Adevěrul, ianuarie 1913 (Anul 26, nr. 8371-8400)

1913-01-01 / nr. 8371

I 1­I l­a e­ls îc fo­irii irli IOI tor. «■ 3 \ MarcJhe’j ■ , HASAN __ _ I ! * - &VC M p sale clientele rentru concursul dat I t, icere urări cu fericire cu ocazia I cipală Romînă Nastatiu S­ri jam nes No. 8. Bucureşti săi clienţi din toată rocos şi de belşug S. D. Farchi Proprietara­ magazinelor „LA PAPAGAL* Sir Lipscani, 74-76 Urează ani uniţi şi fericiţi ono. Miei sale clientele cu ocazia ASULUI NOU 1913 PHILLIP’S CHrlPELLIER Calea Victoriei, 76 Mulţumeşte distinsei sale client­­ele pentru concursul dat şi îi u.t rearA toate fericirile cu ocazia ASULUI NOU 1913 MAX BERMAN »MfBlili Mii. .«MIJI* 7, Strada Poetului, 7 Urează ani mulţi şi fericiţi Onor. sale clientele, priete­nilor şi rudelor cu ocazia ANULUI NOU 1913 Fabrica de ciocolata! Zamfirescu Urează onoratei sale clientele fe­­ricire şi prosperitate Fabrica de Ciocolată IDEAL mulţumeşte cu recunoştinţă dia­tinsei sale clientele pentru con­crism acordat şi u urează ani mulţi şi fericiţi cu ocazia ANULUI NOU 1913 hotel man BUCUREŞTI Cu ocazia Anului Nou 1918 feli­cită călduros onor, pasageri, prieteni şi cunoscuţi Antreprenor: PHILIPP CASA HARNIC Strada Romulus, 39 Felicită călduros numeroasa clientelă ou ocazia ANULUI NOU 1913-CASA ROSENTHAL ^siitHte ie Corsete ifunţii apostoli 21 hale și fericire tutu­­or cliente, cu ocazia- TI NOU 1913. ir- KONYA rmacişti — IAŞI fcuror acelora «ari © preparatele lor urlndu-le fericire ite cu ocazia îv NOU 19­3 — sa I dovedindu-se ca Serbia s’a subju­gat cu desăvîrşire intereselor ru­seşti, în speranţa că astfel va putea dezrobi pe sirbia din Austro-Unga­­ria. Chiar şi relaţiile comerciale în­tre Serbia şi Austro-Ungaria sînt pătrunse de acest spirit anti aus­triac. Urmează apoi istoria alianţei balcanice, izvorîte, după autor, din tendinţa Serbiei de a-şi asigura a­­liata contra Austriei. Ca atare este datoria Austriei să împedice ca Serbia să se întindă prea mult şi să capete o populaţie (cea albaneză), care este fidelă Austriei.­­ Garanţiile Austriei trebue să de o Albanie independentă, dreptul naţiunea celei mai favorizate fără posibilitatea de denunţare, asigu­rarea căilor comerciale, canaliza­rea Moravei şi Vardarului. Aceste drepturi trebue să fie a­­sigurate Austriei; situaţia de azi a făcut ca în 1909 şi acuma Austro- Ungaria să cheltuiască peste 700 milioane coroane în pregătiri mili­tare fără nici un folos. Nu este ex­clus ca Serbia acum să-şi retragă pretenţiile, pentru ca peste un an, doi, să oblige din no­i Austria să cheltuiască cîteva sute de milioane şi s-o facă să piardă la bursă alte cîteva sute de milioane. Aci e punctul culminant al con­flictului austro-sîrb. Nu e vorba, în realitate, de Albania, nici de un port sîrbesc la marea Adriatică, ci de găsirea mijlocului pentru a în­lătura odată pentru totdeauna duş­mănia austro-sîrbă. Aceasta trebue să fie preocuparea diplomaţiei au­­striace, înainte de a termina vom repro­duce un pasagiu asupra romînilor din Serbia. D. Mandi, scrie : „Nord-estul Serbiei este locuit de romîni, al căror număr trebue să fie mult mai mare decit arată anu­arele statistice. Avînd în vedere că