Adevěrul, noiembrie 1912 (Anul 25, nr. 8313-8342)
1912-11-26 / nr. 8338
W jT/mnf 267V«wmism TtffS* * I ianta a fost reînoita ■ . ------------------- t '„Italia, sprijină pe iteplin politica Austro-Ungariei* în Balcani . ::: 8 iisrs Luptele continuă d intre greci si turci Constantinopol, 24 Noembrie. — Zvonurile despre tratative directe Intre Turcia şi Grecia nu se confirmi. Luptele continuă şi grecii îşi Indoesc sforţările Împotriva lanineî. Totuşi cercurile politice cred cămomentul este apropiat cind Grecia va adera la armistiţiu safi va încheia un armistiţiu special înainte de-a Întreprinde tratative de Delega (UT tarei pentru pace vor pleca Marti la Londra via Constanta. — Quys Noui poziţii te ocupate de greci .. —— î Aten*e, 24 Noiembrie. — Agenţia telegrafică ateniană află că un batalion grec a ocupat localităţile Syraeo şi Sf. Gheorghe, situate la o distanţă de 4 cetururi depărtare de Iaruri. «4 * * - -Atena, 24 noembrîe. — Comandaistul corvetei «Georgantas" terestraniază prin Ceriu ministrului marinei: om sosit în faţa oraşului Sassuqissa» ranta la orele 8, steagul elen a fost arborat în mijlocul unui mare entuzisem și debarcarea s’a făcut fără vre-o împotrivire. ■ ‘p- V. --------------' " Grecia tratează direct cu Turcia fi' " Constantinopol, 24 Noembrie. .— După cit anunţă presa, ambasadorul la Vierta, husein Hilmi Pasa, a fost însărcinat, să trateze cu ministrul grec la Viena asupra armistiţiului si pă cel ce se va încheia intre Grecia şi Turcia. Osman Nizami Paşa va duce lui Hilmi instrucţiunile Portei. K T Constantinopol, 24 Noembrie. — Intre Turcia şi Grecia se fac separate tratative de pace, asupra cărora au transpirat următoarele ştiri: "Iii, Turcia nu vrea să dea Macedonie: autonomia căci această măsură ar fi, numai in interesul slavilor, și e decisă să vedeasse grecilor — din ce au o.CUIHBt bulgarii — teritoriul dela Cavala pînă la Monastir împreună cu Epitrul. Grecia va primi insula •Creta fără să dea. despăgubiri. Insulele din marea Egee vor primi auto- Pacea trrco-greaci Frankfurt. 24 Noembrie.— Corespondentul din Constantinopol a! ziarului „Frankfurter Zeitung“ anunţă că ître Poartă şi Atena s’a făcut împăcarea. Amîndouă statele vor Incheea armistiţiul şi pacea separat. Saneti spre ItucareşH []'. -------| Sofia. 24 Noembrie. — D. Dineît va pleca mîine spre București de unde se va duce la Londra. SPION AUSTRIAC CONDAMNATA IN SERBIA ^ Scmîîn. 24 Noembrie.— Iohan Reiser, supus austro-murs. și cofetar înBelgrad, a fost arestat, chiar la începutul războiului, fiind bănuit de spionaj, și predat tribunluluî militar, care 1’a condamnat erl la 18 ani temnită grea. REGICIZII SIRRI REINTEGRAT? IN ARMATA ... i Belgrad, 24 Noembrie. — Se atimtă oficial că toti ofiţerii pensionari din cauza conjuraţiei din 1903 au fost reactivaţi in urma unei deriziuni a ministerului de războia. iBelgratî. 24 Noembrie. — Se afirmă că colonelul Popovici va fi reintegrat In armata activă, avansat la gradul de general şi numit comandanţi al pieţiT Durazzo. De asemenea colonelul Nîkolici, ca V» pe vremea regicidului, fusese comandant al diviziei de Dunăre şi trecea drept ostii conjuraţilor, va fi reintegrat in activitate şi înainta* ge- Borai. — Ceresp. NOW PERSECUŢII CONTRA EVREILOR DIN RUSIA londra. 