Adevěrul, martie 1913 (Anul 26, nr. 8429-8459)
1913-03-01 / nr. 8429
Vineri 1 Martie 19132 mm i LA MAGAZINUL pentru Impadisrrt da vânzare îa Pentrss COMBUSTIBIL, T3TES sm BE5B28WAOs\ Uicafy Specializat la T’erilo şi Farig Saii de Piele, Sifilitica şi Canito-ariBare iza sângelui pentru sifilis. — Injecţii cu 60S. 'sabeta 8. Varala Câlimăneşti 'uralaţluui dela 36 — . Wo» 10.7'/ PflliCivilca, „VIAŢA“ Griviţei 1 7, Malac ce V.dcelara Consult pentru toste boalele Tratametul s . mal al Soarelor Lumeşti în fiecare zi de la S-~Vi şi 2~3 Un Seu consultaţiunea Cabinet Dentar Modern Lucrări solide în aur, cau-------BIS«! AlfdlJ Se aduce la cunoştinţa generală că in ziua de 17 Martie 1913, orele 3 p. m. se va ţine licitaţie publică orală in localul şcoalei din curtea bisericei de pe bulevardul Carol, pentru închirierea următoarelor apartamente şi anume: Apartamentul din strada Armenească No. 7 cu vederea pe bulevardul Carol, compus din mai multe camere, grajd şi şopron, şi Apartamentul, de la imobilul din calea Moişlor No. Si colţ cu bulevardul Domniţei No. 10, compus din mai multa camere şi dependinţe. Aceste apartamente se închiriază pe un period de trei ani, cu începere de la 23 Aprilie 1913. D-nii amatorii sunt rugaţi ca în lua sus indicată să se prezinte cu garanție în regulă. î LâSURATORUL „PASTEUR“ Autorizat pr'n concurs MsMinyAiolejics, piide. Spute, Stfcreţium, sage,puibi. Exudare, sorositSt\ membrane, Lapte, Sue gastric, Kecale. Priv.ste, etc. AX A LI SA SÂNGE f.III ( tifiiis) REACTIA WASSIEStJIANJf Bnemeţii* %tr. &&3’i ucisa s* 12 Proto drum de „Adevărul . —Telefon 49,7’ NB. instrucţjiuni şi vasa so trimit grafen la ea eve. Corsete TtcodJin BUCUREŞTI No. 107. Calea Victoriei No. 107 — Vslsfon 29/8© — Aduc la canoştin ia Doamnelor ci am adus din Paris ș’ Londra etc. tot ce e mai nou și el. gant. ' mmzMBF / ; GuRSETE CEA VIAI NOI A UIOIACA Corsete, tricot Anglais 'THo-traă so5e etc. et Uuimum ies® operator ia iîulea proi? Fuchs dia Vieaa BOALIE da «CM! Consult. 2—5, Dumineca 10—12 Bucuresti, Str. Covaci 10 VENISTi pSAA început să sosească ultimele noutăţi în ţesături şi confecţiuni pentru sezonul de primăvară şi vară de la cele mai^renumite Casse din Paris uunde se află acum d-l I. J. Benvecisti proprietarul Magazinului din Strada Lipseanu Io. 28 (colţ cu Sir. Şelari) ffaaaaaaiiaafâaa»aBS«aa83i<ai^i«8â^ PueţTâe salcâmi Pepinierele Prințului STISBEY? Buftea Preturi excepţional*, f v tolorml se’ trimit.» tt ratuit In eerer» — ^^aBsmtsms^3as^sm^ssr' Mmm NUMAI ATUNCI puteti ansa o imstalatiune ECONQMICA-SIMPLA-DURAMLA baca ¥ETî Motoare de Precisiune |Ug p| I FASHICAflUNE VIENEZA jJ| iJ cu pietre franceze Soliditate GâSANTATa DELA DEPOZITELE FABRICELOR BiJCimiSSTI. — Calea S»o«*ot»aotitor No. 27.