Adevěrul, octombrie 1914 (Anul 28, nr. 9898-9927)

1914-10-01 / nr. 9898

Miermost 1 decemvrie et!4 SOMAŢÎUNE No 23.448 Conform rescriptuluî ministerului imp. »1 regal de războiu, în cursul lunei Octombrie a. c., are loc con­trolul glotaşlor şi anume a tuturor acelor născuţi în anii 1892, 1893 1894" A­cei cari vor fi pliaţi capabili de a purta arme, vor trebui să se pre­zinte în ziua de 26 Octombrie a. c. pentru serviciul de gloate. Prin aceasta somez P© toţi acei glotaşi austriaci şi unguri născuţi în anii 1892, 1893 şi 1894, stabiliţi în raionul oraşului Bucureşti şi ju­deţului Ln­ov, respectiv pe toţi ob­ligaţii la serviciu, aparţinători de Bosnia şi Herţegovina, ca imediat după publicarea acestei som­a­ţi­uni, însoţiţi fiind de toate documentele lor de identitate, să se prezinte ne­­condiţionat la acest consulat Imp. şi regal între orele de serviciu, unde Vor H­ristm?! unei examinări me­dicale asupra capabilităţei lor pen­tru serviciul de glotaşi. Instrucţiuni mai detailate se vor da la acest oficiu după terminarea control©­ respective * examinăreî medical©. Bucureşti, • Octombrie 1914. Consulul Imp. şl regal, , e Bornemisza A A_____ Ceva ile­u fălos Croitoria Carol ar ele et­­ a avut fe­­delta Idee de a înfiinţa în timpul crizei tm atelier special de repara­­ții și de haine cit de mici pînă la cele mai mari, calculînd cele mai mici preturi posibile. Situat în con­­centrid Capitalei va fi o mare în­lesnire pentru publicar­e­»­Italei. Se servete și la domiciliu. Hainele căl­cate cu maşina „Americano“ lei 1 ,fX costum complect. Croitoria Carol Creberl — Pasagiul Român 38 — — Intrarea prin Calea Victoriei­­DE ÎNCHIRIAT O pasă frumoasă bine Întreţinută,­­cu etaj, 8 Încăperi spaţioase cu toa­te dependinţele, confort modern,­­ bac, calorifer, lumină electrică, par­chet lu parter, grădină spaţioasă, stranmagul la poartă, apă și tot la canal. „Strada Vasile Lascar No. 214”. A se adresa acolo in toate zi­lele de lucru Intre orele 3 si 4 d. 8.­­sau la No. 212 din aceia? stradă. "Isaami i® fee Transportate la domicil**» FAG. CER si CĂRBUNI AVIRTDL, Hallevei 260 TELEFON 36j70 Br. Steine'Chiarcn Viona VIII. Koerigssao 29. Tel. 1706 Cabinet de consultaţiuni cu somităţile medicale. DSşi informaţiuni asupra tra­tamentului de Radiotherapie (radium) aplicat la boalele de femei, de piele şi tumapi in noul departament din Sanatoriul Troow. Prăvălii mari spaţioase DE ÎNCHIRIAT Itt centru comercial luxoase cu elec­tricitate clădire ispită. Prăvălile se pot combina mai multe la un loc pentru birouri comerciale, maşini agricol, etc. Bulevardul Carol 61. Adresa la d. Tănăsescu. TEl­EFO­N TELEFON Zilnic Curse CONST­ANTA-BAZARGIC (Dobi­ci) „ S­mar. AUTOBUZE şi automobile uşoare ale Societăţii Bucur Reexpediţiunî de mărfuri, baga­z­eta la Dobrici, Balcic, Kavarna Depozit de Uleiuri Schibaet­ . şi Pneumatice o. Automobile ! CENTRALA Constanţa, Str. Carol,­­SUCURSALA Baiargio Str. Paruci­peie A tools. No. 82 "YiHTiniWa Adresaţi-vă pentru POMPE DI IVM, Furtuni de tot felul, Ma­­eriale pentru limpez­ie, fil­trare ţi­rinificare, Produse ecnologiot, etc. Magazinului special­­ IACQB GRÜNFELD, Focşani _____Cel mal bine asortat_____ Dr.iA. BARASCH Dele Facultatea din Paria Poet elev al Profesorului Pournier Specialist in boale de Piei» şi Sifilitice (Lume­şti) Boalele parului Calea Victoriei 120 (lfuiigi bl». Albi CtMS­S—10 a. v. şi 2—6 p. m--Unsoape Consistentă — garantat pură, fără polofoniu, acizi sau alte substanţe dăunătoare calităţi spe­ciale pentru maşini agricole, industriale şi automobile. B­­inerustantul­uiBI­BOR pentru cazane de aburi, intrece in caliate şi efect, orice produs similar Indigen şi străin. Preţuri convenabile R­anco orice staţiune din ţară Comenzile să se adreseze : Fabrica „ALBINA“ Max Fischer & Co. Soc. Anon. Galaţi Ii Bacă nu vestei lămurit­­ de aproape sau de departe, dacă bănuiţi că