Adevěrul, august 1914 (Anul 28, nr. 9837-9867)
1914-08-01 / nr. 9837
EEgi 1mmi 4 . Provincie Cei cari au nevoe de ochelari şi nu au la oraşul lor un medic oculist să ceară Instrucţiuni şi catalog ilustrat de la «OCULARIUM« Str. Doamnei No. 27 nu AGAŞ AN 11 Fabrică ele lontoae şi industria lemnului din Drăgăşani Aduce la cunoştinţa Podgorenilor. Depozitarilor de vinuri, fabricanţilor de Conacturi, Lieberuri, etc. următoarele: Fabrica este in măsură prin mărirea instalaţiunoi şi Triplarea a Atelierelor să execute orice număr de butoaie şi zăpători (de la 6 deca* ■ litri până la 1500 decalitri). Din remiziele Fabricei se găsesc gata în permanenţă vase goale de oraje mărimi şi doage pentru meseriaşi. I 3 Depozit permanent de doage din ţară şi străinătate in orice dimensiune Preturi curente la cerere franco. T. ROSENTHAL. Propriei. Fabricei , JDrăgăşani“. hm£. . ■s^mBammmBmammmaaaammmmaamsaam — Unsoare Consistentă — garantat pură, fără dolofoniu, acizi sau alto substneţ© dăunătoare, calităţi speciale pentru maşini agricole, industriale şi automobile. D sincrustantul M015 C.00 ’ pentru cazane de aburi, ijitreco in calitate şi efect orice produs similar indigen şi străin. Preţuri convenabile, franco orice staţiune din ţară Comenzile să se adreseză: Fabrica „ALBINA“ Max Fischer & Co. Soc. Anon. Galaţi Al A* kf J I J ■ ra APE Ä ^^«IUUHeU I j I I m ^KATURAIEÎ^^^/ EOHiEHffiB inamiMaBMHBnt'i e*»»nn un a om tpsi «s£îrÉl aUfîAS DUPE ;■:: J §PpSD0r»AnXA M'OICWUI a JT Bomboane pur^atiev I t&'M % MF a din «no fio frupta. Uşor d» • »x | țf V'fî TagT I I de copii şi adulţi. Sfept sigur | ■ | hoeelintt contra: m TM Constipafiei, Leneviei intestinale | . -- Hemoroizior, Longestiunet — | I f \ ^ Le' U7° Migrenei De vfrnzare la toata iarmariile si dro | |i: 6 gueriile | Pentru d. ministru al « cultelor — CERERILE SEMINARIŞTILOR — In ziua d© 25 lull© au fost chemate normalistele învăţătoare la posturi In tnvăţămîntul primar-rural. In aceiaşi zi, s’au prezentat la minister şi mal mulţi seminarişti, cari au trecut examenul de capacitate dela şcoala normală, cerînd să intre şi el în învăţămînt şi să li se dea şi lor posturi. Directorul învăţămîntului le-a declarat însă că nu vor putea intra în învăţămlnt, decit după ce se vor preoţi, sau după ce vor prezenta certificate că au satisfăcut serviciul, militar. Condiţiunile acestea de imediată trecere la apostolat şi de satisfacerea serviciului militar, se lovesc însă de mari greutăţi pe cari au să le întîmpine seminariştii, el trebuind să se căsătorească în primul rînd,—şi apoi să găsească vreo parohie. Seminariştii roagă pe d. ministru al cultelor să dea deosebită atenţiune acestei chestiuni, privitoare la chemarea seminariştilor la posturi, renunţlndu-se la cele două condiţiunî pomenite mai sus. Curierul spectacolelor 31 IULIE 1914 PARCUL OTETELEŞANU. — „Cowboy-ul". ^ TEATRUL COMOEDIA. _ „Secretariat general”. GRADINA BLANDUZIEI. _ „Ultima oră1’. CINEMA-„LUX‘\ strada Doamnei. — Max Linder se însoară, comedie bufă de mult humor în 2 acte . Triumful cinstei, dramă sentimentală în două acte. Pentru d. prefect al poliţiei Capitalei Azi s'a prezintat la redacţia noastră o sărmană femee cu rugămintea de a aduce la cunoştinţa dlul prefect al poliţiei următorul caz: Sîmbătă, 26. c. la orele zece noaptea, soţul ei Dumitru Florea, pivnicer la restaurantul Enescu, a fost călcat şi grav rănit de tramvaiul comunal No. 15, care Fa tărît pe o distantă de zeci de metri. El se află internat in spitalul Filantropia. Depimisar al secţiei din strada Primăverei care — se zice — că a făcut atunci ancheta, refuză să dea femeeîn vr’o lămurire bruscînd’o şi ameninţînd’o. Nici la direcția tramvaelor n’a primit nici un fel de ajutor, ast- I fel că ea bate drumurile fără să poa- | tă afla dreptate undeva. Nădăjduim I că se va ordona o anchetă severă pen- I utr pedepsirea celui vinovat. 