Adevěrul, octombrie 1913 (Anul 26, nr. 8640-8670)

1913-10-14 / nr. 8653

Lun­ii 14 Octombrie 1913 Pro “Manasse“ J de E. LOVINESCU , „Reprezentarea lui „Manasse“ pe scena teatrului National a fost din n­ou zădărnicită Vineri seară de Studențimea universitară. Noi toți, cari admirăm această piesă ca pe o podoabă a literaturei românești,­­vom trebui să așteptăm pină ce d. Samson, student în medicină, își va lua cuvenita sa încuviințare,, ori pî­­nă ce d. Davilla îi va tăia pletele ca în legenda biblică... De cîțiva ani cea mai bună dra­­mă socială românească e silită să tânjească prin grădinile de vară...­­Nu vom­ uita niciodată jalea pe ca­re am simțit-o­­ văzînd-o într’o sea­ră ploioasă de toamnă la ..Rașca“, i după ce o văzusem odinioară pe scena primului nostru teatru, pe cînd studenții nu se îndeletniceau Cu cenzura literară... De atunci an’am gândit că se impune o mișca­re pentru a reda lui „Manasse“ ca­­­drul cuvenit. Vineri credeam că mi S’a împlinit dorința. Uitasem însă pe d. Samson, student în medicină. .­ * 1 Ei bine, eu cred că a venit vre­­m­ea să stăvilim această anarhie. Studenții de la medicină să mear­gă pe la spitale și pe la morgă, iar ceilalți prin sălile de curs. Să lase­­ altora grija de a judeca literatura , dramatică și de a apăra cinstea ar­tei romînești.­­ Idele lui Martie au trecut de mult, aducând cu ele tot ce au pu­­­tut aduce. Să nu se repete însă. Limba romînă nu mai are nevoe să fie apărată de student! Are destui­­ apărători. Nu e nevoe ca d. Sam­son să mai vegheze..Poate să în­chidă ochii pe laurii cîștigațî odi­nioară. Teatrul Național nu e un templu firetean... E momentul binevenit ca adevă­rata opinie publică să se vădească cu energie, impunând direcției tea­trului reluarea lui „Manasse“ și tulburătorilor liniștea respectuoasă ce se cuvine oricărei opere de ar­tă. Imensa majoritate a publicului­­ cult nu se poate lăsa terorizată pâ­nă la urmă de minorități turbulente sau de comitete studențești ce nu au­ nici o chemare în manifestările superioare de artă. Pentru acestea­­este un comitet teatral destul de priceput și o critică dramatică ce își face datoria. Buna rînduială cere ca fiecare să-și îndeplinească me­nirea socială pe care o are și nu credem că menirea studențim­ei să fie cenzura artistică. Ingăduindu-se încă odată acest amestec primej­dios, deschidem drum unei anarhii dăunătoare libertății artistice din această țară. Up­o ar fi de dorit să intre în spiritele Șovăelnice încă ale unei părți din tinerimea universitară că „Manas­se“ e un capodoperă al literaturei noastre dramatice și că nimic nu e mai înjositor decât dușmănia îngu­stă ce i se arată cu atâta îndărătni­cie. La timp, ca orice operă superi­­ooară îi s’au adus toate împotrivi­rile dictate de oatimă sau de sim­plicitate. Toate instinctele au fost au­tate cu rea credință, și mai ales instinctul demnității nationale. Pa­trioți luminați sau numai modești papagali, au răscolit toate antago­nismele de rasă pentru a înăbuși libera manifestare a lui „Manasse“. N’-am izbutit totuși. „Manasse“ fost aplaudat de toți cei ce au­ cit­iin puțin gust literar din țara noa­stră. In ceea ce mă privește, cred că e cea mai bună dramă socială scrisă în limba romina. Dacă sub raportul teh­nicei teatrale și al limbei e îndărătul comediilor lui Caragiale, sub raportul însă al ge­neralității umane, a tipurilor le este mult superioară, înțelesul social și omenesc al lui „Manasse“ e mult mai bogat. Eroii lui Caragiale sunt tipuri omenești accidentale în pro­ces de dispariție, pe cînd în „Ma­nasse“ ni se dă icoana unei rase văzută sub specie aeternitatis... Ni­meni n’a reușit încă la noi să­­ ne dea imaginea sensibilă și realizată a unui neam, după cum a reușit Ronetti-Roman în drama sa. In „Manasse“ trăește nu numai sufle­tul ancestral al evreului, prins în esența lui neschimbată, ci ne sunt redate cu o artă infinită și conflic­tele pe cari le trezește în mijlocul unei rase deosebirea de cultură și de vârstă. In Manasse, în Nissim și în Lelia mi se