Adevěrul, ianuarie 1913 (Anul 26, nr. 8371-8400)
1913-01-01 / nr. 8371
I 1I la els îc foirii irli IOI tor. «■ 3 \ MarcJhe’j ■ , HASAN __ _ I ! * - &VC M p sale clientele rentru concursul dat I t, icere urări cu fericire cu ocazia I cipală Romînă Nastatiu Sri jam nes No. 8. Bucureşti săi clienţi din toată rocos şi de belşug S. D. Farchi Proprietara magazinelor „LA PAPAGAL* Sir Lipscani, 74-76 Urează ani uniţi şi fericiţi ono. Miei sale clientele cu ocazia ASULUI NOU 1913 PHILLIP’S CHrlPELLIER Calea Victoriei, 76 Mulţumeşte distinsei sale clientele pentru concursul dat şi îi u.t rearA toate fericirile cu ocazia ASULUI NOU 1913 MAX BERMAN »MfBlili Mii. .«MIJI* 7, Strada Poetului, 7 Urează ani mulţi şi fericiţi Onor. sale clientele, prietenilor şi rudelor cu ocazia ANULUI NOU 1913 Fabrica de ciocolata! Zamfirescu Urează onoratei sale clientele fericire şi prosperitate Fabrica de Ciocolată IDEAL mulţumeşte cu recunoştinţă diatinsei sale clientele pentru concrism acordat şi u urează ani mulţi şi fericiţi cu ocazia ANULUI NOU 1913 hotel man BUCUREŞTI Cu ocazia Anului Nou 1918 felicită călduros onor, pasageri, prieteni şi cunoscuţi Antreprenor: PHILIPP CASA HARNIC Strada Romulus, 39 Felicită călduros numeroasa clientelă ou ocazia ANULUI NOU 1913-CASA ROSENTHAL ^siitHte ie Corsete ifunţii apostoli 21 hale și fericire tutuor cliente, cu ocazia- TI NOU 1913. ir- KONYA rmacişti — IAŞI fcuror acelora «ari © preparatele lor urlndu-le fericire ite cu ocazia îv NOU 193 — sa I dovedindu-se ca Serbia s’a subjugat cu desăvîrşire intereselor ruseşti, în speranţa că astfel va putea dezrobi pe sirbia din Austro-Ungaria. Chiar şi relaţiile comerciale între Serbia şi Austro-Ungaria sînt pătrunse de acest spirit anti austriac. Urmează apoi istoria alianţei balcanice, izvorîte, după autor, din tendinţa Serbiei de a-şi asigura aliata contra Austriei. Ca atare este datoria Austriei să împedice ca Serbia să se întindă prea mult şi să capete o populaţie (cea albaneză), care este fidelă Austriei. Garanţiile Austriei trebue să de o Albanie independentă, dreptul naţiunea celei mai favorizate fără posibilitatea de denunţare, asigurarea căilor comerciale, canalizarea Moravei şi Vardarului. Aceste drepturi trebue să fie asigurate Austriei; situaţia de azi a făcut ca în 1909 şi acuma Austro- Ungaria să cheltuiască peste 700 milioane coroane în pregătiri militare fără nici un folos. Nu este exclus ca Serbia acum să-şi retragă pretenţiile, pentru ca peste un an, doi, să oblige din noi Austria să cheltuiască cîteva sute de milioane şi s-o facă să piardă la bursă alte cîteva sute de milioane. Aci e punctul culminant al conflictului austro-sîrb. Nu e vorba, în realitate, de Albania, nici de un port sîrbesc la marea Adriatică, ci de găsirea mijlocului pentru a înlătura odată pentru totdeauna duşmănia austro-sîrbă. Aceasta trebue să fie preocuparea diplomaţiei austriace, înainte de a termina vom reproduce un pasagiu asupra romînilor din Serbia. D. Mandi, scrie : „Nord-estul Serbiei este locuit de romîni, al căror număr trebue să fie mult mai mare decit arată anuarele statistice. Avînd în