— BrC&'llESTI CRAIOVA. — Calea Racovăi Al». «0-26. CRAIOVA BRAILA I ROSIORI DS VEDE No. 79. B-dul Cnza No. 79 I No. 24, Calea Verii No. 24 • ENT 1 TO iTEfl ASELE PIiMu-ĂLE — CATALOAGE ŞI OFERTE LA CERERE GRATIS ŞI FRANCO — PLUGURI de oţel cu 1,2,3, 4 brazde garantat originale RUD. SACK din Ieipzig (Germania). Cermeni de oţel «nirusat introducerea şi m&runţirea brazdei perfectă. Forţa de tracţiune redusă, liorabil tate eatronii. Singurele adoptate de OduraUle Coroanei Fermele Sîodet iuipArţite de suvecii ţAraultor Veteranilor. FERIŢI-VA de CONTRAFACERI, observaţi marca Se găsesc garantat adevărate la SINGURUL DEPOSITAR W. Staadecker — Bucureşti, Str. Smiirdan 20, Brăila, Craiova, Botoşani — CIT MARE RABAT MASELE MAG de MUZICA Jean Feder Furnizorul Curţel Regale Bucureşti Cal. Victoriei 54 lai eitin capriunde.Cataloage gratis Comaodere din provincie se efect, prompt ! Orzoaica de Moldova * Mazăre Victoria 83MyflM3 Silii 8SSEKS9E38HBI De vinzare la Administraţia Moşiei iveşti Gara Tatova Esîe"fiîil " » se întrebuioţa pentru îngrijiră* gntel antiseptice cu miros fenicat sau desagreabil. Pasteur, tiocfi, Chambertinii au dovedit că esențela vegetale au fost de 10 ori mai puternica decât a* citin’ faaio pur. DENTIFRlCIlLE D-rului PÎERRE de la Facultatea de Medicină din Paris sunt fabricate cu esenţe vegetale aleSOÎMI Ilara tie un gust plăcut. Trimetere gratuită de eşantilioane la orice cerere adresată. Ho. 8, plac© de l’Opéra, Ho. 8 -PARIS — De vinzare la toate mag. de parfumerii, farmacii și drogaerii din țară. lioane. La prima dată, afecta 380 milioane armatei şi marinei, adică 12 iei 80 pe cap de locuitor ; la a doua dată 645 milioane, adică 17 iele locuitor. Armata a trecut dele 257.000 la 305.000 de oameni; liota reia 226 vase cu 369.000 tone şi cu 24.000 marinari la 290 vase, 577.000 tone şi 32.000 marinari. Austro-Ungaria avea în 1896 un buget general de 2 miliarde 600 de milioane; în 1912—1913 el este de 1 miliarde 700 milioane. Armata și marina luau 412 milioane (9 lei pe cap de locuitor) în 1898, iar în 19L -1913 ia 641 milioane (12 lei de locuitor). Armata a sporit dela 33( nil la 415.000 oameni; marina, dela 132 vase şi 133.000 de tone la 158 vase şi 255.000 tone. Englitera avea in 1898 un buget de 2 miliarde 600 milioane, dintre cari 1 miliard 200 milioane pentru apărarea naţională, iar în 190 cheltuiala a fost de 6 miliarde, dinre cari un miliard 760 milioane pentru apărarea naţională (30 şi 40 ei pe cap de locuitor). Armata rămas aceeaşi: 258.000 de oameni iar flota a trecut de la 385 vase cu 1.695.000 tone şi 115.000 oameni, 570 unităţi, 2.300 tono tone şi 190 ml oameni. , Rusia şi-a sporit bugetul general de la 3 miliarde jumătate la 6 miliarde jumătate ; cheltuelile militare in trecut dela 965 milioane la un miliard 630 milioane (7 și 10 lei de ocustor); armata sa dela 893.000 la 1.100.000 de oameni; flota sa de la 320 vase, 470.000 tone, 45.000 de marinari, la 386 vase, 780.000 tone si 48.000 marinari. Astfel, efectivul armatelor active ale celor șase mari puteri europene a trecut de la 2.878.000 la 3.522.000 de oameni. Sev. EOU81 Aflăm cu plăcere că uzineia de casse da bani „Oslertag" din Aalen, au obţinut brevetul de furnizor al Cărţii regale române. Cassele „Ostertag“ sint introduse la toate autorităţile, la cele mai mari bănci din ţară, precum şi în comerţ. Multa cazuri de incendiu şi efracţiuni întîmplata in ultimii ani In România, a dovedit absoluta superioritate a acestor casse. Un depozit însemnat se află în