Adevěrul, august 1914 (Anul 28, nr. 9837-9867)

1914-08-01 / nr. 9837

­­EEgi 1­mmi 4 . Provincie Cei cari au nevoe de ochelari şi nu au la oraşul lor un medic oculist să cea­ră Instrucţiuni şi catalog ilustrat de la «OCULARIUM« Str. Doamnei No. 27 nu AG­AŞ AN 11 Fabrică ele lontoae şi industria lemnului din Drăgăşani Aduce la cunoştinţa Podgorenilor. Depozitarilor de vinuri, fa­bricanţilor de Conacturi, Lieber­uri, etc. următoarele: Fabrica este in măsură prin mărirea instalaţiunoi şi Triplarea a Atelierelor să execute orice număr de butoaie şi zăpători (de la 6 deca* ■ litri până la 1500 decalitri). Din remiziele Fabricei se găsesc gata în permanenţă vase goale de or­aj­e mărimi şi doage pentru meseriaşi. I 3 Depozit permanent de doage din ţară şi străinătate in orice dimensiune Preturi curente la cerere franco.­­ T. ROSENTHAL. Propriei. Fabricei , JDrăgăşani“. hm£. . ■s^mBammmBmammmaaaam­mmmaamsaam — Unsoare Consistentă — garantat pură, fără dolofoniu, acizi sau alto substneţ© dăunătoare, calităţi spe­ciale pentru maşini agricole, industriale şi automobile. D sincrustantul M­015 C.00 ’ pentru cazane de aburi, ijitreco in calitate şi efect orice produs similar indigen şi străin. Preţuri convenabile, franco orice staţiune din ţară Comenzile să se adreseză: Fa­brica „ALBINA“ Max Fischer & Co. Soc. Anon. Galaţi Al A* kf J I J ■ ra APE Ä ^^«IUUHeU I j I I m ^KATURAIEÎ^^^/ EOHiEHffiB inamiMaBMHBnt'i e*»»nn un a om tpsi «s£îrÉl aUfîAS DUPE ;■:: J §PpSD0r»AnXA M'OICWUI a JT Bomboane pur^atiev I t&'M % MF a din «no fio frupta. Uşor d» • »x | țf V'fî TagT I I de copii şi adulţi. Sfept sigur | ■ | h­oeelintt contra: m TM Constipafiei, Leneviei intestinale | . -- Hemoroizior, Longestiunet — | I f \ ^ Le' U7° Migrenei De vfrnzare la toata iarmar­iile si dro | |i: 6 gueriile | Pentru d. ministru al « cultelor — CERERILE SEMINARIŞTILOR — In ziua d© 25 lull© au fost che­mate normali­stele învăţătoare la posturi In tnvăţămîntul primar-ru­­ral. In aceiaşi zi, s’au prezentat la minister şi mal mulţi seminarişti, cari au trecut examenul de capaci­tate dela şcoala normală, cerînd să intre şi el în învăţămîn­t şi să li se dea şi lor posturi. Directorul învăţămîntului le-a de­clarat însă că nu vor putea intra în învăţămlnt, decit după ce se vor preoţi, sau după ce vor prezenta certificate că au satisfăcut serviciul, militar. Condiţiunile acestea de imediată trecere la apostolat şi de satisface­rea serviciului militar, se lovesc în­să de mari greutăţi pe cari au să le întîmpine seminariştii, el trebu­ind să se căsătorească în primul rînd,—şi apoi să găsească vreo pa­rohie. Seminariştii roagă pe d. ministru al cultelor să dea deosebită atenţiu­ne acestei chestiuni, privitoare la chemarea seminariştilor la posturi, renunţlndu-se la cele două condi­­ţiunî pomenite mai sus. Curierul spectacolelor 31 IULIE 1914 PARCUL OTETELEŞANU. — „Cow­­boy-ul". ^ TEATRUL COMOEDIA. _ „Secreta­­riat general”. GRADINA BLANDUZIEI. _ „Ulti­ma oră1’. CINEMA-„LUX‘\ strada Doamnei. — Max Linder se însoară, comedie bufă de mult humor în 2 acte . Triumful cinstei, dramă sentimen­tală în două acte. Pentru d. prefect al poliţiei Capitalei Azi s'a prezint­at la redacţia noas­tră o sărmană femee