vedere că fetele de la ţară, ca în toată Serbia, nu urmează la şcoală, toate încercările de serbizare au eşuat. Acest element foarte puternic de rasă a fost adus de către prinţul Miloş Obrenovici în anii 1826—1830 din Romînia, în Serbia de răsărit, pentru că serbia de acolo se retrăgeau mereu spre apus. De atunci numărul romînilor creşte mereu şi a înaintat pînă la Morava. Guvernul sîrbesc interzice romînilor ţinerea serviciului religios şi bineînţeles că şi învăţămîntul în limba lor. Poliţia din Negotin şi din alte localităţi pedepseşte cu bătaia orice tendinţă naţională a romînilor. In anul 1902 un ţăran român din Isacova a fost estropiat în bătae de către poliţie pentru că avea în casă Dortretul regelui Carol şi al reginei Elisabeta“. Astăzi, cînd situaţia romînilor din Serbia este la ordinea zilei, e interesant de văzut ce spune un ziarist vienez despre ei. Cartea d-luî Mandl merită să fie citită. * Concert Joseph Slivitiski Miste* ©i»mn ftl097:^ tt n «njirc* ci ment artistic: Ioseph Slivittsfei, virtuos pianist, recunoscut de critica europeană, neîntrecut interpret al operelor lui Chopin, va da un concert in sala Atheneuhu Marţi 22 Ianuarie. Biletele la Feder. Curierii spectacolelor — Spectacolei de Anul Nou — MARŢI 1 IANUARIE 1913 Teatrul Naţional — Se va juca: în matineu :Fîntîna, Blanduziei şi „Ariciul şi Sobolul“; seara „Rázvan şi Vidra“. Teatrul Modem. — Compania dramatică Marioara Voiculescu. Se va juca : în matineu „Copiii“; seara : „Văpaia“. Teatrul Lena Popescu. — Compania Grigoriu. Se va juca: In matineu: „Regele Vinătorilor“; seara: „Contele de Luxemburg“. Teatrul Compedia. — Compania Bărcănescu. Se va juca: în matineu : „Vice-Amiral“; seara : „Curse-Sala" Lieblich. — Trupa izraelită: „Das Frauenherz“. Teatrul Majestic. „ Varietăţi. Teatrul Cinema-Jhux“, str. Doamnei 5. Reprezentaţii orare de la 3—12 noaptea. Program bogat. Se schimbă de 2 ori pe săptămînă. Jocul , dublu al Austriei In Austria a sfătuit pe turci s& nu cedes »opolut nici ia»» ele. — Trip’s, ali&i susţine interesele faţă de bulgari şitMr Primim dlela mm din corespondenţii noştri din Constantinopol următoarea depeşă transmisă prin scrisoare recomandată din pricina cenzurei turceşti. Ştirea ce cuprinde este inur adevăr senzaţională şi o dăm ca un document menit să ilustreze politica urmată de Austro-Ungaria în Balcani. Constantinopol, 8 Ianuarie.—Vă pot asigura că Turcia nu va ceda cu nici un preţ asupra nici uneia din cele două chestiuni esenţiale: Adrianopol şi insuele. Guvernul, perfept de acord cu armata şi cu popuaţiunea, Invoacă ca motiv al rezistenţei sale starea excelentă a armată de la Ceatalgea şi necesitatea istorica, politică şi religioasă de a păstra fosta capitală a Turciei. Am reuşit însă să descoper adevărul. Vă comunic din sorgintele cele mai sigure, că atitudinea hotărîtă a turcilor este dictată de declaraţiunile formale de ajutor făcute de însuşi cancelarul berchiot a lui Iliimi-paşa, ambasadorul otoman la Viena. Berchtold, mirind că tripla înţelegere susţine făţiş pe aliaţi, a cerut turcilor, prin intermediul lui Hilmi paşa, să se arate intransigenţi