Adevěrul, decembrie 1912 (Anul 25, nr. 8343-8371)

1912-12-08 / nr. 8350

Simbata 3 decembrie 1912 A­VFRUL Binode de Teatru SPLENDIDE DE PIELE, DE SIDEF ou si făs*ă mâner lentilele cele mai fine se găsesc la LA­RI UM Wir D«minel »7 ou si Mr. OCU LEMNE DE FOC TAETE CER sl FAG - GREUTATE GARANTATA LIFEBATB PROMPT fi TR A VftPOBT ATS LA DOMICILIU «a —SOCIETATE IN— COMANDrrA București Calea Rahovei No« 280 Telefon 88/70 —­­ Se prime«» comenzi și 1» magazinei# 1 Frații Rossin, Str. Decebal No. 8­ Telefon 27/18—Sebastian I. Rossin, Str. Sf. Nicolae Șelari, 4—Luna Park, încălțăminte, str. Carol 6 — și la Postivăna „Avântul* Frédéric, Sir. Lipscani No. II, Telefon 24/25. „Avântul* FOITA ZIARULUI „ADEVERUL1 4) Țarina Elisabeta ■ Cruzime si Amor« (Mare roman istoric al împărăteselor Rusiei) Antit­­tism primar institut De Optică medicali pentru alegerea, compunerea şi pro­curarea de OCHELARI sub direcţiunea ştiinţifica a d-lui dr.George D. Fischer Str. Doamnei 27—TiWn 1111 Consnttaţiuni fără plată numai pen*­tru alegerea ochelarilor cari, se cum­pără ui Gcalarium şi în cazurile nor» 'iale, aaicăin acea nu estenevoe de o cuminare mai inaelungati de la n­ord ) Boii prov­enite din râceahu®­­ TUsea,Cafarele. Influenţa, alinii o înlătură muH apetisantu. şi plăcut or (SiroliSMeJ cel mai bun mijloc de pază contra floar e/o dtPUmim. Do, Re, Mi Cea mai bună metodă de piano, ain» gura după care copii Învaţă cu uşu­rinţă. Preţul 3,75, în provincie franco ei 425. . Adresaţi comandele la Mgaziniu KAN FEDER Bucureşti CAPITOLUL 1l DOUA PRINCESS 81 UN DDU­­NADIl­ şi ce frumoasă eşti, MaSa ce pe noi ne --iub­ute, te face şi mai fru­moasă. Ah, cînd eram şi ©U tîn&rR ca tin*\ j Si cum iţi mai est©, întrebă EU­­«abeta. sper că ţi-e mai bine. .. F.'nî bine, dar nu bine, oh, mlW- sra, zise ţarina oftînd s­ănătoasă, te-aşî invidia fi dragă, oa ir 'adevăr pe fraţ» incaşă wrnitru evhtua şi ei, pti eea ca împărăteasa amabilitate. Deşi Ana Caterinci­­, mama Etisabeteî, olre nit BANCA SI SCHIMB M. FINKELS Bucoreşti, Sir* Lipsetnf No 10 isi! filat Didi Bănuia pDH* 1, h nil Cursul pe ziua Ac ? Decembrie Juie­ (j­­il log — -fi 275 -Pliitim cupoanele de Rentă f »/* Ext expir te s ipr. lanomrie 1013 Sără nici un st asLnunt. SE CAUTft o menajeră între 36—35 ani, care să priceapă bine și la cusut pentru o casă mare. Adresa: D-nei F. la «iar. știuse nici a citi, nici a scrin, lftsîpd să fie iscălite actele în numele ei. A­­na învăţase abia tîrziu la tijterdam a citi şi a se iscăli. Ctt de mult preţuia dînsa cultura dovedeşte un ucaz al ei din anul 1727, care obliga pe toţi tinerii nobili să In­­veţe a citi, a acria, a socoti şi a dam­a. Jîfiaftbeta cunoştea toate aceste: dans« « o bacantă Unără, citea, scria, vorbea rusele şi newţaşa, ba ch!»r ei puţin franţuzeşte, avea no­ţiuni de istorie şi geografie, nunta mai ales bine la plan şi învăţase a ennta ri din gurft după metoda italiană. f.'ad frames' w Elfr-'' óta (c moştenise vioiciunea mantei sale) şe­dea la picioarele ei şid citea, sau