Adevěrul, ianuarie 1914 (Anul 28, nr. 8730-8759)
1914-01-15 / nr. 8743
Mercuri 15 Ianuarie 19142 Leon Livianu B E  n* A _ 25, STRADA DANUSIULUI, 25 — DEPOSITS: BRAILS • GALATI , îîocurl si Vadul Lânăriei 6 Oejt. S». î Oocurl COCS DE UZIMA ENGLEZESC ART RĂCITA ENGLEZASPECIALA I'EXTHU SOBE $1 RUMOARE ~ b ki^udttu !•:31 îx Ia wiTjk&t î F'sneiiilioni la toate gftrîle C. F. Tî. și la toate porturile «naftreno LSP ‘ BCJ'liaiMAXI IA BECCRESTI; BERNHARDT BERNSTEIN STR. ISVQR rio. 12 bis. Tclof. 47/3 \ IMN Ot RHDE | I fljEWoiEpssiiirwiie I în Min . Suraresti, Calea Victoriei 40 ^ (vis-a-vis de Hotel Boulevard) f \ Bibaterii de platină \ cu pietre fine } Sorturi de briliante. — Cu 5 biere de Perle. Pungi de aur.—Port cigarete de aur. — Brăţări cu Ceasornice, Asortiment complect de 5 argintărie şi Servicii de zi _ sau Christotle, De vânzare la toate Librăriile din ţară. Cartea Neagră SATIRA I-a de Maior S. A. Polizu SUMAR Tentativă de Amor. La Biserică. La Casă de nobilă de Rendezvous. La Bal. La Balamuc. La Puşcărie. La Oaste. Cons. de Reforma. Moș Teacă. Juris-consult. La Bătălie. Incheere. 1. FIUKELS BUCURESTI, Str. Lipseaum. 13 trei laialeriia SJAiaia. urMlia Iî. 1 ti sil Cursul pe ziua de 8 laouare ! Coapie ÎQÎ^rG^tTamort. 1915. 4° oj Itentă internă 4 yJOblig Corn. Buo .'/nljOblig, Jud. Corn 4*/J „ „ „ eVoijBonuri Rurale 5 ,ff. Scris. func. rurale 4°|o . [«/, „ mrb. Buo. 5®’0 „ urb Iaşi 191|Ac B. Naţională „ . „ ' Agricolă „ asig. Dacia R. , Banca Roia în Cor.val. austriacă Mărci germane Banc. franceze „ italiene _ ruble hărții 88 20; 8850 87 100 50 91 75 1 4)7 - 1 ti 75 88 25 S6 2 ‡| m 2,.,0 900Η lilO — 1725 - 845 116 — 120|m'U 110 267 -Vini 8y — 88 cO lul - - 42 75 97150 97 25 80|- 96 75 98 — 5950 — 615 — 173 îl— 855 107 -VB’/* luli — 101 ; — 272| -Plătim cupoanele de 1 Dmuar. 4) Es. 1 fără nici un scăzământ bscist în iEBisina "şi EStlfargiz AliHTlil Membru al Societăţilor de Odontologie al Şcoalei şi Spitalului dentar din Paris Diplomat şi premiat al Şcoalei dentare din Paris Diplomat al Institutului de Proteză Dentară Peniron Boli şi Operaţii da Gură DENTISTICA Consult. 9—12 am. şi 2—6 p. m. 3tr. MateiMillo 8 (fostă Teatrului* teile GOMOŞAN ImaturS la Blenoragie Dureri şi Scurgeri In timpul cel mai scurt devtCtSmitor pentru Rinichi Sev'wd® EFTIN un mTOWmit în buni staare, marca Berlieî, 12 cai cu 4 Şocuri. A se adresa la Administraţia ziarelor „Adeverul“ şiDimineaţa “. Administraţia Moşiei Iveşti (Tutova) are de vînzare: 100 vagoane grid, IDO vagoane orzoaica, 50 vagoane ovăz-ligovo, 20 vagoane mazăre „Victoria“, 30 vagane sfeclă furageră, la. şi porumbul ciocantin recolta 1912. Mari cantităţi de paie de orz şi ovăz. Probe la cerere. Adresa: Administraţia moşiei Iveşti (gara Tutova) ori Const. Mills, ziarul „Adevărul“. DOCTOR rotoil. Fiii Recomandat de medicii cei mai distinşi’ Dr. FOCŞANER Fost intern al Maternit din Dresda Specializat la Berlin şi Paris in Boale de femei, faceri şi operaţiuni S*A MITAT în Strada SARISOAR 6, Etajul X Consultaiuni 2—4 şi 11—7. Tel. 49/11 specia ist în Boale de ochi şi urechi Cosult. 11 12 a. taţi 4—5 p. m. STR. DOAMNEI,’ No. 27 bucureşti mmamzmt serios şi bine introdus in comercial tip coloniale diin Întreaga ţară caută una sau mai multe case mari de comerciu sau fabrici spre a io reprezenta, eventual oferă granţii materiale. A se adresa sub „A. C.“ la agenţia .