Adevěrul, noiembrie 1914 (Anul 28, nr. 9929-9958)
1914-11-26 / nr. 9954
BTcrrrrt re Woenhree depiedenta era garantată prin cele mai solemne tratate”. In ajunci! conflagraţiatie! regele Albert zicea în parlament: „Vom fi învinşi dar niciodată supuşi“. Din aceste cuvinte se vede încrederea ce aresuveranul in poporul säu, în marele suflet al poporului säu. Tot trecutul glorios al naţiunei belgiene îl învaţă aceasta. Teritoriul belgian a fost Invadat, cucerit dominat eîrîd de spaniol, cinci de austriaci, cinci de francezi, cinci de olandezi ! Dl H Chiarriant scrie : „Cită putere de indurare a trebuit acestei populaţiuhl ca sa poată rezista şi munci totd'auna în mijlocul războaelor, asediilor, bombardărilor şi hoţiilor! Numai munca sa a salvat Belgia, prin munca sa troeşte astăzi“. Belgia după optzeci şi patru de ani de viaţă liniştită, consacrată cultului ubertatei şi muncei cinstite este chemată astăzi să lupte contra cultului forţei şi civilizaţiei imperialiste ! Victoria finală va fi a belgienilor fiindcă sunt descendentul eroilor din trecut, fiindcă luptă intr’un singur gîftd , de libertate, în virtutea unei singure legi : a onoare!, şi cu o singură credinţă.: In Dumnezeu ! Isilim Dmncea Dr. GEDSON Dala ffteultiitte» de medicină din Tatis Dentist flfo’nmat al universităţi dn Chicago S’a lEîlttit 10 str* Dionisie (lingă Batiste) 100 BOI De vâsizape -IMEDIA! UV^UILI A ss adresa: Constallîe Adeseni DE VANZARE U sj-Sis de teracotă, în bană stare. A se adresa ia natia ziarelor noastre. Curierul spectacolelor MARTI, 25 NOEMBRIE TEATRUL NAŢIONAL. — Andrei Branişte. TEATRUL MODERN. — „Dama cu camelii“. TEATRU LIRIC. Trupa de operă TEATRU COMOEDIA. — „Intrăm ori an intrăm“. Cinema LUX, strada Doamnei. — „Aida“ „PRUSIA ÎNVINSA“, NAPOLEON CONTRA PRUSIEI 1306—1807, grandioasă înscenare la care participă peste 500.000 trupe regulate și Max Linder bucătar din dragoste, o nouă comedie de mult burner. ..Adeverul“ In ţară MORENI-PRAHOVA Serbare.— D. inginer W. A. Hoorv.'i'g. directorul școalei Moreniî a societate! ..Astra ftomină’’ a serbat cri împlinirea a 15 ani de serviciu la areastă mare întreprindere, dintre cari aproape 8 ani i-a fost dat să muncească pentru dezvoltarea industriei la noi în ţară şi anume în Moreni, unde la venirea d-sale, bogăţiile acestei regiuni erau aproape necunoscute, întreg personalul tehnic şi administrativ al „Astrei" cum şi reprezintanţii aproape ai tuturor celorlalte întreprinderi din localitate au participat la această serbară. Din partea personalului ,,Astra” au vorbit d-nii ingineri Ilebborling şi Alesandrescu, din partea „Colombieî” d-nii ingineri Ficşinescu şi Slătiineanu, din partea „Stelei Române”, d. inginer Ioachimescu. Au mai vorbit: D. inginer A. Baca,cu antreprenor şî alţii. Toţi vorbitorii au arătat deosebita dragoste şi admiraţie faţă de cel sărbătorit şi de munca depusă de ei cri folos, atita timp. D. Hoofweg într'o frumoasă cuvîntare a mulţumit tuturor îndemnindu-l la trntnea şi şi-a terminat, cuvîntarea exprimindu-şi dragostea mare ce a prins de ţara noastră. Petrecerea a durat pînă la ora 1 noaptea. Inspecţie.