aveţi nevoe de ochelari adresaţivă la a « « ai Primul şi unicul Institut de optică UfilimFiulM medical care e pus sub direcţiu­nea ştiinţifică a unui m­edic oculis Pregătirile­ îi Capitală încă de la prînz, pe tot parcursul cărei Victoria, un furnicar de lume se îndreaptă spre gara Mogoşoaia spre a aştepta sosirea rămăşiţelor pămînteşti ale suveranului. Din toate colţurile Capitalei, se scurge o mare de capete îndreptîn­­du-se spre drumul ce duce la gara Mogoşo­aia. Membrii zecilor de so­cietăţi din Capitală, elevii şi pro­fesorii şcolilor primare, secundare, şi liceele se îndreaptă spre aceiaşi cale, cu drapelele îndoliate şi cu doliul la mînă. Trăsurile şi automobilele duc trep­tat pe ataşaţii militari străini, mi­niştrii străini, membrii Curţilor de apel şi casaţie, magistrali, militari şi tot ce este oficialitate în Capi­tala Romînieî şi în Capitalele de judeţe, se duc să întâmpine şi să a­­ducă ultimul salut aceluia care 48 de ani a cîrmuit ţara noastră. * Tristeţea din suflet se reflectă pe tot lungul drumului, de jur îm­prejur doliu, care, învăluie, mai în toate părţile, tricolorul român. Porţile palatului sunt transforma­te în două arcuri îndoliate; curtea, grilajul acestui edificiu sunt în­văluite, de asemeni, în doliu. La Banca Naţională, la ministe­re, la autorităţile statului şi cele particulare; la catedrală, la biseri­­cele ortodoxe şi catolice, peste tot domneşte simbolul dur­erei, ne­­negrul. Militarii şi-au cernit epoleţii şi decoraţiile, de asemeni şi toţi acei cari mai de mult sau mai de cu­­rînd, jurase credinţă aceluia care nu mai este. La intrarea în Bulevardul Colţei, pe unde va trece afetul mortuar, stâlpii de pe ambele laturi ale bule­vardului sunt înfăşuraţi în tricolor şi negru; felinarele luminează prin transparenţa crepului negru care le înfăşoară. La Şosea P© şosea este o afluenţă extra­or­­dinarăt. Dela orele 2 şi ju­n. circulaţia a fost întreruptă pe tot acest drum, începînd dela capul podului. Pe partea, dreaptă sînt înşirate tru­pele in uniformă de paradă cu doliul la mînă, iar pe partea stingă staţio­nează numerosul public venit din toate părţile Capitalei ,şi ale ţarei. Ordinea este menţinută de gean­­darmii rurali, cari patrulează din distanţă în distanţă. * Deşi cerul s’a inourat puţin, lumea vine într’una. Trăsurile circulă pînă In gara Mogoşoaia, de unde parte se în­dreaptă spre Herăstrăul, iar parte in direcţia „Ligei Aeriene“. * De la Hipodrom pină la locuinţa d-lui dr. Minovici, locul este rezer­vat delegaţiunilor diferitelor socie­tăţi, dintre cari, pină la orele 3 au sosit: societatea C. F. R. „Ajutorul“ soc. Regiei, elevii seminariilor Nifon şi Central, internatul zoologic. Globurile electrice sunt cernite pe tot parcursul. * Pe aleea de la gară impresionează impunătoarea înfățișare îndoliată a vilei d-lui dr. N. Minovici, pe ale cărei terase au luat loc în majori­­ttvli) membrii elitei bucurești«*. * g Pornirea din Sinaia..—La Monoșoaia.­In Capitală. Rămăşiţele lui Carol I aduse In Capitală UI sntfAlAIOnorurRe m­ilitare SERVICIUL DIVIN » La orele 10 lum. s'a oficiat tm c serviciu divin in aula Castelului In­­ care se află depus catafalcul cu d cosciugul suveranului. s Serviciul a fost oficiat de către­­ arhimandritul Mitrofor Dionisie Si­­­­mionescu azistat de toţi preoţii mî­­năstirei precum şi de arh­imandri­­t­­ul Serafim Georgescu, superiorul­­ bisericei Domneşti din Buşteni. La­­ serviciu a azistat regina Elisabeta, regele Ferdinand I, principele Carol,­­ moștenitorul Tronului, principele Ni­­i­colae, principesa Elisabeta si prin­cipele Mircea. * Au­ mai asistat d-nii miniștrii,­­ d-nii general Mavrocordat si Robe­­scu, mareșalul Curiei, general Per­ticari. Casa militară compusă din­­ coloneii Gratosky, Costescu, An­ghe­te­scu, maior Baliff, Fior­escu, Negri,­­ Berindei, doamnele de onoare Ma­ , vrogheni­ei Poenarti, apoi autorită- 