-S chilider& Co. -Bucureşti, Karageorgevi de ari menai fost intern al Spitalelor Eforiei golit îniîo-U. intre şi Chiurgic Boli de copii Injecţii intravenoase cu 606 Laborator complect p. analize medicale Consult 1—3 şi 6—Sp. m. STR. ISVOR 6 bis I S’A deschis I MARELE DEPOZIT DE LEMNE fe FOC DIN Soseaua Pantelimon Sp. 37 (Obor) fiALATI & Co. SOCIETATE in COMANDITA Comenzile se primesc numai la broul din Strada Doamnei No. 9 stagiul I si vor fi efectuate in 24 ore II B. Se servesc lemne nettete in vagoane complete, transportate cu camioane automobile. I in cerere se trimite maşina de tăiat la domicilu. Lemnele tăiete se vând în can- I tităţi de cel puţin 500 Kgr. Şi se transportă la domiciliu cu ca- I luioame automobile. Telefon 50/34 ISWSIBBImaz 30—40 miî tei, iar 60—70 mii să fie depuşi. Cu o parte din venitul lor s'ar întreţine clădirea, iar restul să fie servit ca bursă pictorilor sau sculptorilor can ar fi aleşi pe rînd să locuiască şi să lucreze în casa aceia. Etatea celui primit să nu fie mai mică de 25 ani, nici maî mare de 35—36 în anul admiterea lui ca bursier, iar durata şederei lui ca bursier să fie de 5 ani. Alegerea acestor bursieri ar trebui să fie făcută cu cea mai mare grijă, dreptate şi pricepere. Pentru aceasta, ea să fie încredinţată unei comisiuni compusă din reprezentanţii tuturor instituţiilor de artă, precum: delegaţi aî fiecărei societăţi de arte plastice, delegaţi ai muzeelor artistice şi delegaţi ai şcoalelor superioare de arte frumoase. Ce ajutor maî mare po^te să fie pentru un artist decit că, dlhdu-î casă şi atelier, i s’ar da^şi mijloace de-a lucra ce are el maî scump, in anii lui cei maî frumoşi? Si ce mm turnire maî mare poate să fie pentru acel Mecena, care ar şti că de aci încolo lucrările cele maî de seamă de artă, din tara luî, vor fi plămădite şi executate în casa lui şi dindărui minelor luî ; lucrări cari fără de acest ajutor poate că n’ar fi putut vedea lumina zilei ? Eu cred că mai mare, mai viu, şi mai frumos monument nici că şi-ar putea cineva sieşi ridica. Chestiunea localului de expoziţie ar fi cea mai uşoară de rezolvat. Socotind după chiria pe care o plătesc azi pictorii la Ateneu, clădirea unuî astfel de local s’ar achita complect după 10, mult 15 anî, prin chiria ce ar încasa-o dela expozanţi Acest lucru e cert Cred că nici nu va trece mult timp pînă cînd cineva din interes pur comercial va face o astfel de clădire, dacă statul sau vreun .binefăcător al artelor nu o va face dintr’o altă pornire maî nobilă. în cazul acesta din urmă, poate că venitul clădireî s’ar revărsa iarășî asupra artelor sub forma vreunui sprijin oare-care, pentru înaintarea lor. Stirșesc aicî această scrisoare. Chestiunile coprinse in ea nu mă privesc numai pe mine, si tui numai ne d-v. vă pot interesa onorate domnule Simm de aceia am crezut că e bine să vi le comunic ne calea aceasta. Poate că cetip.du-le se vor gmdi şi alţii si vor găsi mijloace maî bune pentru rezolvarea lor; si poate, — cine siie.— se vor găsi chiar oameni de bine cari vor contribui materialiceşte pentru remediarea lipsurilor actuale. In aşteptarea lor, vă rog să-mî daţi voe să aduc omagiile mele celui ce a făcut ceva în ţara romiânească pentru arte, şi încă odată să-î arăt sentimentele mele de profund respect şiadmiraţie pentru opera sa din strada Mercur. * Ip. Strimbu Eli Ilii I ni I Mn - întrunirea dela clubul conservator — Primirea «l-Iiai I. P. fiinaa CRAIOVA, 13 Ian — Azi după amiazi a avut joc, în sala Clubului, întrunirea plenară a membrilor partidului conservator din localitate de sub şefia prinţului Gheorghe Ştirlety. Intrarea d-luî Guran, urmat de amicii săi şi anume: Retro Verdeşanu, preşedintele consiliuluijudeţean; dr. colonel lilian, Na° P* G°tacli, Petro 51. Celai’ianu, Iancil Paraschivescu şi alţii, a fost primită de asistenţă cu aplauze. PRINŢUL ,ŞTIRBEV, deschizînd şedinţa spune că, în urma primiroî călduroase făcută dduî Guran şi amicilor săi, nu mai este nevoii de 8875 multe explicaţii. Faptul, pentru organizaţia noastră, are totuşi o mare insemnă.iată căci, incontestabil, noul nostru amic, jucând în viaţa