București în reprezentantul general d. Arthur Ryser, str. G. C. Cantacuzino No. 21. Deschiderea testamentului lui Gh. Philippescu Em. Emu a deschis testamentul defunctului Gh. Em. Philippescu, în Camera de consoliu a tribunalului Ilfov, secţia III. A procedat la deschiderea preţiosului act, însuşi preşedintele secţiei, d. Hiotu, în faţa pârtilor interesate. Averea rămasă ar fi de 7,8 milioane lei. D. N. Filipescu, ministrul domeniilor, este instituit legatar universal Prin testament, defunctul roagă pe principesa Maria să primească frumosul parc cu castelul de la Copăceni, cu privire la care principesa şi-a exprimat în cîteva rînduri admiraţia. Eforiei spitalelor civile i-a lăsat 2 milioane în numerar şi moşia Săpoaca din judeţul Buzău, cu următoarele obligaţiuni: de a fonda un spital pe moşie, care să poarte numele soţiei defunctului; de a înfiinţa şi întreţine la unul din spitalele Eforiei din Capitală o secţie care să poarte numele defunctului, de a servi o rentă anuală de 50 000 lei, d-nc. Alexandrina Zefcar, soţia defunctului. Ministerului cultelor, defunctul i-a lăsat imobilul său din calea Victoriei 173 şi 300 000 lei în bani, cu obligaţia de a preia o şcoală de menaj, care să poarte numele ..Emanuel şi Maria Philippescu“. Tot ministerului i-a lăsat toate tablourile, cu obligaţia ca ele să fie aşezate în pinacoteca statului. Bogata bibliotecă pe care o poseda, defunctul a lăsat-o Academiei Române. Urmează apoi legate băneşti, următoarelor rude : cito 100.000 lei d-reî Bideanu şi d-neî Maria Apostol ; 200.000 lei d-rei Nădejde Grădişteanu ; cîte 100.000 lei d-relor Alexandrina; şi Emanuela Grădişteanu. Astăzi la orele două se va proceda la facerea inventarului avereî, la domiciliul defunctului. pentru viitorii psnsionarî Funcţionarii cari urmează să-ş* reguleze drepturile îa pensie pe ziua de 1 Aprilie a. c. sunt înştiinţat' că birou! de informaţiuni al ziarelor noastre as însărcinează in schimbul unui onorar potrivit a la judenlini toate formele cerute de lege Se atrage In specia! atențiunea acelora cari n'afi act de naștere In extras după actul stărei civila că trebue să-și facă act de vîrstă conform legei pensiilor, deoarece actele de vîrstă făcute cu martor, și fără a fi în contradictoriu cu Casa Pensiilor nu slnt acceptate. Pentru lămuriri a se adresa rd-lui B. Sepeanu, licenţiat în drept, directorul biuroului de la formaţiuni a ziarelor ,,Adevărul“ şi „Dimineaţa“, Bucureşti, strada Sărindar No. 9. Telefon 40/3. “—- — ^QP^SCSBIBWWi ?' *■ ■■■ ■■—■« Export, pidisr sărate - TABACARZI SE PLING MINISTRULUI INDUSTRIEI — O delegaţie a tăcarilor, compusa Un d-nii Gr. Alexandrescu, Pavel Nesresanu, Grigoriu si Toma Ceamis, afi Inminat astăzi un memoriu ddul N Xenopol. ’ ministrul industriei. Prin acel memoriu tăbăcarsi se plîng contra comercianţilor din Vicia, cari pe lingă alte afaceri ce le fac pe lingă abator, cumpără aproape toate pieile vitelor tăiate la ebaorul din Qnpjtală şi parte din provincie şi că numiţii comercianţi au obţinut deja serviciul, veterinar din Austro-Ungara liberul import în Austriaa pieilor sărate din Rominia. Cu cest chip, comercianţii străini, ridiă preţul pieilor şi fac o concurenţă atîtmai mare tăbăcariior din ţa cu ctt aceştia nu pot importa piei sărate d in străinătate. Ca închecr© tăbăcarg «a cerut d-lu tencpoll să intends spre a se opri ./mortul pieilor crude sărate. Ministrul a ascultat cu bunăvoință ca delegaţi, asigurindu-i că va examina chestia şi va orindui o anchetă. Un leac bun Contra opresiune!, tusei spasmod ce şi rebele a vechilor bron.