Adevěrul, decembrie 1912 (Anul 25, nr. 8343-8371)
1912-12-08 / nr. 8350
Simbata 3 decembrie 1912 AVFRUL Binode de Teatru SPLENDIDE DE PIELE, DE SIDEF ou si făs*ă mâner lentilele cele mai fine se găsesc la LARI UM Wir D«minel »7 ou si Mr. OCU LEMNE DE FOC TAETE CER sl FAG - GREUTATE GARANTATA LIFEBATB PROMPT fi TR A VftPOBT ATS LA DOMICILIU «a —SOCIETATE IN— COMANDrrA București Calea Rahovei No« 280 Telefon 88/70 — Se prime«» comenzi și 1» magazinei# 1 Frații Rossin, Str. Decebal No. 8 Telefon 27/18—Sebastian I. Rossin, Str. Sf. Nicolae Șelari, 4—Luna Park, încălțăminte, str. Carol 6 — și la Postivăna „Avântul* Frédéric, Sir. Lipscani No. II, Telefon 24/25. „Avântul* FOITA ZIARULUI „ADEVERUL1 4) Țarina Elisabeta ■ Cruzime si Amor« (Mare roman istoric al împărăteselor Rusiei) Antittism primar institut De Optică medicali pentru alegerea, compunerea şi procurarea de OCHELARI sub direcţiunea ştiinţifica a d-lui dr.George D. Fischer Str. Doamnei 27—TiWn 1111 Consnttaţiuni fără plată numai pen*tru alegerea ochelarilor cari, se cumpără ui Gcalarium şi în cazurile nor» 'iale, aaicăin acea nu estenevoe de o cuminare mai inaelungati de la nord ) Boii provenite din râceahu® TUsea,Cafarele. Influenţa, alinii o înlătură muH apetisantu. şi plăcut or (SiroliSMeJ cel mai bun mijloc de pază contra floar e/o dtPUmim. Do, Re, Mi Cea mai bună metodă de piano, ain» gura după care copii Învaţă cu uşurinţă. Preţul 3,75, în provincie franco ei 425. . Adresaţi comandele la Mgaziniu KAN FEDER Bucureşti CAPITOLUL 1l DOUA PRINCESS 81 UN DDUNADIl şi ce frumoasă eşti, MaSa ce pe noi ne --iubute, te face şi mai frumoasă. Ah, cînd eram şi ©U tîn&rR ca tin*\ j Si cum iţi mai est©, întrebă EU«abeta. sper că ţi-e mai bine. .. F.'nî bine, dar nu bine, oh, mlW- sra, zise ţarina oftînd sănătoasă, te-aşî invidia fi dragă, oa ir 'adevăr pe fraţ» incaşă wrnitru evhtua şi ei, pti eea ca împărăteasa amabilitate. Deşi Ana Caterinci, mama Etisabeteî, olre nit BANCA SI SCHIMB M. FINKELS Bucoreşti, Sir* Lipsetnf No 10 isi! filat Didi Bănuia pDH* 1, h nil Cursul pe ziua Ac ? Decembrie Juie (jil log — -fi 275 -Pliitim cupoanele de Rentă f »/* Ext expir te s ipr. lanomrie 1013 Sără nici un st asLnunt. SE CAUTft o menajeră între 36—35 ani, care să priceapă bine și la cusut pentru o casă mare. Adresa: D-nei F. la «iar. știuse nici a citi, nici a scrin, lftsîpd să fie iscălite actele în numele ei. Ana învăţase abia tîrziu la tijterdam a citi şi a se iscăli. Ctt de mult preţuia dînsa cultura dovedeşte un ucaz al ei din anul 1727, care obliga pe toţi tinerii nobili să Inveţe a citi, a acria, a socoti şi a dama. Jîfiaftbeta cunoştea toate aceste: dans« « o bacantă Unără, citea, scria, vorbea rusele şi newţaşa, ba ch!»r ei puţin franţuzeşte, avea noţiuni de istorie şi geografie, nunta mai ales bine la plan şi învăţase a ennta ri din gurft după metoda italiană. f.'ad frames' w Elfr-'' óta (c moştenise vioiciunea mantei sale) şedea la picioarele ei şid citea, sau etnd rinU I* pian Ipsoţindu-se cu vocea el plină și armonioasa- țarina era au admis ca grecii să ia parte la tratativele de pace, deci n’au suspendat ostilităţile. La Londra, prin urmare, blocul balcanic se menţine. Probabil însă că ei nu se va putea menţine decit pînă după încheerea păcei, după care crăpăturile vor ieşi din nou la iveală. In deosebi chestia Salonicului ameninţă să ia proporţii mari şi să