etnd rinU I* pian Ipsoţindu-se cu vo­cea el plină și armonioasa- țarina era au admis ca grecii să ia parte la tratativele de pace, deci n’au sus­pendat ostilităţile. La Londra, prin urmare, blocul balcanic se menţine. Probabil însă că ei nu se va putea menţine decit pînă după încheerea păcei, după care crăpăturile vor ieşi din nou la iveală. In deosebi chestia Salonicu­lui ameninţă să ia proporţii mari şi să devie mărul unui conflict grav, de­oarece din toată atitudinea bul­garilor reiese că ei nu vor lăsa cu nici un preţ Salonicul în mina gre­cilor. Nestor O lămurire Pricinoi următoarele: Domnule director, Vă rog să aveţi amabilitatea a pune să se Insereze in ziarul d-voa­­stră următoarele: Biserica de pe aversul medaliei bă­tută de­­ Radivon cu ocazia semi­centenarului azilului „Elena Doam­na", nu-i, după cum crede d. I. I. C antacuzino, minăstirea Cotroceni­­lor, ci capela azilului, fundată de M. S. Regina In anul 1870. Primiţi, vă rog, domnule director, asigurarea deosebitei mele conside­ration­. Adela Dr. Proca Directoarea Azilului Elena Doamna VIAŢA BUCUREŞTEANA LOGODNA Eri a avut loc la Piatra-Neamţ, în cerc restrîns, logodna d-soareî E­­lena N. Gusi cu d. N. loanin, deputat. Căsătoria se va celebra In Bucureşti In primele zile ale lunel Ianuarie. __ Dan Pedro ir! i mmm Da la clic I ca Prof. Finger dia Vi; nu Boli gcnUo«nrinare ilfilltioe şi Boli de piele Consult 2—5p. in. Duminica S­tram. Bucureşti, Str. Doamnei »8 Dr. A­­KARASCH de la Facultatea din Paria­ment elev al profesorul­ui Fournier Specialist in boale de Fiere şi Sifilitice (Lumeşti) Boalele pârului Calea Tr­ilorie ISO (Ungă bis. Albă) Consult. 8—10 a. m. şi 2—5 p. m. T­elefon 39/1 — Dr. Ottei Specializat la Paris şi Berlin in BOLI de STC3UIAR şi INTESTINE INTERNE Consu­l. 9—1 l a.­­­.. şi ti- 8 p. m. 58, Strada Sfinţilor 59 De vânzare la d-nfil Albert Zwiebel, str. Brăduţii 36 bis, o colecţie complectă a Moni­torului Oficial (cu dezbaterile Corpu­rilor legiuitoare) 2859—1010. — O co­lecţie de 490 medalii comemorative româneşti.Fiind chemat, d-l Zwiebel vine la domiciliul amatorilor, nespus de fericită şi cum nu avea copil, Elisabeta crn foarte sigură că va fi moştenitoarea tronului el Teribilă fu deci­­lesamărirea ei, cînd împărăteasă desmierdînd-o, zise : — Eşti final ales fericita necunos­­cînd grijile şi chinurile domniei, nu le vei cunoaşte niciodată, viaţa ta va fi închinată plăcerilor şi — amo­rului adăogă ea mai încet. —­ Ce mult aşi fi dorit să mă pot consacra patrie!,‘exclamă în şoapte. Elisabeta, zilele mele trec monoto­ne, fără nici un rost, ca şi ale unei femei fie negustor bogat care nu ştie decît să se inzorzoneze; ca sen­timent, se poate asemui cu acela ce-l aî cînd stăpâneşti o mare împă­răţie, a dispune de fericirea şi viaţa a mil­ioane de inşi, a face fapte ce înscrie numele nostru In istoria ©* ternă a popoarelor. — AI frumoase ilueil dar uşor le-ai pierde cînd sf da ochi cu rea­litatea, zise ţarina oftînd. Noi sărman* ieruri nu ne naştem pentru a stăptni- ouma’. bărbați! stnt .ft&pGMtorf, ei ne robesc și v*­­S3AS auÂT. “ — Ba di»­potrivă, zisa Elisabeta, dacă «șl fl eu pe ti », «sceptrul mi-ar împlini r Ten capri. ifi, iar pe bărbie? i-aşi face pe toţi aclavii mei. — Ca pe Sabin, zise încet ţarină-Elisabeta se roşi pină !