3 tile locale, consiliul comunal si alte­­ personalităţi. La serviciul divin corul mănasti-­­ rei a dat răspunsuri­ leturgice. • După „Veşnica Pomenire“ regele Ferdinand însoţit de Principele Ca­rol a condus pe regina văduvă, care plîngea sfîşietor, în camera sa. FORMAREA CORTEGIULUI Apoi suveranul a revenit In­sulă însoţit de principe şi împreună cu generalii şi Casa militară au făcut preparativele pentru ridicarea cos­ciugului de pe catafalc , Cosciugul a fost ridicat de ofiţerii din Cassa militară. S’a format apoi cortejul in frunte cu clerul, d-nui general mareşal Ro­­bescu pariind pe o pernă spada re­gelui Carol I, general Perticari purtind coroana de Otel, general Mavrocordat cu cele 2 bastoane de mareşal. Urmau apoi Suveranul şi princi­pele Carol cari purtau pe umeri coşciugul, împreună cu d. prim­-mi­­nistru Brătianu şi toţi d-nii ofiţeri din casa militară actuali şi foşti a­­ghiotanţi ai regelui. A fi urmat apoi d-nii miniştri şi celelalte personalităţi. In curtea interioară a palatului cosciugul a fost depus pe un afet de tun din reg, 19 artilerie tras de 6 cai. Pe capacul cosciugului a fost pus chipiul suveranului, iar cosciu­gul a fost înfăşurat cu drapelul care se afla înainte pe turnul castelului de afet nu era depusă nici o coroa­nă. La apariţia cosciugului plutonul de gornişti din vînători a sunat „La rege“, apoi, imediat, la pornirea cortegiului, a sunat „Pentru mort“. Cortegiul s’a format în curtea pala­­tului, astfel: „ U» plutea de Jandarmi rurali, o companie din bat. 2 vînători, care a dat onorurile; clerul; mareşalii Curtel cu insignele regale; carul mor­­­­tnar ale cărui panglici negre sunt pur­tate de adjutanţii regali, iar în jurul ş­afetului sínt purtate drapelele vechi , din războiul dela 1877.­­ După cosciug urmau: regele Ferdi- 1 nand, avînd la dreapta pe principele­­ Carol şi la stingă pe principele Nicu­­lae, apoi miniştrii, Casa civilă, auto­rităţile locale şi un public numeros.­­ Cortegiul este închis de întreg bataL 2 vînători, comandat de d. losst,­colonel Dabija. Cortegiul astfel format a par­curs aleea principală a castelului, a trecut pe lingă corpul de gardă un­de gorniştii au sunat „pentru re­ge”, a trecut prin faţa castelului, pe şoseaua „Carmen Silva“ pînă la minăstire, unde s-a oprit, iar preoţii au făcut o mică rugăciune. In urmă cortegiul a pornit Înainte pe str. Mănăstire­, intrind In B-dul Ghica, iar la orele 12 şi 20 cortegiul a ajuns la gară. In dreptul mînăstîrel d. Emil Costi­­nescu s'a simţit rau şi a fost condus acasă cu trăsura. In gară sa aflau toate societăţile lo­cale cu drapelele lor precum şi co­munitatea israelită. * Conform uzului, preotul catolic, ne­­putînd lua parte oficial la solemnităţi n’a luat parte la Inmormlntare. Aseară însă la orele 9, preotul cate. Ho Benedict Volgner a oficiat rugă­ciuni la Castelul Peleş şi a rostit o predică în prezenţa familiei regale şi a curţei. Azi dimineaţă între orei© 8­ 9 preo­­tul Volgner a oficiat „serviciul mor­ţilor“ în aula unde se afla depus cor­pul regelui. In faţa gărei coşciugul a fost de jos de pe afet de aghiotanţii regali şi depus în vagonul mortuar în care a luat loc şi regele Ferdinand, prin­cipii Carol şi Nicolae, d-nii miniştri casele militare şi cîteva personali­taţi. Trenul mortuar era format din­­ vagoane. In al treilea vagon de la maşină se afla depus sicriul, în a­l patrulea se afla regele Ferdinan­d şi principii Carol şi Nicolae, iar în , cel următor toţi miniştrii, afară d­e d. Costinescu. I In vagonul mortuar a luat loc­­ , arhimandritul mitrofor Dionisie, e­piscopul Piteşteanu şi cei trei dia­­­coni. Preoţii vor întovărăşi sicrii­i pînă la Mogoşoaia.­­ La orele 12 şi 25 m­, trenul morţi­ ar a plecat din gară în sunetul gor­niştilor şi urmat de jalea imensul ■ public care a asistat la gară.