Adevěrul, septembrie 1914 (Anul 28, nr. 9868-9897)
1914-09-16 / nr. 9883
Marţi 16 Septembrie 1914 doctor Me D. Fischer specialist în Boale de ochi și urechi Gopsult. 11—2 a. tr. sj. 4—6 V m. gTB. DOAMNEI No. 27 BUCURESTI SE CAUTA in foc regimentele compuse in ma- joritate din romini, ceea ce indicii o oarecare pornire dirijată în sensul 11 de a distruge cu orice preţ elemen- ■ tul rominesc, probabil ca o pedeapsă că cu toate veacurile ce s’au strecu- rat asupră-i, sufletul poporului ro smin de dincolo nu s’a putut imprie-teni cu ideia patriei austro-ungare, de la care el n’a simtit niciodată vreo ocrotire. Numai ast-fel se explica zecileg de mii de răniţi romini, cari umplul spitalele de la Brasov pină la Sah- jaburg si de la Lemberg pinä pe tdr y murile Dalmaţiei, precum şi suteide case particulare de prin diferitei sate din Transilvania. I Si toate aceste imense sacrificiu de singe nu satură totuşi pe con-y ducătorii monarchiei vecine! Intr'adevăr, în momentul in cărei bravii flăcăî romini îşi varsă si«gele lor generos pentru dinastia de 11 Habsburg, care secole de cirindulg ’i-a minţit şi înşelat, fraţii şi pă-g rinţîi lor de acasă sunt arestată şi împuşcaţi ca spioni, după indicaţiile mizerabile ale călăilor neamului nostru. Aceste fapte îngrozitoare s’au petrecut de la începerea războiului aproape în mod sistematic, dovadă arestările de la Orşova şi Caraşulsebeş şi apoi executările de la Seghedin. Din Dorna-Vatra ni se semlnalează deasemenea executări sumare de Romini nevinovaţi, iar vii diferite oraşe ale Transilvaniei nu- i meroşî fruntaşi romini sînt predes-l tinaţi şi ameninţaţi ca aceiaşi soar- j tă, mai ales de la răspîndirea zvonului despre intrarea în acţiune a Romîniei. Ne mărginim deocamdată să compunem faptele fără comentariu pel cari le lăsăm in sarcina celor che- maţi şi in drept de a îngriji de e- xistenta neamului nostru de pestei Carpafi. Intrucit asistăm insă fără îndo-l iala la măcelărirea sistematică a tot ce simte romineşte dincolo de gra- niţele înguste ale Romîniei, avem tot dreptul să sperăm că conducătorii statului român nu vor intîrzia I : să pronunțe cit mai curînd dini parte-le ultimul cuvint mîntuitor: ■— La arme ! I. Rmsm Afersideaausc I — —— ——------------- ij . Femela Adulteră' In timpul cinda apărut piesa ? teatrală a celebrului academician ja francez Alexandre Dumas fils, „Denise“, ea a dat loc la multe comentarii favorabile și. . defavora- jabile ei. Alexandre Dumas a pus atunci * următoarea problemă''la ordinea • zilei, în privința femeei adultere : „S’o ucidem sau să n’o ucidem“. Totuși, el revenimai tîrziu asu- pra acesteiformule prea drastice şi în termeni mai generoşi şi chiar crtători, puse societăţii,. următoarea întrebare: „Un om cinstit, poate el să se căsătorească în Ciuda legilor mondene cu o tînără fată care va fi comis o greşală ?“ „Denisa“ fu atunci răspunsul lui ■ Alexandre Dumas fils şi de ea depinde oarecum emanciparea femeei. Astăzi această problemă se reînoeşte la Cinematograful „Lux“ din strada Doamnei, cu reprezentarea operei „Denisa“ a marelui academician francez. Ea va găsi din partea publicului aceiaşi primire călduroasă ca şi piesa însăşi, şi va da loc la aceleaşi discuţii, căci va trăi cu aceiaşi intensitate ca la teatru.: D-nii abonaţi cari cer schimbarea adresei sau reînoesc abonamentul sunt rugaţi să înainteze odată cu cererea d-lor şi banda cu care au primit ziarul pină