« urechi «, tăcu. REZULTATUL exam­nului de magistrat stagiar Au reuşit la probele scrise la exa­menul de magistrat stagiar pentru ju­decătoriile de ocol următorii candi­daţi în ordinea clasificărei: Mihăescu I. N„ PStărlăgeanu Al., Calmuschi V. I., Donici N. Plug., Să­­vescu Alex., Vasiliu G. Grigore, Vicol G., Apostolicii D. D., Beştelel Matei, Tătuşescu C., Cireş Oconel, Dobrescu M. S., Nicolescu Alex., Măgureanu M„ Baroncea B„ Manea St. B., Cos­­tescu N. T., Pavlu V., Borcan L., Cri­văț B., Ionescu I. T., Corciovescu Paul. Teodorescu M. Gh., Merica C. V., C­er­­kez Emil. Mogoş I. N., Negrea­nu N„ Pior­eanu A., Vrinceanu G. V., Po­pescu G. D„ Sfat M„ Vasîlescu St., Io­­nescu A. V., Moise F. G., Paraschi­­vescu M., Apostol D. Gh., Bogos I. Bu­­d­cov I. C., Constantinescu, A. Filip, Popovici G. Ion, Sulică I. Duţu, Dumi­­trescu I. I., Marinescu Ion, Nicolescu Pavel, Alexandrescu Oraţiu, Crăciu­­nescu D. Petru, Marino N. C-tin, Po­­pescu M. C-tin. şi acordurile sale Intr'o telegramă din Bucureşti către „Le Temps“ se spune că ulti­mele m­anifestaţiunî, extraordinare şi fără de precedent, organizate de Rusia în onoarea regelui Carol, nu pot să aibe alt scop decît să înde­părteze Romîniei orice neîncredere faţă de vecinii săi slavi de la apus şi de la miazăzi. Romînia s’a pretat acestor mani­­festaţiunî într'o largă măsură, de­oarece, dacă ea caută sprijinul Aus­­tro-Ungariei, nu vrea însă să se lase dominată numai de această pu­tere şi să devie o a doua Serbie. Romînia nu înţelege să se închidă într’un impas, ci ţine să-şi păstreze libertatea mişcărilor pentru a evo­lua după cum cer interesele sale, fără să considere înţelegerile sale actuale ca irevocabile, ca o haină a lui Nessus. UNIVERSITARE Preschimbarea cărţilor de student pe anul şcolar curent se va mai face pînă la 15 Decembrie cel mai tîrziu. Studenţii cari nu-şi vor preschimba carta In acest ultim termen ce li s’a mai acordat, nu vor putea fi înscrişi la examenele din sesiunile Ianuarie şi Iunie a. c. . Conferinţele de drept şi procedură penală vor fi făcute de d. conferenţiar dr. I. Vişoiu-Cornăţeanu în fiecare Luni şi Mercur! între orele 6 jum.—7 jum. seara cu studenţii anului al doi­lea de licenţă.* Ministerului instrucţiunii i s’a cerut de consiliul facultăţeî de drept ca să vină cu un proect de lege pentru crea­rea catedrei de drept roman care a fost omisă în proectiul de lege pentru crearea catedrelor în vederea doctora­tului. CEREŢI Revista Modei — Crede-mă, continuă ţarina, să nu doreşti hermelinul decît ca o po­doabă a frumuseţe! tale. Acum eşti vaselă şi fără griji, atunci ai şti ce sînt nopţile fără somn, cind din în­tuneric răsar fantome pentru a ne acuza. Ţarina se înfioră și adărogă: — Ajunge, eu nu