­ ­ Trecerea prin Ploeşt , PLOEŞTI, 29 Sept. La orei© 1.4­0 a intrat în staţie trenul mortua­r care transportă rămăşiţele pămîr ■ teştî ale regelui Carol. ; Atît gara cît şi împrejurimele str­­­pline de public. Ordinea se menţine cu foarte mu­tă greutate de către poliţie. : La intrarea trenului lumea se des­coperă iar gorniştii unei cumpăn­e de vînători sună onorurile. ?_ Se deschid porţile vagonului mor­­­tuar lăsînd să se vadă coşciugul. | Regele Ferdinand a descins de tren apropiindu-se de vagonul mo­r­tuar. , Preotul Inocenţiu Ştefănescu, pr­e­otul catolic şi rabinul profesor Br­­­sis au rostit scurte rugăciuni. D. George Ionescu primarul oraş­ I ml şi d. Paul Goma directorul pr .î rectureî, se prezintă regelui Ferd­nand arătînd condoleanţele popul­a­­ţiuneî.­­ După o oprire de 10 minute tron i. a plecat spre Bucureşti. I- Generalul Frunză comandant î. diviziei IV infanterie a prezent­­ raportul regelui Ferdinand, ţ. Stavăr Pe­şoaeaur care duce de la Hipo­drom la vila Stoicessu, cu faţa spre şoseaua Kiseleff, se afla regimentul de escortă; pe şoseaua din lungul împrejuri­­mei Hipodromului, perpendiculară pe şoseaua Kiseleff, cu faţa spre gara Mogoşoaia, se aflau delegaţiile regimentelor cu drapelele lor. Drapelele se aflau aşezte în ori­dinea numerică, pe specialităţi, ast­fel: trupele pedestre, artileria şi ca­valeria; la dreapta batalionului 6 vînători, cu flancul drept, în dreptul vilei dr. Minovici, se aflau d-nii ofiţeri sur­periori şi inferiori fără trupă. In stînga ofițerilor fără trupă, pî­nă la Hipodrom­, se afla batalionul 6 vînători; dela Hipodrom pe şoseaua Kise­­lef pînă la klm. 5, se afla regim. Vlaşca No. 5; dela klm. 5 pînă la str. Popovici (fostul local Hugo) se afla regim. 6 Mihai Viteazul ; de la str. Popovici pînă la rondul I, reg. Ilfov 21; dela rondul I, pînă la Piaţa Victo­riei şi B-dul Lascar Catargi, din Piaţa Victoriei pînă în strada Gri­­gore Alexandrescu, regim. Prahova No. 7; de aci pînă în str. Visarion, reg Mircea 32; dela str. Visarion pînă în Piaţa Romană, o companie de marină ; pe bulevardul I. C. Brătianu, din piaţ­a Eom­­ană pînă în strada Costa­foru, batalionul I de Pionieri; din strada Costaforu pînă în str Mercur, batal, 2 pionieri; din strada Mercur pînă în strada C .A. Rosetti, batal, specialităţi; în strada Rosetti şi Piaţa Regeh Carol, din bulev. I. C. Brătianu, pî­nă la Fundaţia Carol, inclusiv, reg . cetate; la rondul II cîte un divizion, p­e fiecare din stradele Salcia şi Heră­strău, din reg. 2 artilerie, „Genera­l de divizie Gh. Manu“; pe stada Ghica (Bufet) de ambel părţi ale şoselei Kiseleff, cîte un divizion din regim, 10 artilerie; pe strada Monetăriei, pe ambele părţi ale aceleaşi şosele, cîte un di­vizion din regim. 19 artilerie ; pe şoseaua Basarab, cu faţa spre Piaţa Victoriei, regim. 2 obuziere ; pe şoseaua Bonaparte, cu faţa spre Piaţa Victoriei, divizionul de obuziere grei*; pe strada Gr. Alexandrescu, cu capul coloanei în Bulevardul Lascar Catargi, regim. 4 roşiori; pe strada Brutari, cu capul coloa­nei în bulevardul Lascar Catargi, regim. 9 roşiori, 3 călăraşi şi, în sfîrşit, pe strada Vien©I, cu capul coloanei în piaţa Cargl, se afla reg. 6 călăraşi. in pn Mogoşoaia Peronul gărei este de asemenea cernit­ La stînga se află o companie din batalionul C de vînători, iar restul peronului este ocupat pumai de ofic­cialtăţi. D. Trăsnea-VîcCesinu face serviciul de recepţie pentru corpul consular şi ataşaţii străini. Sosesc pe rînd toţi miniştrii stră­ini; d. von dem Busche a sosit cel mai târziu. Pe piaţa din dosul gărei, au luat loc membrii Academiei Române, pri­marul Capitalei şi consiliul comu­nal, magistraţii Curţei de Casaţie în robe roşii, ofiţerii: generali Coandă, Istrati, Zaharia, Hîrjeu, dr. Caline­­scu, Ghenea, frăţii Basarabescu, As­lan, Panaitescu, Burghelea, Criste­­scu, Lambrino, Zottu, Pătraşcu, etc.