediatorilor de cărţi din Occi­dent, precum şi acelea ale a­­dresanţilor din Rusia „Odată în posesiunea acestor adrese, Panaitescu a comandat de urgenţă o nouă serie de cărţi revoluţionare pe cari le-a... confiscat imediat ce au sosit. ,,In chipul acesta Weissmann, Mellas şi Panaitescu s­tiu dis­tins de două ori faţă de supe­riorii lor din Petersburg, de­oarece ei au avut grija să pre­zinte cea de-a doua... „confis­care“ nu ca o înscenare a lor, ci ca o nouă descoperire. „Fireşte, ei fură pentru asta răsplătiţi în mod strălucit şi Panaitescu fu şi el avansat. A­­nume el fu trimis, împreună cu Weissmann, în Bulgaria pen­tru ca să continue acolo spio­­nagiul rusesc. Acolo însă cei doi spioni se ocupară mai puţin cu spiona­­giul pentru Rusia, lucrind în special pentru spionagiul in­ternaţional şi înfiinţînd un bi­rou de spionagiu­ internaţional. ,,Biroul acesta lucra în toate direcţiunile; pentru Seb­ala îm­potriva Bulgariei; pentru Bul­garia împotriva Serbiei; pen­tru România împotriva ţărilor balcanice şi vice-versa. „Mai mult decât atâta. Penain­tesev oferise serviciile sale şi a Austro-Ungariei şi obţinu dela aceasta mulţi bani, în special pentru pretinsa sa activitate în Macedonia. „In acelaş timp se înfiinţa de în Dosbrogea un aşa mi­­n­­..unitet liberator, care av­ ea de scop dezlipirea Dobro» ol de Rominia. 1912, modificindu-se repartizarea notarilor pe clase­ I, II şi III, vă aducem la cunoştin­ţă că la înaintările ce veţi face în locurile de clasa I şi II-a ce e’au atribuit în plus, şi acordat­ preferinţă absolvenţilor şcoalelor de notari, ţinînd­ bine înţeles seama de apti­tudinea, activitatea şi purtarea de care au dat dovadă în­­serviciu şi de dispoziţiunile art. 124 din legea pentru organizarea com­u­nelor rurale şi administraţiunea plăşilor. Ministerul de interne a făcut cunoscut au­torităţilor că s’a acordat cuvenitul exequa­tor d-lui Louis Schondorf, vice-consul al Marei­ Britanie la Bucureşti. I. PANAITESCU şeful siguranţei generale din România Conferinţa d-rului Racovski — „Tactica mişcărei socialiste*6 Şedinţa de aseară a clubului social-demo­crat a fost foarte populată. A prezidat d. D. POPP care a făcut comu­nicări asupra chestiunilor la ordinea zilei, privitoare la organizaţiunile muncitoreşti şi a comentat diferitele evenimente politice interne. * D. dr. C. RACOVSKI, primit cu îndelun­gate aplauze, şi-a început apoi dezvoltarea conferinţei d-sale : Tactica mişcărei socia­liste". La început vorbitorul s-a ocupat de acţiu­nea liberalilor la sate şi a adăugat că ar fi interesant de ştiut dacă el nu mai consideră deşteptarea ţăranilor la viaţa politică ca „escrocherie", cum au considerat-o acum 20 ani, cînd s’au dus la sate Banghereanu, Frcşinescu şi alţii. Deosebirea dintre aceste două acţiuni e un adevăr mare : pe cînd so­cialiştii împărţeauă ţăranilor Constituţia, li­beralii le împart... fotografiile d-luî Rado­­vicî, sfinţesc cluburile săteşti şi îşi aduc laude unul altuia, formînd un fel de „So­cietate de elogii mutuale"! Liberalii nu elaborează la sate principii şi nu enunţă reforme folositoare ţăranilor. In continuare, d-lul Racovski se ocupă de atitudinea liberală faţă de muncitori şi de­monstrează că şi aci ei sunt făţarnici, căci caută prin diferite subterfugii şi prin fraze bombastice în articolele ziarelor lor să a­­măgească pe lucrători, caută să-şi facă de fapt