asupra noilor concesiuni ce li se ceru şi să se bistue pe concursul paşnic sau armat al monarchiei austro-ungare, ale cărei interese sunt aceleaşi ca ale turcilor. In caz de pace Austria nine la remorca politicei austriace . va susţine aceste interesesei se ştie prea bine că atitudinea îi» „„„.guvernului rominesc variaza de la ILd Tif?, în faţa unui eventual congres al puterilor. In caz de război şi tripla alianţă este gata a susţine acţiunea turcilor. Kiamit paşa a răspuns la Viena că Turcia pune “-Isaal nici Adriagata a le Puteri. toată nărîejsta in concursul făgădş şi că in consecinţă dălelegaţîlor dela Londra asfriscţiunî formale pentrla nu mai ceda nimic. Evenimentele desfăşurate la Vornic coincid perfect cu acte ştiri dar, departe de'a uşura situaţia, o tutunul şi mai tare. JVu numai lantii nu demobilizează, dar se zvoneşte a ci că va cinta acuma încă un noi contingent sub arme. Punctul de ved*e austriac este următotil a nu ceda Scutari afin fur şi a impune ca acest v*$ să intre în noua Albat^.^ tot al doilea rînd, ca o porţiune din X ov\axar să nu fie luată decît|, /« caz contrariu Austritte hotărîtă a-l ocupa imediat. Știrile ce vă daţi ttăzî vor primi în curînd t(/e. plină confirmare. In legătură cu cele de marius primim următoarea telegramein Petersburg, în care politica etrană a Romîniei e apreciată în în chip nu tocmai măgulitor : Petersburg, 30 Decembrie.—Cecurile politice de aci exprimă «n credere faţă de politica ascunsă Austro-Ungarieî în Balcani şi de probă conduita Romîniei care , la alta după instrucţiunile ce vine la Viena; linia de conduită a Ronîniei, atît de schimbătoare și care ► face ridicolă în fata Europei, nu are alt scop decît de a face, după î nprejurări, jocul egoist și ipocrit i! Austriei * *r Balul soc. „Cultura“ Astăseară, Luni, va avea loc în saloanele d® festivităţi ale şcoalei „Cultura“ din strada Zborului No. 11 bis, marea serbare anuală de revellion. Serbrea va începe la orele 10 seara şi programul alcătuit e unul din cele mai bogate- La această serbare vor da concursul printre alţii şi artiştii: Leonard, Florida Florescu, Jean Njeuîescu, Dora Leister, baritonul Tana- . ... , geseu, etc„ ceea ce asigură succesul boi adaogă: păstor nîiodna a fi fost el de mai înainte. \ intim asor.iat de un an la opera naiii I '■ ..... 1 ■■ ------------------------- .1— tro ai coloniilor. Subsecretariatul de stat la finanţe s’a desfiinţat. îa Paris, 30 Decembrie.— Numirea d-lui Lebrun şi Besnard a fost primită favorabil de parlamentari. Conflictul dintre Take Ionescu şi Daneff Viena, ţ0 Decembrie. — „Zeit“ primeşte o telegramă din Scl'âa in care se spune că încordarea romîno-bulgari este efectul unei încordărî personale intre Daneff şi Take Ionescu. Acesta din urma a reproşat pe un front brusc lui Daneff că la Bucureşti a făgăduit cesiunea teritorială şi acum întoarce vorba. Atunci Daneff a recuzat să mai continue tratativele. Deşi tratativele ai fost apoi reluate, animozitatea a rămas, aşa că sunt puţine şanse de a se ajunge la rezultat. M. BERTHEIL Proprietarul Ersksrlei bornei legante Bucureşti, Str. Regală, 5 Prezintă