cu rugămintea de a aduce la cunoştinţa d­lul pre­fect al poliţiei următorul caz: Sîmbătă, 26­­. c. la orele zece noap­tea, soţul ei Dumitru Florea, pivni­­cer la restaurantul Enescu, a fost călcat şi grav rănit de tramvaiul co­munal No. 15, care Fa tărît pe o dis­­­­tantă de zeci de metri. El se află in­­­­ternat in spitalul Filantropia. D­­ep­­i­misar al secţiei din strada Primăve­­­­rei care — se zice — că a făcut a­­­­tunci ancheta, refuză să dea femeeî­n vr’o lămurire bruscînd’o şi amenin­­ţînd’o. Nici la direcția tramvaelor­­ n’a primit nici un fel de ajutor, ast- I fel că ea bate drumurile fără să poa- | tă afla dreptate undeva. Nădăjduim I că se va ordona o anchetă severă pen- I utr pedepsirea celui vinovat. 2 UIFORMAŢIUM Luni, s’a afişat pe toate străzile Braşovului o telegramă oficială din Budapesta, prin care se anunţa că Rusia a declarat războiu Romîniei, şi că trupele ruseşti au ajuns la Iaşi. Aceasta s‘a făcut in ajunul ple­cării regimentelor romîneşti, cam­ a doua zi Marţi trebuiau să pornea­scă, la orele 4 dimineaţa spre gra­niţa rusească. Manopera aceasta avea de scop să însufleţească pe romînii din Transilvania, dându-le iluziunea că merg să lupte contra unui inamic al Romîniei. După informaţiunile pe cari le a­­vem, fraţii noştri de peste munţi au priceput manopera celor de la Bu­­dapesta şi au primit-o cu mult scep­ticism. Ministerul de interne, a adresat prefecturilor de judeţ următoarea circulară : „Institutul geologic al Romîniei, care se ocupă cu ridicări de hărţi geologice şi studiază pămîntul ara­bil şi toate substanţele utile ale sub­solului, chestiunile de alimentare, cu apă ale comunelor, drenajelor, etc., va trimite pe teren şi in această vară, ca, de obicei, personalul sau, compus din geologi, ingineri şi agrogeologi. Personalul însărcinat cu aceste stu­dii are nevoie, pentru a le aduce la bun sfirşit cîe tot concursul autorită­ţilor comunale. Comunicîndu-vă cele ce preced, avem onoare a vă ruga să puneţi în vedere d-lor administratori de plasă, primarilor şi jandarmilor rurali din judeţul d-voastră, ca să dea geologi­lor zisului institut şi întregului per­sonal colaborator tot concursul ne­cesar. Pentru a obţine acest concurs fie­care d. geolog îşi probează identitatea printr’o carte de legitimaţie, purtînd sigiliul institutului. Domnul vm­ează.... celebra comedie picantă, numai pentru domni şi d-ne­­a lui G. Feydeau, avind ca interpreţi principali pe renumitul cornic Polin şi pe drăguţa d-nă Lucy Jousset, se dă pentru prima oară astăzi în ră­coroasa sală a cinematografului Lux din strada Doamnei. „Domnul vînează“ s'a dat la Paris de peste 7OO ori. „Biroul presei“ din direcţiunea ge­nerală P. T. T., spre complectată», comunicărilor anterioare, mai adu­ce la cunoştinţa publicului şi urmă­toarele dispoziţiuni luate de Direc­ţiunea­ generală a poştelor, în pri­vinţa telegramelor externe : Turcia admite telegramele private numai în limbagiul d­ar turc, arab­i şi francez. Telegramele fără text sau cu a­­d­resa sau semnătura abreviate sai­ convenite nu sunt admise şi opri­ma telegramelor cari nu vor înde­plini condiţiunile indicate, nu va fi avizată la origină. Telegramele pentru Belgia vor fi îndrumate via Constanţa-Constanti­­nopole-Ea­stern direct taxîndu-se cu 80 bani cuvîntul. Toate telegramele pentru posesiu­nile şi protectoratele Marea Britanii, Franţei şi Belgiei nu pot transita prin Austro-Tîngaria. # Actualele taxe pe cuvînt ale tele­gramelor pentru America de Nord şi America de sud se scumpesc cu 80 bani, telegramele urmînd a fi în­drumate via Eastern-Malta-Brest sau Havre.