sînt vinovată, dar sîngele vărsat de Birou, se înal­ţă spre mine, mă acuză și ameninţă să inăbuşească.Sunetele unei muzici zgomotoase smulseră pe nefericita ţarină din visurile ei îngrozitoare. — Soseşte cortegiul nupțial, ex­clamă marea ducesă sărind ca o fe­tiță zglobie spre ușa unui balcon. Țarina care era aproape parali­zată de podagră și se mișca anevoe, fu transportată U* doni camerieri» (acești servitori nobili al suverani­lor), cu fotoliul pe balcon pe cînd ceilalți curteni se așezară pe la fe­restre. — Pentru prima oară »înt, de a­­cord cu Un­'on, zise ţarina, o crimă cm»­e cea comisă de prințul Ga* Mei» ar merita o pedeapsă chiar mai «jigprâL — Dar e© » făcut î întrebă Eli* sabet« Petrovna. — A trecut î» străinătate, la re­gia catolică, răspunse ţarina cu indignare. Ași fi putut să pun să-l bată cu cnutul, sat) şi s-l trimet la Siberia, dar Birou eare­a foarte gin. Eri dimineaţă, la orele 5 şi ju­mătate, a încetat din viaţă la lo­cuinţa sa din str. Mercur, cel maî de seamă arhitect al nostru, I. Min­­cu, profesor la şcoala de arhitec­tură. Distinsul profesor s’a îmbolnăvit acum doi ani în mod neaşteptat, de o gravă boală, de care nu s'a putut vindeca, cu toate ajutoarele date de cei mai iluştrii medici ai noştri. Acum o lună de zile, Mincu a fost trintit la pat. Cei din jurul lui au­ pierdut orice speranţă de a-l mai putea salva şi era dimineaţă, regretatul arhitect, şi-a dat ultima suflare. Vestea morţei arhitectului Mincu s’a răspîndit imediat în Capitală. La societatea arhitecţilor romîni şi la şcoala de arhitectură, unde s’au arborat drapele negre. Numeroşi arhitecţi, profesori ai şcoaleî de arhitectură şi prieteni şi cunoscuţi ai lui Mincu au­ fost erî după amiazi la locuinţa regretatu­lui arhitect şi au­ depus cărţile de vizită. Arhitectul Mincu a urm­at şcoala de bele-arte din Paris pe care a absolvit-o cu cea mai mare dis­­tincţiune. Dintre toţi arhitecţii cari a fi ur­mat la Paris, I. Mincu a fost sin­gurul care, la toate concursurile a luat cele mai mari distincţiuni. Reîntors în ţară, distinsul arhitect, alături de dr. Ermil Pangrati şi Cerchez, a luptat pentru făn­nţa­­rea unei şcoli de arhitectură. In anul 1897, cînd şcoala de ar­hitectură a luat fiinţă, Mincu a fost numit profesor la secţiunea planu­rilor şi proectelor şi profesor şef al atelierelor de arhitectură. A muncit pentru ridicarea acestei şcoli ca nimeni altul. Cu toată grava boală­ de care suferea de aproape doi ani, Mincu nu şi-a întrerupt un singur moment activitatea sa ca profesor al şcoaleî. Regretatul arhitect, după cum am mai spus, a fost mulţi ani şi preşe­dinte al societăţii arhitecţilor ro­­mînî. In această calitate el a depus o activitate extraordinară pentru îngrădirea tuturor elementelor ar­hitectonice. S’a ocupat mult de arhitectura rom­înească şi în această direcţie a fost un adevărat artist. In lucră­rile sale, Mincu nu urmărea decît arta. Cu prilejul sărbătorire! marelui artist, d. Ermil Pangrati, vorbind despre I. Mincu, ca artist, a spus