distinsei sale clientele din Întreaga ţară, precum şi la top cunoscuţii şi prietenii sincere urări de fericire cu ocazia ANULUI NOU 1918 CiSSma LG! Sir. Quamnel, 5 urează vizitatorilor săi, cu ocazia apuhii nou LA MULTI ANI Sitf Proprietarii isvorului de apă de masă naturală alcalina „HYGElft“ urează cu ocazia ANULUI Nu 1913, distinşilor lor clienţi, pi temei cunoscuţi, cele mai sincere felicitări Boingerie şi Spălătorie. Z.Schmitt s Co. Bucureşti, Strada Isvor, Urează onorat, sale clientei prietenilor şi cunoscuţilor tom fericirile cu ocazia ANULUI NOU 1913 PROPRIETARUL BLENfiRiEl PROGRESUL | Strada Sfinţilor, 4 Mulţumeşte distinsei sale clientele pentru Încurajarea iată In [ acest an şî-i urează toate fericirile cu ocazia ANULUI NOU »13 m Demisia lui Millerand ■Af th CAMPANIA PREZIDENTIALA. — AFACEREA DU PATY DU CLAM Paris, 30 Decembrie. — Amicii lui grăbiei în armată a colonelului Paty du Clara este exagerată de amicii lui Combes pentru a periclita alegerea lui Poincaré ca președinte al republicei. Pentru a zădărnici această campanie şi a salva ministerul, ministrul de rǎzboiu Millerand a demisionat. Consiliul de miniştri care a discutat chestia a început la orele nouă şi jumătate seara şi a durat patru ore. Au participat la consiliu toţi miniştri afară de ministrul agricolturei, Paris, şi al marinei, Delcassé. Millerand a declarat că hotarîrea demisiei sale este irevocabilă. Lipsa de la consiliu a lui Paris este considerată drept o dovadă că Paris s’a decis să candideze la preşedinţie. Astăzi a avut le un nou consiliu de miniştri sub prezidenţia lui Fallières, la care Poincaré a citit o scrisoare a lui Millerand prin care acesta spune că el şi-a făcut numai datoria şi că predecesorul sǎu a cerut acelaş lucru, afacerea Paty n’are nimic comun cu politica ci e de ordin pur administrativ. Consiliu] a prinit demisia ministrului de rǎzboiu. SCRISOAREA MINSTRULUI DE RAZIOIU Paris, 30 Decembrie.— In cursul consiliului de ministri tinut la Elizeu și care a ţinut dela 4, pînă la I j*am, după amiazi consiliu la care Millerand n’a participat, d. Poincaré a dat citire unei scrisori a ministrului de răzbiu, zicînd: „Actul administrativ pe Are l’am făcut pentru a ţine angajamentul luat de unul din predecesorii nei şi dela care nu puteam în mod Irai să mă sustrag, a primit comentarii cari au produs un caracter politi pe care nu l’a avut niciodată acel. în atari condjiuni, conferind şi cu prietenii noşri, cred de a mea datorie de a vă ruga să faceţi ca demisa mea să fie primită de preşedintele republice! Ministrul de răzeală republicană a cabinetului sigur pe d. Poincaré de devotamenten afectuos“. In urma cetire! acestei scrisori, d. [■•and. Acesta, înainte de ţinerea cnsiliulii de miniştrii dela Elizee, ficuse o vizită preşedintelui republcei * Paris. 