­­ Revenindu-se asupra circulărei No. 58134 din 10 cor., vi se pune în ve­dere că în ceea ce priveşte Franţa, Algeria, coloniile şi protectoratele franceze, nu se admite telegrame şi radiotelegrame nici în transit decit find redactate în limbajul clar fran­cez sau englez. Senzaţionala dramă pasională „SU­RORILE MISTERIOASE şi RĂZBU­NAREA LOR” ce s’a inaugurat ori la Cinema Volta şi Bristol, a înduioşat pînă la lacrimi marea mulţime de spectatori, prin acţunea sa profund emoţionanta şi înscenarea desăvîrşi­­tă, obţinind un formidabil succes. As­tăzi se va reprezenta pentru a doua oară, şi nu trebue scăpată de nimeni ocazia de a vedea un asemenea spec­tacol de elită. D-na Margareta Benderli, mult a­­preciata cunoscătoare în ştiinţele o­­c.alt.e şi care în trecuta campanie a făcut preziceri însemnate, toate rea­lizate, ne-a promis şi de astă dată cu privire la războiul european mai multe comunicări importante. Pe dată, ce d-na Benderli se va instala din nou în Capitală, d-sa în­­grijindu­-se de sănătate într’una din staţiunile noastre climaterice, ne vom face o plăcere a împărtăşi citi­torilor noştri spusele acestei vizio­nare moderne, intitulată ,,M-me de Triébes a Romîniei“, spuse care nici­odată n’au dat greş. Străinii mobilizaţi îşi pot afla si­­tuaţiunea lor faţă de Ordinele şi le­gile respective, infonnindu -se la „In­formatorul”, Biroul de Informaţiuni Ad-tive al ziarelor Adevărul şi Di­mineaţa. Deasemenea tot la acest birou se dau informaţiuni în chestiuni mili­tare Interne, precum şi în chestiuni administrative şi financiare. Taxele birou­lui sunt modeste. A se adresa d­-lui Basile Sapsanu, Directorul biroului Str. Sărindar 9. T~aT~Ts Din cauza concentrărei armatei şi chemărci sub drapel a~releî mal mari părţi, a jucătorilor, aceştia nu vor fi in stare a reînoi clasa. 6-a, cea din urm­ă, a loteriei XV. Direcţiunea, loteriei, avtnd in vede­re interesul jucătorilor şi voind, a, îm­piedica ca mulţi dintre d.­lor, fie ab­senţi sau în lipsă de mijloace din cauza grelei situaţii economice, să fie puşi în poziţiunea de a pierde be­neficiul sumelor deja achitate pentru cele 5 clase anterioare, a decis AMέ­NAREA tragerea clasei a 6-a, care urma să aibă loc la 12 (25) August şi zilele următoare. Această­ AMÎNARE va fi — după evenimente — de o durată cît mai scurtă, iar data Teluărei tragerei va fi adusă, la cunoştinţa celor intere­saţi la h­rrt.p, prin publicaţiuni spe­ciale. Lozurile clasei a 6-a aflate astăzi In miinile jucătorilor, îşi păstrează bineînţeles culoarea pentru tragerea respectiva. Direcţiunea generală a loteriei pri­vilegiate pe clase a regatului romi»­ ăi na Bifri [ I — joui 31 Iulie 1914 - La Ora 9 precis - B | Mare SoireedoHnzic-Hall st Comedii | — cu — I D-ra Auzet D-ra Gladys D-ra Genofî I CANTAREATA DE VOCE CANTAREATA COMICA CANTAREATA RUSA I e—3»a Pi©a?