publică un rol atît de important, va căuta să se manifesteze şi mai bine, în partidul nostru, unde îl putem asigura că va fi privit şi îmbrăţişat cu dragostea şi încrederea mentală. D In continuare, prințul Ştirbey invită şi pe ceilalţi amici veniţi în partid odată cu d. Guran, ca să lucreze cu toată rivna pentru răspîndirea principiilor şi întărirea partidului conservator. Fuziunea care s'a făcut arată cam două forţe lucrînd în acelaş scop, pot întări cît mai serios asemenea organizaţii politice. Doresc, termină prinţul Ştirbey, ca acţiunea întreprinsă de noi, să fie începutul- întregire trainice a partiduluî conservator din toată ţara. Se găseşte destul spirit democratic la noi şi destul conservatorism la democraţi pentru ca fuziunea odată făcută să poată avea sancţiunea cuvenită. Cu asentimentul întregei adunări generale zic din toată inima d-luî Guran şi valoroşilor săi amici: Fiţi bine veniţi în mijlocul nostru. P. N. P. GURAN mulţumind prinţului Ştirbey pentru cuvintele măgulitoare rostite la adresa sa şi a amicilor săi, interpretează aceasta ca o dovadă a atenţiunei şi dragostei cu care vor fi îmbrăţişaţi, de membri clubului De asemeni nu poate lăsa nerelerată constatarea ce a putut face asupra curentului sănătos, entuziasmului cald ce domnește între membrii acestui club, lucru pe care de cîtva timp nu-l mai observa la foștii săi amici. Gestul nostru, zicea Guran, nu trebue interpretat ca al unor transfugi sau dezertori politici. Transfugi sunt aceia caii. abjurînd dela credinţele lor politice, trec în alt par- I tid în vederea unor avantagii morale sau materiale mai mult sau mai puţin îndepărtate, pe cită vreme unirea noastră cu dv. are la bază o comunitate de vederi întemeiată pe aceleaşi principii. Venind la programul liberal şi oprindu-se la chestia expropriere, Guran arată cum credinţele politice ale oamenilor cinstiţi trebuesc bazate pe drepturile de proprietate şi nu pe acelea cari exteriorizează pe altul de drepturile sale. De altfel, nu prin legi pot fi răpite drepturile de proprietate căci orice lege rezemată pe logică și bun simt nu poate decit să consacre o stare de lucruri existentă asigurind-o pe baze largi și sănătoase. Ei bine, cînd am văzut că partidul conservator-democrat a înscris in programul sau idei contrarii convingerilor noastre, cum o, de pildă, atingerea dreptului de proprietate, locul nostru nu mai poate fi acolo ci alături de d-voastră. Dar respectind drepturile de proprietate, sintem noi oare în contra împroprietărire! ţărănime! ‘? Punctul nostru de vedere este ca, ataşînd pe săteni de pămlntul acestei ţări printr'o cît mai largă împroprietărire să căutăm a-i asigura şi o îmbunătăţire a stăreî fizice, materiale şi culturale. Dar odată porniţi pe un asemenea drum, avem datoria să ne ferim de a întrebuinţa mijloace revoluţionare. Ţara noastră nu poate servi drept câmp de experienţe ale căror triste rezultate să se răsfîngă apoi asupra noastră a tuturor. Priviţi în jurul vostru ,şi vedeţi ţări cu tradiţii şi civilizaţii mult mal vecin decit ale noastre şi unde lupta economică e mult mai Încordată decit la noi Acolo in fruntea guvernelor se află personalităţi politice cunoscute pentru ideile lor înnaintate. In Franţa avem guverne dili care au făcut parte socialişti şi totuşi nicăeri pipă a luini’a fost măcar lansată ideea de expropriere silită. Pe cînd la noi, în schimbul expropriere! »’avem nici un fel «e contrapondere. Să privim impasibili la tendinţele anarhice ale liberalilor ? Dar concedind adversarilor noştri dreptul de a-şi pune în practică programul îşi vor putea atinge scopul ? Partidul pare a fi pentru renta perpetuă asupra statului sail hîrtii emanate de la bănci particulare. Oricare din aceste două măsuri vor fi