30 Bac. — După cetim scrisa«! de demisie a d ini Millerand, miniştrii au exprimat in unanimitate aflrerea lor de râu de a nu se putea ‘olidariza cu ministrul de războiâ, dar au socotit că era cu neputinţă a se răs* explicaţiuni acceptabile de parlanent. D. Poincaré a ream’ntit chipul in tare s’a constituit cabinetul sarcina ce şi-a asumat-o, silinţele făp.uite In comun întriun gînd de alime şi concordie şi a persistat în i crede că retragerea unuia dintre membrii cabinetului trebuia ia atragă demisia colectivă. Unanimitatea celorlalţi membrii al cabinetului n’au Impărtăşit această părere şi au observat că la împrejurării« foarte orave actuale d. Poincaré avea iiperioasa datorie de a rămîne la postul în care n’a încetat a fi susţinut de parlament şi de ţară. Paris, 30 Decembrie. — De Poincaré a răspuns scrisorei cf în Millerand in termenii următori: „Consiliul a fost unanim să regrete a se afla in dezacord cu dv. cu pivire la măsura ce aţi luat-o şi acel răspundere aţi revendicat-o cu obişnuita dv. realicate. preşedintei republice! a crezu deci că trebue să primească demisia ce i-aţi oferic in mod spontan su. In clipa câid sint un chip atît de neaşteptat silit să mă despart de dv. permiteţi».Ia vă spune că nu voi uita nicî-odttă preţiosul concurs ce l’ati adus operei republicane şi natriotice pe ţare ca. hihetni, m vijlocul unor împrejurări grele, a căutat să o realizeze. NOUL MINSTRU DE RAZBOIU TRANCES Paris, 30 Decembrie. — Demisia d-lui Millerand a fost primită D-l Lebrun a fost numit minietru de razboiu. D. Risnard, subserctar de stat la finanțe, a fost numi minis df.uw. I arăta pe simu Modls Şl®. ' é.: îi două. tf«twatsntofka» -romx.daftvce df n AUREL OSIAS MAGAZIN DE BIJUTERIE București Calea Victoriei 88 Mulţumeşte onor. sale clientele pentru contursul dat şi Ii exprimă toate fericirii* cu ocazia ANULUI NOU 1913 Proprietarul Magazinului & Confecţiuni. Manufactură şi Artcole de modă LA BAFî? di- GAL *T. umitunaette do safist f. ‘ cu«»«! ce i *s’e dat fu »pe#t au-«furează sănătate, fetfair»- protm, ritale și ani mulți «lienvilo; iii. . toi:', ijwagjygaag ■! inwwrTMi W32W«i:'.'VS5r«3.: A Wtl 01 iWfiiStSi'fTW FABRICA de CÂM$JS Ai ROC Cate« Gr. ■■ .. nar. er eirife eu ANULUI N fi. i m Utepri--tarul i iziaului fleaca de iar B v. ■ fir- 3$r*t»ei., 2$ ttr«azS Ontr ssle cliente le si prieteniilor toate tends ne c?i ocazia at anini Kou I$13 wammmammmmsmmms Politica Romîniei EFECTUL CĂLĂTORIEI D-LUI NICU FILIPESCU „Neue Freie Presse” mai ar® apoi un articol dat ca provenind ,din vni armate din minister, a obţine, griu latentului şi înţelepciunea sale polidce, supremaţia în guvern. Politica sa este paacinice. Ea celatacată numai de Liga Gri vroia ca Rominia să einst dela tceput alianţa balcanică. In ultimul timp aceste leelve au căpătat importantece Filipescu simţind» ci, a început să-i pre I rate lui Take Ionescu, in cumtul şovinist. â Uipescu s’a simţit Jh Ieste faptul că Take Ic iasca a teot triiss la Londra, Atu» t FiJipts«.