24 Noembrie. — Morning Post anunţă din Odessa. Decretul prin care toti evreii din guvernă mialele de miază-zi $i est sunt expulzatî, se execută cu mare strictetă. Cei trei depui a fi evrei ai Dumei primesc nenumărate cereri dela evreii din Volhinia si Podolia, prin cari roagă ce expulzarea să fie amînată cel putin pină la primăvară. Dela 1 Decembrie s’au expulzat ’din Nicolaiev 6000 de evrei. MOARTEA ASTRONOMULUI DARWIN Londra, 24 Noembrie. — George Darwin, profesor de astronomie la Universitatea din Cambridge, fiul ccl Wuwi«l Ow Darwin, a a»it Conflictul' . romîno-grec ’Atena, 24 Noembrie. — Agenţia telegrafică grecească declară că se opune aci o dezminţire categorică povestirilor ziarelor din Bucureşti cari pretind că nişte excese ar fi fost comise in contra arominii or din If Macedonia. Intrfadevăr, ministrul Ryminiel la Atena a protestat nu in contra pretinselor măceluri de care pomenesc ziarele române, el au cerut numai guvernului elen să se atragă atenţiunea, asupra arestărei câtorva aromini şi dispariţia unuia. Guvernul grec a ordonat numaidecât o anchetă şi rezultatele ei vor fi date publicităţii îndată, după ce vor fi cunoscute. Ziarele din Atena consideră că publicarea făcută în presa bucureşteană e datorită agenţilor de propagandă şi regretă că publicul românesc a căzut victima unor asemene şarlatani. Reînoirea triplei alianţe Viena, 24 Noembrie. — Tratatul de alianţă care există intre suveranii şi guvernele Austro-Ungariei, Germaniei şi Italiei a fost reinoit fără nici o modificare. * 1 Viena, 24 Noembrie. — Astă seară, la orele 9, s’a confirmat oficia ştirea că tripla alianţă a fost reinoită. Făptui e menit să aducă o anteriorare a situaţiei căci e evident că dacă Italia nu ar fi dispusă să acorde Austriei tot sprijinul, cum bănuiau unii şi mai ales cum susţineau panslaviştii, nu reinoia alianta. Acum Rusia va fi convinsă că dacă provoacă războiul, Austria va putea îndrepta întreaga ei armată contra ei, fără să lase garnizoane; frontiera italiană. De altfel situaţia e neschimbată Baliplatul posedă întregul raport a lui Edl dar nu-l publică, pentru ci s’a constatat că afacerea Prohaski animeazâ enorm publicul, aşa că aşteaptă. Dacă se va putea înțelege ca Serbia, nu-l va publica; dacă Insă va vedea câ înțelegerea e imposibilă îl va publica pentru ca să creeze un curent popular contra SerbieL CIND SE VA SFÎRSI RAZBOIUl Sofia, 24 Noembrie. — Armatele beligerante s’afi obligat să sfirşească războiul pină la Anul nou. ../»* „ 1 ^sfitul austro-skt .mic.Serbîa nu cedează din pretenţiuni.—Austria ameninţă cu ocuparea Belgradului.—Zvon de ultimatum al Austro-Ungariei către , Serbia.—Panica la bursă din Budapesta şi silita o ocupaţiune austriacă Belgrad, 24 Noembrie. Semi-oficioasa „Tribuna“ anunţă din Roma că, dacă Serbia nu va ceda cit mai curînd in chestia porturilor adriatice, armata, austro-ungară va ocupa Belgradul și punctele sale mai principale din Serbia de miază-noapte., IrusHoic, albaneză Belgrad, 24 Noembrie. — Cu prilejul tratativelor de pace Serbia va pretinde Turciei o parte a Albaniei și a litoralului adriatic. Se crede că sub influenta triplei alianţe