aplicate, tot ca spoliaţiune poate fi considerată, căci odată ce maximul de absorbţiune va fi făcut, deprecierea rentei devine sigură. Sistemul preconizat de conservatori-democraţi respinge confiscarea, dar se reclamă plata în bani. Și acest procedeu prezintă uneori desavantagii căci după un asemenea sistem exproprierea roergînd la infinit, marea proprietate vede atirnată pentru totdeauna deasupra capului sabia lui Damocles neputind fi niciodată sigură de drepturile ce are asupra avutului ei. Cînd avem alte mijloace disponibile pentru îmbunătăţirea stârei ţăranului printr'o raţională împroprietărire, de ce să recurgem la mijloace violente ? Creindu-se pe deoparte bănci serioase, dîndu-se pe de alta Statului un drept de preempţiune în a'şî cumpăra terenuri cari să fie date la săteni, n’am ajunge oare la rezultatul dorit de cei cari se îngrijesc de viitorul ţării . * Trecind la partea a doua a cuvîntăreî sale, d. Guran se opreşte asupra celuilalt motiv care Fa determinat să treacă la conservatori. Recunosc, zice d-sa, că în viaţa omului sînt afecţiuni bazate pe sentimente întărite la rîndul lor pe relaţiuni de 11 sau 20 ani. Aşa s’a întîmplat cu mine, partidul şi şeful pe care l am urmat pînă acum. Deşte afecţiuni şi ataşamente personale vine insă momentul cînd marea datorie ca ai faţă de ţară îţi impune o anumită conduită. Aceea de a pune interesele ţării mai presus de orice alte consideraţiuni de ordin personal. Aceasta a fost ,şi este cazul meu. Venind cu amicii mei în mijlocul dv., înţeleg prin realizarea deocamdată a fuziunei elementelor conservatoare de aci, să fie premergătoare pentru restul ţării. Dacă sforţările făcute pînă acum în acest sens la centru n’au reuşit poate că încercările venite ele la periferie vor fi mai favorizate de şansă. Atunci, uniţi sub cutele unui singur drapel, toate forţele conservatoare să ducă cu impetuozitate lupta pentru salvgardarea principiilor conservatoare şi respectarea drepturilor de proprietate în această ţară. Mai vorbeşte d. Iuliu Tîlpeanu, care relevă faptul că ambele fracţiuni conservatoare din Craiova art fost conduse multă vreme de către defunctul Alex. .Ştirbey, tatăl actualului şef al conservatorilor din Dolj şi a fost, hărăzit tot aci la Craiova ca sub fiul acelui venerabil care nu mai există, să se facă fuzionarea celor două fracţiuni conservatoare. După ce aduce elogii d-luî Guran care aplicînd maxima latinescă. ..Amicus plata sed magis amica veritas’, a pus interesele de partid mai presus de cele personale propune ca d. Guran să fie ales vice-preşedinte al clubului Acesta însă neprimind, prinţul Ştirbey îl asigură că nu tot momentul va fi privit în club ca primus taler pares. După aceea se mai primesc cîteva adesiuni ale d-lor N. T. Popp, colonel Lambrinescu, căpitan Brăiloiu şi alţii după care şedinţa se ridică. Coljeanu Congresul primarilor CRAIOVA, 12 Ianuarie. — Din sorginte demnă de toată încrederea, aflăm că, imediat după alegeri ■d, Vintilă Brătianu va lua iniţiativa convocării unui congres al tuturor primarilor comunelor urbane din ţară. Vor fi aduse în discuţie, între altele, chestii de ordin edilitar, ca: asanarea solurilor oraşelor (canalizarea, pavagia, purificarea atmosfera oraşelor (pieţe publice, plantatiuni, bulevarde), înfrumuseţarea oraşelor sistematizarea pe bază de planuri si proecte, îmfiinţîndu-su biurourî speciale în acest scop), fiscalitatea comunelor urbane sistematizarea impozitelor pe baza legei din 1893, adică taxarea şi înfiinţarea serviciilor publice), etc. Congresul, după toate probabilităţile, va avea loc la Bucureşti în cursul lunei Martie. M. Doljanu. Consfătuirea paridului conservator-democrat din Craiova CRAIOVA, 13 Ianuarie. Astade ar fi, la orele 7 luni, membrii