interesele şi să-şî menajeze aface­rile lor. E nevoe de ştiut dacă liberalii venind în viitor la guvern vor face legi pentru mun­citori fără a-i consulta şi pe ei şi dacă vor a­­corda votul universal. Nu este însă de crezut că liberalii vor fa­ce aceasta, căci ar fi să se distrugă ei înşişi. Aşa fiind liberalii nu pot obţine simpatiile muncitorilor. * D-rul Racovski intră apoi în dezvoltarea conferinţei d-sale. Defineşte tactica mişcărei socialiste şi sin­dicale : lupta de clasă, revoluţionară şi miş­carea de massă. Socializmul este izvorît din nevoile mun­citorile­. Se ocupă în special de Rominia, unde industria s‘a dezvoltat mult în ulti­mii ani. Citează cifre asupra progresului indus­triei sub toate raporturile de cîtiva ani încoace, a industriei protejate de stat, a­­fară de celelalte industrii, între cari în pri­mul rînd este industria petrolului. In ra­port cu progresul industriei mari, se con­stată enorma scădere a industriei mici. Acelaş fenomen, al scădere! micilor pro­prietari de terenuri şi al creştere! marilor proprietari de pămînturi, se constată şi la ţară, în aceiaşi luminoasă măsură. Se vă­deşte aci un fiasco al obştiilor săteşti şi al băncilor populare, cari nu pot face decît proletarizarea majorităţeî ţăranilor şi îm­proprietărirea unora dintre ei. Aceste insti­­t­uţiunî, evitate atît de mult de naţionalişti, liberali şi poporaniştî, nu fac dec! decit să îmbogăţească pe unii şi să sărăcească pe alţii. Deci, sub forma democratică a a­­cestor instituţiuni, nu se ascunde decît o durere înăbuşită acum şi care într’un vi­itor va trebui să izbucnească. Aceste constatări, făcute după date ofi­ciale, vor folosi tacticei socialiste, căci do­vedesc că proletarizarea se întinde la noi. Concluzia este deci că lupta de clasă prin­de mereu teren şi ea fiind o consecinţă a progresului, capitalizmului, crează terenul favorabil socializmu­lui. Socialiştii persistă în lupta lor pentru o societate viitoare egalitară şi el se bazea­ză tocmai pe progresele societăţei capitalis­te care, ajungînd la apogeu, Se va descom­pune şi locul eî îl va lua formaţiunea so­cialistă. * Conferenţiarul se ocupă apoi de tactica mişcărei socialiste. Socialiştii se ridică con­tra sabotajului, această luptă violentă, căci prin aceasta muncitorii distrug însăşi mun­ca lor pe care tot ei vor trebui să o refacă. Dacă însă sabotajul nu poate fi preconizat ca mijloc­ele luptă de către socialiști, eî însă îl scuză atunci cînd împrejurările spe­ciale sînt extra­ordinare. Socialiștii con­damnă sabotajul ca sistem. Lupta de clasă este un fapt, o realitate, nu e inventată de oameni. Ea există în toa­te locurile printre muncitori, chiar acolo unde nu este mişcare socialistă şi sindicală. Cînd muncitorii se răscoală şi cer dreptu­rile lor, ei aplică ceea ce se numeşte lupta de clasă. Socialiştii nu caută de­cit­ s’o organizeze, pentru ca rezultatele ei să fie fo­lositoare muncitorime­. Lupta de clasă, in viitor, nu se va putea termina decît cu iz­­bînda proletariatului şi cu înfrîngerea bur­gheziei. Aceasta nu va fi de­cît repetarea istoriei. La întrebarea dacă înfăptuirea societăţeî socialiste va fi sfîrşitul luptelor de clase, d-rul Racovski dă răspunsul clar: „Manifes­tul comunist al lui Marx şi Engels ara­tă precis că luptele anterioare era­u­ pen­tru cucerirea drepturilor unora în detrimen­tul altora, pe cînd socialismul însemnează