la acea dată. Curierul spectacolelor LUNI 15 (28) SEPTEMBRIE 1911 TEATRUL NAŢIONAL. — „Prime v'rse*’, TEATRUL MODERN. — „Idealul“ TEATRUL COMEDIA. -- Premiera „Napoleon V‘, CINEMA „LUX“, Strada Doamnei 5.: „Denisa“, celebra capodoperă a nemuritoruluî Alexandre Dumas fils. D-nii abonaţi cari cer schimbarea adresei sau reiuoesc abonamentul sunt rugaţi sa înainteze odată cu cererea d-lor şi banda cu care au primit ziarul pină la acea data. II DE OCAZIE un Electromotor pentru curent ALTERNATIV, 2 cai 208 voiţi. Cu regulator de vieză. A se adresa la Administraţia ziarelor „Adeverul“ & „Dimineaţa“ TELEFON TELEFO Zilnic Curse CONSTANŢA*BAZARGIC (Dobrici) cu 3 mari AUTOBUZE şi automobile uşoare ale Societăţii Bucuresaxpediţiuni de mărfuri, bagaje etc. la Dobrici, Baltic, Kavarna Deposit de Uleiuri Schibaeff şi Pneumatice p. Automobile CENTRALA Constanta, Str. Caro], SUCURSALA Bazargic Str. Principale Nicolae No.Să "1 ........ 1 ■“ "" " " — I Institutul medical D£ AGENTI F1S101 ;■! Au».- i» , Baia CENTRALA București, Bir. Unei 'J Tratamentele boalelorcronice ala sls* Sj ternului nervos, aparatul circulator , digestiv, ale nutritiunii generale, aLe *' sistemului osos,articular și muscular, fo- neurastenia, nevralgii, paralizii, ar- 1 *1 terioscleroza, constipația, artritism, reumatism, gutta, scolioza prin ac- 1 mietoarele; % *1 Hidroterapiacomplect ft.ma. 0eai manual şi vibrator, masaj sub apă p.AU şi Vichy laudaţiune Berthe,duja H Plombiéres. M Electricitate medicală: gal«ii vaniaare, farudizare, curenţi sinusolă dali, frauklinizare, d’Arsouvatizare, V bai hidro-e ectrice, Roentgen. • Băi de imuinaţii de aer fia» '! pra încălzit gen. şi parţiale, fi Aleea noterapiasist. Dr. Zan»ider şi Ortopedia. Bal de acid carbonic(Xauheim) - Tratamentele se esecutea şi se sub pravegheaza de medicii specialisti ai institutului ! Prospecte se trimit gratis. " Administraţia Dr. A. BARASCH Dela Facultatea din Paris fost elev al Profesorului Fournier Specialist în boale de Fiere şi Sifilitice (Lumeşti) Soarele pârului Calea Victoriei 120 (lângă bis. Albă) Cons. 8—lu a. nu şi 2—5 p. m Telefon 291 — 100 ROI «©© vânzareIMEDIAT LIVRABIL! A se adresa: Const. Mille Adeveru, O E A P A pentru trăsură şi călărit B E¥AMZâBE Polonă l — la vizitiu Dacă nu vedeţi lămurit de aproape sau de departe, dacă bănuiţi ca aveţi nevoe de ochelari adresaţiva la jvoul nt-meri.utt.fi.Primu! Şi unicul Institut de optică ...Culabilul medical care e pus sub direcţiunea ştiinţifică a unui medic oculis Bucureşti 27 Str. Efoamiaei ZTBnemreşte Provincia să ceară catalogul gratis CEREŢI PRETUTINDENI •APA MINERALA DE BUŞTENICea mai gustoasa apă de masă. — Recomandaţii în special — la hoalele de ficaţi si rinichi —UîlSOaFe Consiste H tătara utat pară, fără colofanin, acizi sau alte substanţe dăunătoare calităţi speciale pentru maşini agricole, industriale şi automobile. Oosinoinstantul AOSTRIOB pentru cazane de aburi, întrece în calitate şi efect, orice produs similar indigen şi străin. Preţuri convenabile franco orice , staţiune din ţară * Comenzile să se adreseze : Fabrica „ALBINA“ Mas Fischer & Go. Soc. Anon. Galaţi Semănătoare riiiânri | n. \ - /V\ tr . , Neîntrecute in ^ mm m9i ■ preeismne iBflStilatfi ■ soliditate esistente .