partidului conservator-democrat, convocaţi în adunare generală la sediul clubului, au ţinut o şedinţă extraordinară. Au luat parte peste 400 membri ai clubului în mijlocul unei mari însufleţiri. Primul ia cuvântul d. Nicu Economu, preşedintele clubului local. D-sa salută azistenţa şi arată că numărul mare de membri dovedeşte dragostea ce există între membrii partidului, dragoste care e manifestată pentru d. Take lone,seu, care azi a ajuns o glorie a ţarei. Discută situaţia partidului conservator şi a fruntaşilor săi arătind că viitorul şef al Conservatorilor e d. Take lenescu. Spune apoi că faptul că d. Take lonescu n’a avut toată puterea, a produs oarecarî nemulţumiri. Vina însă e a şefilor de organization! nesincerî cum a fost d. Nae Guran. Expune împrejurările în can. d. Guran a plecat din partid. Arată că la mijloc na fost dorinţa de a fuziona ci sistemul obişnuit ald-luî Guran de a şantaja pe d. Take Ionescu. D-sa a plecat din partid ca orice transfug şi nu reprezintă altă pierdere decit a oricărui asemenea lui. Dacă d. Guran a plecat a venit d. Al. Giulea, fost deputat sub conservatori, care reprezintă o reală valoare şi care aduce un însemnat contingent de alegătoriÎncheind anunţă o nouă întrunire pentru Miercuri şi spune citeva cuvinte despre reformele liberale pe care le socoteşte fiică neprecizate. Proclamă pe d. ST. PLESEA ca vicepreşedinte în locul d-lui N. Guran. D. M. QROMOI.TJ spunecă d-sa a fost între cei dinţii care a vorbit d-lui Takeonescu despre exproprierea şi lărgirea dreptului de vot. I. NICU POPIUAN declară ca exclus pe d. Guran din club. Mai ia cuvintul COSTICA RADULIAN, D. AL. CIULEA, fost deputat, noul membru reintrat în partidul conservator-democrat.. spune că se simte fericit, de a reintra în partidul condus de d. Take Ionescu. Intre acest partid si idealurile sale proprii găsește o adituri comunitate. #■— Fort. INFOSMATIUNS Direcţiunea vămilor din ministerul finanţelor a dat următoarea circulară tuturor punctelor de vamă din ţară: Faţă cu avizul comisiuneî de expert,, vă punem în vedere că pa viitor torturile de fire simple de in nealbite, nevăpsite de orice lungime urmează să le taxaţi totdeauna cu 6 lei suta de kgr. conform cu dispoziţiurile notei de sub art. 829...ele albite sau văpsite le veţi impune cu taxa de 8 lei suta de. kgr. majorată cu 30 a sută potrivit art. 329. Această taxare însă nu o veţi face decit pe baza analizei ce se va efectua la minister fiecărui transport pentru ca nu cumva să beneficieze de aceste taxe reduse şi firele de cinepă cari in aparenţă se aseamănă cu firele de m. În urma raportului direcţiunei generale a serviciului sanitar, direcţiunea vămilor a îngăduit intrarea in ţară a preparatului farmaceutic semnat „Solution de latrait de Marron d'Iude". _____ ,Aflăm cu plăcere că d. Charles Pathe, șeful mondialei case, Pathe Fréres şi creatorul frumoasei industrii a cinematografului a fost decorat cu Legiunea de Onoare franceză o distincţie cu adevărat line merita 13. In „Monitorul Oficial de azi, 14 Ianuarie, se publică regulamentul aut. an *.c.* Minorilor pe rezerva Daxmîiî funcţionari care urmează să-şi reguleze drepturile la pensia pi dua de 1 Aprilie a. c. şi doresc să-şî pucure adele necesare prin biroul de informaţiunÎ al ziarelor noastre sînt rugaţi să scrie din vreme birou’uî, indicând funcţiunii o ocupate, localităţile unde au servit şi timpul de Aud şi pina ciad a servit în fiecare funcţiune. A se adresa dduî Vasile Sepeanu, ncenţial in drept, directorul „Informatorului“, birou de informaţianî administrative al ziarelor „Adavăul" şi „Dimineaţa“ Bucureşti str. Cărindar No. 6 Telefon 40/3. Taxele biroului sínt convenabila. Plutonierul major Tănăsescu Sav Sin rog. Mircea No. 32, a fost înaitat pe