triumful egalităţei, a drepturilor tuturora. D-rul Racovski îşi documentează această parte a conferinţei cu numeroase citate din „Manifestul comunist". Se ocupă de atitudinea ce tubue s-o aibă, muncitorii organizaţi faţă de cei neolrgah­i­zaţi cari apelează la sprijinul lor şi spune că nu trebue să fie decit simpatică, pentru că în primul rînd sînt cu toţii fraţi de muncă. Privitor la denumirea de revoluţionară a mişcărei socialiste, d-rul Racovski arată pe larg ce însemnează r­evoluţionarizmu­l. Arată că revoluţionarem fac comercianţii la noi neapu­cînd legea repausului dumini­cal, adeseori­I fac partidele politica In, di­­ferite Împrejurări, etc. R­evoluţionarizmul se explică şi lş, socialişti după împrejurări şi dacă societatea socialistă sa va înfăptui prin bună voe sau prin revoluţie, depinde de tac­tica adversarilor, a burgheziei. # In a treia parte a conferinţei d-sale, Miş­carea de massă, d-rul Racovski spune că so­cialiştii vor să introducă tot poporul munci­tor în lupta pentru mai bine, să organizeze această luptă. De aceia nu se împacă cu ac­ţiunea anarchiştilor care poate avea rezul­tat momentan, fără a obţine însă ceva te­meinic, trainic. Socialismul aşteaptă izbînda sa dela e­­roizmul masselor, dela eroizmul întregului popor muncitor. # şedinţa s’a terminat la orele 12 noaptea. 6­­. Dobândă anuală plă­­teşte la ori­ce sume­­ depuse zilnic, săptă­­mânal şi lunar Banca Reală de Comerţ şi industrie KOVIETATI, anonima Bucureşti, Strada Academiei 6 Face şi toate operaţiunile de Bancă un­ili Ziarul „Românul" din Arad vorbind de noul rector al Universităteî din Bucureşti, spune că „după multe intrigi tesute in­po­triva d-luî Bogdan de adversarii d-sale" a fost ales si întărit ca rector. Confratele nostru ardelean a fost indus în eroare: nu s’a tesut nici o intrigă pen­tru a împedeca alegerea ca rector a d-luî Bogdan, dar după alegere s’au descoperit intrigile ce le-a tesut d-sa pentru a stoar­ce voturile colegiului universitar si d. Dissescu, decanul facultăteî de drept, este acela care a dat pe fată atitudinea echi­vocă a d-lui Bogdan, atitudine care l’a făcut absolut imposibil ca rector. Acesta-i adevărul asupra alegereî d-luî Bogdan. In cercurile guvernamentale se afirmă că d. Titu Maior­escu va avea o întrevede­re, la 20 Iunie, cu d. Take Ionescu la Mu­nich. Trei la mină. Un cetitor ne scrie următoarele: „Prundișul e o chestie veche pentru bră­­tieni. „D. Ionel I. C. Brătianu are, începînd din dealul viei de la Viorica, o chingă foarte lun­gă de pădure, care îmbracă coama dealuri­lor din cătunele Florica si Isvoranî si se a­pleacă spre Stefănestî­ Prin toată această fâsie de pădure era un drum de picior. Sub trecuta guvernare liberală, acest drum s’a transformat în sosea, si a fost prundită so­seaua asta cu zile de pr­estatie. Ea serveşte pentru uzul exclusiv al căruţelor „la Domnu Onel“. „Şoseaua începe aproape de gara Flori­ca şi are în capul ei o tabelă cu inscripţia „Şosea particulară—Circulaţia oprită", sau cam aşa ceva". Membrii clubului social-democrat din Ca­pitala, sînt convocaţi pentru azi după d­arai azi la orele 2 în adunare generală extraordina­ră pentru a se discuta asupra apropiatului congres socialist ce se va ţine­ în Bucureşti. Cu acest prilej se vor alege şi delegaţii bucure­şteni la congres. D. general din. Papil­ian directorul serviciu­lui sanitar al armatei