devie mărul unui conflict grav, deoarece din toată atitudinea bulgarilor reiese că ei nu vor lăsa cu nici un preţ Salonicul în mina grecilor. Nestor O lămurire Pricinoi următoarele: Domnule director, Vă rog să aveţi amabilitatea a pune să se Insereze in ziarul d-voastră următoarele: Biserica de pe aversul medaliei bătută de Radivon cu ocazia semicentenarului azilului „Elena Doamna", nu-i, după cum crede d. I. I. C antacuzino, minăstirea Cotrocenilor, ci capela azilului, fundată de M. S. Regina In anul 1870. Primiţi, vă rog, domnule director, asigurarea deosebitei mele consideration. Adela Dr. Proca Directoarea Azilului Elena Doamna VIAŢA BUCUREŞTEANA LOGODNA Eri a avut loc la Piatra-Neamţ, în cerc restrîns, logodna d-soareî Elena N. Gusi cu d. N. loanin, deputat. Căsătoria se va celebra In Bucureşti In primele zile ale lunel Ianuarie. __ Dan Pedro ir! i mmm Da la clic I ca Prof. Finger dia Vi; nu Boli gcnUo«nrinare ilfilltioe şi Boli de piele Consult 2—5p. in. Duminica Stram. Bucureşti, Str. Doamnei »8 Dr. AKARASCH de la Facultatea din Pariament elev al profesorului Fournier Specialist in boale de Fiere şi Sifilitice (Lumeşti) Boalele pârului Calea Trilorie ISO (Ungă bis. Albă) Consult. 8—10 a. m. şi 2—5 p. m. Telefon 39/1 — Dr. Ottei Specializat la Paris şi Berlin in BOLI de STC3UIAR şi INTESTINE INTERNE Consul. 9—1 l a... şi ti- 8 p. m. 58, Strada Sfinţilor 59 De vânzare la d-nfil Albert Zwiebel, str. Brăduţii 36 bis, o colecţie complectă a Monitorului Oficial (cu dezbaterile Corpurilor legiuitoare) 2859—1010. — O colecţie de 490 medalii comemorative româneşti.Fiind chemat, d-l Zwiebel vine la domiciliul amatorilor, nespus de fericită şi cum nu avea copil, Elisabeta crn foarte sigură că va fi moştenitoarea tronului el Teribilă fu decilesamărirea ei, cînd împărăteasă desmierdînd-o, zise : — Eşti final ales fericita necunoscînd grijile şi chinurile domniei, nu le vei cunoaşte niciodată, viaţa ta va fi închinată plăcerilor şi — amorului adăogă ea mai încet. — Ce mult aşi fi dorit să mă pot consacra patrie!,‘exclamă în şoapte. Elisabeta, zilele mele trec monotone, fără nici un rost, ca şi ale unei femei fie negustor bogat care nu ştie decît să se inzorzoneze; ca sentiment, se poate asemui cu acela ce-l aî cînd stăpâneşti o mare împărăţie, a dispune de fericirea şi viaţa a milioane de inşi, a face fapte ce înscrie numele nostru In istoria ©* ternă a popoarelor. — AI frumoase ilueil dar uşor le-ai pierde cînd sf da ochi cu realitatea, zise ţarina oftînd. Noi sărman* ieruri nu ne naştem pentru a stăptni- ouma’. bărbați! stnt .ft&pGMtorf, ei ne robesc și v*S3AS auÂT. “ — Ba di»potrivă, zisa Elisabeta, dacă «șl fl eu pe ti », «sceptrul mi-ar împlini r Ten capri. ifi, iar pe bărbie? i-aşi face pe toţi aclavii mei. — Ca pe Sabin, zise încet ţarină-Elisabeta se roşi pină !« urechi «, tăcu. REZULTATUL examnului de magistrat stagiar Au reuşit la probele scrise la examenul de magistrat stagiar pentru judecătoriile de ocol următorii candidaţi în ordinea clasificărei: Mihăescu I. N„ PStărlăgeanu Al., Calmuschi V. I., Donici N. Plug., Săvescu Alex., Vasiliu G. Grigore, Vicol G., Apostolicii D. D., Beştelel Matei, Tătuşescu C., Cireş Oconel, Dobrescu M. S., Nicolescu Alex., Măgureanu M„ Baroncea B„ Manea St. B., Costescu N. T., Pavlu V., Borcan L., Crivăț B., Ionescu I. T., Corciovescu Paul. Teodorescu M. Gh., Merica C. V., Cerkez