- Sunt de vânzare numai la Reprezentantă Generală: — I HOPERR-SCHRANTZ I1 CLAYTON-SHUTTLEWORTH A. G. Bucureşti, — Craiova, -- Brăila. — Roşiori, — Constanţa. — Ursiceni Eugeniu Harfoorte Acum citva timp, s’a anunţat că scriitorul Eugeniu Goga, fratele poetului Octavian Goga, ar fi căzut pe cimpul de luptă din Galiţia, intr’o ciocnire ca trupele ruseşti. Ştirea aceasta o primise şi d. Octavian Goga. Astăzi însă putem să anunţăm că ştirea despre moartea lui Eugenia Goga n’a fost decit un simplu zvon. In adevăr, cu poşta de astăzi dimineaţă, d. Morandini, directorul general al vămilor, a primit următoarea scrisoare: „Cred că ai primit precedenta mea c. p. Te rog încă odată scrie mamei mele că sînt în viată şi după cum ti-am scris, în cîteva zile, voi fi fi complect sănătos. Este stabilit că vom fi încuartierați în curînd într’un oraș lingă Moscova”. Eugeniu Goga Scrisoarea e datată, din Kiev, 13 I Septembrie 1914. D. Morandini a vizitat imediat pe d. Octavian Goga spre a-i comunica îmbucurătoarea știre. D. Octavian Goga fusese insă deja înştiinţat telegrafic de către soţia d-sale cum că mama fraţilor Goga care I locueşte la Răşinari, a primit o scrisoare de la Eugeniu prin care o inştiinţează că se află internat în spitalul din Kiev, uşor rănit la un picior şi ca se va restabili curînd. Germania cere armistiţiu Belgiei Ferrofiradj S5 Sept.—Ştimpile din Copeoîifoaga prettind că Germania ar fi cerat un armistiţiu Bessiel, care la refuzat. (A. R.) Starea de mmm In Omnila Viena, l Sept. — „frankfurter Zeitung“ afla din Amsterdam că guvernul olandez a decis starea de asediu şi pentru comunele de la graniţa de răsărit, unde s-a dovedit ca se face o contrabandă întinsă cu mărfuri interzise. Dezertori din armata austro-ungară la Ploeşti PLOEŞTI. 15 Sept. — In tabăra de la crîngul lui „Boit“, unde se găsesc concentrate trupele din garnizoana locală, au fost Simbata, 12 romini ardeleni, dezertori din armata ungara. Cei 12 voinici, povestesc cu veselie ofiţerilor şi trupei, că au putut isbuti să treacă Carpaţii, venind in patria mumă, pentru ca împreună cu fraţi de aici, sa ia parte la acţiunea ce se va porni împotriva Austriei, întru desrobirea rominilor din Ungaria. Curagioşi, ardeleni, au fost îmbrăţişaţî cu deosebită însufleţire, de către soldaţi şi ofiţeri. — Stavăr. Turcia a închis Dardandele Coîîstatistlnop© 1, 14 Sept» Gasweriiul îsîpccsc a ©rdo» nat snc5nides*ca Darifasie® leior. Se crede ca această mă* sură e provizorie. Guys '■iiiWffirr111 if ■ iirjTTmrm11 1 ii Regimentele rominesQ Citim în „Românul“ din Arad : „Eri a plecat din gara Aradului un nou batalion in majoritate rominesc, in frunte cu steagul dăruit de redac- I ţiiîe „Romînului“ şi „Poporul romîn“% Am retrăit momentele de in- I tensitate sinîetească pe cari ie-am avut cînd au plecat celelalte steaguri, I din nou am tresăltat la manifestaţia spontană ce-au făcut-o culorilor ro- I mîneşti şi aceşti voinici. Cind d. Savu Ie-a predat steagul, punindu-le la inima că ajunşi pe I câmpul de luptă să-i atingă de pă- I minţii! pe care siau risipit trupurile I alor noştri, înştiin|mndu-le suflatela că steagul nostru stă înălţat, voinicii păreau stane de piatră, atita putere s a adunat deodată in muşchiul lor din adîncurile neştiute ale sufletului. Am avut o noua mărturie de nemărginita dragoste ce leagă pe voinicii noştri de acest steag, simbol al sufietuluî şi pămintului rominesc. Şi ni s’a repetat impresia că simbolul acesta nu mai poate fi îndepărtat dela noi in vecii vacilor, decit poate prin■ tr’o fatală abdicare naţională, căreia au noi să-i purtăm vina...