fetele de la ţară, ca în toată Serbia, nu urmează la şcoală, toate încer­cările de serbizare au eşuat. Acest element foarte puternic de rasă a fost adus de către prinţul Miloş O­­brenovici în anii 1826—1830 din Romînia, în Serbia de răsărit, pen­tru că serbia de acolo se retrăgeau mereu spre apus. De atunci numă­rul romînilor creşte mereu şi a îna­intat pînă la Morava. Guvernul sîr­besc interzice romînilor ţinerea serviciului religios şi bineînţeles că şi învăţămîntul în limba lor. Poliţia din Negotin şi din alte localităţi pe­depseşte cu bătaia orice tendinţă naţională a romînilor. In anul 1902 un ţăran român din Isacova a fost estropiat în bătae de către poliţie pentru că avea în casă Dortretul re­gelui Carol şi al reginei Elisabeta“. Astăzi, cînd situaţia romînilor din Serbia este la ordinea zilei, e interesant de văzut ce spune un zi­arist vienez despre ei. Cartea d-luî Mandl merită să fie citită. * Concert Joseph Slivitiski Mi­ste* ©i»mn ftl097:^ tt n «njirc* ci ment artistic: Ioseph Slivittsfei, virtuos pianist, recunoscut de cri­tica europeană, neîntrecut inter­pret al operelor lui Chopin, va da un concert in sala Atheneuhu Marţi 22 Ianuarie. Biletele la Feder. Curierii­ spectacolelor — Spectacolei de Anul Nou — MARŢI 1 IANUARIE 1913 Teatrul Naţional — Se va juca­: în matineu :­­Fîntîna, Blanduziei­ şi „Ariciul şi Sobolul“; seara „Ráz­van şi Vidra“. Teatrul Modem. — Compania dra­matică Marioara Voicu­lescu. Se va juca : în matineu „Copiii“; seara : „Văpaia“. Teatrul Lena Popescu. — Compania Grigoriu. Se va juca: In matineu: „Regele Vină­torilor“; seara: „Con­tele de Luxemburg“. Teatrul Compedia. — Compania Băr­­cănescu. Se va juca: în matineu : „Vice-Amiral“; seara : „Curse-Sala" Lieblich. — Trupa izraelită: „Das Frauenherz“. Teatrul Majestic. „ Varietăţi. Teatrul Cinema-Jhux“, str. Doam­nei 5. Reprezentaţii orare de la 3—12 noaptea. Program bogat. Se schimbă de 2 ori pe săptămînă. Jocul , dublu al Austriei In Austria a sfătuit pe turci s& nu cedes »opolut nici ia»» ele. — Trip’s, ali&i susţine interesele faţă de bulgari şi­­tMr Primim dlela mm din corespon­denţii noştri din Constantinopol ur­mătoarea depeşă transmisă prin scrisoare recomandată din pricina cenzurei turceşti. Ştirea ce cuprinde este inur adevăr senzaţională şi o dăm ca un document menit să ilus­treze politica urmată de Austro-Un­garia în Balcani. Constantinopol, 8 Ianuarie.—Vă pot asigura că Turcia nu va ceda cu nici un preţ asupra nici uneia din cele două chestiuni esenţiale: Adrianopol şi insuele. Guvernul, perfept de acord cu armata şi cu popuaţiunea, Invoacă ca motiv al rezistenţei sale starea excelentă a armată de la Ceatalgea şi necesitatea istorica, politică şi religioasă de a păstra fosta capi­tală a Turciei.­­ Am reuşit însă să desco­­per adevărul. Vă comu­nic din sorgintele cele mai sigure, că atitudinea ho­tă­rîtă a turcilor este dic­tată de declaraţiunile for­male de ajutor făcute de însuşi cancelarul b­erch­iot a lui Iliimi-paşa, am­basadorul otoman la Vie­na. Berchtold, mirind că tri­pla înţelegere susţine fă­ţiş pe aliaţi, a cer­ut turci­lor, prin intermediul lui Hilmi paşa, să se arate intransigenţi asupra noi­lor concesiuni ce li se ceru şi să se bistue pe concursul paşnic sau armat al mo­­narchiei austr­o-ungare, ale cărei interese sunt a­celeaşi ca ale turcilor.