următoarele: „Mincu a fost şi este artistul. Nimic n’ar fi putut sâ-î schimbe fi­rea şi să-i înjosească idealul. De aceea opera lui Mincu nu este va­stă, nu se poate preţui prin însu­marea milioanelor din devizuri, nici a sutelor de mii din tantieme. Ope­ra lui Mincu reprezintă numai ar­ta şi cinstea“. Distinsul artist s’a relevat­ şi în arhitectura funerară originală. Ce­le mai multe din cavourile de la Bellu au fost făcute de el. Dintre lucrările lui Mincu putem cita: Casa Lahovary, palatul admi­nistrativ din Galaţi, banca comer­ţului din Craiova, casa Lepădatu. I. Mincu a fost la înălţimea ta­lentului său cînd a întocmit pla­nul pentru palatul comunei Bucu­reşti, care este un capod­operă de arhitectură romînească. Printre arhitecţi, regretatul ar­tist se bucura de foarte multe sim­patii. La banchetul care s’a dat în luna octombrie în onoarea lui Min­cu, au luat parte aproape ton ar­hitecţii din Bucureşti. Au­ ţinut a­­tunci cuvîntări d-nii Ermil Pan­grati, Al. Tzigara-Samurcaş, Soco­­lescu, etc. Credem interesant de a repro­duce cuvîntarea pe care regreta­tul arhitect a ţinut-o cu acel pri­lej : „Niciodată, domnilor, în viaţa mea —să mă credeţi — nu am fost aşa mişcat ca acuma şi nu am cu­vinte ca să vă pot mulțumi. Elisabeta amintindu-și scena din ajun fu zguduită de un fior. — Biron, continuă, țarina, a năs­cocit o pedeapsă foarte hazlie pen­tru a înjosi totdeodată casta nobili­me! ruse care nu ne este prietenă. Ingimfatul prinț Galkcin a trebuit să se însoare cu o fată de spălăto­reasă. Nu e frumos ? La această că­sătorie a trebuit să trimeată cîteva perechi de însurăţel, toate naţiunile, împărăţie! noastre. Toţi au primit de la guvern costume naţionale şi după o plasă în comun şi un bal, Gu­lienn cu spălătoreasă­­lui, va trebui să petreacă noaptea nunteî în pala­tul de ghiaţă.­­v Vor Îngheţă, zise Elisabeta spe­riată. — Li-se vor da blanuri şi perin! îndeajuns, zise ţarina. Vom avea de ce rnde. Iată-i sosesc. In fruntea cortegiului veneau mu­zicanţii. Tânăra pereche, prinţul, bărbat frumos, de patruzeci de ani, mirea­sa, o fată frumoasă din nopor îm­brăcată ijin ordinul ţarinei, cu o blană ecumps, 4« nici n’ar fi crezut cineva că era spălătoreasă, veneatj cocoţaţi P« un elefant acoperit c» blănuri,­­poî p­­nin fi perechile celelalte în ec« irnn­ii- U ’ naţionale, în 1: ,ta‘ ti ! «no de persoane, din toate napopu­­lităţile imperiului moscovit. Nu lip­­seau nici maloruşii cu căciulile ir mari ei negre, nici baechiri! In cam­­ Aorsia e delicios „Eu m’am crezut totdeauna sin­gur şi am zis: fie şi singur dacă soarta vrea aşa. Azi văd că nu am­ fost singur şi vă mulţumesc. „Şcoală rom­înească în meseria mea, eu n’am învăţat. Puţinul, foar­te puţinul, ce şti­i, l’am învăţat prin lume, departe. „Cînd m’am reîntors în ţară, n’am lucrat pentru parale. Şi sin­gur cum mă simţeam, am răscolit şi am cercetat: o bisericuţă, o ca­să veche şi alte vechituri, „flea­curi d’astea“ şi am crezut că se poate face ceva d­in parale cu ele. „Ele în ochii mei