s’a înapoiat în Ca­pitală din inspecţiile ce le-a făcut la garni­zoanele Tulcea, Galaţi şi Brăila. Luni la orile 2 după amiază va avea loc în sala Aurora (fost Pomul­ Verde) o întru­nire publică a meseriaşilor de încălţăminte din Capitală, pentru a stabili doleanţele lor faţă de situaţia a le­ o crează fabricanţii tăbăcari prin urcarea preţului pieilor. Comuna Brezoiu din judeţul Vilc­ea a fost autorizată să perceapă mai multe taxe pen­tru verificarea şi marcajul periodic al cînta­­rilor şi balanţelor. La Grădina Blanduzia, Opera italiană Castellano, cintă astăseară Duminică „Rigoletto“ cu diva Pieroni, contra-alto Esposito, baritonul Ma­iî, tenorul Santa­­rellî şi basul Mancerri, o distracţie care va face admiraţia publicului. Pînă la amiază biletele se găsesc la A­­gentia Feder. Dela 5 p. m­. în sus la Gră­­c*.!la Blanduzia. j.iîiue Luni, pentru prima oară „Son­­nam­buta? cu diva Pieroni. Astăzi, Durrinica, 10 Iunie, a.inversa­rea naştere! principelui Eduard Albert, prin­cipe al Galilor. Principele s’a născut în anul 1894. Ministerul de interne a trimis d-lor pre­fecţi următoarea circulară­: „Prin deriziunea ministerială din 5 Iunie Banchetul de la Enescu Absolvenţii liceului Sf. Sava, promoţia a­­nului 18912, s-au întrunit aseară, la un ban­chet care a avut loc în sala restaurantului Enescu. Au luat parte la banchet, d-nii I. Bianu, profesor universitar, şi Sabba Ştefănescu, din partea profesorilor liceului. Din absolvent­ au luat parte d-nii Eugen Ștefănescu, V. Micu­lescu, Orghidan, ingi­ner la C. F. R., Gr. Lahovari, Gr. Dănescu, profesor, S. Rădulescu, A. Ciurea, Gr. Ene­scu, P. Antonescu, dr. Zurner, dr. I. Reiner și Gr. Zocu. La șampanie au toastat d-nii inginer An­gh­­el­escu, A. Ciurea, D. Dimitriu, I. Flore­scu, I. Bianu, D. Micul­escu, etc. Banchetul a luat sfîrșit la orele 12 noap­tea. manevre austriace la graniţa sîrbească T I,, -1 — ALARMAREA SERBIEI — Belgrad, 9 Iunie. — Pe malul Dunărei manevrează de citva timp trupe austriace cari se îndeletnicesc cu construcţii de po­duri peste Dunăre. De­oarece populaţia sirbească e acla­mată din această cauză, guvernul a dispus ca două batalioane cu efectiv de război și să fie trimise la Dobrovița. Ţarul şi activitatea Dumei Berlin, 9 iunie.­­ Ziarului „Vossische Zeitung“ i se telegrafiază din Petersburg. Două sute şapte­zeci şi cinci de depu­taţi ai Dumei au fost primiţi în audienţă de ţar în castelul său de la Zarskoe-Selo. Ţarul a întrebat pe preşedinte dacă de­putaţii sînt în număr complect. Preşedin­tele răspunzând afirmativ, ţarul­­l’a mai întrebat odată pe un ton mai sever. Preşedintele răspunse pe un ton şovăi­tor, că afară de deputaţi! bolnavi, tot­ ceilalţi sînt prezenţi. Pe cît se pare, ţarul a observat că peste 100 deputaţi erau absenţi. Ţarul s’a întreţinut apoi cu fie­care deputat în parte, întrebîndu-l dacă toti deputaţii departamentului săfi sînt de faţă. Fostul preşedinte al Dumei Gutzkow nu a fost recunoscut de ţar, care l’a întrebat din ce oraş e. Impresia generală a audienţei a fost a­­tît de nefavorabilă îneît oktobriștii au­ și început să agite chestiunea că președintele Camerei va demisiona. ADEVERUL Următorii elevi au absolvit clasa VIII­, modernă, liceul Lazăr: Alexandrescu Alfred, Andreescu Pitre, Arie Napoleon, Băicoianu Alex., Bottea Con­stantin, Botoşineanu Leon, Chiriţescu Ion, Eliescu Dodel, Gheţu Gheorghe, Rastriş