şite, contra crizelor de astm, contra perden a respiraţiei, catarului, enfisemului Uc-bie să întrebuinţăm Pudra Lom Legras care a obţinut cea mai mai recompensă la Expoziţia Universală din 1900. Este un leac ce nu di greş. Ușurarease produce instanteneu și vindecarea urmează în moc progresiv. Se găsește la principalei farmacii, cutia" le" 2.50. /IATA bucureştena PREMIERA. Aseară a avut loc la teatrul Leon Popescu premiera operetei „Lăutarii!“ de Em. Kalmann. In sală am observat pe: D. d-na si d-ra Constantin Cristoian, d-ra Maria Carp, d-na Constanin Vasilescu, d-1 si d-na Jean Maican, d-1, dna si d-ra dr. Goilav, d-na Jasse Eliade. d-na Margaretta Lecca, d-1 şi d-na dr. Poenaru-Căplescu. d-1 şi d-na Dragescu. d-na Novak. d-l şi d-na Ciugolea, d-1 şi d-na Alexandru Nicolau. doamna Mana Nicolau, d na Elena Nicolau, doamna Alexan-dru Dobriceanu, d. şi d-na Mihail Sipsomo. d. şi d-na Constantin Jipsomo, d-na Julietta Ştefănescu, d. şi d-fla dr. Xusia, d. şi d-na G. Oprescu. d şi d-na D. Voinescu, d. şi d-na Vicolao Voine.i.u. d-na Pang!, d şi-na Giardanesc i, d-na Paplică, d-ree Domiulescu, d-na Stanovici, d-na G a pita A. Arion, d-rei e Constantinescu. d. şi d-na C. Protopopescu, d. şi-na Capeleanu, d . d-na şi d-na Frenu4. ,1. şi d-na Raduanu, d., d-na şi l-na Sticinski, d-na Victoria Stăncescu-na Ilolansa. Stâncescu, d şi d-na Dumitrescu, d-na şi d-rele Cirlova, d.-na şi d-ra Constant, d. şi :.-na Moţâţeanu, d. şi d-na Colier, ele. D-nii: baron B Boila, George Lucăsievicî, Gr. Urlătzeanu, Schian Ghika, O. Prodan, Constantin Gheorghe Gh. ,Cristescu, Vlarijcoglu, Nicolae Lu■äsievicl, I. Liljiniceanu, A. Moroianu dr. Malcik Fotiho, Anicele Lecca, R. Uhrikovsky, etc. Boa Pedre. Teatru-Musică TEATRUL LEON POPESCU. — Compania lirică Grigoriu. Lăutarul, o peretă în 3 acte. Muzica de Kalman. Cmd nu e talentul unei vacafunî speciale, reţeta unui bucâtar de o perete este cunoscută: o salată pipărata, un ghivecuil, o frigărue și o savarină cu cit mai multă cremă sau cu cit măi mult sirop. Cînd bucătarul e ungur, ca d. Kalman, în loc de ghiveolă, capdi un piuricaș, iar întreaga masă ’t'f lasă -n gură tin gust de ..salată de scrumbie cu cremă“, cum se exprimă tin critic berlinez asupra .Lăutarului", Care s'a dat mai alaltăeri si la un teatru de acolo. „Lăutarul“ are un prim act care promite, dar uită repede să se tie. Situatiunile vesele şi vorbele de duh fiind mai rebele inventiunel, s’a găsit genul operetelor ..sentimentale“. „Lăutarul lui Kaiman vrea să fie un fel de Rigo care pe vremuri a săgetat inimile femeilor şi care acum e în declin. Semtimentalitatea aceasta e da o monotonie care răpește orice caracteristică mai vie lăutarului-țigan, iar invidia