2 UIFORMAŢIUM Luni, s’a afişat pe toate străzile Braşovului o telegramă oficială din Budapesta, prin care se anunţa că Rusia a declarat războiu Romîniei, şi că trupele ruseşti au ajuns la Iaşi. Aceasta s‘a făcut in ajunul plecării regimentelor romîneşti, cam a doua zi Marţi trebuiau să pornească, la orele 4 dimineaţa spre graniţa rusească. Manopera aceasta avea de scop să însufleţească pe romînii din Transilvania, dându-le iluziunea că merg să lupte contra unui inamic al Romîniei. După informaţiunile pe cari le avem, fraţii noştri de peste munţi au priceput manopera celor de la Budapesta şi au primit-o cu mult scepticism. Ministerul de interne, a adresat prefecturilor de judeţ următoarea circulară : „Institutul geologic al Romîniei, care se ocupă cu ridicări de hărţi geologice şi studiază pămîntul arabil şi toate substanţele utile ale subsolului, chestiunile de alimentare, cu apă ale comunelor, drenajelor, etc., va trimite pe teren şi in această vară, ca, de obicei, personalul sau, compus din geologi, ingineri şi agrogeologi. Personalul însărcinat cu aceste studii are nevoie, pentru a le aduce la bun sfirşit cîe tot concursul autorităţilor comunale. Comunicîndu-vă cele ce preced, avem onoare a vă ruga să puneţi în vedere d-lor administratori de plasă, primarilor şi jandarmilor rurali din judeţul d-voastră, ca să dea geologilor zisului institut şi întregului personal colaborator tot concursul necesar. Pentru a obţine acest concurs fiecare d. geolog îşi probează identitatea printr’o carte de legitimaţie, purtînd sigiliul institutului. Domnul vmează.... celebra comedie picantă, numai pentru domni şi d-nea lui G. Feydeau, avind ca interpreţi principali pe renumitul cornic Polin şi pe drăguţa d-nă Lucy Jousset, se dă pentru prima oară astăzi în răcoroasa sală a cinematografului Lux din strada Doamnei. „Domnul vînează“ s'a dat la Paris de peste 7OO ori. „Biroul presei“ din direcţiunea generală P. T. T., spre complectată», comunicărilor anterioare, mai aduce la cunoştinţa publicului şi următoarele dispoziţiuni luate de Direcţiunea generală a poştelor, în privinţa telegramelor externe : Turcia admite telegramele private numai în limbagiul dar turc, arabi şi francez. Telegramele fără text sau cu adresa sau semnătura abreviate sai convenite nu sunt admise şi oprima telegramelor cari nu vor îndeplini condiţiunile indicate, nu va fi avizată la origină. Telegramele pentru Belgia vor fi îndrumate via Constanţa-Constantinopole-Eastern direct taxîndu-se cu 80 bani cuvîntul. Toate telegramele pentru posesiunile şi protectoratele Marea Britanii, Franţei şi Belgiei nu pot transita prin Austro-Tîngaria. # Actualele taxe pe cuvînt ale telegramelor pentru America de Nord şi America de sud se scumpesc cu 80 bani, telegramele urmînd a fi îndrumate via Eastern-Malta-Brest sau Havre. Revenindu-se asupra circulărei No. 58134 din 10 cor., vi se pune în vedere că în ceea ce priveşte Franţa, Algeria, coloniile şi protectoratele franceze, nu se admite telegrame şi radiotelegrame nici în transit decit find redactate în limbajul clar francez sau englez. Senzaţionala dramă pasională „SURORILE MISTERIOASE şi RĂZBUNAREA LOR” ce s’a inaugurat ori la Cinema Volta şi Bristol, a înduioşat pînă la lacrimi marea mulţime de spectatori, prin acţunea sa profund emoţionanta şi înscenarea desăvîrşită, obţinind un formidabil succes. Astăzi se va reprezenta pentru a doua oară, şi nu trebue scăpată de nimeni ocazia de a vedea un asemenea spectacol de elită. D-na Margareta Benderli, mult