— P. Pavel Dumitrescu, administratorul plăşei Filipeşti, trei cinci în inspecţia corn. Moroni, a făcut şi cîteva controale de noapte, spre a se convinge de modul cum se respectă legile. Rezultatul a fost satisfăcător. IN ZIUA DE28 Decembrie a. c. a. va face tragerea noulior premii acordate gratuit abonaţilor ziarelor „Adeverii şi Dimineaţa“ compuse din: Lei 10.000 în numerar şi alte importante premii în sumă de peste 25.000 Lei Costul abonamentului: Un an iei 18 dând drept la 25 cupoane 6 luni „ 9.50 „ „ N „ 3 Iuni *, 5 ,, » 5 Jt fine în coaille (baga) sidef argint, dobie celuloză ultimele noutăţi ae gâsemei .Marin“ Strada Doaumei No. 27 De la Cercul de studii financiare Aseară, la „Cercul de studii financiare şi economice“ d. Eliodor Groean a vorbit despre : „Organizarea mancei de producere şi desfacere*. D-sa priveşte chestiunea în legătură cu războiul actual, aratind că chestiunea economică e la bază. Studiază organizarea muzicei agricole în producere şi desfacere, împărţind chestiunea intrei părţi după felul de proprietate : mică, mijlocie şi mare. Relativ la mica proprietate, d. Gheţu vorbeşte de chestiunea selecţionarea seminţei, ca condiţie indispensabilă pentru desfacerea produselor în comun şi preconizează ideii de a se cumpăra sămîtiţă în comun la ţărani. Cu privire la proprietatea mijlocie, zice că este cea mai accesibilă progresului. Cu privire la proprietatea mare, conferenţiarul arată criza pe care o suferă marea proprietate din cauza lipsei de braţe. Da aci importanţa maşinelor agricole etc. La discuţiile urmate au luat cuvintul d-Din Malteţeatu, Carabela, Vasilescu şi d. inginer Penescu Kerchiu,, care a şi prezidat şedinţa. ■■w. « .— ■ m FOTO-PALACE m l »P BUCUREȘTI.-cUurVARDUL ELIGAVETA, rS 11 j I pP CEL MAI NUSl DE SEAMA ATELIER FOTOGRAFIC HB | I |§K| EXPEDIAZĂ l!SCHIMBUL TRIMITERE! ACS8TEI SUME J l TABLOU PORTRET ,0,o CM | | l| CU PASPARTOUÎ 50 60 cm. MARIT DUPĂ OR'CP FOTOGRAFIE LEISCU.Kr DEORICE SIESE INTR’O EXECUIARE IREPOSTBLALEI ! pă izbucnirea, războiului european). N’avem decit sa reconstruim desfăşurarea evenimentelor şi vom găsi evenimentele determinătoare: nepublicarea imediată a scrisorii a fost determinată de prima înaintare plină de avint a germanilor spre Varşovia şi retragerea ruşilor din Galiţia, — iar publicarea ei, îa inceputul lui .Noembrijj a fost determinată de eşuarea ofensivei austro-germarte şi înaintarea ruşilor spre Cracovia si frontiera germană. A sitei scrisoarea contelui Tisza este o continuare mută a unui adevăr vechiu pe care anitra politician! nu vreau s’ii-l înțeleagă '•1 Kiivertieie tiîîKuresSs in politica ior fată de romitiii din Transilvani.» nu sir.t cMlititldl de scnthchetite de xîrerur.ic satt rtcunoştință. el numai de consideram de politică externă. Guvernele şi bărbaţi! politiei unguri. de cite ori mă căntii să se ..!ntpnze“ cu rominii. n’ată avut gindul Imn r-h Pună capăt nedreptStile, din treci!., ci oii căutat ..împăcarea'* fiindcă tm de atitea ori aveaft n-.voie tic rominii din Transilvania ni înainte de toate, aveau nevoie citir aUit. ?i acum si hi trecut. « N.totm să facem istoria docţi* W i.m.V') deoseb telor încercări de „ip.pjenM'“ reminomaghiară. ana!i ui.-ti nii’.utile romînesti și con:e-i u.t.mesîl pentru a constata povresui saă regresul luptei nalotiele *tt peste munţi Vrem să aratâmn numai strinsa legătură logică ce există $î a existat şi în trecut între aceste încercări de „împăcare“ şi politicaexternă austro-ungara. Cn aceşti vreo zece ani din urmă monarhia vecină a făcut cele mai mari sforţări pentru viittorul război cu Rusia, a cărui izbucnire era numai o chestiune de timp şi, poate, de pretext. Conflitul constituţional provocat de Opoziţia ungurească are la bazele ei chestiunile militare.Comandamentul suprem al armatei cerea, prin guvernele ungureşti, credite nouţ pentru armamente şi sporirea contingentului