Emil. Mogoş I. N., Negreanu N„ Pioreanu A., Vrinceanu G. V., Popescu G. D„ Sfat M„ Vasîlescu St., Ionescu A. V., Moise F. G., Paraschivescu M., Apostol D. Gh., Bogos I. Budcov I. C., Constantinescu, A. Filip, Popovici G. Ion, Sulică I. Duţu, Dumitrescu I. I., Marinescu Ion, Nicolescu Pavel, Alexandrescu Oraţiu, Crăciunescu D. Petru, Marino N. C-tin, Popescu M. C-tin. şi acordurile sale Intr'o telegramă din Bucureşti către „Le Temps“ se spune că ultimele manifestaţiunî, extraordinare şi fără de precedent, organizate de Rusia în onoarea regelui Carol, nu pot să aibe alt scop decît să îndepărteze Romîniei orice neîncredere faţă de vecinii săi slavi de la apus şi de la miazăzi. Romînia s’a pretat acestor manifestaţiunî într'o largă măsură, deoarece, dacă ea caută sprijinul Austro-Ungariei, nu vrea însă să se lase dominată numai de această putere şi să devie o a doua Serbie. Romînia nu înţelege să se închidă într’un impas, ci ţine să-şi păstreze libertatea mişcărilor pentru a evolua după cum cer interesele sale, fără să considere înţelegerile sale actuale ca irevocabile, ca o haină a lui Nessus. UNIVERSITARE Preschimbarea cărţilor de student pe anul şcolar curent se va mai face pînă la 15 Decembrie cel mai tîrziu. Studenţii cari nu-şi vor preschimba carta In acest ultim termen ce li s’a mai acordat, nu vor putea fi înscrişi la examenele din sesiunile Ianuarie şi Iunie a. c. . Conferinţele de drept şi procedură penală vor fi făcute de d. conferenţiar dr. I. Vişoiu-Cornăţeanu în fiecare Luni şi Mercur! între orele 6 jum.—7 jum. seara cu studenţii anului al doilea de licenţă.* Ministerului instrucţiunii i s’a cerut de consiliul facultăţeî de drept ca să vină cu un proect de lege pentru crearea catedrei de drept roman care a fost omisă în proectiul de lege pentru crearea catedrelor în vederea doctoratului. CEREŢI Revista Modei — Crede-mă, continuă ţarina, să nu doreşti hermelinul decît ca o podoabă a frumuseţe! tale. Acum eşti vaselă şi fără griji, atunci ai şti ce sînt nopţile fără somn, cind din întuneric răsar fantome pentru a ne acuza. Ţarina se înfioră și adărogă: — Ajunge, eu nu sînt vinovată, dar sîngele vărsat de Birou, se înalţă spre mine, mă acuză și ameninţă să inăbuşească.Sunetele unei muzici zgomotoase smulseră pe nefericita ţarină din visurile ei îngrozitoare. — Soseşte cortegiul nupțial, exclamă marea ducesă sărind ca o fetiță zglobie spre ușa unui balcon. Țarina care era aproape paralizată de podagră și se mișca anevoe, fu transportată U* doni camerieri» (acești servitori nobili al suveranilor), cu fotoliul pe balcon pe cînd ceilalți curteni se așezară pe la ferestre. — Pentru prima oară »înt, de acord cu Un'on, zise ţarina, o crimă cm»e cea comisă de prințul Ga* Mei» ar merita o pedeapsă chiar mai «jigprâL — Dar e© » făcut î întrebă Eli* sabet« Petrovna. — A trecut î» străinătate, la regia catolică, răspunse ţarina cu indignare. Ași fi putut să pun să-l bată cu cnutul, sat) şi s-l trimet la Siberia, dar Birou earea foarte gin. Eri dimineaţă, la orele 5 şi jumătate, a încetat din viaţă la locuinţa sa din str. Mercur, cel maî de seamă arhitect al nostru, I. Mincu, profesor la şcoala de arhitectură. Distinsul profesor s’a îmbolnăvit acum doi ani în mod neaşteptat, de o gravă boală, de care nu s'a putut vindeca, cu toate ajutoarele date de cei mai iluştrii medici ai noştri. Acum o lună de zile, Mincu