fată de fiul să î e o notă destul de antipatică. Cu toate că’l juca d. Maximilian, c! n'a putut cuceri interesul spectatorilor — și dacă n'ar fi fost vocile atît de generoase ale d-rei Cristoforeanu si d-lui Leonard, cari se întreceau în sonoritate si d-ra Plodea Ploiescu, care în fata lăutarului a jucat Si dansat cu o patimă din cele mai comunicative, puţin s’ar fi putut salva. Merită a fi menţionat si d. Jean Niculescu, care face frumoase progrese în voce si joc. Muzica, în afară de un motiv de vals languros, care-şî pierde prea repede respiraţia, e lipsită de un stil mai distins si mai personal. Tonalitatea maghiară străbate, peste tot si cum motivele sentimentale daă fondul muzical, străinul, care pricepe Pînă la un punct vivacitatea czardasuluî, nu e tot atît de pătruns de duioșia acestui fond. Un noi maestru de orchestră, d. Flecker, s’a introdus ca versat în ale, muzicei de operetă. Claca, pe ''are publicul o vede cu .ochi răi, ca pretutindeni, î-a făcut aseară proaste servicii. Era prea.... montată. Ar fi fost preferabil ca montarea să se fi relevat la decorurile din actele îi și III, cari pentru niște saloane într’un castel parizian, erau -ie o.... antichitate, care amintea vechiturile uneî anumite hale din București. __________ R. O. F. 9 rsclamatie ssazalionali Marele angrosist de coloniale, d Calavrezo, din str. Gabroveni, are în serviciu! d-sale pe d. N. Stavropol, de aproape 20 de ani, căruia Îi acordase tot timpul deplina încredere, astfel că devenise un factotum al acestei colosale afaceri. Cu atît mai senzaţională este deci plîngerea pe care d. Calavrezo a adresat-o parchetului contra procuratorului s&u Stavropol. B. Calavrezo reclama că îa deuirsu!uilinîîlor anî, procuratoml sau profitmd ds încrederea sa, Vi. fraudat eu sama de SOO.eoa leî, prii, 'alsurl In registre și difer Re maaders. Parchetul a însărcinat pe d. C. Negrea, judecătorul cabinetului 3, cu cercetarea acestei grave reclanatiuni. REVISTA MODEI ADEVĂRUL Consiliul de miniştri ------------------------------------ 1 Eri, la orele 5 juni . a., s’a tiuit un consiliu de ministri, la minisend de interne, sub preşedinţia d-nuî Titu Maiorescu. Au luat parte toi miniştrii. După terminarea consiliului d-nul Titu Maiorescu a comunicat repreentantilor presei că miniștrii au ascutat chestiuni curente, întrebat, dacă s’a produs vre-o chimbare in ce privește politica xternă, d. prim ministru a spus că mă acum nu e nimic nou. — Pe la sUrsitul acestei săptămini — a adăogat d. Titu Maioresti -- ni se va comunica ziua în care va începe conferinţa de la Peterburg. Un membru al guvernului a delarat că în acest consiliu sa disipat intre altele si asupra proectului de buget general al statului si totdeodată a spus ca, după informaţiile ce guvernul nostru are, conferinţa de la Petersburg nu va începe înainte de joia viitoare. în Consiliul de miniştri a mai discutat proectul de lege modificator al lege! pensiilor militare şi s’a hotărît ca proectul să fie depus la Cameră. Proectul prevede, între altele, un spor de cinci anî la timpul servit în realitate, adică un ofiţer care a servit 23 ani, să se considere