dau ca în concentra­rea unei oglinzi trei­ generații de evrei, cu toate deosebirile de men­talitate și cu­­ toate nuanțele sufle­tești izvorâte din prefacerile vre­me!.. Nimeni nu a pus mai mult a­devăr și mai multă largă observa­ție decât Ronetti-Roman în drama sa; și, trebue să se știe totodată că nimeni n’a pus mai multă seni­nă obiectivitate decit acest scriitor în zugrăvirea ciocnirilor de rasa și de generații. A dat fiecăruia ce e al său, nepăsător ea însăși natura ce aruncă fără alegere variatele sale exemplare. Idealizând pe Ma­nasse, Ronetti-Roman a idealizat pa­rtea cea mai curată din sufletul rasei sale, fără a aduce nici o jig­nire neamului romînesc. Unui scriitor care a dat lteratu­­rei noastre o astfel de operă de ar­tă, ieșită de altminteri, din împre­jurările de viață ale poporului no­stru, i se cuvine cea mai mare cin­ste. Dacă trăind îi s’a adus hula patimilor, după moarte îi se cuvi­ne cel puțin nemurirea unei bucăți de marmoră. Milioane de oameni vor veni din necunoscut pe plaiu­rile noastre și se vor duce­ în ne­cunoscut, înainte de a se ivi un al doilea Ronetti-Roman spre a cinsti cu atîta strălucire limba neamului care l-a adoptat ca pe unul din cei mai aleși fii ai să! Iar noi toți ce știm că cea mai prețuită vădire a unui popor e arta lui, trebue să ză­dărnicim tirania cîtorva tineri și să cerem cu neobosire ca „Manasse“ să fie redat repertoriului teatrului Național, mândri că avuția literatu­­rei noastre a sporit printr’o capo­doperă neîndoios. E. Lovinescu Barbaria de la circumscripția ll-a DIN ANCHETA PREFECTULUI DE POLIȚIE S’A STABILIT VINOVĂ­ȚIA SUBCOMISARULUI In „Adevărul“ de erî am vorbit despre un caz de barbarie, săvîrșit la circumscripția II de către sub­comisarul de serviciu. Un lucrător mecanic de la atelie­rele căilor ferate, Artenie Teodor, fusese ridicat de pe stradă, fără nici un motiv, de către un sergent de stradă și dus la circumscripția II, unde subcomisarul de serviciu, con­­fundîndu-l cu un pungaș, l’a bătut în mod oribil. Victima, s’a prezentat singură la redacția ziarelor noastre și se găsea într’un bal care îți inspira mila ; a­­vea fața complect umflată, nume­roase vînătăi pe față și pe corp, iar nărui­ai era tuns In scări. • In urma celor publicate de noî, d. D. Moruzi, prefectul poliției Capita­lei, care după este sintem­ informați nu fusese înștiințat despre cele pe­trecute la circ. II, s'a dus în per­soană la această circumscripție, în­soțit de d. maior Kopesky, coman­dantul corpului de sergenți și a fă­cut ancheta. Rezultatul: cele scrise de noi e­­rau absolut exacte. Sergentul, care face de serviciu la circumscripție a declarat că, Ar­­­tenie Tudor, care fusese adus pentru că fiind beat făcea scandal pe stra­dă, a fost în adevăr bătut de către subcomisarul Marian, și că el, ser­gentul, l-a tuns în urma ordinului dat de subcomisar. Celalt sergent, care adusese pe Artenie Tudor la circumscripție, a făcut aceleași mărturisiri ca și co­legul lui. D. D. Moruzi, pe care l’am văzut aseară, ne-a declarat că, întru­cit s’a stabilit vinovăția subcomisaru­lui, a dispus darea lui în judecată. D. maior Kopesky a pedepsit pe sergentul de la circumscripție, de­oarece nu a trimis obișnuita notă de cele întimplate,spre a fi aduse la cunoștința prefectului, care ar fi luat măsuri în consecință. Un amănunt interesant, subcomi­sarul Marian a fost transferat acum 3 zile de la o circumscripție de peri­te, de către d. comandant al școalei, colonel Manolescu-Mladian, decretul de înaintare al acestor tineri, care începea astfel : „Prin înalt decret regal, etc.