î»ette Mad, Cântăreaţa Comică B I ©-pa Claire B., Diseuse f| Mirette a ses raisons I (Mérette are motivele ei) I Comedie într’un act jucată de D-ra S. Galtet şi D-nii M. Charly — Naty şi D-ra Malza — CASINUL din SINAIA I :­­ JOUI 31 IULIE, 1914 I : „LES TAB­ARIN« I — renumitul trio dela Alhambra din Papis — .... .................................. I asistat de frumoasa dansatoare fantastică ELVIRA JbNDE — în noile sale creaţiuni ilusioniste —­­ D-pa Jane Montange­­ -- cântăreaţă lirică — Irsip^ si® Comedie ¥rm%®m cu D-nii fes, afirfen, ■ — Müller şi i-nn Bullst — - ver pica ; — 1' ,Avt &m ITiis | — Comedie lattr'un aet «äc Ui&’üei i» — 1 í Militare Plutonierii din cont. 1904, 1905, 1906, 1907 şi 1911 cari aparţin divizi­onului 2 tren să se prezinte imediat la serviciu. Rezerviştii din corn. Costeşti, jud. Muscel, se plîng împotriva prima­rului lor, care socoate nimerit în timpul de faţă să cheme ostaşii sub drapel cu ameninţări şi înjurături. Ei roagă pe cei în drept să ia mă­­surii 0­00C0S'3-r©. Suntem­ rugat! să cerem lămuriri celor în drept dacă şi soldaţii am­­nestiaţi, cu gradul de auxiliar, din 1906, au a se prezenta la regimente­le, lor. Se aduce la cunoştinţă rezerviş­tilor din contingentele 1904, 1905, 1906 şi 1907 ce aparţin Regimentu­lui 46 Infanterie, că acei ce nu se vor prezenta pînă la 31. Iulie cu­rent, vor fi consideraţi ca dezer­tori şi urmăriţi pentru a fi pedep­siţi conform codului de justiţie mi­litară.* Locot. rez. Teodorini Gh., ad­tor sub.­Iocot. rezervă Ionescu Aurel și sub­-locot. rez. Popovici A. Mihail, sunt rugat­ a se prezenta de urgen­ță la divizionul 5 tren pentru con­centrare, cu ținuta de campanie complectă, în Cerna-Vodă. * Aniversarea tratatului d­ela Bucureşti „Echo de Bulgarie" publică ur­mătorul articol: Erî după amiază s’a împlinit pri­mul an dela semnarea tratatului din Bucureşti. Totuşi meetingurile de protestare cari trebuiau i s& aibă loc cu acest prilej în Bulgaria, au­ fost contramandate şi serbările ce se pre­găteau pe teritoriul vecinilor noş­tri n’au mai avut loc. Toată lumea a băgat de seamă că acest tratat ca­re a făcut să curgă atîta cerneală, şi-a împlinit dup’acum traiul. Ziarele greceşti, sîrbeşti şi romîneşti chiar, n’au găsit măcar prilejul favorabil pentru a reaminti de existenta lui. Toată lumea a înţeles că acest fai­mos tratat nu va mai putea exista după furtuna europeană de azi. Oricare va fi învingătorul în războiul îngrozitor deslăntuit în clipele aces­tea — pe continentul nostru, tratatul acesta va suferi modificări egale cu o anulare. In cele două grupuri euro­pene în luptă azi, revizuirea tratatu­lui numără fervenţi partizani. El va fi deci anulat fără ca Bulgaria, cea mai interesată în cauză, să aibă mă­car nevoe de a se mişca. Dar cite sforţări diplomatice, ci­ singe s’ar fi putut economisi umani­­tăţei dacă toată lumea ar fi înţeles de la început necesitatea revizuirei a­­cestui tratat întru toate în drept! Căci noi putem s’o afirmăm, fără teamă că vom fi dezminţiţi, că una din pricinile actualului conflict euro­pean a fost acest nefast tratat din Bucureşti. El a inspirat sîrbilor cre­dinţa că pot face tot ce vor voi şi puterilor că pot să se rezime mult pe diviziunea popoarelor