­­i Pe şosea între Hipodrom şi Bănea­­sa se află clerul de la toate bisericile din Capitală şi elevii seminarului teologic. O mare nerăbdare domneşte în mulţime cu cît trece timpul şi se apropie clipa sosirea trenului regal mortuar. * * * — Cura au fost aranjate trupele — Sosirea trenului martuar In­tra Mogoşoaia Peronul gării este ocupat de ofi­ţerii generali combatanţi şi asimil­­aţi aflători în Bucureşti, ambii mi­­tropoliţi, membrii sinodului, pre­şedinţii corpurilor legiuitoare, foştii miniştri, corpul diplomatic, primul preşedinte al Gărţii de casaţie, pre­şedintele Curţii de conturi, primul preşedinte şi preşedinţii de la Cur­tea de apel, preşedintele Academiei, rectorii universitari, preşedintele con­siliuli­ agricol, preşedintele consi­liului administrativ permanent­­Sr­in acest timp fusese adus carul mortuar, un afet de tun de la 1877,­­ care era păstrat la Palatul regal. A­­fetul e acoperit cu catifea roşie, iar ţeava e Înfăşurată intr’un steag în­doliat Cel şase cal negri, din grajdurile palatului, conform dorinţei defunc­tului sunt neacoperiţi, calul regelui este insă îndoliat în întregime. O vie emoţie cuprinde pe toţi, cînd din depărtare se zăreşte ve­nind încet trenul mortuar. Sunt orele 3 fără zece minute. In preajma fortului Chitila, bate­riile de aici şi de la Mogoşoaia, au început să tragă lovituri de tun, fixate la 101. Se face apoi linişte. Nu se aude nici o şoapta. Liniştea e spintecată, la un moment dat, de comanda militară: „Pentru onor!“ Un fum gros, şi trenul s’a o­­prit! * Trenul regal mortuar este for­mat din vagoane speciale ale Curiei. Maşina e toată îndoliată. In primele vagoane se aflau regele Ferdinand I, Regina Maria şi Principele Carol. In vagonul mortuar se află toată Cassa regală, care a coborît ime­diat ce trenul s’a oprit în staţie. * Uşa deschisă a vagonului lasă să se zărească In fund, sicriul care închide trumd neînsufleţit al celui intîî rege al Romînieî. Pe capac e aşezat un chipiu de general de divizie şi cele două dra­pele de la 1877, al batalionului 2 de vînători şi al regimentului 1 de­­artilerie Calafat. Deasupra vagonului cernit, se a­­flă fixat un vultur a cărui cruce din cioc este îndoliată. Dintre d-nii miniştri, cel dintii au coborît din vagon d-nii Brătianu și I Duca cari s’au interesat de ordinea­­ din gară. Au descins apoî: Regele Ferdi­nand, regina Marin și principele I Carol. D-nii generali Averescu, Coandă,­­ Georgescu şi membrii casei regale,­­ coboară sicriul. . . In momentul descinderei caseiu­­l I­iuluî din tren onorurile au fost date de compania din bat. 6 vînă­­tori, aflătoare acolo cu drapelul şi muzica bat. 2 pionieri, care în acel ■ moment a intonat „Imnul Regal“, iar de la Pirotechnia armatei s’au­­ tras treptat, 101 lovituri de tun. Coborârea sicriului ‘ Serviciul religios a fost oficiat de ‘ ambii mitropoliţi, înconjurat­ de e­­­­piscopul Teodosie şi arhiereul Va­lerian Rîmniceanu. ’ Coşciugul e apoi dus pe braţe, la afet de d-nii lt.-colonel Angelescu, , maior Manu, locot. colonel Costescu maiorii Balif şi Protopopescu. In dreapta şi în stînga mergeau d-nii generali Hirjeu şi Averescu, iar du-­­­pă sicriu urm­au: regele Ferdinand , regina Maria, principele Carol şi­­ principele Nicolae, apoi miniştrii şi - ţ ceilalţi înalţi demnitarii­­ «» ----­ Se aud suspine, se văd ochii plini de lacrămi toate capetele sunt desco­perite şi înclinate. Pe afet este ridicat un catafalc în purpură roşie, avînd pe margini marca ţării. Peste coşciug se depune o purpură cu armele casei Rohen­­zollern şi cele două bastoane de ma­reşal. Stareţul monastirei Sinaia şi toţi preoţii morastirei, urmează de a­­proape coşciugul, care este aşezat pe afet.