“ Ştiri artistica La teatrul Modern compania Voiculescu & Bulandra se va da Joi 18 și Duminică 21 Septembrie în matineui „Frumoasa aventură”, iar Vineri 19 Septembrie se va reprezenta a treia premieră a stagiunei „Un alibi”, dramă militară în 3 acte de G. Trarinex. Socialiştii şi războiul UniroceSfiVerbal al partidului socialist ata- Han.—Victoria franţei si a fiSnghtereî va Însemna si liberarea proletariatului german.“An interview eu Vandervelde.. Consider râaboial din punct de vedere al «liafilor, ca o mare lupta contra militarismului. iuu-„ ,_'îv— specială a ziarului „Dimineaţa“ am relatat zilele acestea despre întrevederea socialiştilor italieni cu socialistul german Südekum. Astăzi cunoaştem textul procesuluîverbal care a fost semnat de cei prezenţi. E un document foarte important, care merită atenţiunea întregeî lumi civilizate. Iată aci cuprinsul acestuî proces-verbal: „Noi, socialiştii, considerăm demersul unei misiunigermane, în Italia, ca o ofensă adusă domnuliţii şi independenţii socialismuluî italian" — şi asta cu atît mai mult cu cit partidul socialist german, susţinind politica de agresiune a Germaniei şi Austriei — a pierdut dreptul de a vorbi in numele lui propriu, ca făcînd parte din socialismul international. Pina acum am tăcut, pentru a nu tulbura neutralitatea pe care poporul italian a declarat-o înaintea guvernului, — hotărît cum era să nu se dezonoreze, ajutind Austria şi Germania, — şi doritor de pace după cei doi ani de războiuiin Libia. Nu mai putem să tăcem acum, în faţa acestei iniţiative a socialiştilor germani, care încurajează intrigile obscure diplomatice ale guvernelor germane şi austriace — cari vor să tîrască neutralitatea italiană pe acele cărări pline de primejdii ale linei cooperări indirecte. Voim să afirmăm, că dorinţa noastră este ca războiul să înceteze, fără să fie nici învingători,şi nici învinşi. Dar dacă această nădejde este zadarnică, vom face tot posibilul pentru ca acest război şi să se termine prin zdrobirea acelora cari pau provocat imperiile austriace şi germane, fiind că aceste imperii constitue focarul reacţiunei europene, mai mult decit Rusia, care în aceste momente esta străbătută de curente democratice şi socialiste, în stare să facă acea sforţare liberatoare. Dacă însă imperiile germane şi austriace vor eşi biruitoare — aceasta va fi triumfulabsolutismului militar în expresia lui cea mai brutală. Va fi victoria hoardelor devastatoare, distrugătoare. Va fi victoria acelui absolutism militar împotriva căruia socialismul german n’a ştiut să lupte, socialism care s’a mulţumit să repurteze numai cîteva succese electorale şi cîteva avantagiî materiale fără să exerciteze nici o înrîurire politică în ţară,. . . înfrângerea Germanieî vă jiutea oferi socialismiMb îş^urmăsi ocazia să iasă din neputinţa lui şi Să se reabiliteze, înlăturînd regimul politic feudal al imperiului, răpind şiabsolutismuluî linsese ajutorul ce’l avea de la acest regim. Cu chipul acesta va contribui ca întreagă politica europeană 'să-şi schimbe 'cu 'totul direcţiunea eî. §1 în fine, victoria repubilicî franceze, republică care astăzi este pătrunsă de un socialism sănătos, victoria Eugiltereî, unde domneşte democraţia cea mai reală, va însemna victoria unui regim politic european, deschis tuturor cuceririlor socialiste, va însemna acordul între toate statele intradevăr libere pentru limitarea înarmărilor şi pentru