balcanice, ca să le trateze ca pe nişte minori cari au nevoe de tutela europeană. Noi am susţinut mereu că acest tratat nu poate dura, de­oarece nu e fondat pe principiul etnic nici pe principiile geografice şi econimice. Puţin cite puţin s’au unit cu părerea noastră nu numai oamenii cei mai competenţi In această materie, dar încă şi cîteva ziare romîneşti, cari găsesc acuma că am fost pe nedrept frustaţî de fructul victorielor noas­tre şi că frontiera bulgară, mai cu seamă cea sud-estică, e una din cele mai curind posibil, astfel ca o atare ginim azi să înregistrăm acest fapt cu prilejul primei aniversări a tra­tatului de la București, vrînd ca răz­boiul european să se sfîrșească cit mai curind posivi, astfel ca o stare a lucrurilor mai durabilă să se insti­­tue în Europa şi în Balcani, pentru cel mai mare bine al umanităţei în­tregi. Să sperăm afară de asta că nu vom mai avea de serbat aniversări aşa de triste pentru toată Europa, ca cea de eră. Ştiri din presa rusă Ziarul „Odeski Listok" spune că guvernatorul general al Canadei, a telegrafiat guvernului englez că populaţia Canadei a dăruit 1 milion saci făină. Darul a fost primit cu mulţumire. Indiile vor trimite trei divizii de armată ca ajutoare în An­glia.* Din cauză că Olanda a permis li­bera trecere a armatei germane, tripla înţelegere se consideră liberă în acţiunile sale faţă de Olanda. * Se aşteaptă ca Japonia să declare războiu Germaniei. Se consideră că America va fi de partea Triplei Alianţe, şi va primi asupra ei provocarea Japoniei. Mîine, Mikadoul va publică un manifest de războiu. * Bombardarea la Antivari de că­tre flota austriacă, este cauza unei foarte serioase certe cu Italia. „Figaro“ într’un articol iscălit de d. Hanotaut declară că în caz cînd Austria va esi învingătoare, Italia va fi prima victimă a ei fiindcă Austria va pretinde în Marea A­­driatică o poziţie superioară. țarul Rusiei către evrei Petersburg, 31 Iulie. Printre evreii din Ru­sia s’a răspîndit în mii de exemplare o proclamaţie a ţarului, care li se adre­sează în cuvinte calde, fă­­cînd apel la patriotismul lor ca cetăţeni ai imperiu­­lui. Ţarul spune în procla­maţia sa că-i consideră ca f­ii egali ai patriei şi acor­dă populaţiunei evreieşti drepturi cetăţeneşti de­pline. Se mai recomandă im proclamaţia ţarului că ri de­osebirile de credinţă să nu fie în armată prilej de persecuţini. In populaţia evreiască şi în pătura cioită acest gest al ţarului a produs un entuziasm de nedes­­cris. S’a reîntors în Capitală — DOCTOR — B. I. Manolescu Conferenţiar de oftalmologie la Facul­tatea de Medicină, Fost oculistul Spit­­— Colţea — : BOALE DE OCHII : 'Xelerun 41/48 Consultaţiuni 5—7 JBu.' 10. —-­­Piața Roatei * --------------—iam* » -------------­ Relaţiile : Italia şi Tripla alianţă O coincidenţă care tre­bue de reţinut : Pe cînd „Agenţia Şte­fani“ telegrafiază că am­basadorul austro-ungar din Roma, tt. Mer­eg, a tre­buit, din motive de sănă­tate să ceară un concediu, care i-a fost acordat, — „Wolf bureau“ anunță, din Berlin că d. Bodlati, amba­sadorul Italiei, din capi­tala Germaniei, va pleca la Roma pentru un scurt timp. 1 Un estiim­icat al guvernului -------------------------------------­ Toţi directorii