­­ M­utatfaipinsrei reimaMf tltsva Imediat ce cortegiul funebru s‘a pus în mişcare, regina Maria, îm­preună cu d-na Mavrogheni, au ple­cat într’un automobil spre gara de Nord, pentru a primi pe regina Eli­­sabeta, care împreună cu principe­sale Elisabeta și Ileana, sosesc de l­a Sinaia. fkrFogissl Afetul s’a pus în mişcare tras de şase cai şi conduşi de Clîro­logî de către a­nii căpitani Ciurea Gh. dela comandamentul cetăţel Bu­cureşti; Negoescu Ion, din regimen­tul 2 artilerie „General de divizie Gheorghe Manu”; Iordănescu Ion din reg. 1 cetate; Rujinschi Gh., deli marele stat major, Altenliu Teodor dela ministerul de rǎzboiu şi Vera Teodor din marele stat-major. Cortegiul s'a format astfel : Două grupuri de veter­ani for­mate din ofiţerii şi soldaţii vete­rani care au luat parte la luptele pentru independenţă, corurile se­minariilor din Capitală, cari sub ce­ducerea maestrului D. Theodo­rescu au cîntat imnuri religioase pe tot parcursul, clerul Capitalei Mitropoliti şi episcopii, dranele­ tutulor regimentelor din ţară cu gărzile drapelelor şi comandanţii. Spada regelui, purtată de­­ general de divizie Iarca Alex., asis­tat fiind de d-nii generali de brigadă Burghele Gheorghe şi Bogdan Gh. Cu săbiile afară, Coroana regală, purtată de d. ge­neral de divizie Culcer Ion, asista de d-nii generali de brigadă Aslai Mihail şi contra-amiralul Eustaţii Sebastian. Afetul mortuar ale cărui cordoan erau purtate de d-niî s­f. I. C. Bră­tianu, prim-ministru şi ministru d rǎzboiu; B. Missir, preşedintele Se­natului; M. Ferechide, preşedintei Camerei şi Bagdat, prim-preşedint al înaltei Curţi de casaţie. Alături de purtătorii cordoanele se aflau d-niî generali de divizie adjutant Coandă C., Zottu Vasili Hirjeu C. şi Al. Averescu. Printre aceşti domni generali , aflau ceilalţi d-nî generali de divizi şi brigadă. De o parte şi alta se aflau cei două drapele din războiul Indepen­denţeî, purtate, de d-nii colon© Georgescu şi Greceanu, drapele reg. 2 vînători „Regina Elisabeta şi a reg. 1 de artilerie „Regele Ca­rol“. Imediat după carul funerar veno regele Ferdinand avînd in dreapt­­a pe prinţul moştenitor Carol, iar­­ stînga pe prinţul Nicolae şi in sfîrş calul regelui dus de dialogi de câţi colonelul Baranga. In urma carului urmatt preşedinţ­ii vice-preşedinţii corpurilor legiu­toare, membrii guvernului, foştii m­aiştri, foştii prezidenţi de consili membrii curţei de casaţie şi ai curţ lor de apel, în robe, consiliul com­u­nal al Capitalei în frunte cu prima­rul Capitalei, profesorii universita în frunte cu rectorul universităţi membrii Camerei de comerţ şi nu ţinerog! demnitari Convoiul a pornit din gara Mo­goşoaia, primind onorurile trupelor ce stau înşirate de-a lungul şoselei pină la Palat. La sosirea cortegiului muzicele regimentului intonau imnul regal, iar după depărtarea carubil bru se înşirau in coloană cintind imnul funerar. Pe tot Întinsul şoselei o lume i­­mensă sta grămădită pe ambele drumuri de pietoni ale şoselei. De la rontul al treilea pînă la romul al doilea al şoselei, se aflau în­şirate toate comitetele societăţilor de binefaceri din Capitală cu stea­gurile societăţilor, iar dela rontul al doilea pînă la rontul intîî, erau aşezaţi lucrătorii şi lucrătoarele regiei monopolului statului. * Parada militară a fost comandată de d. general Cotescu, comandantul capului II de armată. Trupele cari formau parada erau comandate de către d-nii generali: Gheorghiu Teodor, comandantul di­viziei a IV-a pentru trupele pede­stre, Volvoreanu C., com­andantul brigadei a IV-a artilerie, pentru tru­­pele acestei specialităţi şi Herescu Ion, comandantul brigadei 2 roşiori, pe cele de cavalerie. Cînd afetul mortuar se apropia de flancul drept a! trupelor, se dădea or­orul, muzica intona „Imnul re­gal’’ iau corniştii — în lipsă de mu­­­zică, sunaţi „La rege”. •Şi iată cum au fost repartizate regi­mentele din garnizoana Ploeşti adu­se ca să participice la funerariile su­veranului: reg. 32 infanterie a de­barcat la Filaret, 7 Prahova de in­fanterie, î­n Dealul Spirei, 19 arti­lerie, îmbarcat în două trenuri, îi statia B. M. şi 6 călăraşi, la Mogo­şoaia. Prtndpetd® E&utiwta