ziua de 10 Decembrie 1913 gradul de sublocat, în rezervă, ro■artizindu-sa regimentului Prahova Io. 7, D. Gr. Şerbănescu, actual.impiegat el, iha în administraţia când Diie’ied, a fost numit po ziua, dolau,irio 19i 5 impiegat di. la, în locul aca«i. ____ în ziua da 15 Javiuario so vă ţineamsna de coriganţă pentru cmidiunil'j pentru limba franceză. Esaanele ve vor ţine la universitate. "v»» xfs-rie a fost numi' •MBriitoar* de limba gt r», cină la Srttla profesionăU de fete Un Piliţii In viile după teritoriul comunelor CaUpetrova şi Babuc, din judeţul Silistra, constatîndu-se mai multe focare filosoi’ifio ftţel teritoriu se declară filoxerat. Reamintim ordinea spectacolelor pe care le va da marea actriţă franceză Réjane şi întreaga trupă a teatrului „Réjane“ din Paris, la teatrul Leon Popescu cu începere de Lunea viitoare 20 cor. Luni 20, L’aigrss, Marţi 21 La course du Flambeau, Mercur! 22, Israel, Joi 23, L’enfant de l’amour, Vineri 24 (Sărbătoare Naţională)) matineu, Madame Sans- Genes, seara D'irretjuliere, Sîmbătă 15, Irevocabil ultima reprezentaţie Zaza. Trupa lirică Grigoriu, la datele de mai sus, va juca la teatrul „Comoodia“ repertoriul următor: Luni *20, Alteţaga, Marţi 21, Suzi, Mercur! 22, Dama iu roşu, Jot 23 Lăutarul (cu Leonard), Vineri 24 matineu, Obor- Gara de Nord, seara Voevodul Ţiganilor, Sîmbătă 25 Dragoste de ţigan. Cereţi cărţi poştala ilustrate cu bonuri de premii, cari s-au depus spre vînzare în toată ţara. Stocul de ilustrare cu scena din campania 1913 fiind aproape epuizat, îndemnăm pe toţi aceia care nu-ş- au procurat încă să adreseze comenzile lor la ,,Asociaţia Presei”, secţia vînzări ilustratelor brevetate, Bucureşti, strada Sărindarii. Colecţia complectă de 50 ilustrate cu 6O bonuri costă iei 5. La 5 Ianuarie a. c. s-a făcut tragerea premiilor. Au esit 70 câştiguri. Posesorii de bonuri să ceară la toţi depozitarii de ziare „Monitorul ilusratelor brevetate“ apărut cu reziliatul tragere! din 5 Ianuarie şi care costă numai 5 bani exemplarul. THAGEIÎBA VIITOARE ESTE LA 2 FEBRUARIE A. C., căutaţi dar pînă atunci a poseda cît mai multe bonuri. D. Ştefan Stănculescu subşef de secţie în adiţia financiară Tomanoţi a fost însărcinat gireze provizoriu serviciile percepţiei circ. Caracal, pînă la numirea titularului in locul duT Filip Moţăescu, neprezentat la post. D-niî Gr. Ionescu, actual agent de rmărire rural, I. S. Dumitrescu şi '• Budeanu, art fost numiţi provizoru impiegaţi auxiliari cl. II-a, în »•viciul exterior general al finanţer, în locul d-lor M. Teodorescu, trecut în altă funcţiune şi V. M. Niculescu şi I. Croitorii, demisionaţi. D. Ilans Finch, a fost autorizat, se predea limbele germana şi engleze in cursul superior şi istoria în curgu mijlociu, al şcoalelor superioare ale comunităţei evanghelice din Capitală). Alemalu a fost, numit director si arestului preventiv din judoul Tutova, în Jocul d-lui C. Tătaru, demisionat. D. Franga Gh a fost înaintat cor tatii in serviciul docurilor, cu seria lunar de 400. Comitetul Dotei naţionale isca cunoscut persoanelor cari au obţinut liste oficiale să binevoască a le înapoia cu orice sume strinse pe adresa d-nei Adina Em. Costinescu, la , prefectura de Ilfov. Omorul ritual In toate vremurile s’fiu numit estat crize in spiritul de dreptate al omenirei. Un astfel de moment a fost acela care a dat naştere procesului Beilis acuzat de omor rituell. Momentele provoacă insă lupte cari intotdeauna se sfirşesc cu triumful adevărului si dreptul ei. Beilis a fost aruncat in închisoare, a suferit chinurile cele mai grozave, dar străduinta unui mănunchiu de oameni de bine a infrint opera nefastă si criminală a condu lunarei unui nevinovat. Lupta a fost grea, ca a Intimpinat dificultăţi dar a înregistrat in cele din urmă o victorie a omenirei civilizate. Filmul cinematografic redă scenele emoţionante ale afacelei Beilis, prezintind cu atlt mai mare interes cu cit reconstituirea a fost făcută la faţa locului şi nici un amănunt immele reprezentate la noi. Meritul comercial şi industrial S'a conferit, medalia „Meritul co- mercial şi industrial*’, Clasa 1: D-lor Anastasii!, proşed. tribunalului Mehedinţi; Tache Băbeanu director de bancă din T.