Do­rin, Panea Gh., Popescu Ioan, Protopopescu Tachi, Rosetti-Bălănescu Ion, Singer Moise St­ănculescu Ion, Struţeanu Scarlat şi Vlă­­doianu Nicolae. Veterinarul locot­ de rezervă Necşulescu Nicolae şi farmacistul locotenent în rezer­vă Lăzărescu Dumitru de la comandamen­tul diviziei X-a, sunt invitaţi a’şî face cu­noscut de îndată acestui comandament a­­dresele unde domiciliază. Locuitorii din că­tunul­ Bella, comurca Ji­lava (lingă Capitală) au adresat de multă vreme, o cereale deliul prefect a! judeţului Ill­­fov, pentru pietruirea şoselei N­upuiul, de cari au o­­ateolutilă nevoile. Plană în prezent, dl. prefect nu le-a răs­puns în nici un fal. Ne facem interpreţii tacuîtoriilor, certând şi noi d-luî prefect împlinirea, lipsei pe care o r­imt atît de mult bieţii oameni. Mai mult! locuitori din strada Trifoi (lin­gă hala Traian) nu se plîng de balul in care se află acea stradă fiind cu totul lip­sită de canalizare şi de lumină. De asemenea această stradă, deşi alinia­tă, n’are nici trotuare, aşa incit trecătorii înoată In noroi. Atragem atenţia celor în drept mm tele gr« grave turburăţi în lisabona Lisabona. 9 Iunie. — Greviştii au dat foc pe piaţa Riccio la mai multe vagoane de­ tramvai. Intervenind poliţia, a avut foc o crincenă ciocnire, în care a fost omorîtă şi persoană şi nenumărate alte grav rănite. Seara a­ avut demonstraţii turbulente pe piaţa Don Pedro, demonstraţii organizate de anarchişti. Au fost aruncate mai multe bombe. Focurile de revolver au continuat pînă tîrziu noaptea. * Lisabona, 9 Iunie—Noaptea şi dimineaţa de azi au fost liniștite, oraşul reluîndu-și fizionomia normală. Tramvaele circulă par­țial fără să se provoace incidente. Nu e nici o grevă. Londra, 9 Iunie. — Joia trecută a dispărut din hotelul în care locuia, contele Alexan­dru Welsburg, fiul marelui duce de Olden­burg, căpitan al regimentului de gardă pru­sia® şi prietenul intim al împăratului Wil­helm. Poliţia a fost înştiinţată. Detectivi au fost trimişi în toate părţile. Unul din ei a găsit pe duce în apropiere de Derbyshire rătăcind pe cîmp, cu hainele rupte. El sufere de o mare deprimare sufleteas­că şi de o pierdere momentană a memoriei. Sînt totuşi speranţe că starea lui se va îmbunătăţi. ATENTAT PROIECTAT CONTRA MOŞTE­NITORULUI AUSTRIAC Laibach, 8 Iunie. — Ziarul „Slovensky Narod" află din G­oerz . In Rouzina a fost arestat ua om în virstă anume Gyripar, î»vi»u 15 că ar fi îndemnat pe doi cunoscuţi ai sM să eăvîrşeaeoâ -o» atentat asupra automobilului arcVdaaeLal Frenz Ferdinand cu ocazia treceri aces­tuia prin Alpi. Colnar ar fi oferit cunoscuţilor săi 50 şi 100 coroane şi mai mult chiar, dacă aten­­tatul ar reuşi. CALATORIA REGELUI BULGARIEI 9 Iunie.— Regele Ferdindift­a -Tessburg, plecat la Pistyamar, r­e.­mu Gravă situaţie în China — TRUPELE SE BASCOALA CONTRA REPUBLICEI — Colonia, 9 Iunie. — „Kölnische Zeitung" află din Petersburg că situația în China e foarte pesimistă. Guvernul lui Yuanshikkal se află în fața prăpăstieî. Primul-minîstru a dispărut luind cu sine cea mai mare parte din sumele pri­mite dela sindicatele Internaţionale de scont. * Peking, 9 Iunie. — Trupa gardeî s’a răsculat contra republice­ şi a început să prade şi să măcelărească populaţia în în­treaga regiune . In Kannuen-Fu a fost asasinat un mi­sionar spaniol. UN ZIAR VIENEZ DESPRE ARMATA RO­MINA Viena, 9 Iunie. — Oficiosul ..Fremdenblatt“ publică in numărul său de azi un articol despre noua şcoală de subofiţeri de infan­terie din Bucureşti.