“. Du­pă aceea li s’a împărțit prima de echipare ofițerească (400 fr.) de că­tre chiar casierul școalei, și în pre­zenta ofițerilor și comandantului a­­cestei instituții. Cazul acesta compromite instituția noastră militară pentru că în nici un stat din lume o autoritate militară n’a degradat vreodată, în felul ace­sta, o întreagă serie de ofițeri, cari nu au altă vină decît aceea, poate, că au pornit în campanie cu prea mult avînt ostășesc. O autoritate militară, care a staus zice una și mîine schimbă ce a ho­tărît dovedește o complectă dezo­rientare. Regele nu va permite degradarea tinerilor cu termen redus, promoția 1013, pentru că regele e un militar luminat, care știe că numai celor vinovați de crimă sau acte grave de nedisciplină li se aplică pedeapsa degradării. Regele va da ordin, ca acești ti­neri înaintați, în numele său, la gra­dul de sublocotenenți, să nu mai fie purtați de la Ana la Caiafa. El va dispune ca această procedu­ră orientală, care zăpăcește spiritele și compromite instituția noastră mi­­litară, să înceteze. O. A. TINERII cu termen redus primația 1913 izul tinerilor cu termen redus, notia 1013, e în adevăr unic în cele istoriei militare. I­zompromite și numele regelui ntreaga noastră instituție mili­tmpromite numele regelui pen­­că in ziua de 23 Iunie 1913, în ,ea școalei de infanterie din Bu­­ești, față fiind întreg batalionul slovî și întreg corpul ofițeresc al lipit citit cu mare solemnita­ Călătoria în Cadrilater a ministrului de justiție CALARAȘ! 12 Oct. *— Astă sea­­ra a sosit aci­d. Mihail Cantacuzi­­no, ministrul Justiției, care se du­ce în călătorie de inspecție în Ca­drilater. D-sa era însoțit de dnii Lazar Munte­an­u, Emilian Constantinescu, Andronescu. . Au fost întîmpinațî de d-nii pre­fect Dumitrescu. colonel Simiones­­cu și foarte multe persoane mar­­cante1­­ Mîine dimineață vor pleca la Si­­listra. — Coresp. Accident de automobil Automobilul cu No. 457, condus de șofeurul Frantz Sabo, domiciliat în strada Știrbey-Vodă No. 70, pe cînd trecea pe dal­ea Victoriei, în dreptul localului circumscripției XV voind să ferească un alt automobil ce ve­nea dinspre șosea, a lovit cu aripa pe­n­tru ti­tir­ea­ din strada Rahovei No. 230, ce mergea liniștit pe tro­tuar, l’a trîntit jos rănindu-l la am­bele picioare și mpîndu-î două coa­ste. într’o stare foarte gravă victima a fost transportată cu o ambulanță a Salvărei la spitalul Filantropia, unde e pus sub îngrijire medicală. Orc. 15 anchetând cazul a dispus arestarea șoferu­lui imprudent. ULTIME INFORMATURI Printre avocații care s’au oferit să susțină îna­intea Casației cauza re­­dactorului nostru G. ItAil­­iian — care de fapt e în­săși cauza libertății pre­sei — nu putea să lipseas­că tribunu! ftssea Sae Fleva. Vechiul și statornicul de­mocrat care are în urma sa aproape jumătate de veac de lupte pentru libertă­țile publice nu putea să rămînă nepăsător cînd e vorba de călcarea celei mai importante diin aces­­te libertăți. El»sa a vizitat erî pe directorul nostru căruia i-a cerut să-l pre­­numere printre apărăto­rii pe toate căile ai aces­tei cauze sfinte. Epoca publică următoarea­­ dez­mințire: Un ziar a anunțat că« erî diminea­ță s'a­­imit o întrunire la d. N. Fili­­pescu la care a fost ca delegat din Iași d. Matei Cantacuzino: un altul relata că tot erî dimineață s'a ținut o întrunire la d. Virgil Arion, la car­­e avea să participe d. N. Filipescu. Un al treilea, in fine, anunța o întil­­nire și o înțelegere între d. Al. Mar­ghiloman și N. Filipescu. D. Filipescu ne roagă să dezmin­­țim toate ac­est­e știri. D-sa n’a luat parte la nici o întrunire și n’a avut măcar ocazia să întîlnească nici pe d. Marghiloman nici pe d. Matei Cantacuzino. La toți cei cari, dela întoarcerea sa în țară. Vă fi întrebat de politică, d. Filipescu le-a repetat că nu se ocupă de politică. Ce să răspundem? Că d. Filipescu are două politici una ocultă și alta fățișă? Atunci „Epoca" va protesta și va califica de­sigur ca... infamie o ase­menea bănuială. Dar în ce privește consfătuirea despre care am relatat Vineri că a avut loc la d. Nicu Filipescu res­pingem orice dezmințire. Consfătuirea a avut loc și șefii de culori împreună cu agenții conser­vatori au primit ordin să înceapă o campanie, prin întruniri de maha­la, pentru desfacerea colaborărei. Se vede că â. Filipescu nu vrea să iasă la iveală pînă ce nu se va încredința dacă mișcarea va prinde sau nu. . Brî d-nii avocați Petre Sado­­veanu și N