« a chiat să-i împiedice pacifidia lansând din Buc® așii știri la nunte despre intra * tara’ni romi© din Bulgaria- Acute știri, venind «iSisaiMrasij,asre* și astei Ingreuiau enor Romîtiel, căci dădeau p&sibiltatea să s® pita! contra țduplicitStei Rom Călătoria d-luî la Constantinop cu complect sitt ne ,,3eue Freie El a plecat în n propriu şi a entenţii mult mai cu ale d-luî Take Ionescu cer cînd să provoace impresia că se discută cooperarea turco-romînă. Deşi o asemenea, credinţă e absolut falsă, ea dă totuşi aparenţa că Romînia încurajează rezistenţa Turciei, ceea ce împiedică tratativele din Londra şi intervenţia puterilor amice. Tripla alianţă ar putea-o cîştiga pe tripla înţelegere în favoarea Romîniei, dacă incidentul citat n'ar înşela opinia publică asupra politicei române, dînd arme nouă diplomaţilor bulgari. Autorul acestui articol termină spijină că rezolvarea pacinică este încă posibilă, de aceea el a crezut necesar să lumineze Europa asupra adevăratei politici romineşti. Dr. S. Bennang Dana Vijpjca Prot Finger din Viera ISoli gcnftc»«arina»*' sifilitice fi Boli de piei Consult ft—Up. m.Dumim a9—1** Bvenrrgtl.ftlr. Doamnei -iţiţi In pag. IV-a Defflonstratîiie funcționarilor inerciali dîn Capitală. — Din Bfi Iad. - Dîa Craiova. * v. tie I iatre;e îiî fajînd î.1 11«. ssnmif stratativcU :ul Dau«*.' Europei în Yuipgseu la zăpătțm, spui*resse% mele să fi utut mari dean. «§' LUVRU mm 66 Urează Onoratei sale clientele cu ocaziunea Anului Nou să trăiască mulţi ani în fericire prosperitate. Mulțumeşte călduros pentru concursul ce binevoit a-i acorda. m şi Canal Miron Mulţumeşte călduros Onor conţi şi urează cu ocaziiîului nou 1913, 4SI MULŢI 51 FERICIT! beta e si amor — -*%■ al Tmpărătes%tor Rutaiei) cuixă spre urrsm!con Bestuschaff șoptindu-i cele n-t nesocotite Jurăminte de amor. — ^pul c& m& iubești, soția dar eh nu pot crede; vrei să mă di.. vingî de sinceritatea septiraentelw d-tale ? — Orcană ml d-năl — Bine ascultă! Se zice că țarine vrea să se alieze cu Prusia și fl&-l numească pe ducele Petru de Holstein moștenitor al Coroanei. Aceste mă supără fiindcă sint rusoaică agjtj* hcvărată. Să faci tot ce știi ca să t,totr* *arini de 1» această hotă-ulme.l rtr SC 3P1Î1 j;ca privindu-1 galeș. Să vii să-mi 2 ^ ai reușit. lume. C(d' mai fericit om din rtzînd frumoasa wu . esdamă •'mată. CAP. 16 GELOZIA ȚARINEI —Gelos nu poate fi Bestuscheiî, îșî zise Suvalov cînd veni în seara următoare și găsi singură în salon pe frumoăsa soție a ministrului. Apropii« du-se de ea îl sărută mîna cu patimă. — Ei, ce ai făcut? întrebă diplomata. „ . . — Nimic, escîamă el ruș'mnos ca. un copil vinovat, țarina a ris de mine. Re încă ceva și mal mult. - Ce ? Ceva urit de tot 1 ~ Ce? ~ “’-v întrebat cît îmi dadeau puterile n,.iti|rie ca să fiu contra Au**rieî Si 'vntra prințului dî Hol», teîn. x — A..ta nu i,ce nimic zis« cont«, «a ' «sttMche*f. et-nu itel să cază în luare această chestiune, i&o vor. î,aie*v ~51**te EJisebetel uras vel face ««upra +* inpm.ls Contă, ă menţine în viată, căci îţi jur că niu muri dacă j,vei continua a fi mierea crudă faţl d* mine. Mă vel vrâjea în toate zilele, răspunse cocheta •V Oh '■ Dumnesule! esclamă el ferici«. -4 Ca să-ţî poţi mereu aduce aminsotujl meu deşi e foarte ocupat, nu e V A? chestia ce. ne interesează. r aci nu ne putem întîlni căci jSWt^telegî, EI, kftv skoi locdlește*-c»ntinuă ca. în lana te bună ,la raiifemeie HătrtnB, foarte cu luppea eleații foarte prictdtoaturî gaifftete. Wrbesi«^® ace avea. rnée, designir că o cunoști, acea le— Vorbești de casa galbenă ^ duveî Piskjov? —'Da. : — Și eintp pot ti era că te voiu vedea acolo? — Mîine. — La ce or.'