a fost trintit la pat. Cei din jurul lui au pierdut orice speranţă de a-l mai putea salva şi era dimineaţă, regretatul arhitect, şi-a dat ultima suflare. Vestea morţei arhitectului Mincu s’a răspîndit imediat în Capitală. La societatea arhitecţilor romîni şi la şcoala de arhitectură, unde s’au arborat drapele negre. Numeroşi arhitecţi, profesori ai şcoaleî de arhitectură şi prieteni şi cunoscuţi ai lui Mincu au fost erî după amiazi la locuinţa regretatului arhitect şi au depus cărţile de vizită. Arhitectul Mincu a urmat şcoala de bele-arte din Paris pe care a absolvit-o cu cea mai mare distincţiune. Dintre toţi arhitecţii cari a fi urmat la Paris, I. Mincu a fost singurul care, la toate concursurile a luat cele mai mari distincţiuni. Reîntors în ţară, distinsul arhitect, alături de dr. Ermil Pangrati şi Cerchez, a luptat pentru fănnţarea unei şcoli de arhitectură. In anul 1897, cînd şcoala de arhitectură a luat fiinţă, Mincu a fost numit profesor la secţiunea planurilor şi proectelor şi profesor şef al atelierelor de arhitectură. A muncit pentru ridicarea acestei şcoli ca nimeni altul. Cu toată grava boală de care suferea de aproape doi ani, Mincu nu şi-a întrerupt un singur moment activitatea sa ca profesor al şcoaleî. Regretatul arhitect, după cum am mai spus, a fost mulţi ani şi preşedinte al societăţii arhitecţilor romînî. In această calitate el a depus o activitate extraordinară pentru îngrădirea tuturor elementelor arhitectonice. S’a ocupat mult de arhitectura romînească şi în această direcţie a fost un adevărat artist. In lucrările sale, Mincu nu urmărea decît arta. Cu prilejul sărbătorire! marelui artist, d. Ermil Pangrati, vorbind despre I. Mincu, ca artist, a spus următoarele: „Mincu a fost şi este artistul. Nimic n’ar fi putut sâ-î schimbe firea şi să-i înjosească idealul. De aceea opera lui Mincu nu este vastă, nu se poate preţui prin însumarea milioanelor din devizuri, nici a sutelor de mii din tantieme. Opera lui Mincu reprezintă numai arta şi cinstea“. Distinsul artist s’a relevat şi în arhitectura funerară originală. Cele mai multe din cavourile de la Bellu au fost făcute de el. Dintre lucrările lui Mincu putem cita: Casa Lahovary, palatul administrativ din Galaţi, banca comerţului din Craiova, casa Lepădatu. I. Mincu a fost la înălţimea talentului său cînd a întocmit planul pentru palatul comunei Bucureşti, care este un capodoperă de arhitectură romînească. Printre arhitecţi, regretatul artist se bucura de foarte multe simpatii. La banchetul care s’a dat în luna octombrie în onoarea lui Mincu, au luat parte aproape ton arhitecţii din Bucureşti. Au ţinut atunci cuvîntări d-nii Ermil Pangrati, Al. Tzigara-Samurcaş, Socolescu, etc. Credem interesant de a reproduce cuvîntarea pe care regretatul arhitect a ţinut-o cu acel prilej : „Niciodată, domnilor, în viaţa mea —să mă credeţi — nu am fost aşa mişcat ca acuma şi nu am cuvinte ca să vă pot mulțumi. Elisabeta amintindu-și scena din ajun fu zguduită de un fior. — Biron, continuă, țarina, a născocit o pedeapsă foarte hazlie pentru a înjosi totdeodată casta nobilime! ruse care nu ne este prietenă. Ingimfatul prinț Galkcin a trebuit să se însoare cu o fată de spălătoreasă. Nu e frumos ? La această căsătorie a trebuit să trimeată cîteva perechi de însurăţel, toate naţiunile, împărăţie! noastre. Toţi au primit de la guvern costume naţionale şi după