apreciata cunoscătoare în ştiinţele oc.alt.e şi care în trecuta campanie a făcut preziceri însemnate, toate realizate, ne-a promis şi de astă dată cu privire la războiul european mai multe comunicări importante. Pe dată, ce d-na Benderli se va instala din nou în Capitală, d-sa îngrijindu-se de sănătate într’una din staţiunile noastre climaterice, ne vom face o plăcere a împărtăşi cititorilor noştri spusele acestei vizionare moderne, intitulată ,,M-me de Triébes a Romîniei“, spuse care niciodată n’au dat greş. Străinii mobilizaţi îşi pot afla situaţiunea lor faţă de Ordinele şi legile respective, infonnindu -se la „Informatorul”, Biroul de Informaţiuni Ad-tive al ziarelor Adevărul şi Dimineaţa. Deasemenea tot la acest birou se dau informaţiuni în chestiuni militare Interne, precum şi în chestiuni administrative şi financiare. Taxele biroului sunt modeste. A se adresa d-lui Basile Sapsanu, Directorul biroului Str. Sărindar 9. T~aT~Ts Din cauza concentrărei armatei şi chemărci sub drapel a~releî mal mari părţi, a jucătorilor, aceştia nu vor fi in stare a reînoi clasa. 6-a, cea din urmă, a loteriei XV. Direcţiunea, loteriei, avtnd in vedere interesul jucătorilor şi voind, a, împiedica ca mulţi dintre d.lor, fie absenţi sau în lipsă de mijloace din cauza grelei situaţii economice, să fie puşi în poziţiunea de a pierde beneficiul sumelor deja achitate pentru cele 5 clase anterioare, a decis AMÎNAREA tragerea clasei a 6-a, care urma să aibă loc la 12 (25) August şi zilele următoare. Această AMÎNARE va fi — după evenimente — de o durată cît mai scurtă, iar data Teluărei tragerei va fi adusă, la cunoştinţa celor interesaţi la hrrt.p, prin publicaţiuni speciale. Lozurile clasei a 6-a aflate astăzi In miinile jucătorilor, îşi păstrează bineînţeles culoarea pentru tragerea respectiva. Direcţiunea generală a loteriei privilegiate pe clase a regatului romi» ăi na Bifri [ I — joui 31 Iulie 1914 - La Ora 9 precis - B | Mare SoireedoHnzic-Hall st Comedii | — cu — I D-ra Auzet D-ra Gladys D-ra Genofî I CANTAREATA DE VOCE CANTAREATA COMICA CANTAREATA RUSA I e—3»a Pi©a?î»ette Mad, Cântăreaţa Comică B I ©-pa Claire B., Diseuse f| Mirette a ses raisons I (Mérette are motivele ei) I Comedie într’un act jucată de D-ra S. Galtet şi D-nii M. Charly — Naty şi D-ra Malza — CASINUL din SINAIA I : JOUI 31 IULIE, 1914 I : „LES TABARIN« I — renumitul trio dela Alhambra din Papis — .... .................................. I asistat de frumoasa dansatoare fantastică ELVIRA JbNDE — în noile sale creaţiuni ilusioniste — D-pa Jane Montange -- cântăreaţă lirică — Irsip^ si® Comedie ¥rm%®m cu D-nii fes, afirfen, ■ — Müller şi i-nn Bullst — - ver pica ; — 1' ,Avt &m ITiis | — Comedie lattr'un aet «äc Ui&’üei i» — 1 í Militare Plutonierii din cont. 1904, 1905, 1906, 1907 şi 1911 cari aparţin divizionului 2 tren să se prezinte imediat la serviciu. Rezerviştii din corn. Costeşti, jud. Muscel, se plîng împotriva primarului lor, care socoate nimerit în timpul de faţă să cheme ostaşii sub drapel cu ameninţări şi înjurături. Ei roagă pe cei în drept să ia măsurii 000C0S'3-r©. Suntem rugat! să cerem lămuriri celor în drept dacă şi soldaţii amnestiaţi, cu gradul de auxiliar, din 1906, au a se prezenta la regimentele, lor. Se aduce la cunoştinţă rezerviştilor din contingentele 1904, 1905, 1906 şi 1907 ce aparţin Regimentului 46 Infanterie, că acei ce nu se vor prezenta pînă la 31. Iulie curent, vor fi consideraţi ca dezertori şi urmăriţi pentru a fi pedepsiţi conform codului de justiţie militară.