Turcia va refuza să împlinească Serbiei aceste dorinci și va pretinde autonomia sau completa independentă a Albaniei, uirrile ei însă, e foarte puțin probabil, iar dacă Turcia îi va ceda litoralul adriatic se va pomeni în faţă cu Austro-Ungaria, Paris, 24 Noembrie. Reprezentanţii statelor interesate la tratativele de pace din Londra au fost eri primiţi de secretarul imperial Kiderlen-Wăchter, iar astăzi, reprezentanţii aceloraşi state la Paris, au fost primiţi de primul ministru Poincaré. Amîndouă aceste audienţe au avut de scop sfătuirea statelor balcanice să fie rezervate în chestia autonomiei albaneze şi a porturilor adrialice. t y-~ -.4 ’ ’ * * | Ultimat austriac -£ către Serbia Bus&apesta, 24 Ncem« ferse. — La bursa de efecte din Budapesta s’a iausat azi zvonuî că messarefeia a retuîs Serbiei ulti mreatul. In urma acestui zvon s’a iscat o panică și cursul vaSorîlor a scăzut în măsură medie cu 15 corparss. , ■*- ■ Zvonul nec©BBfîr*mSndÎM« se cursul s’a ridicat din nou. --~ T ' - * t J.C-* Budapesta, 24 Noembrie.— Ăstazî după amiază a avut ioc un consiliu de miniştri, după care prim-ministrul Ladislaus Lukács a piecat la Viena, tnde mîine va fi primit în audientă de împărat Această audientă se pare a fi în legătură cu situaţia politică externă. Serbia nu cedează . DECLARAT*5LE USISJI ^ DIPLOMAT SIRB Viena, 24 Noembrie. — f/w excelent diplomat sîrb a declarat corespondentului din Belgrad al ziarului „Deutsches Volksblatt“: -‘-'."MDespre o cedare a guvernului sîrb nu se stie nimici in cercurile politice de aici. Noi nu dorim războiul, dar monarchia trebue să cedeze abandonând şi pretenţiile ei nelegitime. Suntem gata ţie orice jertfe, căci nu-i vorba de Macedonia şi Vechea Serbie, ci despre Bosnia şi Croaţia. Actualmente Germania are perspectivă să ciştige în Asia minoră tot ce doreşte şi va fi sprijinită de Rusia. Germania are interese în Orient şi nu insistă în cererea ei, ci va primi propunerea Angliei. Conferinţa va începe deodată cu tratativele şi deliberările vor decurge paralel. DELEGAŢI MUNTENEGRENI IN DRUM SPRE LONDRA Triest, 24 Noembrie. — Astafel a spus aieî un vapor al soc, de navigaţie „Lloyd“, venind din Cattaro. Pe bord avea delegaţii pentru tratativele de pace al Muntenegrului Delegaţii îşi vor continua online drumul «Spre Viena. . .» ! Serbia's!atitudinea Greciei Belgrad, 24 Noembrie. — ‘Atitudinea surprinzătoare a Greciei cu prilejul tratativelor pentru încheiarea armistiţiului, nu a fost pentru presa de a fi un subiect de discuţie aprinsă. Ziarele s’au mulţumit numai cu stabilirea unui fapt care nu aduce nici o pagubă alianței balcanice. In cercurile politice mai sceptice însă, s’a exprimat părerea că atitudinea Greciei e considerată ca o manevră mai curînd grosolană decit dibace, prin care Grecia vrea să creeze cu tot dinadinsul numeroase si întinse „fapte îndeplinite“ ocupind insulele turceşti. In cercurile oficiale au fost însă dimpotrivă, asigurat că atitudinea Greciei si în special a Serbiei nu inspiră nici o neîncredere deoarece predomină convingerea că ea vrea să rămînă şi pe viitor credincioasă alianţei. Cea mai bună dovadă despre aceasta este aderarea ei ulterioară la tratativele de pace. Atentat cu dinamită contra unui tren Graz, 24 Noembrie. — Astăzi a fost arestat un individ care încercase un atentat cu dinamită contra unui tren Se bănueşte că e vorba de un spion sârb. Deţinutul a fost înaintat judecătoriei de ocol din Zilli. SITUAŢIA FINANCIARA A ITALIEI Roma, 24 Noembries.