­­Mult îndureraţi!: Nicolae şi Aneta R. Că­pit­ăneanu, cu fiul lor Gheorghe; Maria şi Mihai Dumitrescu, cu copiii lor Elena, Victoria, Aneta şi Gheorghe; Elisa şi Ale­xandru Christescu, Mariana şi Aurel An­dreescu, cu fiul lor Nicolae; Alice Căpita­­neanu, Douglas şi Elisabeta Căpitan Căpi­­tăneanu, cu fiul lor şi Maria Petrescu, au durerea de a încunoştiinţa încetarea din viaţă a iubitei lor mamă, mamă-mare, soa­cră, cumnată, mătuse şi vară primară Elena H­apitaam decedată, după o lungă suferinţă, in ziua de 9 iunie, ora 7 fi un sfert seara, in etate de 70 ani. Inmormîntarea va avea loc Luni 11 Iunie, ora 5 d. a., la cimitirul Bellu, corpul depu­­nîndu-se in capela acelui cimitir In seara zilei de 10 Iunie. Aceasta ţine loc de orice invitare. iSfiif Trupa de Comedie Franceză cu d soara tmiiliTTE CLAREL LAVMOIVSVICK Marţi 12 Iunie 1912 La Flambée Miercuri 3 Iunie 1912 Dora l’i sprostise Joi 14 Iunie LA RAFALE Vineri 15 Iunie S­AMSON Sim­bătă 16 Iunie ÎS 3 X ŞTII CT Duminecă 17 Iunie X.de Cheminean Luni 8 Iunie Fieardâ froi noir şi Si. n est pas U­isais La fille Glisa Reprezentaţiile de Luni 18 şi Marţi 19 Iunie sunt interzise d-şoarelor. Preţurile locurilor: Loja 30 lei, Foto­liu 8, 6 şi 4 lei, Bal­on 3 şi 2 lei. Biletele în cursul zilei şi seara la Tea­­trul ,Compedia*.— Telefon ?5 21. grădina Blanduzia Opera italiană Castell no Dumineca 10 Iunie 1912 PIERONI-ESPOS1T0 MIELI-SANTA­­RELLI-MAUCERRI RIGOBE1 TO Luni 11 Iunie 1912 pentru prima oară Pieroni—Santarelli— Maucert Sonnambula Spectacole de Opera in fiecare seară Biletele: ziua la AG­N­IA FEDER, iar seara la Cassa GH­ADINEI BLANDUZIA mi „numii Crupa germaul sie comsDii, operete — şi varieté — Azi, Dumineca 10 Iunie 1912 Penultima REPREZENTAŢIE Der Behemne Si­s Die Ilabriaspartie Program de variét© cu totul nou Miine, Luni, irevocabil ultima reprezentaţie Biletele în cursul zilei şi seara la Teatrul „Comoedia“.—Telefon 25i?4 _ — mrnmsmmsm D OCTOR George D. Fischer BOALE OE OCHI şi URECHI Strada Doamnei No. 27 BUCUREŞTI Sa Sztetid COMEDIA BUFA C­ompania Artiştilor Asociaţi sub cond. d-lui Regisor : V. ENESCU Astăzi, Duminecă 10 Iunie 1912 orele 9 seara Comedie cu cântece şi dansuri in 3 acte de Naja şi Mennequin. PRETURILE: Loja 12 Lei, Rezervat 2 Lei (primele 2 rinduri 3 Lei) Stal X la masă X Leu. Biletele se găsesc din vreme la Magazinul de muzică JEAN FEDER. IN CURÂND Comedie cu cântece şi dansuri in 3 acte de Naja si Mennegain. PRETURILE: Loja 12 Lei, Rezervat 2 Lei (primele 2 rinduri 3 Lei) Stal X la masă 1 Leu. Biletele se găsesc din vreme la Magazinul de muzică JEAN FEDER­­IN CV JR AND 10 Miaute Is* Automobil 10 Miaute In Automobil PR­IM­ARIA URBEI CRAIOVA Direcţiunea administrativă OPUBUCAŢIUNE In ziua de 1 August 1912, orele 10 a. m., se va ţin­e licitaţie publică în localul pri­măriei pentru darea în întreprindere a lu­crărilor de canalizare a pîriului Tabacilor, conform planurilor și cactului­­de sarcini,­a­­probate de consiliul technic superior, cari se pot vedea în orice zi la diresiunea adi­­ministrativă. Ofertele trebuee depuse la termenul fixat pe formularele ce se vor libera la cerere. Condiţiunile legei comptabilită­ţeî statului se aplică la această licitaţie. PRIMĂRIA­ URBEI CRAIOVA Direcţiunea administrativă