de feărecî din Capitală s’au întrunit erlj la orele 6 d. amiază la Banca Naţională sub pre­­şedenţia d-luî ministru Costinescu. Analizindu-se din nou situaţia — s’a hotărit a nu se acorda moratoriul — noi ne­fiind nici în stare de războiu — ba ceva mai mult, în stare neutră. Banca Naţională­­i-a lu­at angajamentul să ajute toate băncile cu condiţii»u­nea ca acestea să schimbe şi ele poliţele pentru ca piaţa să nu sufere. S’a trimis apoi ziarelor următorul comunicat din partea guvernului e _­T ■ Cormunicat In faţa temerilor şi nedumeririlor ce au adus oarecari tulburări în pieţele comerciale ale ţarei s’a în­­trunit dri 30 Iulie, la Banca Naţio­­nală a Romîniei un mare consiliu, compus din tot ce este mai cu ex­perienţă şi mai cu autoritate in ces­­tiunile financiare şi economice ale ţărei. Un studiu aprofundat s’a făcut în acest consiliu despre cauzele şi e­­fectele turburărilor aduse în tran­­sacţiunile comerciale Interne de sî­­tuaţiunea politică externă şi de răz­­boaele declarate. S’a constatat că ter- ’’e exage­rate manifestate în ţară sunt foarte neîntemeiate: liniştea e perfectă în toată Romînia; nimeni nu ne ame­ninţă şi nici noî nu ameninţăm pe nimeni. — Dacă se fac oarecari concen­trări de trupe aceasta are numai scopul de a veghia la neatingerea fruntariilor noastre. In acelaş timp exportul nostru, dela deschiderea navigaţîunei pe Dunăre, a fost anul acesta mai mare decît în toţi anii; numerariul este abundent, şi dacă această abundenţă nu se simte în­destul, cauza este că fiecare îşi as­cunde banii pentru temeri fără te­mei, în Ioc de a-i face să producă şi de a-i repune în circulaţiune. Tot aceste temeri neîntemeiate fac pe mulţi să ceară înfiinţarea u­­nui moratoriu. O asemenea măsură însemnează oprirea în loc a vieţei comerciale şi economice, închide­rea caselor financiare şi suprimarea creditului; o asemenea măsuri nu trebue să se ia decit în momente de mari pericole, cînd ţara este cotro-­­ pită de duşmani şi cînd orice tran­­sacţiuni comerciale devin peste pu­tinţă. Germania este în războiă crîncen cu două mari puteri; ea a mobilizat un milion şi jumătate de ostaşi şi totuşi n’a înfiinţat morato­riu. Noi nu sîntem în razboiu cu ni­meni, stăm liniştiţi în mijlocul pros­perităţii noastre economice, şi ar fi o neiertată greşală să turburăm a­­dînc această situaţiune printr’un moratoriu nesocotit. Să se liniştească cei ce cer mo­ratoriul, fără să-şi dea seamă de e­­fectele lui dezastroase; nici un pe­ricol nu-i ameninţă; să meargă îna­inte cu îndeletnicirile lor comercia­le şi economice; vor găsi şi astăzi pentru trebuinţele lor mijloacele ce le-au trebuit pină acum; nu se va vedea nici o execuţiune mai mult decît într’o situaţiune normală; vor găsi de bunăvoie prelungirile, pe cari le cer unui moratoriu rău­făcă­tor, vor găsi şi înlesnirile de a mer­ge înainte cu treburile lor, numai cinstiţi şi de bună credinţă să fie. Acestea au fost constatările şi de­­ciziunile luate în marele consiliu în­trunit la Banca Naţională a Româ­­niei, în prezenţa tuturor caselor fi­nanciare din Capitală. Belgradul din nou bombardat -Dela trimisul nostru special - ------------------9HK-----------------­ Niş, 31 Iulie. — Luptele sir­­bo-austriace