înlocuirea hoardelor profesionale organizate pentru atac,■ cu un sistem militar defensiv. Victoria Franţei şi a Angliei va însemna totodată şi liberarea poporului german. De aceia trebue să spunem, că pentru noi nu există un alt mijloc de manifestare a internaţionalismului nostru, decit acesta : să fim alături de acei cari luptă contra imperiului reacţioner, sau cum au declarat socialiştii italieni din Paris, că singurul mijloc de a fi antimintarist, este de a ne înarma şi de a lupta contra imperiilor mntarismului. Este singurul răspuns ce-l pot da socialiştiiitalieni socialiştior germani. Numărul ultim al ziarului „Justice“, organul partidului socialist britanic, publică un interesant interview al lui VaiKlervdîde, şeful socialiştilor belgieni, care a fost pentm cîteva zile la Londra, înainte de a pleca spre Statele Unite, ca membru al misiune! belgiene instituită pentru a face cunoscut atrocităţile la cari s’au dedat unele trupe germane asupra populaţiunoî belgiene. Iată acest interview : — Care e opinia tiv. asupra acestui război grozav ? — Consider acest răzbei, din punctul de vedere al aliaţilor, ca o mare luptă contra militarismului. Noi n’am dorit războiul, dar am fost siliţi sSă acceptăm* în urma violării neutralităţii noastre. Acesta este şi motivul pentru care am primit să intru în cabinetul belgian, care este acum un minister de apărare naţională. E şi motivul care l-a îndemnat pe Sembat ,şi Guesde să intre în noul minister francez. Va fi interesantpentru tovarăşii noştri englezi, săştie că guvernul francez in momentul de faţă, distribue prin aeroplane miilitare manifestele adresate de socialiştii belgieni şi francezi poporului german. Un alt lucru ce ţin să-l relev, e că ambasada rusească a făcut să parvie socialiştilor ruşi, membri în Dumă, un apel aî meu. — Distrugerea oraşului Louvain a •avut un răsunet puternic In opinia publică britanică. A fost intr’adevăr distrus oraşul cu desăvlrşire ? ! — Din fericire, trupele germane nu s’au atins de vechia noastră primărie. — la o parte tovărăşii noştri belgieni , la operațiile militare ? 1 7— Da, acei cari nu sínt chemaţi pe cirapuii de bătaie, sínt folosiţi într’o. ramură oarecare a muncei naţionale. Spiritul soldaţilor belgieni cari aparţin partidului nostru, s’a manifestat luminos' la apărarea Liégeumi. Apropierea atacului gemian Fan primit cu cîntecul „Internaţionalei“. In linia de bătaie, am fost primit de repetate ori de tovarăşii noştri, cu entuziasm. L. P. —----- ‘ ‘“1». 1 -------- ------ him niîi din Ungaria O SCRISOARE INTERESANTA A UNEI ROMINCE . O doamnă din Capitală a primit zilele acestea următoarele scrisoare din Mehadia. Scrisoarea a trecut prin Ungaria şi e de mirare cum a fost transmisă, dat fiind conţinutul ei. Dragă Verişoară, Am primit scrisorile tale, dar nu mi-a dat in gînd să-ţi scriu de necazurile ce au fost şi ce sint pe capul nostru. Căci bubuia îl tunurile in Orşova şi se auziau de par’că ar fi fost în Mehadia. Oraşul era plin de cătane, căci ‘au trecut pe jos la Orşova din Lugoş şi Caransebeş. Au trecut şi mai din sus, cu trenurile. .Nu mai în acetat. Era, cită frunză şi iarbă de husari cu cai, şi toţi erau gătiţi cu flori la chipiu. Toţi locuitorii din Orşova, lupanice Tufarii şi Koramnic, au plecat care încotro. Mehadia a fost plină de nemţi din Orşova. Mulţi au trecut mai departe, le-a fost teamă şi la noi să rămină. • Pina acum sîrbii nu au făcut rău