-Severin; Gr. Bălănescu, director de bancă din T.-Severin; I. Ionescu directorul şantierului din T.-Severin; Tache Bumbriki, mare industriaş din T.-Severin; Nicolae Răducan, fost preşedinte al Camerei de comerţ şi industrie din Piteşti; T.V. Redfern şeful serviciului comercial al companiei internaţionale de Wagons-Lits; W. F. Swoboda inspector-şef la compania internaţională de Wagon-Lits, divizia din Bucureşti; Dr. II. Erdreich, proprietar-director alstabilimentului de hidroterapie din Bucureşti; Adolf Schwartz director al fabricei! Buşteni; Herman de Larcher, director technic al fabrice! Buşteni; Viconte Paul de Richemont, director al companiei internaţionale de Vagon-Lits. Clasa II: d-lor Ştefan Niculescu procurist al casei Socec; Bernhard Borcovici, casier al societăţii de gaz din Bucureşti; Petre Georgescu, procurist al casei Zamfirescu din Bucureşti; Gh. Găuhescu şef de soţie la administraţia financiara din T.-Severin; D. Mihăileanu, şef de secţie la administraţia financiară din T.-Severin; N. Criloviei, comerciant din T.-Severin; Lambru Aperghi, comerciant din București; Ion Cioc, comerciant din București; Ion Roşea, comerciant din Tg.-Jiu; Aurelian Popescu, director de bancă din Tirgu- Jift; Guido Glass, directorul fabricei Vulcan; Franz Iuvenka, inginer șef la fabrica Vulcan. Clasa lij. d-lor C-tin Cassian, maeestru la fabrica Vulcan; Mihail Thiess, maestru la fabrica Vulcan; Florea D-trescu maestru la fabrica Vulcan; Fota ehe Zoltner, maestru la fabrica Vulcan. Recursul d-nel Ella Megruzz! El urma să se rndece la secţia I a Curte lu o casaţie, recursul d-neî Ella Negruzzi în contra deciziunei Curţei de apel din Taşi, care, împotriva părerii consiliului de disciplină al baroului ieşan, a refuzat să recunoască femeeî dreptul de a pleda. La apelul nominal, răspunde d-na Ella Negruzzi în persoană, asistată de pl. avoc.nt nimitric Negulescu. p. Xeni reprezenta pe avocaţii contestatori din Iaşi. pr. Mihail Pherechide care urma să pledeze şi d-sa pentru d-na Negruzzi, a trimis o petiţiune prin care roagă pe înalta Curte să fixeze un alt termen pentru judecarea recursului. Un oarece d- vcni, care reprezenta partea adversă, nu se opune judecarea recursului sa amină pentru ziua de 28 ianuarie. MEssaroa mm prfuskrîa Capitalii La primăria Capitalei, pe ziua de 15, s’a făcut următoarea mişcare: Au fost numiţi inspectori comunali :I. I. Constantinescu, C. Codireanu, J. Economu şi D. Manolescu. Sut’ipspeptcirî finsmeiarî d-nii G. Ioviescu şi M - Roşii»«. Perceptori şefi d-nii: Oscar Alexandrescu, la percepţia II, Ath. Zamfirescu, la percepţia III, şi Gogu Iori eseu la percepţia IV. A DEVEHUV D. Costipescu despre nouile reforme U- bera.e D. Emil Costinescu._ ministru de finanţe, intr'o convorbire acordată unui ziarist a declarat, in esenţă, următoarele : Guvernul nare nevoie să adreseze ţării o proclamaţie. Programul său e cunoscut. Voim să tranşăm chestiunile interne care mi pot fi aminate. Numai că prin cuvijitulde expropriere nu trebue să se înţeleagă o acţiune de deposedare în accepţiunea largă a cuvintuluî. Trebue să ne-o închipuim astfel cum o înţelege germanul prin cuvintul Orundentlastung (degrevare a pămînturilor). Noi ştim să apreciem, valoarea marei proprietăţi şi nu ne gindim la o deposedare. Insă o transferare a