că a servit 30 ani. S-a prevăzut pentru It.coloneli şi coloneii dreptul de a se retrage la pensie fără condiţie de vîrstă. Pentru generalii de divizie cari au comandat un corp de armată timp de cinci ani se prevede o pensie de 1200 lei lunar, iar pentru generalii de brigadă un maximum de pensie de trei sferturi din leafa gradului. Ofiţerilor cari ies din armata II se va număra pentru pensie şi anii serviţi ca soldaţi Consiliul a discutat apoi asupra pensiilor subofiţerilor reangajaţi. S’a hotărît scăderea vîrstei, la 42 anî, şi s’a ridicat pensia dela 30 la sută la 50 la sută din solda lor. Ca măsură transitorie, consiliu! a admis cele cerute în şedinţa de erî a Camerei de către d-nîî Victor lonescu şi Xenî. G. M. D. De vorbă cu d-nul Daneff -----------—**----------------- ■ • Ce a spus preşedintele Sobraniei la 28 Ianuarie asupra unei alianţe romîno-bulgare Prin interviewul publicat de ,,Novoje Vremja“, zilele acestea, d. Daneff afirmă că Bulgaria a propus Rominieî în două rinduri să intre in alianţa statelor balcanice. Ori am reprodus, după World din Londra, declaraţia d-lui Take Ionescu că niciodată Bulgaria n’a cerut să ne aliem cu ea. La 25 ianuarie, d. Daneff acordă colonelului Murray de la „World“ o convorbire prin care confirmă declaraţia minstrului de interne. Convorbirea fiind interesantă, o reproducem în întregime. „In urma conversaţiuneî pe care scriitorul a avut-o de curind cu d. Take lonescu, şi care a fost reprodusă In „World" din ultima săptămînă, sa aranjat o întîlniire cu doctorul Daneff, şeful delegaţilor bulgari pentru pace, spre a se lămuri vederile lui asupra siuaţiunei generale şi în privinţa statelor aliate şi guvernului turc, şi în privinţa cerere! Rominieî pentru compensation cum a fost formulată de d. Ionescu. „D-rul Daneff a acceptat imediat iniţiativa şi următoarele siunt un rezumat al celor spuse de dîrisul la interview. „Pretenţiunea românească pentru compensaţiuni teritoriale, dacă î mi este permis să întrebuinţez un cuvînt vulgar, este un aspect latersm al situaţiunei generale, şi nu priveşte pe celelalte state balcaice, aşa că pot să exprim părerea Bulgariei asupra acestui subiect intr o deplină libertate’’. „Am citit darea de seamă despre conversaţiunea d-luî Take Ionescu cu dumneata din săptămîna trecută şi sunt foarte vesel că am ocaziunea de a formula punctul nostru de vedere în subiectul care se discută, şi neapărat, ai dreptul să faci orice întrebuinţare din conversaţiunea mea. „înainte de toate doresc să înţelegi că noi bulgarii, n’avem nici o ceartă cu Rominia, şi că singura noastră dorinţă este să trăim în termenii unei amiciţii intime cu vecinul de peste Dunăre. „D. lonescu se plînge că n’am cerut niciodată Rominieî să se unească cu Liga balcanică. N’am cerut-o, pentru că guvernul Romîsiieî, cînd a fost sondat la început, ne-a dat să înţelegem că romînii nu se vor război cu turcii in nici o împrejurare, si astfel nu mai aveam pentru ce să ne arătăm cărţile unor parteneri cari nu vroiau să ia parte la joc. „Dar noi recunoaştem că România are interese în peninsula Balcanică şi avem intenţiunea fermă să le respectăm. Există