o plasă în comun şi un bal, Gulienn cu spălătoreasălui, va trebui să petreacă noaptea nunteî în palatul de ghiaţă.v Vor Îngheţă, zise Elisabeta speriată. — Li-se vor da blanuri şi perin! îndeajuns, zise ţarina. Vom avea de ce rnde. Iată-i sosesc. In fruntea cortegiului veneau muzicanţii. Tânăra pereche, prinţul, bărbat frumos, de patruzeci de ani, mireasa, o fată frumoasă din nopor îmbrăcată ijin ordinul ţarinei, cu o blană ecumps, 4« nici n’ar fi crezut cineva că era spălătoreasă, veneatj cocoţaţi P« un elefant acoperit c» blănuri,poî pnin fi perechile celelalte în ec« irnnii- U ’ naţionale, în 1: ,ta‘ ti ! «no de persoane, din toate napopulităţile imperiului moscovit. Nu lipseau nici maloruşii cu căciulile ir mari ei negre, nici baechiri! In cam Aorsia e delicios „Eu m’am crezut totdeauna singur şi am zis: fie şi singur dacă soarta vrea aşa. Azi văd că nu am fost singur şi vă mulţumesc. „Şcoală romînească în meseria mea, eu n’am învăţat. Puţinul, foarte puţinul, ce ştii, l’am învăţat prin lume, departe. „Cînd m’am reîntors în ţară, n’am lucrat pentru parale. Şi singur cum mă simţeam, am răscolit şi am cercetat: o bisericuţă, o casă veche şi alte vechituri, „fleacuri d’astea“ şi am crezut că se poate face ceva din parale cu ele. „Ele în ochii mei erau ca nişe rădăcini sănătoase ale unui arbore rupt de furtună şi am încercat să pui altoiul meu pe ele. Azi, spre bătrîneţe, văd că altoiul s’a prins, că a dat lăstare şi cred că ele vor ajunge departe“. Regretatul arhitect, va fi înmormîntat, azi, după amiază, la cimitirul Bellu. Vor vorbi: d. Pangratti din partea şcoalei de arhitectură şi d. Socolescu, din partea societăţei arhitecţilor. _ _ Interview cu un artist celebru Nick Winter a revenit în Capitală. Cine ar fi rezistat acestei ştiri fără să caute să-l cunoască și să-î vorbească ? Detectivul cu renume universal In lumea rolurilor atît de gustate, este intr’adevăr un artist desăvîrșit și o convorbire cu d-sa nu poate fi decît plăcută și interesantă. — Vă atr^e Capitală noastră, iu e așa, d-le Winter? — Da, căci am găsit aci numeroşi admiratori şi o ţară din cele maî plăcute. Am renunţat la numeroase angajamente în străinătate, vă citez numai angajamentul la Wintergarden din Berlin, ca să maî pot sta cîteva zile în frumoasa d-voastră Capitală. Ţin să răsplătesc, pe admiratori! mei cu cîteva reprezentaţii unice. Este adevărat că am maî apărut, pe o scenă din Bucureşti, dar din diferite împrejurări nu am putut să dau toată măsura artei şi talentului pe cari ţin să le arăt bucureştenilor. . — Cu alte cuvinte voiţi să ne dezvăluiţi tot misterul marilor succese ce obţineţi ? — De acord. Am la dispoziţie scena teatrului Bulevard, pe care sunt sigur că voia reuşi să joc nestinarherit dînd astfel prilej publicului t.voara, atât de cunoscător în ale artei, să asiste la cîteva reprez 'ntaţiî excepţionale, în cari voia apare în persoană, în carne şi în oase, în toate rolurile mari pe cari le-am creat pînă acum şi cari afi făcut în puţin timp înconjurul lume! întregi. Pregătesc în acelaş timp şi o mare surpriză asupra căreia să-mi permiteţi a fi discret. — Nu-mî puteţi indica de pe acum un rol principal în care veţi apărea acum pe scena teatrului Bulevard? — împreuna cu cîteva elemente de tanele roşii, moldoveni cu cojoace lungi şi albe ca nişte turci, bulgari, albanezi, arnăuţi, buchari, tătari, perşi, calmuci, chirchizi, samoezi, greci, cazaci *nu Ural şi de la mareă Neagră, unguri, armeni, nemţi, ţigani, indieni, tu vaci, nogaezi, turcomani, ostiaci. Unii călăreaţi pe cămile, tunguşii pe reni, cei din Omtceatka aveau sănii trase de cîini, pe cînd alţii aveaui sănii cuboi şi chiar cu porci. Se duceau prin străzile principate din Petersburg spre şcoala de călărie înfiinţată de Biron, unde 11-seară un ospăţ pe socoteala ţarinei, fie ce naţiune avea bucatele ei preferite. Apoi urma balul unde fiece pereche avea să joace dansul ei naţional. Acest amestec de figuri şi de costume era un spectacol ciudat cum numai Rusia putea oferi. Apoi tinerii căsătoriţi aveau să fii duş! la palatul de ghiaţă şi păţiți cu sentinele ca să nu poată pleca pînă dimineața. Cînd marea ducesă obosită 49 spectacolul la care asist&ae, voi să «9 întoarcă acasă, lipsa* Subin. In zadar întrebă pe toată lumea despre el. Nimeni nu-1 văzuse. Un vizit ifi al țarinei iî luase locul pe mi șl romhii pe Elisabeta la pa.lat.il al. A doua zi dimineața prima eî întrebare fu: — Und« • Subin T mare valoare artistică voiu prezintă, marelui public lucrarea minunată ’■ „l'As de tréfle“ Sn care am o crea. ' tiune de care, iertați-mi nemodestia., eu mă declar mîndru. Am mai jucat această piesă la d-voastră. Regret că împrejurări independente de vo- , ința mea ați făcut să nu pot da de- ’ cit foarte puțin din această capodoperă care este „l’As de trefle“. De data asta pe scena teatrului Bulevard, se va vedea cît de îndreptățit sînt cînd spun că ,J’As de tréfle" este o operă superioară, unică în felul el- Voiu juca în persoană eu şi colegii mei cari şi-au creat un nu-me in lumea artistică şi vă asigur că reprezentaţia noastră va face epocă in viaţa teatrală a Bucureştilor. „ Ţin să dau o lovitură d© artist d© care bucureşteniî să-şi aducă aminte cu plăcere Intotdeauna. Mă prezint cu un program bogat, voia reim, i prospăta toate rolurile, dar absolut toate cît© am creat pînă acum şi voia creia pe scena teatrului Bulevard altele noul. * După ce am asigurat pe celebrul ‘ Nick Winter că arta lui va fi preţuită şi la noi tot aşa ca şi în marile centre europene în care este atît de admirat şi iubit, maie despărţit de marele artist ducînd cu mine impresiunea covîrşitoare pe care o face Nick Winter asupra acelora care au avut fericirea să cunoască personal. Am mulţumit dlui Schăffer, directorul case! Pathé Fréres din Ca-' pitală, pentru amabilitatea deosebi-* tă ce a avut de a-mi înlesni, în chiar cabinetul d-sale, o convorbire cu ce-, lebrul Nick Winter, asigurîndu-1 și, pe d-sa de recunoştinţa publicului , Capitale! pentru fericita inspiraţie , de a ni-1 prezenta pe Nick Winter în carne şi oase pe scena teatrului Bulevard. ___ _ Rep. IMJPIÎNÎ Duminică 9 Decembrie a. c. orele 9 ^ seara, se va face inaugurarea conferinţelor Ateneului român pe anul 1912-913. D. profesor dr. C. I. Istrati va ţin© conferinţa sa: „Rolul cultural al ro- mtnilor In Orientul Europe!