* Locot. rez. Teodorini Gh., adtor sub.Iocot. rezervă Ionescu Aurel și sub-locot. rez. Popovici A. Mihail, sunt rugat a se prezenta de urgență la divizionul 5 tren pentru concentrare, cu ținuta de campanie complectă, în Cerna-Vodă. * Aniversarea tratatului dela Bucureşti „Echo de Bulgarie" publică următorul articol: Erî după amiază s’a împlinit primul an dela semnarea tratatului din Bucureşti. Totuşi meetingurile de protestare cari trebuiau i s& aibă loc cu acest prilej în Bulgaria, au fost contramandate şi serbările ce se pregăteau pe teritoriul vecinilor noştri n’au mai avut loc. Toată lumea a băgat de seamă că acest tratat care a făcut să curgă atîta cerneală, şi-a împlinit dup’acum traiul. Ziarele greceşti, sîrbeşti şi romîneşti chiar, n’au găsit măcar prilejul favorabil pentru a reaminti de existenta lui. Toată lumea a înţeles că acest faimos tratat nu va mai putea exista după furtuna europeană de azi. Oricare va fi învingătorul în războiul îngrozitor deslăntuit în clipele acestea — pe continentul nostru, tratatul acesta va suferi modificări egale cu o anulare. In cele două grupuri europene în luptă azi, revizuirea tratatului numără fervenţi partizani. El va fi deci anulat fără ca Bulgaria, cea mai interesată în cauză, să aibă măcar nevoe de a se mişca. Dar cite sforţări diplomatice, ci singe s’ar fi putut economisi umanităţei dacă toată lumea ar fi înţeles de la început necesitatea revizuirei acestui tratat întru toate în drept! Căci noi putem s’o afirmăm, fără teamă că vom fi dezminţiţi, că una din pricinile actualului conflict european a fost acest nefast tratat din Bucureşti. El a inspirat sîrbilor credinţa că pot face tot ce vor voi şi puterilor că pot să se rezime mult pe diviziunea popoarelor balcanice, ca să le trateze ca pe nişte minori cari au nevoe de tutela europeană. Noi am susţinut mereu că acest tratat nu poate dura, deoarece nu e fondat pe principiul etnic nici pe principiile geografice şi econimice. Puţin cite puţin s’au unit cu părerea noastră nu numai oamenii cei mai competenţi In această materie, dar încă şi cîteva ziare romîneşti, cari găsesc acuma că am fost pe nedrept frustaţî de fructul victorielor noastre şi că frontiera bulgară, mai cu seamă cea sud-estică, e una din cele mai curind posibil, astfel ca o atare ginim azi să înregistrăm acest fapt cu prilejul primei aniversări a tratatului de la București, vrînd ca războiul european să se sfîrșească cit mai curind posivi, astfel ca o stare a lucrurilor mai durabilă să se institue în Europa şi în Balcani, pentru cel mai mare bine al umanităţei întregi. Să sperăm afară de asta că nu vom mai avea de serbat aniversări aşa de triste pentru toată Europa, ca cea de eră. Ştiri din presa rusă Ziarul „Odeski Listok" spune că guvernatorul general al Canadei, a telegrafiat guvernului englez că populaţia Canadei a dăruit 1 milion saci făină. Darul a fost primit cu mulţumire. Indiile vor trimite trei divizii de armată ca ajutoare în Anglia.* Din cauză că Olanda a permis libera trecere a armatei germane, tripla înţelegere se consideră liberă în acţiunile sale faţă de Olanda. * Se aşteaptă ca Japonia să declare războiu Germaniei. Se consideră că America va fi de partea Triplei Alianţe, şi va primi asupra ei provocarea Japoniei. Mîine, Mikadoul va publică un manifest de războiu. * Bombardarea la Antivari de către flota austriacă, este cauza unei foarte serioase certe cu Italia. „Figaro“ într’un articol iscălit de d. Hanotaut declară că în caz cînd Austria va esi învingătoare, Italia va fi prima victimă a ei fiindcă Austria va pretinde în Marea Adriatică o poziţie superioară. țarul Rusiei către evrei Petersburg, 31 Iulie. Printre evreii din Rusia s’a răspîndit în mii de exemplare o proclamaţie a ţarului, care li se adresează în cuvinte calde, făcînd apel la patriotismul lor ca cetăţeni ai imperiului. Ţarul