â? — La orele lííPie seara. Void purta? mantilă alBifíjstn cu blană neagră și un capişon aceeași stofă, p* ci re mi-l port nfch(jfit4 iIge fru. rr.sm. ferne«. Huni nlecfl»-«» .”T f 'iuvalr.. «o*! Bea u t j t h et ntesă răsîiutul u ieși a cioasa »rs o» — Spune, nu nai chinui. Văduva Peskov își pricep' — Pe Suvalov lam subjugat, zise una la care se cerea mai r4 tacerea privindu-și vîrful pantofilor de atlas — va face tot ce-î voi ii cere. El va fi contra ducelui Petru de Holstein, contra prusienilor, dar pînă acum n’a avut aici un succes. Țarina n’a voit să-l asculte. — Toane de fente e încăpățînată. — A rîs de dinaul. — Odată, de două ori va rîde de dînsul, a treia cari va discuta și apoî va face ceea ce-i cere, ase Bes*tuscheff zîmbind. Iți sint foarte recunoscător, drăguţa mea. — Să nu-mi mulțumești. — Pentru ce nu? Contesa ridică din umeri A doua ai pe la orele şa© plecă ^răcută in blaia descrisă lui Sudes ne§?ste capton pusese un văl Merse pe te de palatul ef 00 f« depur. săniuță de piaţă Si spu.Urt? .I ntre adresa casei galbme. vizitiunul Bătu cu ciocanii de lemn în aşa grea de atenir. Uşa se deschise şi ea diaptru. Lîngă scară aştepta o femee bătrlnă In Fără aT spiifiri o voTi'ă si: ii a re și delicatețe. ^ Contesa deschise ușa și ffu ° meră foarte luxoasă. Sv^bv ° d'-~ tepta. Pe cînd eî o aiuta. r desbr&ce blana ea privea zimbi’1 în jurul unde totul era frumo^ Așezîndu-se într’u f runci sclavului ei f®4* Puene în sobă. _ , . a . — Dar e !năîmr°r de ^ aa’ răspunse Suvalov, conte fiindcă ea rîzînd, Ți-e cald , ești amorezat, ajunse dar eu nu sint.. „ — Ești fără !««. — Mai ales iritru d-ta. — Si totuși venit. — Ca să pâ desfătez de suferințele d-tale. , . — Asa Inrfld mă vei asculta ? — Ba da ns& vo5° f‘ nelndurată. — cred :■'(nu maî eete altă femee ca d-ta î» urne. — sper A tocmai pentru asta, mă vc* r uj„- nai mult -• sm așa dar ? Ea rSt si Întinse braţele spre «I. — Ut ? El, copleşit rte fericire, văzu un genuchi lîngă dînsa şi u îl strlnse Fări; știrea lui Suvalov şi a Iii Restuscheff ea scrise ducelui Petri de Holstein chemndu-1 la Petersburg. La începutul lui Februarie 174 el soi în Petersburg şi fU prim de ţâfnă cu braţele deschise. El un copil de 14 ani, slăbuţ şi pair Leslik şi marchizul Chaterdir Il ran invingaton nu pentru că seuseră ceva, ci ,fiindcă ţarina soiiei că apt copil avea toate dreptuile la niştenirea tronului şi nu voia să-l ecuite nici pe favoritu’ el. PeSuvalov îl ura mult «mhaiad«, ml i prin spionii săi pdu afa d se djeea în casa gaibetă la intr nirî galante. Dt spionii lui nu Putură afil cine era dama cu Are se infllne »cok ilurafător și sncit veni lesto fhtrbdimineată a țarină. —■ 2e al? zie ea rind furi sin gur!.fi-se ctm8*te Pe fată că a a flat ceva cr ţ® înveselește. Vre sfim mul fj ziue ? — Nu t/Ol maiestate că reste, meai'ă v* fac® ° deosebi tă p'ăcere Atî fr-bii tnsă să împărtășit! plăct re* !«*• c4rt * vorba să dermscm pe v ipocrit, să pedepsim pe ur msn vinovat. vrai să calomniezi pe, unu. t . V 4 a