Radovici, au depus la Curtea de Casație din partea cole­gului nostru G. Millias, recurs con­tra arestării acestuia de către auto­ritățile militare. Termenul de judecare se va fixa Luni. •'t SWS ShWMlKW Aseară a avut loc în localul cer­tului avocaților stagiari din­ Pasa­­giul Român o conferință cu tema : Dreptul de antidireză este un drept real sau un drept personal ? Conferința s’a ținut în vederea premiului de 200 lei pentru cea mai bună conferință. Toți cei înscriși și reînscriși în școală pentru anul curent 1913-914 se pot presenta la secretariatul școa­lei pentru a cere foaia de inscripție D-șoara Alice Cocea, pe care am aplaudat-o de atîtea ori și pe scena Teatrului Național și pe scena fos­tului Teatru Davila, a repurtat la Paris un nou succes. D-sa a fost pri­mită la Conservatorul din Paris, în unanimitate și față de două sute de concurente. Viitorul se deschide din ce în ce mai frumos d-șoarei Cocea. .p- A­r N­ădărău, ministrul lucră­rilor publice, a plecat aseară la last­ae unde se întoarce Marți. D. Al. Marghiloman, președintele consiliului de miniștri, ad-interim, se va duce Luni sau Miercuri la Si­naia pentru a lucra cu regele. Medicii veterinari din județele Argeș, Constanța, Covurlui, Dîmbo­­vița, Dolj, Fălciu, Ialomița, Iași, Il­fov, Mehedinți, Constanța, Putea, R.­Sărat, Roman, Romanațî, Tecuci Teleorman, Tu­lcea, Tutova, Vaslui și Vlașca, au raportat direcțiune! ge­nerale a serviciului sanitar, că in a­­ceste județe­­ s’a declarat epizootia de vărsat printre vitele locuitorilor. Rapoartele primite ne arată că a­­ceastă boală s’a declarat în 26 co­mune cu 417 curți infectate cu 37.499 cazuri din cari 289 mortale și 6443 vindecate și 30767 rămase bolnave. In urma celor raportate, direcțiu­nea generală a serviciului sanitar, a ho­tărît să ia urgente măsuri de că­tre medicii acestor județe pentru combaterea acestei epizootii, care se constată că tinde spre contaminare. In curind FLORETTE PATAPON, comedie bafă, 6 acte, 2509 metri. Vizitați magazinele de mobile MARCO DATTELEREMER, strada Carol 62 și calea Victoriei 7. «i-MMimiiiiD*. • «^unyimr.»TM-"■ .......... In Academia de înalte studii co­merciale și industriale din Capitală, calea Victoriei 102, et. II, pînă în prezent, sînt regulat înscriși 517 stu­denți și 24 studente; după felul ac­­telor de studiu; 94 sînt absolvenți lu diplomă ai învățămîntu­lui secun­dar­­ superior din țară; 421 absol­venți ai școalelor comerciale supe­rioare in țară 3 licențiați în drept din țară, 2 doctori ai școalei supe­rioare de științe de stat din țară, 13 absolvenți ai școalei superioar­e din Brașov și 8 absolvenți ai academiilor comerciale străine. Pînă la sfîrșitul acestei luni, nu se mai fac decît înscrieri admise de că­tre rector, în chip individual și pen­­tru cazuri de forță majoră (art. 30 regulament). Orele de serviciu pentru public, pî­nă la noul dispozițiunî, sînt 11—12 a. m. și 4—5 p. m. D. Negri, fost senator, a fost nu­mit membru în consiliul de admi­nistrație al R. M. S. în­ locul deceda­tului P. Severescu.­­D. C. Bobeica, membru în acest consiliu, a fost ales președinte. Studentele și studenții evrei de la toate Facultățile universității din București, precum și cei de la Acade­mia comercială, sunt rugați a lua parte la o consfătuire — în vederea formării unei centru studențesc e­­vreu — ce va­ avea loc astăzi orele 3 p. m. în localul școalilor Unite, ca­lea Dudești 30._____ Biblioteca elevilor de curs secun­­dar de pe lîngă Casa școalelor se va redeschide pe ziua de 15 Oct. c. r. Orele de lectură sunt dela 2—0 p­m. numai în zile de lucru. Astăzi a fost celebrată căsătoria confratelui nostru, d. Martin Konitz, de la ziarul „Epoca", cu d-șoara Ale­xandrina Rottop. Consiliul comunal din orașul Ba­­cǎu fiind dizolvat, s-a instalat urmă­­toarea comisiune interimară: d. căpi­tan Ercol Rosetti, președinte; d. Ed­­gard Krupenschy, vicepreședinte; d.n­l Nicolae Musică, Alecu Gheor­­ghiu și Ion Zisu, membri. Alegerile comunale se vor face astfel: colegiul I la 24 Noembrie , colegiul II la 26 Noembrie, iar alege­rea delegaților în ziua de 17 Noem­­brie. _____ Lai 15 Octombrie începe sesiunea examenelor la școala superioară de științe de stat Examinarea se va fa­ce după cum urmează: Marți, 15 Oct.; Istoria doctrinelor politice. Statistica. Comptabilitatea. Mercuri, 16 Oct.: Dreptul civil a­­nul I. Economia națională. Științele financiare. Joi, 17 Oct: Dreptul penal. Pro­cedura penală. Dreptul internațio­nal Medicina legală. Vineri, 18 Oct: Dreptul civil anul III. Procedura civilă. Istoria diplo­matică a Europei. Sâmbăta, 19 Oct: Dreptul constitu­­țional Dreptul administrativ. Eco­nomia poltică. Luni, 21 Oct: Dreptul comercial. Sociologia. Legislația financiară. Dreptul civil anul I! Candidații înscriși vor trebui fix­ presinte în ziua de examinare car­netul la frecvență. —• și dhstanța de plata taxei depuse.Ultima Ori Situația in Balcani Retragerea trupelor sârbești din Albania Salonic, 12 Octombrie. — O parte a trupelor sîrbești retrase din Alba­nia va fi transportată prin Mona­­stir și Salonic, iar restul prin Etovo. Soldații sunt foarte mulțumiți că se pot întoarce acasă. * Belgrad, 12 Octombrie. — Din Usku­li se anunță că trupelor cari înaintaseră în direcțiunea vestică in interiorul Albaniei, nu li s’a putut in­­mîna ordinul de demobilizare pînă în ziua de 21 Octombrie. Cu toate acestea e aproape sigur că pînă mîine se vor retrage toate trupele sîrbești din Albania de­oarece co­mandanții au prim­it ordine severe în această privință. Detașamentele din­­ Albania de nord s-au întors ieri în Serbia. Belgrad, 12 Octombrie. — Biroul presei declară azi la amiază că toate trupele sîrbești au părăsit Albania retrăgîndu-se pe granița stabilită de conferința de la Londra. Balsam ?a șș cs Austria Sofia, 12 Oct.— „Veccrna Poșta” discută atitudinea Bulgariei în poli­tica externă și spune că Bulgaria nu poate face parte din nici o alianță îndreptată contra Austro-Ungariei. O astfel de alianță ar însem­na sfir­­șitul Bulgariei libere și independen­te. La prima ciocnire — în cazul cînd s'ar afla întro astfel de alianță—a­­tit Romînia cît și Bulgaria ar dis­pare în stomacul Rusiei. * O protestare Din partea d-lui Al. Olteanu, cu­noscutul ziarist din Craiova, primim următoarea telegramă: „Protestez cu toată e­­nergia împotriva ne­mai­pomenitului abuz de pu­tere săvîrșit de justiția militară cu arestarea con­fratelui Gr­. Millian de la ,,Adeveriți E revoltător ca din jus­tiție să se facă arma de răzbunare. Cetățenii sînt datori să se ridice împotriva abu­zului săvîrșit întrucît nu numai libertatea’ presei dar și cea cetățenească sînt serios amenințate. ..Asociația generală a presei“ e datoare să in­­tervie. Alexandru Olteanu, ziarist * txzztammm ----—n Adunarea genreală a soc. „Familia Luptătorilor“. MODUL CUM SE VA ÎMPĂRȚI SU­MA DE 876.890 LEI LASCASA. — REZERVAREA UNUI FOND INA­LIENABIL DE 500.898 LEI. Membrii societăței „Familia lup­tătorilor“ s’a întrunit erî după a­­miază în localul Camerei de comerț din Capitală, sub preșidenția d-lui D. Hagi Theodoraky. Erau de față, d-na general Hîr­­jeu, d-ni: Al. Constantinescu, dr. Anghelescu, M. Zanne, Chr. Staico­­vici, C. Banu, Gîrbovic­eanu, dr. Beck, Braer. D. D. Hagi Theodoraky cere a i se da cuvenita descărcare asupra gestiunei financiare. Arată apoi că a rămas o sumă disponibilă de 876.000 lei. D. Al. Constantinescu mulțumește celor de față cît și celor cari sânt absenți, pentru munca depusă cu a­­dunarea fondurilor soc. „Familia luptătorilor“. I Se alege apoi o comisiune compu­să din d-ni. Gîrboviceanu,­­Braer, Fulga și d-na general Hírjeu, însăr­­©. AL Constantinescu cere ca — din suma rămasă — să se ajute ur­mătoarele societăți: „Obolul“ cu lei 3500, societatea israelită cu 5000 lei, „Sindicatul presei" și „Asociația ge­nerală a presei" cu cîte 3500 lei fie­care, „Limanul" 3500 lei (aceasta după îndemnul d-nei general Hor­jeu). Adunarea aprobă. Se hotărăște apoi — tot după pro­punerea d-lui A. Constantinescu — să se rezerve suma de 500.000 lei ca fond