un număr considerabil de romini răspândiţi ici şi colo pe teritoriile pe cari le-am cucerit de la turci, şi oriunde găsim comunităţi romineşti stabilite un număr suficient sintem hotărîţî să le dăm o guvernare autonomă sub administratorii lor locali. Vor avea de exemplu şcolile lor şi bisericile lor, şi nu ne vom amesteca în aceasta în nici un fel. Fără să merg în mai multe detalii pot să spun că romînii sub domnia bulgară vor avea mult mai multe privilegii naţionale decit au avut vreodată sub tuneî. „Politica noastră faţă de supuşii romînî va fi un fapt tocmai pe dos de politica jună-turcă, care tinde să turcifice pe toţi supuşii sultanului fără deosebire de rasă şi religie, şi să o transforme cu sila în calapodul musulman. „Sîntem gata să dăm Romînîei cele mai largi asigurări în această privinţă şi în chip real să acceptăm toate propunerile pe care guvernul din Bucureşti ar avea să ni le facă în oîce moment. „Acum, in ctt priveşte rectificarea de frontiere, d. lake Ionescu spune că Romînia vrea o frontieră ştiinţifică, care i-ar asigura siguranţa strategică a Dobrogei nu contra unui atac de la sud. In această privinţă pot să spun numai că noi n avem nici cea mai mică dorinţă de a ataca Dobrogea, sau orice altă parte a teritoriului românesc şi am pornit războiui cu turcii numai ca o ultimă necesitate şi ca să scăpăm de dominaţiunea străină care devenise insuportabilă pentru coreligionarii noştri din Tracia şi Macedonia. „Chiar dacă ar fi vreun, pericol pentru vreun atac din partea noastră, cea ce nu este, frontiera propusă de d. lonescu n’ar da o mai mare siguranţă strategică .Dobrogei decit fruntaria de astăzi, amîndouă fruntariile fiind deschise și nici alta neposedînd nicio pozitiune strategică mai deosebita fie pentru atac, fie pentru apărare. „Insă pentru a ne arăta buna noastră credinţă, ceea ce sîntem gata să facem. — şi am spus d-luî lonescu eea ce acum îţi spun d-taîe, —este 'S dărimăm toate fortificaţiile pe cari le-am construit Is sudul Silistre! si să scoborîm actuala fruntarie la rttva kilometri mal la. sud. ca $& 28m astfel mal mult spatiu Mangaliei pe care remind vor să o transforme intr o bază navală în Marea Neagră. „Mangalia acum este numai la 4 sau 5 klm. la nord de fruntarie și propunem să scoborîm această tram tărie încă cu vreo 8 klm. mai la sud, astfel ca Mangalia să nu fie ca acum prea în fruntaria noastră. „Prin acest aranjament unele sate bulgare ar trece la Rominia, şi fireşte, aceasta nu’mi place, dar în scopul de a asigura o prietenie durabilă cu vecinul nostru, sîntem gata să facem această jertfă. „Mai mult decit aceasta nu puten să facem, şi sînt sigur că vei fi de părerea mea cînd spun că romînii n’ar trebui să ceară mai mult, căci dacă ar inzista asupra cererilor d-luî Take Ionescu ar avea opiniunea publică a Europei în contra lor“. „După ce d-rul Daneff mai vorbe«'ște asupra politicei generale, conchide astfel: „Dar sper că nu veî pleca cu ideiai că sîntem mai belicoşi decit d. lonescu, căci noi totî vrem pace, nu tim»porală, dar perpetuă, şi o face card odată pentru totdeauna să reguleze chestiunea dominaţiunei turceşti