PUBUCAŢIUNE In ziua de 1 August 1912, Orele 10 a. m., se va ţin­e licitaţie publică în localul pri­măriei pentru darea în întreprindere a lu­crărilor de canalizare a pîriuluî Tabacilor, conform planurilor și cadtuluî­i de sarcini,­a­­probate de consiliul tectonic superior, cari se pot vedea în orice zi la dircțiurnea adi­­ministrativă. Ofertele trebuesc depuse la termenul fixat pe formularele ca se vor libera la cer­ere. Condiţiunile lege! comptabilităţei statului se aplică la această, licitaţie. Primar, I. K. Pessacov Secretar general, S. Pesacov. Xcs Constanţa Primar, I. K. Pessacov Secretar general, S. Pesacov.­­La Consta pierd­u­t în ziua de Mercuri 6 Iunie, *\ *****£ fără altâ valoa~ U UI a|Cfi & re de cât aceia de suvenir, ( ine o va găsi este ru­gat a o aduce la por­tarul Hotelu­lui Carol din Constanța și va pri­mi o bună recompensă. ftPa piercSsit în ziua de Mercuri 6 Iun'»o A a târă altă valoa-U Ol£l|€fl€l re de cât aceia de suvenir, ( ine o va găsi este ru­gat a o aduce la portarul Hotelu­lui Carol din Constanţa şi va pri­­mi o bună recompensă. ' wm m­­ s ai v ar bâITSts CEREALE (Samovare) „POLIJISK“ autoriz de Onor. Servic. de Măsuri şi Greutăţi CELE MAI PRECISE i­REŢUEI EF’ilNE De vinzare la Jacques Paucker Str da SMARBAN No. 51 — Bucureşti — De­vansare Prin licitaţie publică pentru euro din indivizie în ziua de 11 iunie a. c., la Trib. Ilfov Notar­at, imobilele din Ca­lea Griviţei 69 şi 71, pe o întindere de 1.600 ai. p. precum ş ceie din Calea Dorobanţilor 79, 81, 83, 85 şi Nisipuri 31 cu o întindere de 4.500 ai. p. A se vedea dosarul No. 10806 bis şi „Moni­torul Oficial“ No. 31912, arendatt imediat MOŞIE apro­­­pe de o­­raşul Fălticeni, 500­­ hectare. Adresa: avocat Cihoski, Str. N. Crolescu 14, Bucureşti. «•©•»©♦♦❖«©ÎM ,GO SecaiVâfpiFiiiiijBi ca chirie, compas (liu camere şi bucătărie. se adresa la ziar prin scri­sori sub „M. I.“ Dr. ANGHELOVIU MEDIC PRIMAR se va stabili de la 1 Iunie a. c. la Govora (vila Eftimiu) Consult, și carnete pentru bai de la 7-11 a. n­. și 2,6 p. m. ANALIZA SÂNGELUI PENTRU SIFILIS Tratamentul Boalelor venerice Dr. & A­UDI­1S Str. Doamnei 1 Telefo­­cularii în Primul Institut de optică medical? pentru alegerea, compunerea şi procu­rarea de OCHELARI sub direcţiunea ştiinţifică a d-hu Dr. George D. Fi­­xher Str. Doamnei 27—T1I2Î8B­­1/38 Consunaţii, fără piaţă numai pentru ale­gerea ochelarilor cari, se cumpără la Oca­kariam şi un căzut­­e normale, adică in ace ant este .levoe de o examinare mai încetun gată de lit­eră. ”Dr. COBILOVICI de la faculatea de medicină din Paris SPECIALIST IN de Gât, Nas si Urech S’A M­U­TAT In Calea Victoriei Ro. v 7 Consultaţii 3—5p. m­. TNEBUNIREA UNUI MARE GERMAN DEMNITAR ST Mare succes Cinematograful LUX i 9 î gW8p T entdatoare sistemati -♦ • ce, pentru aspir­area aera- . î tui viciat și introducerea ne - t rul ui curat, fac ca sala să & i fie în mod higienia ventilată ș ^ • și perfect răcoroasă. j ULTIMA ZI Astă­zi Duminecă 10 Tunic ULTIMA ZI Str. Doamnei No. 5 Gelozia unei Surori Dramă Familiară MJO me­tri plină de învăţăminte folositoare Cei trei îndrăgostiţi Gomedie de mare humor jucate de cei mai mari artişti Reprezentaţii orare începînd de la ora 4. Preţuri populare. Marţi 19 Iunie Săptămâna Femeist Americans B3ES Spania Pitorească Splendide vederi după natura regiuni muntoase, prăpăstioase, etc. etc. PENTRU

Next