anual de recruţi. Opoziţia ungurească căuta să stoarcă, în schimb, concesiuni noi chiar pe țărimul militar: comandă ungurească în întreagă armata din Ungaria. O reformă afli de radicală— lipsind timpul necesar pentru introducerea ei treptată — războiul limi numai o chestiune de timp — ar fi insewmat. insă, o mai mare slăbire a forţei armatei, decit întărirea ce i-ar fi adus-o creditele pentru armamente şi Sporirea contingentului Aşa se explică odinii de o de la Chippy, în care împăratul declara că niciodată nu va îngădui să fie atinsă unitatea armatei. Aşa se explică încercarea de a guverna Ungaria prin partidele opoziţionale şi, după falimentul acestor partide, regimul absolutist introdus prin contele Tisza. Războiul inevitabil cu Rusia a fost şi mobilul încercărilor de ..împăcare“ romînoi”v"m„rx I SON GRECUL astăzi la „Clasic“ „Modelul“ (La femme mie), piesa lui Bataille, nterpretată de Lyda Borelli, are un frumos succes îa cinema „Clasic“ în Bulevard. — * .-aasasts»- ififwiuai Ştiii teatrale La Teatru! Modern, compania Martonia Voiculescu şi Bulandra, face ultimele repetiţii la piesa „Ana Katenia“ Premiera s-a fixat pentru Miercuri 23 Noembrie. In Arma Harsnin. Care este făcută după celebrul roman al lui Leo Tolstoi, rolurile principale sunt ţinute de Ari-na Uncia Sturaza-Bulandra, d-nul Tony Bulandra, I. Manoiesen. Celelalte roluri sunt jucate de d-nele M. Vecora Ionescu, Elias, Tantzi Cu tava, Aura Amc,Iași. M Obreja, Zoe Ionescu. etc. D-nii Condora, Chamel, Toncanu, Mitrofan, Economu. Petre Bulandra. etc. După cum se vede distribuţia este din cele mai alese. Montarea este de asemenea din Cele mai îngrijite. S’au făcut decoruri speciale, pentru această piesă şi costume de asemenea. Compania n'a cruţat nimic ca piesa «aceasta attt de celebră, să fie jucată in condiţiuni excelenta. De altfel numeroasele cereri de bilete, ne face să credem că „Anna Karenin* va ava un succes remarcabil Compania Marioara Voiculescu şi Bulandra va adăoga un nou succes îa cele obţinute pîriă acum. fit TEATRUL NAŢIONAL — Miercuri 23 Noembrie 1914, sa Va da. „A cul « vina” piesă in trei acte du d-nui Em. Nicolau şi M. Nora, cu d-nul I. Livescu, O Sterili, C. Duţulesc, etc. şi d-ra Tina Barbu. EL.Cruceanu, d-i la A Mărculescu, in rolurile principale. Joi 27 Noembrie în matineu „înstitutorii" comedie în trei acte de Otto Ernst. Iar seara pentru a cincea oară „Andrei Braniște” cu d-nii G. Nottara, I. Brezeanu, I. Livescu, etc. și d-na C. Demetriade, Ana Luca, El. Atanasescu, în rolurile principale. - .Bibîîograf. A apărut şi se află, de frizare în totţi librarii şi depozitarii de ziare „Revista noastră", interesantă publicaţiune femenine, sub direcţia, doamnei Constanţa Hodoş. 40 bani exemplarul. „Revista noastră", cuprinzind un sumar din cele mai alese şi frumoase ilustraţiune, este o publicațiune care n'ar trebui să lipsească din nici o casă. Revzuirea scutiţilor şi a reforma lor Citim in t „LTndep®Pdance Roumalite“: Ministerei da razbohi a hotărit sa procedeze la o revizuire a oamenilor scutiţi şi reformaţi în asementul încorporărei aparţinind contingentelor dela HIDI pina la 1915 inclusiv. Oameni aparţinind acestor clase vor trebui să se înscrie, ca contingentele cu cari au recrutat pentru intîia oara înainte de 1 ianuarie, la cercurile de recrutare de cari apartin. Vor trece în urma înaintea comisiunilor de recrutare a claselor 1916 şi 1917. Acei dintre ei cari vor fi găsiţi apţi pentru serviciu, vor fi incorporaţi imediat