“. Intrarea liberă. In loji se plăteşte 1 lefi de persoană. Duminică 9 col., orele 3 p. m., la întrunirea „Cercului cultural feme- , nin" al societăţei „Căminul Romînesc“ din strada Termopile (biserica Popa Rusu), d-na Maria Belu Palade va (ine o conferinţă despre: „Formarea Caracterului’“ Toate persoanele care se interesează de mişcarea culturală femenină, sunt invitate să asiste la această conferinţă. DON QUICHOTTE, celebra operă a lu! Cervantes, a avut succesul aşteptat. Interpretată într’un mod magistral intr'un cadru bogat şi real a fost aplaudat de numerosul public care umplea era cocheta sală a cinematografului „LUX“ din str. Doamnei- ' ' Astă-seară, Vineri, orele 9 seara, d. Mihail Paşcanu, profesor universitar, va vorbi la cercul comercial, industrial şi financiar din palatul Camerei de comerţ, în faţa membrilor corpului absolvenţilor şcoalelor su- perioare de comerţ, despre: „Organizarea negustorilor în trecut pînă în secolul XIX, cuprinsă sub denumirea Sfatul negustoresc". Aveţi cele mai mari şanse de ctştig, cumpărând lozuri de clasa l-a, la colectura Felis Grun, Bucureşti, strada Academiei Na L Sucursala In calea Griviţei 112. D. colonel Bodea, şeful biroului de informaţiuni care a fost numit în comisia de remontă de la Cislău, a sest azi în Capitală. La Paris unul din cele mai cerute articole In bijuterie este acum bră„ţara, modele noi şi bogate la Fraţii Roller, Smirdan 35, foi 6 Decembrie cor., a avut loc cununia religioasă a d-reî Florica Dol-jan cu d. locotenent loan larca din batalionul de căi ferata Formalităţile pentru scutiri de vamă şi obţinere de avantaje pe baza legei de Incurajare a industriei naţionale se fac de către „Informatorul“, birou de information administrative al ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa". A se adresa d-lui B. Sepeanu licenţiat In drept, directorul biroului Bucureşti, Palatul „Adevărului", str. Sărindar No. 9. Telefon «9/3. D. dr. Mezincescu, profesor de higiena la facultatea de medicină din Iaşi, a fost delegat cu conducerea măsurilor pentru preintîmpinarea holerei. -----— 9 iî C — Nu s’a mai întors de elî. ÎI se răspunse. Marea ducesă îşi trimese servitorii în toate părţile, fugarul fu căutat prin cazărmi şi prin circiumi, pe străzi şi la palatul de ghiaţă. Dar toate cercetările fură zadarnice, nu putu fi găsit. Elisabeta se adresă apoi «i poliţiei, dar nici astfel nu putu fi regăsit. Foarte tristă veni Elisabeta intr’o seară la ţarina,ea îngrijată, par! foarte mâhnită — Mi-am pierdut talmaV»trai, zise Elisabeta oftînd. — Pe grenadiru* cei frame« t Cum îl chema? •— Subin. — Da, Subin, zise ţarina încet, credi că trebue să fiî mulțumită că ai scăpat de dineul. — Da, dacă ai şti ce soartă a avut, răspunse ducesa, poate că a fost asasinat. — Liniştește-te, zise ţarina zîmbind, trăeşte și e foarte sănătos. — Unda ? Unda e ? . — Subin e «nu departe acum, pe drum apr* Siberia. — La Siberi»? D-vule ce - a comis? exclami Elisabeta. — A fost brutal față de tine, coliba mea, atît nu e deajuns ? — Dar mi-a fost drag, şopti Elîsebeta . . I vr* res fia Er î nt dr nu *i 1*1 !J rsfe amort. 1903 mu 4 I il Lenta internă fi% Cm. »sroritli „ N. \\mm\i Bonuri rurale Ser. func. rur. * «» » _ * , urb. B. .* . . lași Ac. B. Naţională , , Agricola „ . laţii Era. , B-ca Romin Cor. val. anstr. Măr. germane Ban. franceze —„ italiene , rubl. hîrtii sau Onmpii 8075 91176 861 101125 93125 98175 98 175 9097 12S0 932 51150 IncepSnd de Duminici, 9 Decembrie, „Dimineaţa“ va publica, sub titlul Gârneţul unui Gonspondent — In lagărul bulgar — interesante note şi impresii culese de redactorul nostru I. ROSENTHAL-WESTNIK, pe cîmpul de luptă unde fusese atașat, în timpul campaniei turco-bulgare, pe lîngă armata II-a a Bulgariei sub comanda generalului Ivanoff. Moartea arhitectului I. Mineu de rău* *