­­ In caz de pace Austria nine la remorca politicei austriace . va susţine aceste interesesei se ştie prea bine că atitudinea îi» „„„.guvernului rominesc variaza de la ILd­ Tif?, în faţa unui eventual con­gres al puterilor. In caz de război şi tripla alianţă este gata a susţine acţiu­nea turcilor. Kiamit paşa a răspuns la Viena că Turcia pune “-Isaal nici Adria­­gata a le Puteri. toată nărîejsta in con­cursul făgădş şi că in consecinţă dălelegaţîlor dela Londra asfriscţiunî formale pentrla nu mai ceda nimic. Evenimentele desfăşu­rate la Vornic coincid perfect cu ac­te ştiri dar, departe de'a uşura situaţia, o tutunul şi mai tare. JVu numai lantii nu de­­mobilizează, dar se zvo­neşte a ci că va ci­nt­a a­­cuma încă un noi contin­­gent sub arme. Punctul de ved*e aus­triac este următotil a nu ceda Scutari afin fur şi a impune ca acest v*$ să intre în noua Albat^.^ tot al doilea rînd, ca o porţiune din X ov\axar să nu fie luată de­cît|, /« caz contrariu Austritte hotărîtă a-l ocupa imedi­at. Știrile ce vă daţi ttăzî vor primi în curînd t(/e. plină confirmare. In legătură cu cele de marius primim următoarea telegramein Petersburg, în care politica etra­nă a Romîniei e apreciată în în chip nu tocmai măgulitor : Petersburg, 30 Decembrie.—Ce­­curile politice de aci exprimă «n credere faţă de politica ascunsă­ Austro-Ungarieî în Balcani şi de probă conduita Romîniei care , la alta după instrucţiunile ce vin­­e la Viena; linia de conduită a Ro­­nîniei, atît de schimbătoare și care ► face ridicolă în fata Europei, nu are alt scop decît de a face, după î nprejurări, jocul egoist și ipocrit i! Austriei * *r Balul soc. „Cultura“ Astăseară, Luni, va avea loc în sa­loanele d® festivităţi ale şcoalei „Cultura“ din strada Zborului No. 11 bis, marea serbare anuală de re­­vellion. Serbrea va începe la orele 10 sea­­ra şi programul alcătuit e unul din cele mai bogate-­­ La această serbare vor da con­cursul printre alţii şi artiştii: Leo­nard, Florida Florescu, Jean Njeu­­îescu, Dora Leister, baritonul Tana- . ... , geseu, etc„ ceea ce asigură succesul boi adaogă: păstor nîiodna a fi fost el de mai înainte. \ intim asor.iat de un an la opera na­iii I '■ ..... 1 ■■ ------------------------- .1— tro ai coloniilor. Subsecretariatul de stat la finanţe s’a desfiinţat. îa Paris, 30 Decembrie.— Numirea d-lui Lebrun şi Besnard a fost pri­mită favorabil de parlamentari. Conflictul dintre Take Ionescu şi Daneff Viena, ţ0 Decembrie. — „Zeit“ primeşte o telegra­mă din Scl'âa in care se spune că încordarea ro­­mîno-bulgari este efec­tul unei încordărî perso­nale intre Daneff şi Ta­ke Ionescu. Acesta din urma a re­proşat pe un front brusc lui Daneff că la B­ucureşti a făgăduit cesiunea terito­rială şi acum î­ntoarce vorba. Atunci Daneff a recuzat să mai continue tratati­vele. Deşi tratativele ai­ fost apoi reluate, animozita­tea a rămas, aşa că sunt puţine şanse de a se ajun­ge la rezultat. M. BERTHEIL Proprietarul Ersk­srlei bornei legante Bucureşti, Str. Regală, 5 Prezintă distinsei