devin din ce în ce mai înverşunate și măi dese. Sîntem în ajunul unor lupte im­portante. Sirbil luînd ofensiva ac­eşti victorioşi pe toată linia, după cum v’am telegrafiat. Azi s’au semnalat lupte violente pe toată linia Dunărei, la Obrenovar și Belgrad. Sirbii au înaintat mereu. . Bombardarea Belgradului conti­nuă, fără întrerupere. Atacul se dă cu tunuri de asediu, de care austriacii se servesc de cîte-va zile, și cari au pricinuit pa­gube extraordinare. Uzinele electrice fiind atinse, or­raşul a rămas în întuneric. Sunt mulţi morţi şi răniţi. Monitoarele austriace din fata Semlinului intrînd in acţiune Sirbil au deschis o vie canonadă re­­ducîndu­­e la tăcere. După informațiunile sosite aci, Turcia face concentrarea trupelor pe teritoriul bulgar. Știrea că grecii și bulgării din Serbia nouă s’ar fi revoltat, profi­­tind de retragerea trupelor strbe, și că comitagii bulgari s’au îndrep­tat în acea parte a locului, se dez­minte.—Dick. Alegerile din Capitală BALOTAJUL I DE CAMERA Astăzi se face în Capitală alegerile de balotaj pentru un loc la colegiul I de Cameră. Candidatul partidului conservator este d. D. Neniţescu iar aii partidului liberal d. Em. Culeglu. Alegerea a început de la orele 9 dimineaţa şi se votează in cea mai perfectă linişte. Pînă acum au votat un mare nu­măr de alegători şi este sigur că ur­nele se vor închide de vreme. : * Alegătorii votează în 8 secţiuni, ale căror birouri au fost astfel con­stituite : Secţia I.­­ Preşedinte, I. Baştea; jude. Gh. Şerbănescu. Delegaţi: preotul C. Lucacu, Da­­malidi, D. Brutuianu, Socaciu. Secţia II. — Preşedinte Antoniu, jude Tatovici. Delegaţi: Flora Dianu, Negoescu, Donescu, A. Atanasiu şi Mitilineu. Secţia II. — Preşedinte, I. Coan­­dă, jude, Gr. Popescu. Delegaţi: I. Diaconescu, Arţărea­­nu, Gh. Macedonescu, Al. Gherovici şi Stamatescu. Secţia IV. — Preşedinte, Balş; jude. Sturdza. Delegaţi : Aldulescu, C. Rădules­­cu, I. Jipa, I. Georgescu şi Cernă­­ţeanu. Secţia V. — Preşedinte, Oprescu; jude. Cătuneanu. Delegaţi: Cezar Pascu, St. Dobre­­scu, C. Trestianu, V. Dumitrescu şi D. Nicolau. Secţia VI. — Preşedinte Rădescu- Roşiori: jude. Chioreanu. Delegaţi: Răducan Ionescu, Al. Bălăşanu, Al. Atanasiu, Al. Alexan­­drescu, I. Minculescu şi I. Basceanu. Secţia VII. —Preşedinte, Urlăţea­nu: jude. Rădulescu. Delegaţi: V. Iliescu, C. Paul, I. Bosnea şi Al. Clearch. Secţia VIII. — Preşedinte: Drăghi­­ceanu, jude, Popescu. Delegat­: I. Stolin, A. Dorofeanu, col. Poenaru, Niculescu-Berechet şi Creţu. Parastasul pentru I. Saita Azi împlinindu-se 6 săptămînă de la moartea regretatului I. Saita, un parastas s’a oficiat la biserica Sf. Nicolae-Vlădică. Serviciul religios a fost oficiat de episcopul Nifon, al Dunărei de Jos, înconjurat de un numeros elet. Au luat parte la această pioasă slujbă : d-na Assan, d-nii: dr. Pe­­trini, St. Ion, N. şi Stefan Safta, d. şi d-na N. Moscu, Dumitrescu, T. Rădulescu, Eugenia Popescu, Ata­nasiu, Alexandrescu, etc. moratoriul ife Asstria — EL VA FI PRELUNGIT — Budapesta, 31 Iulie.—Ziarele din Budapesta şi Viena anunţă că mo­ratoriul care fusese acordat în Aus­­tro-Ungaria numai pe timp de 14 zile, va fi prelungit pînă la 15 Oc­tombrie st. n. ADEVERUL megaaggel

Next