erau ca nişe ră­dăcini sănătoase ale unui arbore rupt de furtună şi am încercat să pui altoiul meu pe ele. Azi, spre bă­­trîneţe, văd că altoiul s’a prins, că a dat lăstare şi cred că ele vor a­­junge departe“. Regretatul arhitect, va fi înmor­­m­întat, azi, după amiază, la cimi­tirul Bellu. Vor vorbi: d. Pangratti din partea şcoalei de arhitectură şi d. Soco­­lescu, din partea societăţei arhitec­ţilor. _ _ Interview cu un artist celebru Nick Winter a revenit în Capitală. Cine ar fi rezistat acestei ştiri fără să caute să-l cunoască și să-î vor­bească ? Detectivul cu renume universal In lumea rolurilor atît de gustate, este intr’adevăr un artist desăvîrșit și o convorbire cu d-sa nu poate fi decît plăcută și interesantă. — Vă atr^e Capitală noastră, i­u e așa, d-le Winter? — Da, căci am găsit aci numeroşi admiratori şi o ţară din cele maî plăcute. Am renunţat la numeroase angajamente în străinătate, vă ci­tez numai angajamentul la Winter­garden din Berlin, ca să maî pot sta cîteva zile în frumoasa d-voastră Capitală. Ţin să răsplătesc, pe admi­ratori! mei cu cîteva reprezentaţii u­­nice. Este adevărat că am maî apă­rut, pe o scenă din Bucureşti, dar din diferite împrejurări nu am pu­tut să dau toată măsura artei şi ta­lentului pe cari ţin să le arăt bu­­cureştenilor. . — Cu alte cuvinte voiţi să ne dez­văluiţi tot misterul marilor succese ce obţineţi ? — De acord. Am la dispoziţie sce­na teatrului Bulevard, pe care sunt sigur că voia reuşi să joc nestin­­arherit dînd astfel prilej publicului t.voa­ra, atât de cunoscător în ale artei, să asiste la cîteva reprez '­nta­­ţiî excepţionale, în cari voia apare în persoană, în carne şi în oase, în toate rolurile mari pe cari le-am creat pînă acum şi cari afi făcut în puţin timp înconjurul lume! întregi. Pregătesc în acelaş timp şi o mare surpriză asupra căreia să-mi permi­teţi a fi discret. — Nu-mî puteţi indica de pe acum un rol principal în­ care veţi apărea acum pe scena teatrului Bulevard? — împreuna cu cîteva elemente de tanele roşii, moldoveni cu cojoace lungi şi albe ca nişte turci, bulgari, albanezi, arnăuţi, buchari, tătari, perşi, calmuci, chirchizi, samoezi, greci, cazaci *n­u Ural şi de la mareă Neagră, unguri, armeni, nemţi, ţi­gani, indieni, tu vaci, nogaezi, tur­­comani, ostiaci. Unii călăreaţi pe cămile, tunguşii pe reni, cei din O­mtceatka aveau sănii trase de cîini, pe cînd alţii a­­veaui sănii cu­­boi şi chiar cu porci. Se d­uceau prin străzile principa­te din Petersburg spre şcoala d­e că­lărie înfiinţată de Biron, unde 11-se­ară un ospăţ pe socoteala ţarinei, fie ce naţiune avea bucatele ei prefe­rite. Apoi urma balul unde fie­ce pere­che avea să joace dansul ei naţional. Ace­st amestec de figuri şi de cos­tume era un spectacol ciudat cum numai Rusia putea oferi. Apoi tinerii căsătoriţi aveau să fii duş! la palatul de ghiaţă şi păţiți cu sentinele ca să nu poată pleca pînă dimineața. Cînd marea ducesă obosită 49 spectacolul la care asist&ae, voi să «9 întoarcă acasă, lipsa* Subin. In zadar întrebă pe toată lumea despre el. Nimeni nu-1 văzuse. Un vizit ifi al țarinei iî luase locul pe mi șl rom­hii­­ pe Elisabeta la pa.