sale clientele din Întreaga ţară, precum şi la top cunoscuţii şi prietenii sincere urări de fericire cu ocazia ANULUI NOU 1918 CiSSma LG! Sir. Quamnel, 5 urează vizitatorilor săi, cu ocazia apuhii nou LA MULTI ANI Si­­tf Proprietarii isvorului de apă de masă naturală alcalina „HYGElft“ urează cu ocazia ANULUI Nu 1913, distinşilor lor clienţi, pi tem­ei cunoscuţi, cele mai sincere felicitări Boi­ngerie şi Spălători­e. Z.Schmitt s Co. Bucureşti, Strada Isvor, Urează onorat, sale clientei prietenilor şi cunoscuţilor tom fericirile cu ocazia ANULUI NOU 1913 PROPRIETARUL BLENfiRiEl PROGRESUL | Strada Sfinţilor, 4 Mulţumeşte distinsei sale clien­­­tele pentru Încurajarea iată In [ acest an şî-i urează toate ferici­rile cu ocazia ANULUI NOU »13 m Demisia lui Millerand ■Af­ th CAMPANIA PREZIDENTIALA. — AFACEREA DU PATY DU CLAM Paris, 30 Decembrie. — Amicii lui grăbiei în armată a colonelului Paty du Clara este exagerată de amicii lui Combes pentru a periclita alegerea lui Poincaré ca președinte al repu­­blicei. Pentru a zădărnici această campanie şi a salva ministerul, mi­nistrul de rǎzboiu Millerand a demi­sionat. Consiliul de miniştri care a dis­cutat chestia a început la orele nouă şi jumătate seara şi a durat patru ore. Au participat la consiliu toţi mi­niştri afară de ministrul agricol­tu­rei, Paris, şi al marinei, Delcassé. Millerand a declarat că hotarîrea demisiei sale este irevocabilă. Lipsa de la consiliu a lui Paris este considerată drept o dovadă că Paris s’a decis să candideze la pre­şedinţie. Astăzi a avut le un nou consiliu de miniştri sub prezidenţia lui Fal­­lières, la care Poincaré a citit o scri­soare a lui Millerand prin care a­­cesta spune că el şi-a făcut numai datoria şi că predecesorul sǎu a ce­­rut acelaş lucru, afacerea Paty n’are nimic comun cu politica ci e de or­din pur administrativ. Consiliu] a prin­it demisia minis­trului de rǎzboiu. SCRISOAREA MINSTRULUI DE RAZIOIU Paris, 30 Decembrie.— In cursul consiliului de ministri tinut la Eli­zeu și care a ţinut dela 4, pînă la I j*am, după amiazi consiliu la care­­ Millerand n’a participat, d. Poin­caré a dat citire unei scrisori a mi­nistrului de răzbiu, zicînd: „Actul administrativ pe Are l’am făcut pen­tru a ţine angajamentul luat de unul din predecesorii nei şi dela care nu puteam în mod Irai să mă­ sustrag, a primit comentarii cari au produs un caracter poli­ti pe care nu l’a a­­vut niciodată acel. în atari condjiuni, conferind şi cu prietenii noşri, cred de a mea datorie de a vă ruga să faceţi ca de­misa mea să fie­ primită de preşe­dintele republice! Ministrul de răz­eală republicană a cabinetului si­gur pe d. Poincaré de devotamen­­ten afectuos“. In urma cetire! acestei scrisori, d. [­■•and. Acesta, înainte de ţinerea cnsiliulii de miniştrii dela Elizee, ficuse o vizită preşedintelui repu­­blcei * Paris. 30 Bac. — După cetim scri­sa«! de demisie a d ini Millerand, miniştrii au exprimat in unanimitate aflrerea lor de râu de a nu se putea ‘olidariza cu ministrul de războiâ, dar au socotit că era cu neputinţă a se răs* explicaţiuni acceptabile de parla­­nent. D. Poincaré a ream’ntit chipul in tare s’a constituit cabinetul sarci­­na ce şi-a asumat-o, silinţele făp.