inalienabil al societăței. Acea­stă sumă va fi trecută în bugetul Camerei de comerț pînă ce societa­tea va fi recunoscută ca persoană morală. Suma de mai sus va fi pla­sată în rentă nouă. D. Zanne se întreabă dacă nu cumva s’a îndepărtat prea mult de scopul prim urmărit: ajutorarea fa­miliilor celor mobilizați. D. D. Hagi Theodoraky arată că restul de 344.000 lei se va împărți familiilor celor mobilizați, cît și a celor morți de holeră. Se mai cere a se da ajutoare soc. pentru „învățătura poporului ro­mân“ cît și „Ligeî culturale“, dease­­menea personalului inferior la Ca­mera de comerț. D. Al. Constantinescu propune ca restul de 344.000 lei să fie depusă pe numele d-lui C. Banu. D. dr. Anghelescu protestează; a­­ceasta ar însemna — zice d-sa — încetarea mandatului actualului co­mitet. D-sa propune ca d. Chr. Staico­­vici să rămînă casier și să continue a manipula fondurile. D-na general Horjeu cere a se da un mic ajutor familiilor celor 30 sol­dați morți de holeră din reg. 4 Il­fov 21. D. AL Constantinescu rezumă cele făcute și anunță o nouă adunare cînd d. D. Hagi Theodoraky va pre­zenta gestiunea întreagă pentru ca­re i se va da cuvenita descărcare. Se hotărăște apoi ca restul de lei 344.0­30 să se depună la Banca Mar­­morosch Blank pe numele d-lui Zanne.­i D. D. Hagi Theodoraky aduce mul­țumiri celor ele față pentru munca depusă cît și presei pentru concursul dat. Tratativele greco-turcești Constantinopole 12 Octombrie. — Consiliul de miniștri a discutat azi după amiază, probabil pentru ultima oară, chestia vacațelor spre a da instrucțiuni definitive delegaților turci la Atena. Cercurile bine informate la Poar­tă sunt convinse că consiliul de mi­niștri va primi formula elaborată de comisia din Atena și va tran­smite la noapte instrucțiunile aștep­ta­te. TRIBURI ALBANEZE AMENIN­ȚATE DE MUNTENEGRENI Scutari, 12 Octombrie.— Trup­eie și milițienii muntenegreni intențio­nează să devasteze regiunile tribu­rilor Salanikai și Mesni din vestul punctului Krasni. PLECAREA PRIZONIERILOR TURCI DIN BULGARIA Sofia, 12 Oct. — 125B prizonieri turci deținuți in Sofia, la plecarea lor din Burgas au trimis regelui Ferdinand o depeșă în care au ex­primat recunoștința Ior pentru mo­dul cum au fost tratați în timpul captivităței Ior în Bulgaria. DESFIINȚAREA REGENȚEI IN BAVARIA­ ­ München, 12 Octombrie. —­ Pe la mijlocul sâptămînei viitoare guver­nul va prezenta un proect privitor la desființarea instituției regenței. Desbaterea acestui proect va înce­pe peste două sau trei sâptămîni. O nouă orientare politică a Serbiei Vietta, 12 Octombrie. — Din Bel­grad se anință : In opinia publică și cercurle po­litice se semnalează un curent spre o nouă orientare politică a Serbiei și se cere întronarea bunelor rela­­­ții cu Austro-Ungaria. Cercurile opoziției parlamentare reproșează guvernului ca în urma ultimei aventuri din Albania a ză­dărnicit din nou planul unei apro­pieri de monarhie. „Sobska Zastava“ declară că gu­vernul urmează această politică fără rost, din cauză că e mereu co­pleșit de iubirea platonică a triplei înțelegeri. Experiențele însă nu au adus decît desiluzii. Continuarea acestei politici va istovi Serbia. Reformele din Armenia - CONFERINȚE INTRE AMBA­SADORII RUS SI GERMAN DIN CONSTANTINOPOL — Constantinopol 12 Octombrie, iatre ambasadorul german V­an­­genheim și ambasadorul rus von Giers au avut loc numeroase con­vorbiri privitoare la reformele din Armenia. Aceste conferințe formează par­tea întregitoare a vizitei lui Sasso*­now la Berlin și au realizat un de­plin acord în acestă chestiune. Boicotul anti-italian din Ianina și Preveza Milan, 12 octombrie. — „Corriere della Sera“ scrie : , La boicotul anti-italian din Sattti­ Caranti și Ianina se mai adaogă a­­cum boicotul din Preveza. La Atena se afirmă că acest boicot e pornit din motive particulare, cari nu pot fi înlăturate de guvern. Trebue sta­bilit însă că această campanie a fost pornită pentru a face dificultăți co­­misiunea pentru delimitarea frontie­relor și a presiona