unei părţi din marea proprie-portant nu lipseşte. Afacerea setrate a muncitorilor trebue să se facă. Naţională a procesului din Kiev pc Trebue ca ţăranul să capete putere o reprezintă acum pinza , mint și domeniile statului nu sint nematografuhn ,.Lux din strada suficiente. Doamnei 5, este desigur cel mai ac* m interesul tarei e deci necesar tuai și cel mal interesant dintre iii- ^ ca marea proprietate să cedeze o I parte. Credem însă că un mini* . mum trebue să râmîie intangibil. I Astfel,de pilda, nu se va lua I nimic din pămlntul care nu va tre- I ce de 500 hectariî. I Amintesc că 50 la sută din pămîntul ţării aparţine ţăranilor adică la 6 milioane de suflete şi alte 50 la sută la 40.000 de persoane. Statul romin e bolnav din cauza acestei disproporţii.. Misiunea noastră este de a aduce o reformă sănătoasă menită să pue capăt mizeriei ţăranului. D. Costinescu spune că despăgubirile proprietarilor latifundiari se vor urca la 500 milioane leî. Ar fi poate mai indicat să se emită obligaţiuni financiare cari ar putea interesa pieţele engleze, franceze sau germane. Intîi însă trebue să tranşăm principiul. In ce priveşte politica externă d. Costinescu a declarat că nu e nici o schimbare. r Nouî dispoziţiunî * vamale Comisiunea de cseperţî de pe Ungă, direcţia vămilor a luat următoarele dispoziţiuni: 1) Deşi nota de sub art- 512 din tariful vamal dispune taxarea după art. 512 numai a frînjhiilor d* cincid, împreunate cu asbest, sengau grafit şi servind ca îndesituri la maşini, în vedere încă că astfel de îndesituri vin adeseaori confecţionate şi din bumbac, iută, etc. şi numai decit aceiaşi destinaţiune, veţi taxa la art- 512 fringhiile de orice textile vegetale servind ca îndesituri la maşini întru cît bineînţeles vor fi impregnate cu asbest, sart sert grafit. Frînghiiîe simple neîmpregnate, urmează regimul frînghieriî după locul lor. .........2) .Măzărica, fiind sămînţă de nutreţ din care se obţine nutreţul numit Coreea, se impune la art. 21 din tarif. 3) Notele de hîrtie perforate pentru orchestroane se taxează la alt 4430 b. cu lei 200 suta de kgr. A) Cutiile de lemn pentru cotoane se impun la art 293 cu lei 150 suta, de kgr., chiar dacă conțin în ele cartoane, numere sticle etc. (Jocul complect). 5) Kaiser borax în cutii speciale pentru toaletă se impune la art. 828 cu lei 120 suta de kgr Un interesant concurs de Ceasornice la Londra La Observatorul din Kew (Londra) s’a ţinut deunăzi un concurs de ceasornice de buzimar la care au luat parte cele maî mari fabrici de ceasornice din lume, printre care cităm casele mondiale: Golay Fits & Stahl din Geneva ; Ratek Philippe & Co., Geneva, E. Dent & Co. Londra, Hamilton Watsch & Co. v. S. America , Vacheron & Constantin, Geneva, etc., etc., care si-art disputat lauri.Buletinul Oficial al Observatorului publicind rezultatul acestui interesant concurs, găsiru că casa centenara Vacheron & Constantin a fost clasată ca cea dinţii; ceasornicele sale, pe lîngă alte calităţi superioare, art aţin« şi maximul precisiunel, imegiatrăim cu plăcere acest străi .. ... .. .. .....■, „a casa Vacheron & Constantin este t » C’ZUv- • vil i*Ui iii qui n v/.C C 3-i I Gunoscuta casă de bijuterii Cronberg din Capitală. Redarea fidelă şi amănunţită a tuturor peripeţiilor acestui senzaţional proces, luat cu mari sacrificii la faţa locului. Se reprezintă cu mult succes, la principalele cinematografe din Paris, Petersburg şi Berlin. REPREZENTAŢII ORARE începând de la ora 2 p. m. Seara de la 8-12 orchestră cu muzică specială sub conducerea d-lui Braşcu. Preţurile obicinuite i fâştiii LilîT STR. DOAMNEI s 10W 4P ^ AstSzi Harţi 14 Samsari® 1914 I Cu mare Sissses 1 Csl iî sensational i is actualitate io. Procesul Beius 1 Umoral Ritual din Kiev