ş Işi vor face serviciul militar. * O lege din iniţiativă parlamentară în acest sens va fi votată în curind de Parlament şi promulgată înainte de 1 Ianuarie. — ------ mm9» mi Pe la Operă Astaseara Marţi se cînta pentru a treia oară Aida cu d-nul Romulus VrSbiescu,Ivan Ath&n&siu. Gh. Faiescu şi Mihail Munteanu şi d-nele E Rodrigo şi Victoria Goldorary în rolurile principale. Milne seară se cîntă pentru a S-a sară Tosca cu d. Dumitrescu Do Sylva şi Joi seară Aida pentru a patra oară. Filatale la Agenţia Teatrală Romiană calea Victoriei, pasagiu! Imobiliara. 2 Oaia societatea „Crucea Roşie“ Membrele socitatii „Crucea Roşie“ a doamnelor din Romînia sunt anunţate că cursurile vor începe spitalul militar, strada Francmasonă. Vineri 5 Decembrie a. c., orele 2 şi jumătate d. a., şi vor avea loc regulat Marţea şi Vinerea de la 2 imn. la 4 La. Doamnele se pot înscrie: 145 calea Victorii la doamna Cîmpineanu preşedinta societăţii, intre orele îl a m. şi i d. a. Aviz Direcţiunea rda Grand Hotel anunţă onor. clientelă că incendiul care a izbucnit la magazinul Kalman Kupfer de sub Grand Hotel n’a luat nici o întindere şi a fost localizat oraţie tactului personalului şi pompelor de incendiu de care dispune hotelul. Au ars numai stofe din prăvălia Kupfer. .1 din inis traţia ÎNFORMAŢIUNI Comitetul ,,Asociaţiei generale a Presei“ se întruneşte Joi, 21 Noembrie, orelu 9 seara, in localul ,,Asociaţieî“ str. Sărindar 14. La spitalul brîncovenesc a început concursul pentru ocuparea posturilor de externi. Comisiunea esaminatoare se compune din d-nii dr.Poenaru Căplescu preşedinte, dr. Gheorgiuan şi dr. Bounachi, membri. Dar s- a fixat pe ziua de cri .următorul curs de schimb: Londra 2522; Paris 100.—; Berlin 123.50; Viena 102 Viena aur 105.—. Intrăm ? Ori nu intrăm, serbează diseară la teatrul Comedia primul Jubileu de 1O reprezentaţii. Miercuri 23 Noembrie a.c. se va ţine la orele 9 seara in localul şcoalei Spaniole de fete (fund. Negru Vodă 7) 12 şasea ședință a cursurilor populare (Toyn-b'?e-bal!) cu urmiitorul program : Dr. Beniamin Arie: „Copiî ecrofuloși și rachitiei“. Marco Thierer: Subiect rezervat. Mihail Schwartz: Pe-le-mele. Declamații: Bernard Băîiv T«-fi „..-tomenfîî'-ii și-au dat infilnire pe deseară, la teatral Comedia susde revista Intrăm ? Ori nu intrăm '/ se Joaca peots*w a 3CNa oară, Demisia d-tor V. AIad. Eroi Panaitescu şi C. Roibănescu de la catedreie lor de la liceul militar Mlnilstirea Dealului, s'a primit pe ziua de 15 Noembrie lll14. Sfătuim pe toţi cititorii rari cint ciliţî din chid tn cind să facă apel la. [tervietile vreunul medic, să citească interesantul articol pe care d. dr. Mehtn U publică tn ultimul număr ăl retârte „Higiena’’. Nu există un singur bolnav care să nu*? intereseze, acest articol Un nutilăr din „Higiena" 15 ti'ani. Medicul m@,AvtorictMitinescu life, de la spitalul militar „Regina Elisabeta’’, a fost numit membru in comisiunea examinatoare a candidaţilor ce se vor prezintă la concursul de admitere în institutul medico-militar „Medicul general de divizie Carol Davila’*, secţia medicală, In locul medicului locotent-colonel Papid Alexandru, numit, in consiliul de recrutare pentru formarea claselor VM şi tol?, îa oraşul Bucureşti. Du sigur că, toată lumea a fost profund* impresionată de un furnica dramă MARTIRUL ŞTIINŢEI, care s'a inaugurat cri la Volta ci Bristol, cu un succes grandios, complectat cu filmul special de pe teatrul războiului, hainele oraşelor ANVERS pi LILLE, acest program