­lat.il al. A doua zi dimineața prima eî în­trebare fu: — Und« • Subin T mare valoare artistică voiu prezintă, marelui public lucrarea minunată ’■ „l'As de tréfle“ Sn care am o crea. ' tiune de care, iertați-mi nemodestia., eu mă declar mîndru. Am mai jucat această piesă la d-voastră. Regret că împrejurări independente de vo- , ința mea ați făcut să nu pot da de- ’ cit foarte puțin din această capo­­d­o­­peră care este „l’As de trefle“. De data asta pe scena teatrului Bule­vard, se va vedea cît de îndreptățit sînt cînd spun că ,J’As de tréfle" este o operă superioară, unică în felul el- Voiu juca în persoană eu şi colegii mei cari şi-au creat un nu-­­­me in lumea artistică şi vă asigur că reprezentaţia noastră va face e­­pocă in viaţa teatrală a Bucureşti­lor. „ Ţin să dau o lovitură d© artist d© care bucureşteniî să-şi aducă aminte cu plăcere In­totdeauna. Mă prezint cu un program bogat, voia reim, i prospăta toate rolurile, dar absolut toate cît© am creat pînă acum şi voia creia pe scena teatrului Bule­vard altele noul. * După ce am asigurat pe celebrul ‘ Nick Winter că arta lui va fi preţui­tă şi la noi tot aşa ca şi în marile centre europene în care este atît de admirat şi iubit, m­aie despărţit de marele artist ducînd cu mine impre­­siunea covîrşitoare pe care o face Nick Winter asupra acelora care au avut fericirea să cunoască perso­nal. Am mulţumit dlui Schăffer, di­rectorul case! Pathé Fréres din Ca-' pitală, pentru amabilitatea deosebi-* tă ce a avut de a-mi înlesni, în chiar cabinetul d-sale, o convorbire cu ce-, lebrul Nick Winter, asigurîndu-1 și, pe d­-sa de recunoştinţa publicului , Capitale! pentru fericita inspiraţie , de a ni-1 prezenta pe Nick Winter în carne şi oase pe scena teatrului Bulevard. ___ _ Rep. IMJPIÎN­Î Duminică 9 Decembrie a. c. orele 9 ^ seara, se va face inaugurarea confe­rinţelor Ateneului român pe anul­­ 1912-913. D. profesor dr. C. I. Istrati va ţin© conferinţa sa: „Rolul cultural al ro-­­ mtnilor In Orientul Europe!“. Intrarea liberă. In loji se plăteşte 1 lefi de per­soană. Duminică 9 col., orele 3 p. m., la întrunirea „Cercului cultural feme- , nin" al societăţei „Căminul Rom­î­­nesc“ din strada Termopile (biserica Popa Rusu), d-na Maria Belu Pala­de va (ine o conferinţă de­spre: „For­marea Caracterului’“ Toate persoanele care se interesea­ză de mişcarea culturală femenină, sunt invitate să asiste la această con­ferinţă. DON QUICHOTTE, celebra operă a lu! Cervantes, a avut succesul aş­teptat. Interpretată într’un mod ma­gistral intr'un cadru bogat şi real a fost aplaudat de numerosul public care umplea era cocheta sală a cine­­­matografului „LUX“ din str. Doam­nei- ' ' Astă-seară, Vineri, orele 9 seara, d­. Mihail Paşcanu, profesor universi­tar, va vorbi la cercul comercial, in­dustrial şi financiar din palatul Ca­merei de comerţ, în faţa membrilor corpului