mare în Orşova, numa vre-o patru case au nimicit. Ei au dat mai mult pe dealuri ca să nimicească artileria austriacă. Află despre varul tău, ca nu-i luat la război, ci e în temniţă la Caransebeş. L-au luat jandarmii înainte de a mobiliza. Duminică cu două săptămîni înainte de Sftîlio. L'au luat iutii pe preotul din biserică, care chiar vroia să înceapă sfînta slujbă. Au intrat jandarmii în biserică și au zis: că în numele legii să meargă înaintea lor. Preotul a întrebat pentru ce, căci nu a furat nimic. Atunci au sbierat jandarmii la el ca să plece şi să meargă înaintea lor. A plecat şi au rămas toţi oamenii în biserică miraţi că ce o fi? L’au dus şi l’au închis la comună. După aceea s’a întors şi l’au luat şi pe vărul tău şi pe un flăcău prieten cu el. Au mai arestat pe generalul Cena pensionar şi pe băiatul lui N. Kiticianu. Din Orşova au arestat pe protopopul dr. Dure, pe Cemuru cu soţia şi cu fata, pe doi avocaţi şi pe o domnişoară fata avocatului Popovici. Aceştia au fost cei mai înfocaţi naţionalişti şi le-a fost teamă ungurilor să nu faca propagandă printre români contra lor. Qenra- 101 Cena e acuzat că a făcut planuri şi le-ar fi trimes în Romînia. Şi de atunci îi ţin pe toţi închişi. Mi-e teamă de vărul tău căci ,s’aude ca o să-i condamne ungurii la spînzurătoare. Se duce unchiul tăupe la el, dar nu-î lasă să vorbească fără sentinelă lingă ei. A rămas Mdaunisamsti?, oh pic. Convocarea Camerei de Comerţ PLOEŞTI, 15 Sept. — Membrii Camerei de comerţ, sunt convocaţi de a se întruni azi la orele 5 d. a., avhid a discuta şi rezolva urmatoarele chestiuni: Pronunţarea relativ la adresa ministeruluî de industrie şi comerţ. Nom. 17721 a. p., cu privire la propunerea făcută de Camera de comerţ din Iaşi, referitoare la obligativitatea impusă de legea burselor, ca sătenii să nu poată face vânzările de cereale în raza de 5 chilometri. Adresa judecătoriei din Urlaţi, relativ la condamnarea la amendă a unor comercianţi. Şi orice alte chestiuni ce eventual se vor mai ivi. Statul Angajirm voluntarilor Marele stat major din ministerul de razboaiu, face cunoscut că, candionii art. 95 din legea de recrutare, toate cererile de angajări ca voluntari fie in timp de pace, fie si mobilizare, trabuesc adresate numai comandamentelor corpului in care doreste a se angaja ca voluntar. Cererile adresate ministerului sau altor autorităţi vor rămine fără răspruns. Nu se pot primi ca voluntari decit tinerii cari trau satisfăcut legea de recrutare, de naţionalitate umană şi numai pentru părţile sedentare ale corpurilor, de trupă combatante. _ llMiilil Gd de adulter la „Leul şi Cirnatul“ Soţul înşelat, din cauza emoţiei s’a împuşcat singur în piciorul drept In grădina „Leul şi Cărnatul” din strada 11 Iunie No. 59, foarte aproape de parcul „Carol I”, s’a petrecut, în ori noapte,un mare scandal conjugal, din care nu au lipsit nici focurile de revolver, dar care, din fericire, nu a avut nici o urmare mai gravă. Un comerciant Ştefan Niculescu, din calea Rahovei No. 125, însurat de curînd şi care era foarte gelos, bănuia că soţia lui îl înşeală cu un vecin contra căruia primise chiar o anonimă. A făcut el, oarecare învestigaţii, cari insă, nu i-au dat nici un rezultat satisfăcător. Aseară, soţul înşelat, a încercat un alt turc, care, bănuia el, că-î va reuşi. Sub pretext că are afaceri grale, nice in provincie soţul a plecat de acasă, lăsînd vorbă că va lipsi două