spune în proclamaţia sa că-i consideră ca fii egali ai patriei şi acordă populaţiunei evreieşti drepturi cetăţeneşti depline. Se mai recomandă im proclamaţia ţarului că ri deosebirile de credinţă să nu fie în armată prilej de persecuţini. In populaţia evreiască şi în pătura cioită acest gest al ţarului a produs un entuziasm de nedescris. S’a reîntors în Capitală — DOCTOR — B. I. Manolescu Conferenţiar de oftalmologie la Facultatea de Medicină, Fost oculistul Spit— Colţea — : BOALE DE OCHII : 'Xelerun 41/48 Consultaţiuni 5—7 JBu.' 10. —-Piața Roatei * --------------—iam* » ------------- Relaţiile : Italia şi Tripla alianţă O coincidenţă care trebue de reţinut : Pe cînd „Agenţia Ştefani“ telegrafiază că ambasadorul austro-ungar din Roma, tt. Mereg, a trebuit, din motive de sănătate să ceară un concediu, care i-a fost acordat, — „Wolf bureau“ anunță, din Berlin că d. Bodlati, ambasadorul Italiei, din capitala Germaniei, va pleca la Roma pentru un scurt timp. 1 Un estiimicat al guvernului ------------------------------------- Toţi directorii de feărecî din Capitală s’au întrunit erlj la orele 6 d. amiază la Banca Naţională sub preşedenţia d-luî ministru Costinescu. Analizindu-se din nou situaţia — s’a hotărit a nu se acorda moratoriul — noi nefiind nici în stare de războiu — ba ceva mai mult, în stare neutră. Banca Naţionalăi-a luat angajamentul să ajute toate băncile cu condiţii»unea ca acestea să schimbe şi ele poliţele pentru ca piaţa să nu sufere. S’a trimis apoi ziarelor următorul comunicat din partea guvernului e _T ■ Cormunicat In faţa temerilor şi nedumeririlor ce au adus oarecari tulburări în pieţele comerciale ale ţarei s’a întrunit dri 30 Iulie, la Banca Naţională a Romîniei un mare consiliu, compus din tot ce este mai cu experienţă şi mai cu autoritate in cestiunile financiare şi economice ale ţărei. Un studiu aprofundat s’a făcut în acest consiliu despre cauzele şi efectele turburărilor aduse în transacţiunile comerciale Interne de sîtuaţiunea politică externă şi de războaele declarate. S’a constatat că ter- ’’e exagerate manifestate în ţară sunt foarte neîntemeiate: liniştea e perfectă în toată Romînia; nimeni nu ne ameninţă şi nici noî nu ameninţăm pe nimeni. — Dacă se fac oarecari concentrări de trupe aceasta are numai scopul de a veghia la neatingerea fruntariilor noastre. In acelaş timp exportul nostru, dela deschiderea navigaţîunei pe Dunăre, a fost anul acesta mai mare decît în toţi anii; numerariul este abundent, şi dacă această abundenţă nu se simte îndestul, cauza este că fiecare îşi ascunde banii pentru temeri fără temei, în Ioc de a-i face să producă şi de a-i repune în circulaţiune. Tot aceste temeri neîntemeiate fac pe mulţi să ceară înfiinţarea unui moratoriu. O asemenea măsură însemnează oprirea în loc a vieţei comerciale şi economice, închiderea caselor financiare şi suprimarea creditului; o asemenea măsuri nu trebue să se ia decit în momente de mari pericole, cînd ţara este cotro- pită de duşmani şi cînd orice transacţiuni comerciale devin peste putinţă. Germania este în războiă crîncen cu două mari puteri; ea a mobilizat un milion şi jumătate de ostaşi şi totuşi n’a înfiinţat moratoriu. Noi nu sîntem în razboiu cu nimeni, stăm liniştiţi în mijlocul prosperităţii noastre economice, şi ar fi o neiertată greşală să turburăm adînc această situaţiune printr’un moratoriu nesocotit. Să se liniştească cei ce cer moratoriul, fără să-şi dea seamă de efectele lui dezastroase; nici un pericol nu-i ameninţă; să meargă înainte cu îndeletnicirile lor comerciale şi economice; vor găsi şi astăzi pentru trebuinţele lor mijloacele ce le-au trebuit pină acum; nu se va vedea nici o execuţiune mai