absolvenţilor şcoalelor su-­­ perioare de comerţ, despre: „Organi­zarea negustorilor în trecut pînă în secolul XIX, cuprinsă sub denumirea Sfatul negustoresc". Aveţi cele mai mari şanse de ctş­­tig, cumpărând lozuri de clasa l-a, la colectura Felis Grun, Bucure­­şti, strada Academiei Na L Sucursala In calea Griviţei 112. D. colonel Bodea, şeful biroului de informaţiuni care a fost numit în co­misia de remontă de la Cislău, a sest­ azi în Capitală. La Paris unul din cele mai cerute articole In bijuterie este acum bră„­ţara, modele noi şi bogate la Fraţii Roller, Smirdan 35, foi 6 Decembrie cor., a avut loc cu­nunia religioasă a d-reî Florica Dol-­­jan cu d. locotenent loan larca din batalionul de căi ferata Formalităţile pentru scutiri de vamă şi obţinere de avantaje pe ba­za legei de Incurajare a industriei naţionale se fac de către „Informa­torul“, birou de information­ admi­nistrative al ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa". A se adresa d-lui B. Sepeanu li­cenţiat In drept, directorul biroului Bucureşti, Palatul „Adevărului", str. Sărindar No. 9. Telefon «9/3. D. dr. Mezincescu, profesor de hi­giena la facultatea de medicină din Iaşi, a fost delegat cu conducerea măsurilor pentru preintîmpinarea holerei. -----— 9 iî C — Nu s’a mai întors de elî. ÎI se răspunse. Marea ducesă îşi trimese servito­rii în toate părţile, fugarul fu cău­tat prin cazărmi şi prin circiumi, pe străzi şi la palatul de ghiaţă. Dar toate cercetările fură zadarnice, nu putu fi găsit. Elisabeta se adresă apoi «i poli­ţiei, dar nici astfel nu putu fi re­găsit. Foarte tristă veni Elisabeta intr’o seară la ţarina,­ea îngrijată, par! foarte mâhnită — Mi-am pierdut talmaV»trai, zise Elisabeta oftînd. — Pe grenadiru* cei frame« t Cum îl chema? •— Subin. — Da, Subin, zise ţarina încet, credi că trebue să fiî mulțumită că ai scăpat de dineul. — Da, dacă a­i şti ce soartă a avut, răspunse ducesa, poate că a fost asasinat. — Liniştește-te, zise ţarina zîm­­bind, trăeşte și e foarte sănătos. — Unda ? Unda e ? . — Subin e «nu departe acum, pe drum apr* Siberia. — La Siberi»? D-vule ce - a comis? exclami Elisabeta. — A fost brutal față de tine, co­lib­a mea, atît nu e deajuns ? — Dar mi-a fost drag, şopti Elî­sebeta . . I vr* res­ fia Er î nt dr nu *i 1*1 !J rsfe amort. 1903 mu 4 I il Lenta internă fi% Cm. »sroritli „ N. \\mm\i Bonuri rurale Ser. func. rur. * «» » _ * , urb. B. .* . . lași Ac. B. Naţională , , Agricola „ . laţii Era. , B-ca Romin Cor. val. anstr. Măr. germane Ban. franceze —„ italiene , rubl. hîrtii sau Onmpi­i 8075 91176 861 101125 93125 98175 98 175 90­­97 12S0 932 51150 IncepSnd de Duminici, 9 Decembrie, „Dimineaţa“ va publica, sub titlul Gârneţul unui Gonspondent — In lagărul bulgar — interesante note şi impresii culese de redactorul nostru I. ROSENTHAL-WESTNIK, pe cîmpul de luptă unde fusese atașat, în timpul campaniei turco-bulgare, pe lîngă armata II-a a Bulgariei sub comanda generalului Ivanoff. Moartea arhitectului I. Mi­neu de rău­* *

Next