șl Rtortoa» ra se aflau de asemeni la tcnwwferft. Doamnele de ps perc® pUbcMUL tn momentul etnd btthidm »di­fid, cortegiul Inaintean­ Pt­­ozttt, tn sunetul clopotelor d« te foots W» sericele. ___ SOSIREA Eesj"rse.i-¥adsve On un tren special, car» a 3®» trat in gara de Nord precis te erate 5 duipa amiază, a sosit hi Cepti&id Regina-Văduvă Elisabeta, Cîteva persoane din lumea e&* dală și vreo trei wdi de doamna din Înalta societate au eșft la lit­­tîmpim&rea fostei suverane a R«nl­­nieî. După ce s'a oprit trenul, rasina* văduvă a apărut la ușa vagonului. Figura ei blindă, ins care «nn cu» noscut-o veșnic surizătoare, era ir­oni­c schimbată. A coborît încet, sprijinită de do*? torul Mam­ul ea și de o soră de ca­ritate care urcase cele cîteva trop* te. Un fior trecu prin cel de fată la vederea mare! văduve. Nu spu­nea nici ugi cuvînt, nu ofta, nu plîngea, nu avea lacrimi: eu aift mai impresionantă era tăcerea a­­ceasta. Doatmnele din Înalta extletată, prezidentele şi fruntaşele societăţi­lor pe cari le patronează Regina E­­lisabeta afi întîmpinat’o. Erau un mare doliu. Regina Văduvă le-a îm­brăţişat şi, condusă de regina Ma­ria şi de o soră de caritate a pă­şit încet spre salonul regal. Pu­blicul a salutat’n cu respect, cu ve­­neraţiune. Păcat că din mulţime, 0 doamnă dela periferie a izbucnit într’un plîns zgomotos zdruncinînd frumuseţea tragică a acestei clipe înduioşătoare... In salonul regal, nefericita Regi­nă Văduvă a luat loc. Intr'un foto­liu şi în vreme ce ochii tuturor persoanelor de fată eraţi umezi, a povestit în cîteva cuvinte cum s’a stins Regele. Regina Maria a ridicat’o­al. Îm­preună cu cele două principese Eli­sabeta și Marioara, superbe In ini- | musetea lor princiară, au condu­s'o pe Marea Văi­­vă tn automobilul care le aștepta. In curtea gării, o lume imensă s'a­­ descoperit cu respect ş! evlavie !na- i intea Reginei Elisabeta și durerea ei a umezit ochii tuturor. * Doi miniștri, cei n­ri bătrlni, ve-­i niseră la gară ca să întîmpine l»fl - fosta noastră Suverană, d-nli EmU . Costinescu și Alexandru Constanti­nescu. Mai erau acolo d pele 7.uo - D. A. Sturdza, Elisa 1. 1. C. Bră­­­tianu, general Perticari. Lahovary,­­ Elena Sc. Pherekyde, Luiza C. fCi , Arion, Mavrodi, Sarmisa Allmăne. t știanu, Mavrogheni, Poenaru, Rem gescu, Emil Petresru, d-ra Cella _ Delavrancea, d. La»c«r, d. Calaigl, etc. Regina Văduvă a descins la Pala«­­ tul Regal unde a Întâmpinat răţuâsl tele pămîntești ale regelui Carol- Plecarea regla şi - văduva first Sinaia SINAIA, 29 Sept. — Cu trenul regal de la orele 2.35, regina-vădu­vă şi principesele Elisabeta şi Ma­­rioara au părăsit Sinaia, plecînd la Bucureşti. In acelaş tren au luat loc danele Mavrogheni, mare doamnă de o­­noare, d-nele general Băi­eoianu şi general Poenaru, precum şi d-nii comandor Gratosky şi dr. Maitiu­­lea. Regina, împreună cu principesele au sosit la gară cu automobilul la orele 2 jum. de la Castelul Peleş. In sala de recepţie, regina s-a în­treţinut cîteva minute cu doam­nele din elită, între cari se aflau d-nele Sturza, Costinescu, Berin­­dei, dr. Cantacuzino, Butculescu, etc. Pe peron se aflau reprezentan­ţi autorităţilor şi ofiţerii batalionu­lui de vînători. Peste 5 minute de la sosirea în gară, regina sprijinită de doamnele sale de onoare, a luat loc în trenul regal. Toate doamnele prezente purtau mare doliu. Clnd trenul s’a pus în mișcare regina a apărut la fereastra va­gonului fluturind bați**­* ermm Spre X si,­­ ţţ In piaţa Victoriei se afla un regi­ment de artilerie care a dat onoru­rile la trecerea cortegiului. O mul­ţime imensă se adunase in acest punct pentru a vedea pentru ultima oară pe decedatul rege. Cortegiul, a pornit-o pe bulevar­dul Colţei, pe aleea din strînga. Pe partea dreaptă se aflau Înşirate tru­pele cu muzicele lor, care, la trece­rea cortegiului, au cîntat „Imnul regal“. Pe de o parte şi