zile. Imediat după plecarea soţului, doamna, care în adevăr avea un a■ mant, ia trimes printr’o servitoare a eî, o scrisoare prin care îl învită să meargă să petreacă, înpreună, toată noaptea, ia vre-o grădină. După o oră, doamna, tînărul eî amant şi servitoarea, petreceau tytr’un pavilion din grădina „Leul şi Cărnatul” din str. 11 Iunie. Soţul înşelat, s’a înapoiat acasă pe la orele 11, şi după cum se aştepta, a găsit casa închisă, iar soţia lui şi servitoarea plecate, înarmat cu ult revolver, comerciantul, s’a dus să-şî găsească soţia cu intenţiunea de a o omoră atît pe ea cit şi pe amantul ei. Către miezul nopţeî a dat de eî la grădina „Leul şi Cărnatul”. Cu multă precauţiime pentru a nu fi simţit, soţul, s’a apropiat de pavilionul în care retrecea necredincioasa lui soţie şi a constatat cu surprindere ca amantul eî, nu erea vecinul pe care il bănuia, ci, uil tinăr, „filfison” Florică Vasilescu, funcţionar la finanţe, pe care îl cunoştea din vedere. Fără a mai pierde un moment, soţul inşelat, a scos revolverul pentru a trage asupra lor. Fie din cauza emoţiei, fie că a umblat cu prea multă grabă, in momentul cînd a scos revolverul, arma s’a descărcat şi glontele l’a lovit în pulpa piciorului drept. Cind a auzit detunătura, tînărul funcţionar, a fugit imediat lăsîndu-şi pălăria şi pardesiul în pavilion. Soţul, a tras un glonte de revolver asupra soţiei. Glontele isbinduse de unfer dela corsetul doamnei a ricoşat. Servitoarea, de, frica, a leşinat. Lumea, care petrecea în grădină, a venit sa vază ce s’a întimplat şi în învălmăşeală, soţia necredincioasă, a dispărut. D. Niculescu, a fost condus la circa respectivă, unde urma să se facă o anchetă asupra celor petrecute. Trupele aliate acolo s’au opus trupelor ruseşts. Hărtuelile continuă p din ţinuturi apropiate ungare siau trimes trupe mai numeroase pentru sprijinirea trupelor austro- ungare aflătoare la Straniţă» (Sismele explosibile ale austriacilor Niş, 13 Septembrie, — După raporturile primite de la toţi comandanţii sîrbi duşmanul întrebu’nţaază pe întregul broni gloanţe explosibile. Cele d’intîî zece descărcări ale mitraîierelor austriace sînt mereu cu gloanţe explosibile. Toţi soldaţii austrieci primesc 28 la sută gloanţe explosibile. Instrucţiunile cele mai severe au fost date comandanţilor ca se nu lase să cadă în mîinile Orbilor astfel de muniţiunî. S'a ordonat trupelor austriac« O a Strînge cu mare băgare de de la morţi şi răniţi austriaci toate gloanţele explozibile pe car® l«=aş mai avea, — (Biroul presei). Pentru răniţii francezi „Cercul Analelor“ din Bucureşti de sub prezidenţia ilustrei noastre poete, anunţă o serbare în sala institutului „Portipilian“ pentru seara de Vineri 19 Septembrie, orele 9, la profitul răniţilor francezi. E vorba de a proba simpatia noastră glorioşilor răniţi ai acestei! Frânte atît de iubite romînilor, ce adoră în ea o soră maî mare, păzi-, toare a tradiţiilor de civilizaţie, de frumuseţe şi artă, dela care rasă noastră, a ştiut să se adape şi ea. Vineri seara, poeţii de seamă ai ţarei noastre, artiştii romini, oame, niî de litere, vor glorifica Franda scumpă tuturor. Copilul prafului f Copilul păcatului f Copilul păcatului f Copilul păcatului ? Copilul păcatului f Copilul păcatului f inmia$pMI ÎMPRUMUTUL ACORDAT BELGÎEI. — O NOUA ARMATA ENGLEZA. — ARABII IN AJUIORUl ANGLIEI Londra, 15 Sept. — Ministrul finanţelor, d. Lloyd George, într’un discurs