­­uite In comun întriun gînd de a­­lim­e şi concordie şi a persistat în i crede că retragerea unuia dintre membrii cabinetului trebuia ia atra­­gă demisia colectivă. Unanimitatea celorlalţi membrii al cabinetului n’au Impărtăşit această părere şi au ob­servat că la împrejurării« foarte ora­­ve actuale d. Poincaré avea iiperioa­­sa datorie de a rămîne la postul în care n’a încetat a fi susţinut de par­lament şi de ţară. Paris, 30 Decembrie. — De Poin­caré a răspuns scrisorei cf­ în Mille­rand in termenii următori: „Consi­liul a fost unanim să regrete a se afla in dezacord cu dv. cu pivire la măsura ce aţi luat-o şi a­c­el răs­pundere aţi revendicat-o cu obişnu­ita dv. realicate. preşedintei repu­blice! a crezu­ deci că trebue să pri­mească demisia ce i-aţi oferi­c in mod spontan su. In clipa câid sint un chip atît de neaşteptat silit să mă despart de dv. permiteţi­».I­a vă spune că nu voi uita nicî-odttă pre­ţiosul concurs ce l’ati adus operei republicane şi natriotice pe ţare ca. hihetni, m­ vijlocul unor împreju­rări grele, a căutat să o realizeze. NOUL MINSTRU DE RAZBOIU TRANCES Paris, 30 Decembrie. — Demisia d-lui Millerand a fost primită D-l Lebrun a fost numit minietru de razboiu. D.­ Risnard, subse­rctar de stat la finanțe, a fost numi minis­ df.uw. I arăta p­e simu Modls Şl®. ' é.: îi două. tf«t­w­atsntofk­a» -rom­x.d­aftvce df n AUREL OSIAS MAGAZIN DE BIJUTERIE București Calea Victoriei 88 Mulţumeşte onor. sale clientele pen­tru cont­ursul dat şi Ii exprimă toate fericirii* cu ocazia ANULUI NOU 1913 Proprietarul Magazinului & Confecţiuni. Manufactură şi Art­­cole de modă LA BAFî? di- GAL *T. umitunaette do­ safist f. ‘ cu­«»«! ce i *s’e dat fu »pe#t au-«f­urează sănătate, fetfair»- protm, ritale și ani mulți «lienvilo; iii. . toi:', ijwagjygaag ■! inwwrTMi W32W«i:'.'VS5r«3.: A Wtl 01 iWfiiStSi'fTW FABRICA de CÂM$JS Ai RO­C Cate« Gr. ■■ .. nar. er eirife eu ANULUI N fi. i m Utepri--tarul i iziaului fleaca de iar B v. ■ fir- 3$r*t»ei., 2$ ttr«azS Ontr ssle cliente le si priete­niilor toate tends ne c?i ocazi­a at anini Kou I$13 wammmammmmsmmms Politica Romîniei EFECTUL CĂLĂTORIEI D-LUI NICU FILIPESCU „Neue Freie Presse” mai ar® a­­poi un articol dat ca provenind ,din vni armate d­in min­ister, a obţin­e, gr­­iu latentului şi înţelepciunea sale poli­­dce, supremaţia în guvern. Politica sa este paacinice. Ea cela­tacată numai de Liga Gr­i vroia ca Rominia să einst dela tceput alianţa balcanică. In ultimul timp aceste leelve au căpătat importa­ntece Filipescu simţind» ci, a început să-i pr­e I rate lu­i Take Ionescu, in cumtul şovinist. â Uipescu s’a simţit Jh Ies­te faptul că Take Ic iasca a teot triiss la Londra, Atu» t FiJipts«.