— Ministrul finanţelor, d. Tedesco, a făcut o expunere a situaţiei financiare, fâcind un tablou strălucitor de situaţia ţare d In timpul exerciţiului 1911-1912, care s’a închis cu un excedent de 101 tulioane care e destinat să ramburseze o partet din sumele ridicate pentru război. Exercițiul 1912-913 prevede un excellent de 50 milioane. RUTENII CONTRA ŢARISMULUI RUSESC Lemberg, 24 Noembrie. — Astăzi a avut loc o întrunire a oamenilor de încredere ai celor mai de seamă partide rutene din Gaplia, sub președinția depravatului Levitzky. Discutindu-se asupra situaţiiei s’a votat o moţiune care spune că rutenii consideri ţarismul rusesc ca cel mai mare duşman al dezvoltare! naţiunilor, căci rutenii sint hotărîţi să rămână cred frtiioşî Delegaţii bulgari !ţaia nu admite pentru tratativele de pace Budapesta, 24 Noembrie. — Ziarului „Pester Lloyd‘‘ se telegrafiază din Sofia. Deoarece alte puteri nu trimit nici a prim-ministri la Londra, Bulgaia a renunţat să mal trimită pe hesoif, însărcinind cu această minune pe ministrul la Londra, Hn jiaroff; că al treilea delegat ar fi Ic semnat generalul Faprîcoff, care usese ministru la Petersburg, iar cum se află in cartierul iminte•agrea. Dancu va pleca mîine la Bucureşti , unde apoi îşi va continua drumul la Londra, trecind prin Viena, aici« şi Paris. Regele Ferdinand va pleca un cutuci la Salonic, fapt care probează ameliorare a relaţiilor dintre greci ,1 bulgari. La Sofia, 24 Noembrie. — Plenipotenţiarii bulgari pentru negocierile de dace nu au fost încă desemnaţi; candidaţii cei mai probabili sunt: d-nui Daneu, Magoaroff, ministrul Bulgariei la Londra și Încă un militar. Misina şi conferinţa ambasadorilor Budapesta. 24 Noembrie. „Pester Lloyd“ anunţă din Viena: Primirea unanimă a conferinţei ambasadorilor e un semn favorabil. Dar in acelaş timp e cert că în relaţiile austro-sîrbe n’a survenit pînă acum nici o schimbare, şi după părerea generală, a trecut termenul pînă la care se mai putea nădăjdui o schimbare a politicei sîrbeşti, fapt pe care Austro-Ungaria trebue să-l ceară în propriul ei interes. După toate semnele prevenirei noastre şi după năzuinţele corpului diplomatic din amîndouă taberele (alianţa şi înţelegerea) pentru a influenţa la Belgrad cît şi după declaraţiile paşnice demne de crezare ale cercurilor politice ruseşti, opiniei noastre publice îi pare imposibil de înţeles că Serbia se opune cererilor noastre legitime şi se ridică contra voinţei întregei Europe. Tripla alianţă aderă la conferinţă — O notă a ziarului ,Le Teraps“ — Paris, 24 Noembrie. — Le Temps publică următoarea notă: Austro- Ungaria, Germania şi Italia au primit în mod favorabil proectul Angliei referitor la conferinţa ambasadorilor. Austro-Ungaria a mai adăugat că pretenţiile Serbiei în chestia porturilor adriatice să fie discutate în această conferinţă.. La aceasta s-a răspuns că dacă şi celelalte puteri vor face observaţii analoge, convocarea