Italia. Campania însă e cert că plecă din Atena, ceea ce e foarte grav. Intrucît ne privește­­ pe noi, putem spune că e o absurditate să-și închipue cineva că o mare putere își va schimba ati­tudinea din cauza boicotului negus­torilor din Santi-Caranti, Ianina și Preveza. O SERBATOARE CULTURALA IN TURCIA Constantinopol, 12 Oct. — Azi a început aci sărbătorirea a 1500 de ani a alfabetului și a 400 de ani de la introducerea tiparului. Mii de ar­meni au luat parte azi la o slujbă la catedrală patriarhală; după a­­miază a avut loc o ceremonie patrio­tică în aceeași biserică; cu vin­țări entusiaste au fost rostite și cînteci naționale au fost executate. Guver­nul a fost reprezentat de miniștrii de interne și de comerț, precum și de alți demnitari. Ministrul de interne a rostit un discurs în care a relevat progrese­le realizate de armeni și de alte neamuri din Turcia sub protecția constituții otomane, pentru binele patriei comune. Această sărbătoare pare a fi des­tinate să accentueze sentimentul național al armenilor. Procesiunile proiectate pe stradă au fost interzi­se. — (A. R.). DIZOLVAREA SKUPȘTINEI MUN­­TENEGRENE Cetinge, 12 Octombrie.— „Monito­rul Oficial" a publicat un ucaz re­gal care dizolvă Skupstina, hotără­ște alegerile pe ziua de 11 Ianuarie și convoacă noua Skupștină pe ziua de 28 Ianuarie 1914. SOSIREA LUI ȘUKRI PAȘA LA CONSTANTINOPOL Constantinopol, 12 Octombrie.­­ Apărătorul Adrianopolului, genera­lul Șakri pașa și alți ofițeri supe­riori turci deținuți în Bulgaria au sosit aci azi și au fost primiți cu onoruri. O mare mulțime se găsea la gară. CARTEA VERDE BULGARA Viena, 12 Octombrie.­— „Politische Korrespondenz“ află din Sofia. Guvernul bulgar pregătește o car­te Verde pentru viitoarea seziune a Sobraniei, care conține documente privitoare la războiu, începînd dela Octombrie 1912 pînă la încheerea pă­cii din Constantinopol. BANDE BULGARE IN ALBANIA Belgrad, 12 Octombrie. " poli­tica" anunță că în Albania au pă­truns numeroși comitagi­ bulgari pentru a pune baze unui comitet re­voluționar albano-bulgar. In jurul numirei contelui Czernin Colonia, 1? Octombrie. — „Koel­­nische Zeitung“ scrie privitor la noul ministru austro-ungar la Bu­­curești: Contele Czernin fusese desemnat pentru ambasada din Petersburg, probabil după dorința arh­iducelui Franz Ferdinand, protectorul sau. Cercurile diplomatice, insă, au ră­mas surprinse că unui om pus în disponibilitate la 1902, i se încre­dințează una dintre cele mai im­portante situații. In urma acestui fapt Czernin a fost numit la Bucu­rești, un post de aceeași importan­ță pentru Austria și o scară pînă la cele mai înalte demnități diploma­tice. La București contele Czernin va putea dovedi că e demn de creditul ce i s’a acordat dacă va readuce la sta­rea de mai înainte relațiile austro­­rom­îne, cari în timpul crizei s’au răcit. E interesantă forma prin care s’a comunicat în mod oficial numirea lui. Aceasta spune că Czernin s’a ho­­tărît să primească postul din Bucu­rești, dar pentru puțin timp, căci va reveni din nou la politica internă. O parte a opiniei publice îl consi­deră drept succesor al contelui Berchtold. Din comunicat, însă, reese că In caz de nevoe va candida și la postul de ministru-președinte austriac. * Viena, 12 Octombrie___ Corespon­dența vieneză „Die Information“ pu­blică o scrisoare a unui deputat ro­mân In Reichrath care spune : „Numirea lui Czernin la București a întîmpinat satisfacție generală in cercurile rom­neștî. Trecînd cu ve­derea activitatea sa publicistică, ba ultima seziune a delegațiuniior Czer­nin a arătat o adiacă înțelegere pen­tru necesitățile monarh­ice, fapt care i-a adus simpatia și încrederea cer­curilor politice. Dacă astăzi Czernin primește să continue planurile diplomatice ale înaintașului sau în București, jude­cata lui neinfluențată de atmosfera birocratică și inteligența incontesta­bilă, îi dă posibilitatea să statorni­cească relațiile romîno austriace pe o bază mai naturală și în raport cu noua situație internațională. Cunoș­tințele