la Europa”. Precum se vede una a spus de Daneff la Londra prin World şi alta* spune acum la Petersburg prin No« woje Wremja». Dovada este făcută. Bismarck-ul oriental a fost prins. Petroliştii la d. Xenopol — IN CHESTIA URCĂREI TARIFULUI DE TRANSPORT — O reprezentanţă a mare! industrii de petrol, compusă din d-nii G. Boambă, Gunther, Saladin, Stanger Iacobson, s’a prezintat astăzi In audienţă d-lui N. Xenopol, ministrul industriei şi comerţului, căruia i-a prezentat un memoriu contra urcării taxelor de transport pentru derivatele petrolului pe C. F. R., urcare proectată de ministrul lucrărilor publice. D. G. Boambă a luat apoi cuvîntul şi a arătat ministrului greutăţile prin cari trece industria petrolului şi lovitura ce i-ar da o sporire a taxelor de transport pentru derivatele destinate exportului, căci marile societăţi au contracte de livrare cu străinătatea pe mai mulţi ani, făcute pe baza actualului tarif de transport. Or, o sporire a tarifului care ar surveni în decursul acestor contracte ar expune societăţile la pierderi inevitabile. D. Boambă a rugat pe d. Xenopol să intervină pe lingă colegul d-sale dela lucrările publice ca să nu lovească in industria petrouluî. D Xenopol a primit memoriul promiţînd reprezentanţilor societăţilor că va studia chestiunea şi va căuta să intervie. j Examenul pentru grata!de general NUMELE COLONELILOR ASPIRANŢI. — CUM AU DECURS MIŞCĂRILE TRUPELOR CRAIOVA, 28 Februarie. — De dimineaţă pînă seara, se observă o viei mişcare în oraş. Sosirea prinţului Ferdinand la Craiova dă vechea noastre cetăţi o înfăţişare cu totul excepţională. Stradele sunt curăţate, prăvăliile pavoazate, pretutindeni este o circulaţie plină de Însufleţire. Trupele pornesc spre terenul de luptă în zorii zilei şi se reîntorc seara obosite, căci nu e puţin lucru să munceşti pe unităţi mari Întrunite in brigăzi şi divizii. iMercury au dat examen înainte de amiazî următorii dnî coloneii Ionel Toplicescu, comandantul brigăzii lit de călăraşi, şi V Găiseanu, şeful statului major al corpului V de armată. Armele ce au luat parte, au fost anunţate din prima zi de luptă iar trupele comandate de cel dintlî a fi luptat contra celor puse sub comanda d-luî col. Găiseanu, după o temă stabilită. După amiazî, lupta a fost continuată cu aceelaşî trupe, însă comanda a fost trecută d-lor colonel Socec, comandantul brigăzeî II de călăraşi din Bucureşti, şi Vătoganu, comandantul brigăzii XI de infanterie din Focşani. Tema a fost, ca d. colonel Socec să conducă retragerea, iar colonelul Vătoganu urmărirea pe distanţa dintre Breasta şi Coţofeni. Prinţul Ferdinand a stat tot timpul pe cimpul de operaţii şi a luat dejunul chiar pe cimp, împreună cu d. colonel Praporgescu, şeful de statmajor al inspectoratului general al armatei, cum și cu d. maior Mânu, adjutant princiar. Astăzi, joi, iac parte la examenul de comandă a trupelor d-nii coloneii basarabescu, comandantul regimentului 4 de roșiori și Anastasiad, comandantul brigăzeî IV de infanterie., iar după amiazî, d-niî coloneii Russo, comandantul cetății București și Petrescu, comandantul brigăzii a 1 3. artiieîîe,—C«îMI». - -