conferinţei va fi imposibilă deoarece ea are de scop un schimb de vederi şi o rezolvire a intereselor balcanice şi se va ţine cont numai de observaţiile ce vor face reprezentanţii puterilor în răstimpul desbaterilor. In consecinţă se crede că Austro- Ungaria nu se va expune pentru interesele balcanice ale monarhiei. Tripla alianţă e de altfel incapabilă de acţiune căci Italia sîngeră încă din cauza războiului tripolitan. Ministrul Angliei la Belgrad s’a pronunţat acum cîteva zile foarte sceptic despre Italia zicînd că aceasta nu se poate mişca, căci flota engleză o va ţine în şah Muntenegrenii şi armistiţiu! Rijeka, 24 Noembrie. — Ştirea despre armistiţiu a făcut o favorabilă impresie asupra armatei muntenegrene de la Taraboş. Turcii au deschis ori din poziţiunile lor un joc de baterie asupra munbnegrejiilor dar aceştia nu au dat nici un răspuns. ' 1 .rit -----■*'** • ' ‘ Conferinţa , aprobată £n principiu de toate puterile ^ Paris, 24 Noembrie. —Textul definitiv al condiţiunilor pentru „reuniunea“ ambasadorilor — după^ cit anunţă ştirile primite astăseară — a fost aprobat de toate marile Puteri. Numirea de „reuniune" a fost aleasă pentru a reliefa caracterul lipsit de obligativitate, al acestei conferinţe. Pînă acum sa a primit la Londra numai aprobări principale, dar se asigură că se vor da şi răspunsul oficial şi fără rezervă al tuturor narilor puteri. Guvernul vienez care pînă aci făcuse cele mai mari dificultăţi da declarat satisfăcut ■le asigurarea caegorică ce ,reuniunea“ fără autorizarea Austro- Ungariei nu va discuta chestiuni ce stau in legătură cu interesele monarchice. Sediul conferinţei Londra, 24 Noembrie. — Agenţia Reuter află că şedinţele conferinţei i pentru pace se vor ţine la St James Palace. APROPIATA VIZTTA A DEPARATULUI WILHELM IN ANGLIA Londra, 24 Noembrie. — Imparatu! Germaniei Wilhelm al II-lea şi împărăteasa, şi-au anunţat pentru primă writ • vizi*®, 1« Cwrlaa,ranal J Leu- UeaA. ocuparea Valonei Declaraţiile categorice făcute în Cameră de ministrul de externe San Giuliano — Roma, 24 Noembrie. — In Cameră, ministrul de externe, răspunzînd întrebărilor privitoare la bombardarea Valonei şi la ocuparea insulei Sasseno de către greci, a declarat că guvernul italian a înştiinţat în mod amical dar ferm, pe guvernul elen că, deşi cabinetul de la Roma vrea să respecte libertatea operaţiunilor militare ale beligeranţilor, nu va putea niciodată să consimte ca golful Valonei şi insula Sasseno, care e o parte integrantă a golfului, sa aparţină vreodată Greciei şi să fie transformată intr’o bază navală militară. ( Aprobare). Un demers absolut la fel a fost făcut de guvernul austro-ungar cu care sintem într’o înţelegere intimă (Aprobare) şi avem motive de a spera că chestiunea aceasta se va rezolvi într’un mod conform cu interesele noastre legitime şi că raporturile noastre cu Grecia se vor dezvolta şi întări (Aprobare). D. Salandra, din opoziţia constituţională, s’a declarat satisfăcut de declaraţiile ministrului San Giutiano într’o chestiune de un adevărat mareinteres naţional, deoarece în cazul dina Valona ar fi în mîinile unei puteri navale de primid, şi chiar de al doilea ordin, intrarea in marea Adriatică ar fi