« a chiat să-i împiedice pa­cifidia lansând din Buc® așii știri la nun­te despre intra * tara’ni romi© din Bulgaria- Acute știri, venind «iSi­saiMrasij,­­asre* și astei Ingreuiau enor Romîtiel, căci dădeau p&sibi­ltatea să s® pita! contra țduplicitStei Rom Călătoria d-luî la Constantinop cu­ complect sitt ne ,,3eue Freie El a plecat în n propriu şi a en­­­tenţii mult mai cu­ ale d-luî Take Ionescu cer cînd să provoace im­presia că se discută coo­perarea turco-romînă. Deşi o asemenea, credin­ţă e absolut falsă, ea dă totuşi aparenţa că Romî­nia încurajează rezistenţa Turciei, ceea ce împiedi­că tratativele din Londra şi intervenţia puterilor a­­m­ice. Tripla alianţă ar putea-o cîştiga pe tripla înţelege­re în favoarea Romîniei, dacă incidentul citat n'ar înşela opinia publică asu­­pra politicei române, dînd arme nouă diplomaţilor bulgari. Autorul acestui articol termină spijină că rezolvarea pacinică este încă posibilă, de aceea el a crezut necesar să lumineze Europa asupra adevăratei politici romineşti. Dr. S. Bennang Da­na Vijpjca Prot Finger din Viera ISoli gcnftc»«arina»*' sifilitice fi Boli de piei Consult ft—Up. m.Dumim a9—1** Bvenrrgtl.ftlr. Doamnei -iţiţi In pag. IV-a Defflonstratîiie funcționarilor inerciali dîn Capitală. — Din Bfi Iad. - Dîa Craiova. * v. tie I iatre­­;e îiî fajînd î.1 11«. ssnmif stratativcU :ul Dau«*.' Europei în Yuipgseu l­a zăpă­­tțm, spu­­i*resse% mele să fi ut­ut mari de­­an. «§' LUVRU mm 66 Urează Onoratei sale clientele cu ocaziunea Anului Nou să trăiască mulţi ani în fericire prosperitate. Mulțumeşte călduros pentru concursul ce bine­voit a-i acorda. m şi Canal Miron Mulţumeşte călduros Onor conţi şi urează cu ocazii­­îului nou 1913, 4SI MULŢI 51 FERICIT! beta e si amor — -*%■ al Tmpărătes%tor Rutaiei) cuixă spre urrsm­!­con Bestu­­schaff șoptindu-i cele n-t nesoco­tite Jurăminte de amor. — ^pul c& m& iubești, soția dar eh nu pot crede; vrei să mă d­i.. vingî de sinceritatea septiraentelw d-tale ? — Orcană ml d-năl — Bine ascultă! Se zice că țari­ne vrea să se alieze cu Prusia și fl&-l numească pe ducele Petru de Hol­stein moștenitor al Coroanei. Aceste mă supără fiindcă sint rusoaică a­gjtj* hcvărată. Să faci tot ce știi ca să t,­­­totr* *arini de 1» această hotă­-ulme.l rtr SC 3P1Î1 j;ca privindu-1 galeș. Să vii să-mi 2 ^ ai reușit. lume. C(d' mai fericit om din rtzînd frumoasa wu . esdamă •'mată. CAP. 16 GELOZIA ȚARINEI —Gelos nu poate fi Bestuscheiî, îșî zise Suvalov cînd veni în seara ur­­mătoare și găsi singură în salon pe­­ frumoăsa soție a ministrului.­­ Apropii« du-se de ea îl sărută mî­­na cu patimă. — Ei, ce ai făcut? întrebă diplo­mata. „ . . — Nimic, escîamă el ruș'mnos ca. un copil vinovat, țarina a ris de mi­­­ne. Re încă ceva și mal mult. - Ce ? Ceva urit de tot 1 ~ Ce? ~ “’-v întrebat cît îmi dadeau pu­terile n,.iti|rie ca să fiu contra A­­u**rieî Si 'vntra prințului dî Hol», teîn. x — A..ta nu i,ce nimic zis« cont«, «a ' «sttMche*f. et-nu itel să cază în lu­are această chestiune, i&o vor. î,­aie*v ~51**te EJisebetel uras vel face ««upra +* inpm.ls Contă, ă menţine în viată, căci îţi jur că niu muri dacă j,vei continua a fi mierea crudă faţl d* mine. Mă vel vrâjea în toate zilele, răspunse cocheta •V Oh '■ Dumnesule! esclamă el fe­­rici«. -4 Ca să-ţî poţi mer­eu aduce amin­­sotujl meu deşi e foarte ocupat, nu e V A? chestia ce. ne interesează. r aci nu ne putem întîlni căci jSWt^telegî, EI, kftv skoi locdlește*-c»ntinuă ca. în lana te bună ,la raiifemeie HătrtnB, foar­­te cu luppea eleații foarte prictdtoa­­turî gaifftete. Wrbesi«^® ace avea. rnée, designir că o cunoști, acea le­— Vorbești de casa galbenă ^ duveî Piskjov? —'Da. : — Și eintp pot ti era că te voiu ve­­dea acolo? — Mîine. — La ce or.'