rostit la Criestetta, a anunţat ca împrumutul de 100ilioant de lire sterline (259 milioane de franci) acordat Belgiei de către Brîtania mare, va fi fără nici el procent. Ministrul a adăugat ca cînd a cerut această sumă pe piaţa financiară, i s-a oferit 40 milioane de lire sterline. Banca Angliei singură ar fi putut să dea şi mai mult, dacă ar fi fost nevoie, D. Lloyd George a anunţat că o conferinţă va avea loc săptamina viitoare la Cardiff în scopul de a organiza o armata specială din Ţara galilor. Un singur comitat a promis ca va da 20,000 de oameni. ■& Londra, 15 Sept. — O depeşă din Aden anunță că toți sultanii și şeicii din protectoratul englez din Arabia au oferit serviciile îor guvernulm britanii'. ....................... . JSpdJStJcsiaTi* Sept." „Bmlajiesivr î£orjres» ponders4* află din sursă autorizată ca ^şî eri ruşii au trecut în «literate puncte graniţa la frontiera Ungariei Ruşii Ungariei. mea. D-nii abonaţi cari cer schimbarea adresei sau reînoesc abonamentul sunt rugaţi să înainteze odată cu cererea d-lor şi banda cu care au primit ziarul pina la acea dată. featml l&iara Compania Dramatica — Voiculescu & Bulandra — LUNI 15 SEPTEMBRIE 1914 „IDEALUL” Marţi 16 FRUMOASA AVENTURA Miercuri 17 Septembrie „IDEALUL” Joi ÎS Matineu, Franj. AVENTURA Seara: „IDEALUL“ Vineri 10 Sept. Premieră „UN ALIBI"; Sâmbătă 20 Septembrie „UN ALIBI” Dubl. 21, Mating: Fr. AVENTURA Seara: •• „IDEALUL"V Biletele de vânzare la Agenţia teatrului Modern — : _____________ - TELEFON Teatral Compedia Compania dramatică Const. Radovici LUNI 15 SEPTEMBRIE 1914 „Napoleon I“ — Dramă de V. Eftimiu — Biletele la Mag. „ConservatoruluF4 Seara la Cassa Teatrului. Tel. 52124 INSTÎTWUL"deTOMNIŞOARl cHoisT mmm BUCUREŞTI, Calea Moşilor, Direcţiunea încunoştiinţează că înscrierile se fac zilnic iar cursurile au început dela 9 SEPTEMBRIE 1 liiiliililiî 1,1, U» „ I I I IX “Ă7 septembre!»»8® Fre‘merâ s SEP rbMBREI ^TR nOAMT îF.î ArtisHoâ [ Opera Preinilală a Cslcărnlil — ACADEMICIAN FRANCEZ — : J - ALEXÂNDBE Dumas fils -„D estis a,“ Duioasă Drama Sentimentală iu 3 aste si un prolog magistral interpretata de fruntașii Comediei Francele I -' SPECTACOLUL SE TERMINA— cu comedie de mult humor de imitaţii orare începând dela ora 22 P. M.I de la 8 — 12 seara orchestra speciali sub direcţiunea d-lui BRAŞCU. — PREŢURI ^ POPULARE — cat bărbaţii pină la 42 de ani, au rămas numai moşii şi copiii. Să fi văzut ce prinsete şi ţipete de femei erau pe strade la plecarea lor te lua groaza. Nenea Gruia e in Caransebeş. Simion, Costa şi Ionică şi mai mulţi romini sunt în Sarajevo acolo unde e focul mai mare. De două săptămini nu se ştie nimic-de ei, sint vii sau morţi, căci n’ail mai scris nimic. Nu credem ca o să se sfirşiască aşa cumuri, căci acuma fac cojoace pentru cătane. Numai un blănar de aci a făcut 5mii. A strins toţi cojocarii de pe la sate şi lucrează cu putere că peste 14 zile trebuie să fie gata. Acuma se aude că ar începe mai cu putere bătaia la Birzasca. Au trecut ruşii la pilt şi o să apuce iar încoace la noi. îmi încheia scrisoarea căci trebue să sting lampa, căci nu-iertat de la 8 ceasuri încolo lampă aprinsă. Umblă santinele in patrulare pe fiecare stradă cite trei. Şi unde vede lampă bat la fereastră ca să stingă şi de nu, sparg fereastra şi intră înăuntru iar oamenii din casă, şi îi duce la comună de iî închide. V’aşi mai scrie, dar e tîrziu. Vă sărut cu dor. Elena ATJE JERÜL