grav ameninţată. Oratorul relevează că Valona e cu totul înafară de Epir şi că insula Sasseno nu are nimic de a face cu insulele Ionice. D. Salandra îşi exprimă încredere în guvern că nu se va depărta de punctul de vedere expus de d. di San Giuliano şi va şti mereu să salvgardeze in mod energic interesele şi drepturile Italiei. (Aprobări). D. Gabi se declară şi el satisfăcut de răspunsul ministrului şi face o aluzie a legăturilor vechi și solide de simpatie cari unesc popoarele italian și grec. Flecarei aScunse spre Bucuresti,'ST7* Petersburg, 24 Noembrie. — Marele duce Nicolae Mihailovici, cu suita, a plecat de aci azi la orele 7 seara spre a se duce la București în scop de a remite regelui Carol bastonul de feld-maresal general al armatei ruse. Suita Marelui Duce se compune din: generalul Baron Meyendorf, generalul-maior Principele Bagration-Mukransky, aghiotant al împăratului și contele Colleben. Bri țarul Nicolae a primit pe Marele duce și cu întreaga suită. -- & &*. X G mare înfringere a bulgarilor n ConstisrrSinopoSj 24 noiembrie. — Guvernatorul din Adrianopol fceler^ratfi» ază că bulgarii, înainte de semnarea armistiţiului, aui executat o şarjă generală cu toate forţele de infanterie şi artilerie, «iar au fost respinşi in mod viguros de către terci, ale cărei avantposturi nu s’au retras nici măcar cu un pas. Lupta a durat 6 ore. Bulgarii au suferit pierderi formidabile şi au bătut in retragere din toate părţile intr o stare lamentabilă. Bulgarii sun aruncat 70 de obuze în oraş, fără a pricinui pagube. MONDENITĂŢI: In alegerea parfumului sau se cunoaşte adevăvata femee de lume si ele aceia majoritatea frumoaselor noastre contimporane afla:toptat toate exquisitele parfumuri de Gabille“,Vierge Falle“, „La Rose", „Le Réve de Gabila“ “Tout le Printamps“, si "Foile Passion". Deflixare pretutindeni. TEATRUL MODERN Comywa* bruM.loi SURIOARA VOICULESOD - Duminecă 25 Noiembrie — IP** MATINEU COPIII. _ BEABA — 1 Voia iniaiei ’ — Luui 26 Noembrie — Voia Inimei Biletele se wiiuf ta aaemft*1 teatra Nt Modernă (lângă teatrul Modern) dta 10 dimineața până la 10 seara Teatrul Compedia ■ Comp. Lircă de opere şi operete AL C. BireAnenca Duminică 25 Noombrie 1913 — MATINEU «role 3‘ ,STIZANA. B&AEA Cavaleria Uşoară r Jficata cu felinare îL — Luni 29 Noembrie — - ’ MARELE SUCCES Vice-Amiral Biletele la independiţa TEATRUL LEON POPESI Compania Lirică Count. Grig©rítt DesdEM staoM fe M Vineri 14 Decembre/ înscrierile la Feder. (L1H1C) Pentru Ultima Oară , începând de la ora 10 dimineaţa^ Emoţionantă dramă socială in 2 mari acte, jucată de cei mai mari artişti ai Franţei -■& ^ IRISEDIH POLIŢIST Comedie de un humor irezialbil, j~cată de neîntrecutul comic Prince. SK1- ■ xsBsssmsaam?/ hu reprezintă și astăzi 1 Duminică 25 Noemrie 1912 lof Cinema LUX" 5, Strada Doamnei 5 g *FARA LUI PROGRAM: Grandioasa înmormîntare f a lui I. L. Caragîaîe f Sosirea Baremului Bötzendorf, Requimul ’ pt. Contesa de Flandra la care asista Mm. IX. Regele, Regina şi Baronul Hötzendorf; Grandioasa manifestaţie a Meetingului ------ Ligei, etc, etc. ^ ssmWMMm Euslan-^merlcao Mia Rabber CA „TREUGOLNIK“ St. Petersburg 1 Sucursala , București, Strada Sarador 23 (numai pentru engrea)