mult decît într’o situaţiune normală; vor găsi de bunăvoie prelungirile, pe cari le cer unui moratoriu răufăcător, vor găsi şi înlesnirile de a merge înainte cu treburile lor, numai cinstiţi şi de bună credinţă să fie. Acestea au fost constatările şi deciziunile luate în marele consiliu întrunit la Banca Naţională a României, în prezenţa tuturor caselor financiare din Capitală. Belgradul din nou bombardat -Dela trimisul nostru special - ------------------9HK----------------- Niş, 31 Iulie. — Luptele sirbo-austriace devin din ce în ce mai înverşunate și măi dese. Sîntem în ajunul unor lupte importante. Sirbil luînd ofensiva aceşti victorioşi pe toată linia, după cum v’am telegrafiat. Azi s’au semnalat lupte violente pe toată linia Dunărei, la Obrenovar și Belgrad. Sirbii au înaintat mereu. . Bombardarea Belgradului continuă, fără întrerupere. Atacul se dă cu tunuri de asediu, de care austriacii se servesc de cîte-va zile, și cari au pricinuit pagube extraordinare. Uzinele electrice fiind atinse, orraşul a rămas în întuneric. Sunt mulţi morţi şi răniţi. Monitoarele austriace din fata Semlinului intrînd in acţiune Sirbil au deschis o vie canonadă reducîndue la tăcere. După informațiunile sosite aci, Turcia face concentrarea trupelor pe teritoriul bulgar. Știrea că grecii și bulgării din Serbia nouă s’ar fi revoltat, profitind de retragerea trupelor strbe, și că comitagii bulgari s’au îndreptat în acea parte a locului, se dezminte.—Dick. Alegerile din Capitală BALOTAJUL I DE CAMERA Astăzi se face în Capitală alegerile de balotaj pentru un loc la colegiul I de Cameră. Candidatul partidului conservator este d. D. Neniţescu iar aii partidului liberal d. Em. Culeglu. Alegerea a început de la orele 9 dimineaţa şi se votează in cea mai perfectă linişte. Pînă acum au votat un mare număr de alegători şi este sigur că urnele se vor închide de vreme. : * Alegătorii votează în 8 secţiuni, ale căror birouri au fost astfel constituite : Secţia I. Preşedinte, I. Baştea; jude. Gh. Şerbănescu. Delegaţi: preotul C. Lucacu, Damalidi, D. Brutuianu, Socaciu. Secţia II. — Preşedinte Antoniu, jude Tatovici. Delegaţi: Flora Dianu, Negoescu, Donescu, A. Atanasiu şi Mitilineu. Secţia II. — Preşedinte, I. Coandă, jude, Gr. Popescu. Delegaţi: I. Diaconescu, Arţăreanu, Gh. Macedonescu, Al. Gherovici şi Stamatescu. Secţia IV. — Preşedinte, Balş; jude. Sturdza. Delegaţi : Aldulescu, C. Rădulescu, I. Jipa, I. Georgescu şi Cernăţeanu. Secţia V. — Preşedinte, Oprescu; jude. Cătuneanu. Delegaţi: Cezar Pascu, St. Dobrescu, C. Trestianu, V. Dumitrescu şi D. Nicolau. Secţia VI. — Preşedinte Rădescu- Roşiori: jude. Chioreanu. Delegaţi: Răducan Ionescu, Al. Bălăşanu, Al. Atanasiu, Al. Alexandrescu, I. Minculescu şi I. Basceanu. Secţia VII. —Preşedinte, Urlăţeanu: jude. Rădulescu. Delegaţi: V. Iliescu, C. Paul, I. Bosnea şi Al. Clearch. Secţia VIII. — Preşedinte: Drăghiceanu, jude, Popescu. Delegat: I. Stolin, A. Dorofeanu, col. Poenaru, Niculescu-Berechet şi Creţu. Parastasul pentru I. Saita Azi împlinindu-se 6 săptămînă de la moartea regretatului I. Saita, un parastas s’a oficiat la biserica Sf. Nicolae-Vlădică. Serviciul religios a fost oficiat de episcopul Nifon, al Dunărei de Jos, înconjurat de un numeros elet. Au luat parte la această pioasă slujbă : d-na Assan, d-nii: dr. Petrini, St. Ion, N. şi Stefan Safta, d. şi d-na N. Moscu, Dumitrescu, T. Rădulescu, Eugenia Popescu, Atanasiu, Alexandrescu, etc. moratoriul ife Asstria — EL VA FI PRELUNGIT — Budapesta, 31 Iulie.—Ziarele din Budapesta şi Viena anunţă că moratoriul care fusese acordat în Austro-Ungaria numai pe timp de 14 zile, va fi prelungit pînă la 15 Octombrie st. n. ADEVERUL megaaggel