de alta a bu­levardului, se afla o mulţime imen­să. Şiruri de trăsuri şi de tramvae, toate literalmente pline. Pe splendi­dele clădiri de pe bulevardul Colţei, erau arborate drapele naţionale în­doliate. Ferestrele şi balcoanele ca­selor ocupate de lume. In drumul epre palat, la toate bi­sericile pe unde trecea cortegiul, se trageau clopotele. Deasemenea, nu tot timpul s’au tras salve de tun de la arsenalul armatei. Din b-dul Colţeî cortegiul a intrat în strada Clemenţei şi apoi, a dat in piaţa din faţa palatului, unde erau arborate numeroase drapele naţio­nale îndoliate. Piaţa era liberă pen­tru a putea trece cortegiul in cur­tea palatului. In schimb, însă, pe ca­lea Victoriei, atît în­spre Teatrul Naţional, cit şi în sus, era o mare de capete. Ordinea era menţinută de către compania de jandarmi pedeş­­trii de sub comanda d-lui căp. Ce­zar Ionescu şi de către inspectorii N. Popp şi Paul Chiţescu. SOSIREA REGINEI VĂDUVE LA PALAT Puţin înainta de intrarea corte­giului In curtea Palatului s’a anun­ţat sosirea, prin grădina Palatului, a reginei văduve, însoţită de regina Maria, principesele Elisabeta, Maria şi doamnele de onoare. Odată cu regina Elisabeta a sosit şi d-nii miniştri Em. Costinescu, Em. Porumbaru şi Al. Constanti­nescu. Dela una din ferestrele sălei tro­nului, regina Elisabeta a urmărit şirul convoiului care se vedea şer­puind pe str Clemenţei. In curtea palatului S9 luau ulti­mele măsuri la decorarea sălei tro­nului şi a faţadei palatului sub în­grijirea d-lul arhitect Petre Anto­­nescu. DEPUNEREA CORPULUI IN SALA DE RECEPŢIE Cortegiul, a intrat in curtea pala­tului, iar afetul de tun pe care se aflau depuse rămăşiţele pămînteşti ale defunctului rege, s’a oprit la in­trarea in sala tronului. Cosciugul a fost, ridicat pe umeri, de către aghiotanţii regali şi dus în sala de recepţie, care dă în sala tro­nului »I fevuf pe m »Uifthk Sala in care s’a depus corpul (J®* functulu! rege, este tapetată in pur.­pură roşie. La mijloc se afla cata­falcul, cu şase trepte, acoperit,, cil postav negru. La cele patru colţuri ale catafalcu­lui ardeau patru luminări de ceară­, In spatele catafalcului se aflat) aşe­zate steagurile regimentelor dar a­­u fost in războiul de la 1877 După ce s‘a depus coşciugul, purpura care il acoperea a fost ri­dicată. Cele două bastoane de mare­şal şi coroana de oţel, au fost depu­se pe treptele catafalcului. REGINA PRIMEŞTE CONDOLEAN­ŢELE MINIŞTRILOR ‘ In sala în care se depusese corpul defunctului rege nu au fost admişi de­cit membrii guvernului, foştii miniştri, preşedinţii corpurilor le­giuitoare şi membrii corpului dipto­­matic. Regina Elisabeta, care sosi«« 1« pa­lat cu cîteva minute mai de vrem«, a venit in sala de recepţie însoţită fiind de regina Maria şi de prizou­r pesele Elisabeta şi Maria. Membrii guvernului au prezentat reginei condoleanţe. Suverana, nu a avut destulă putere de a rămina mai mult în sala de recepţie şi s’a retras împreună cu regina Maria. SERVICIU RELIGIOS Mitropolitul primat asistat de mi­­tropolitul Pimen şi de ceilalţi îneca» buni ai Sinodului, au oficiat un ser­­viciu religios, la care au asistat re­­gele, principele Carol şi principale Nicolae precum şi membrii guver­nului şi foştii miniştri. In jurul catafalcului, va sta, î© tot timpul nopţei, patru ofițeri su­periori. In cursul zilei, incepind dela ore­le 10 pînă la orele 5, publicul va fi admis pentru a vedea pe defunct*)! rege. Serviciul religios de aseară Un serviciu religios a fost oficiat aseară, la orele 9, la palat, pentru odihna sufletului defunctului suve­ran, de către arhiepiscopul Niote C­hametr şi Întregul cler catolic ,UQ Capitală. A fi asistat regina-văduvă, regrete şi regina, principele Carol şi prinde pesele Elisabeta şi Maria, domnii miniştri Brătianu, Duca şi Victor Antonescu, cum şi Casa militară şi civilă a regelui Carol. • — 1 wa­­a. „ ~v» jvm.

Next