â? — La orele lííPie seara. Void pur­ta? mantilă alBifíjstn cu blană nea­­gră și un capişon aceeași stofă, p* ci re mi-l port nfch(jfit4­ iIge fru. rr.sm. ferne«. Huni nlecfl»-«» .”T f 'iuvalr.. «o*! Bea u t j t h et ntesă răs­îiutul u ie­și a cioasa »rs o» — Spune, nu nai chinui. Văduva Peskov își pricep' — Pe Suvalov lam subjugat, zise una la care se cerea mai r4 tacer­ea privindu-și vîrful pantofilor de atlas — va face tot ce-î voi ii cere. El va fi contra ducelui Petru de Holstein, contra prusienilor, dar pî­­nă acum n’a avut aici un succes. Ța­rina n’a voit să-l asculte. — Toane de fente e încăpățînată. — A rîs de dinaul. — Odată, de două ori va rîde de dînsul, a treia cari va discuta și a­­poî va face ceea ce-i cere, ase Bes*­tuscheff zîmbind. Iți sint foarte recunoscător, dră­guţa mea. — Să nu-mi mulțumești. — Pentru ce nu? Contesa ridică din umeri A doua ai pe la orele şa© plecă ^răcută in blaia descrisă lui Su­des ne§?ste capton pusese un văl Merse pe te de palatul ef 00 f« depur. săniuță de piaţă Si spu.Urt? .I ntr­e adresa casei galbme. vizitiunul Bătu cu ciocanii de lemn în aşa grea de atenir.­­ Uşa se deschise şi ea diaptru. Lîn­­gă scară aştepta o femee bătrlnă In Fără aT spiifiri o voTi'ă si: ii a re și delicatețe. ^ Contesa deschise ușa și ffu ° meră foarte luxoasă. Sv^bv ° d'-~ tepta. Pe cînd eî o aiuta. r­ desbr&ce blana ea privea zimbi’1 în jurul unde totul era frumo^ Așezîndu-se într’u f runci sclavului ei f®4* Pue­­­ne în sobă. _ , . a . — Dar e !năîmr°r de ^ aa’ răspunse Suvalov, conte fiindcă ea rîzînd, Ți-e cald , ești amorezat, ajunse dar eu nu sint.. „ — Ești fără !««. — Mai ales iritru d-ta. — Si totuși venit. — Ca să pâ desfătez de suferin­țele d-tale.­­ , . — Asa Inrfld mă vei asculta ? — Ba da ns& vo5° f‘ nelndurată. — cred :■'(nu maî eete altă femee ca d-ta î» urne. — sper A tocmai pentru asta, mă vc* r uj„- nai mult -• sm așa dar ? Ea rSt si Întinse braţele spre «I. — Ut ? El, copleşit rte fericire, văzu un ge­­nuchi lîngă dînsa şi u îl strlnse Fări; știrea lui Suvalov şi a Iii Restuscheff ea scrise ducelui Petri de Holstein chemndu-1 la Peters­burg. La începutul lui Februarie 174 el soi în Petersburg şi fU prim de ţâfnă cu braţele deschise. El un copil de 14 ani, slăbuţ şi pair Leslik şi marchizul Chaterdir Il ran invingaton nu pentru că seu­seră ceva, ci ,fiindcă ţarina soiiei că apt copil avea toate dreptuile la niştenirea tronului şi nu voia să-l ecuite nici pe favoritu’ el. PeSuvalov îl ura mult «mhaiad«, ml i prin spionii săi pdu afa d se djeea în casa gaibetă la intr nirî galante. Dt spionii lui nu Putură afil cine era dama cu Are se infllne »cok ilurafător și sncit veni lesto fhtrbdimineată a țarină. —■ 2e al? zie ea rind furi sin gur!.fi-se ctm8*te Pe fată că a­ a flat ceva cr ţ® înveselește. Vre sfi­m mul fj ziue ? — Nu t/Ol maiestate că reste, meai'ă v* fac® ° deosebi tă p'ăcere Atî fr-bii tnsă să împărtășit! plăct re* !«*• c4rt * vorba să dermscm­ pe v ipocrit, să pedepsim pe ur msn vinovat. vrai să calomniezi pe, unu. t . V 4 a

Next