sale personale în chestia nea­murilor din Ungaria și necesitățile lor vor contribui în mod hotărîtor la aceasta. în consecință salutăm a­­ceastă numire ca un bun augur pen­tru viitor. ÎNTOARCEREA lui Sassonow Petersburg, 12 Octombrie. — D. Sassonow s’a înapoiat aci. Primul ministru, d. Kokowzew, care suferă de eresipel la față, se găsește mai bine; nu s’a întîmplat nici o com­plicație și starea generală e bună. ADEVERUL O nouă ispravă a sufragetelor UN PLEBISCIT TELEFONIC Londra, 12 Oct. — Sufragetele au sunat ieri toată noaptea telefonul redacțiilor, înceMndu-le ce părere aă despre votul femenin. Activitatea redacțiilor a stagnat cu­ desăvirșire din cauza înscenării sufragetelor care la urmă au fost scoase din comunicația cu firul re­dacțiilor Aflînd studențimea despre noua ispravă a sufragetelor, au mers la clubul feministelor și au distrus tot mobilierul. BULGARII TERORIZAȚI DE BANDE SIRBEȘTI Sofia, 12 Octombrie. — Prefectul din Strumița telegrafiază că sîrbii au înființat bande recrutate printre locuitorii din vechia Serbie, și cari terorizează populația bulgară. Pe creasta dealului Belasnița, mai a­­les In satele Valandovo, Pirava, Brajkoviți, Baliasți și la Duran, sâr­­bii au instalat baterii de artilerie. DEMISIA GUVERNULUI SPANIOL Madrid, 12 Octombrie. — Cabine­­eroare căpitanul englez Whelvel­­tul și-a dat demisia. ÎNTOARCEREA LUI DELCASSÉ LA PETERSBURG Petersburg, 12 Octombrie. — Am­basadorul francez, Delcasse, s-a în­tors la Petersburg și și-a luat postul in primire. Sassonov va sosi probabil astăzi și imediat va avea o întrevedere ca Delcasse. ÎMPRUMUT BULGAR DE 36 MILI­OANE Sofia, 12 Oct. — împrumutul bul­gar de 30 milioane la o bancă vie­­neză e considerat ca încheiat. Ministrul de finanțe Toacei­­st plecat Luta­ al Viena spre a încheia împrumutul. — Coresp. tNAPOEREA PRIZONIERILOR­­ BULGARI DIN GRECIA ,îofia, 12 Octombrie. — Azi sosesc în­ Varna 43 ofițeri și 2462 soldați cari au fost prizonieri de război în Grecia. —­ Coresp. REVOLTA MILITARĂ IN RUSIA Ziarului „Odesschija Novosti“ i se telegrafiază din Petersburg că gu­vernatorul de acolo a fost chemat urgent la Luga, unde în ultimul timp s’a revotat întreg contingentul 1914, chemat să-și facă stagiul mi­litar. Atentat plănuit contra președintelui Chinei CAPUL COMPLOTULUI E INSUSI ȘEFUL SIGURANȚEI Ziarelor rusești li se telegrafiază amănuntele atentatului plănuit con­tra lui Juanskai. Acesta trebuie să aibă loc în ziua de 30 Septembrie. Capul conflictului era șeful siguran­ței generale a Chinei. Dacă atenta­tul reușise, cu siguranța s’ar fi în­tîmplat o mare vărsare de sînge de­oarece toată armata era aprovizio­nată cu tot materialul de război. A­­eci președintele republicei iese nu­mai, însoțit de o numeroasă escortă. UN TÎNAR BU­t­REȘTEAN ARES­TAT LA VIENA Viena, 12 Octombrie. Poliția a arestat pe un tînăr bucureștean Lan­­goșef, care furase de acasă suma de 2990 lei și fugise la Viena. Tatăl a­­restatului a sosit at­ și și-a luat fiul în primire. Teatrul Leon Popescu litHra Noi­a companie Lyrică de operete Al. C. Hârcănescu Duminică 13 Octombrie 1913 MATINEU era 2*/c Sentinela Seara 8*/4 Cel mai mare succes al Stagiune! Băiat ori Fată Figaro Modern Bilete!” la Feder Centru­ Variety „ ALHAMBRA *' HABE SPECTACOL IN FIECARE SEARA. CABARET MAXIM’S începe in oreie is noaptea BAL­TABARIN Teatrul MODEM Cempensa Dramatică MARIOARA VOICULESCU ÄaiC Damb­ion 13 Octombrie Griperin cu d-na Iro­cu­escu, Ra­dovici și restul trupei In curând KEAI­ j Biletele se găsesc la Agenția Mo­­­­dernă (Casa teatrului Modern) Telefon 10100 In curând conducerea Str. Sărindar 14 Ziarele Teatru­ Cinec^e STRADA LÎ?S­CANI 37 Luni 14 OctomSsrie 19­ i si In zilele următoare m m representa Representații orare.­­Prem­ii populare.— Orchestra de la 3—12 noaptea „Totul din Iubire“ Emoționantă dramă, cu d-na MS 'ART, creatoarea rolului principal din SEST la 3 mari acte. - 1800 metri. „ . Spectacolul se va începe cu Partie «Jurnal „M&X UNDER” îndrăgostitul femeilor cea mai nostimă comedie

Next