este un spectacol ales. Numai azi şi minut Insă se mai poate vedea. „Prusia isiwinsă” Hazhatni ini , apol von contra Prusiei, se reprezintă la cinematograful „Lux“ cu orchestră specială mărită. BRATARI, BROŞE, PANDANTIVE GRAŢII ROLLER, Carol SO Etaj Regele a autorizat pe d. Antonescu Petre, inspector general silvic, de a purta însemnele ordinului „Coroana, Prusiei,'' cinea II, ce i s’a conferit de împăratul Germaniei. Războiul crud şi sângeros, care zbuciuma lumea, a intrat in luna a patra, fără ca vreun fapt «are de arme sa fie fi săvîrşit de o parte sau de alta a beligeranţilor. Acte înălţătoare de curaj şi virtute, scene mişcătoare, episoade comice sau duioase s’au înregistrat foarte multe pe toate fronturile. Numeroase dinaceste scene şi fapte nemuritoare, se redă „Săptămîna Războiului“, prin cuvinte sau ilustraţii. Toţi acei cari doresc a cunoaşte războiul în toate fazele sale, să cumpere „Saptamina Rǎzbohitul“ care deşi cuprind® in 12 pagini mari, un foarte mare număr de ilustraţii, articole, cronici, episoade, etc„ se vinde totuşi numai cu 10 bani exemplarul. * Astă ceară Marţi 25 Noembrie în orele 9 seara are loc în sala Atheneu luî Remin conferinţa d-luî Gh. Bogdatt-Duică despre „Politica germană dela 1888—1914". Intrarea liberă. RESTAURANT IMPERIAL. SaiS speciala foarte elegantă, in fata palatului Regal Bucătăria cea mai îngrijită. Concert la orele de masă, amiaza şî seara. Ministerul de räzboiu a privii it demisiunea d-luî N. Bănesc«, director de studii la liceul militar de îa mînăstirea Dealului. La cercul de recrutare, cazarma Alexandria, întîmplîndu-se mai multe incidente între cei veniţi pentru a-şî viza certificatele şi căpitanul delegat de această operaţie, ministerul de razboiu a numit o comisiune de anchetă care să cerceteze reclamațiunile produse. . Contele Andrassy răspunde d-lui Take Iousscu un „Nette Freie Presse“, care ne-a sosit astăzi, găsim un lung articol răspuns la articolul d-luî Take Ionescu, publicat in „La Kompanie“ și intitulat Ungaria și Romînia Articolul e semnat de contele Jutius Andrassy. Contele ungur constată că espunerile d-lul Take Ionescu sînt surprimate? (?) de sincera. Numai afirmaţia că Austria a fost aceea care a provocat războiul este inexactâ. Contele Andrassy caută să combată argumentul d-lui Ionesci că și Austria a rîvnit la teritoriul României cu scuza că la monarhia habsburgică aceasta a fost numai dorinţă trecătoare care a dispărut de mult pe cind la Rusia e o tendinţă constantă care ameninţi şi astăzi încă existenţa României. Nici principiul naţionalităţilor invocat de d. Take Ionescu nu-i convine fostului ministru ungur care afirmă că domnia acestui principii ar putea ameninţa integritatea tuturor statelor. La întrebarea d-nuî Take Ionescu: dacă ungurii ar avea fraţi sub lugati, oare din motive de ură contra unui alt popor n’ar căuta să sunească ca fraţii lor? Contele Andrassy răspunde că n'ar sfătui la aceasta dacă statul in chestie e în relaţii de prietenie cu statul săli prietenie care a dat foloase. ■ Contele Andrassy îşi termină articolul reclariind că ar fi de prisos să continue discuţia cu d. Take Ionescu. Răspunsul său e adresat trnal mult tăret cu care monarhia e în relaţii de prietenie, relaţii pe cari doreşte să ia menţie Căci prietenia asta a fost pentru monarhie întotdeauna un interes de primul rang. Medii Vfitemari verşi Ba cec cart La roncursul rfr. medici veterinari ţinut la şcoala superioară, de medicină veterinaris, au reuşit următorii candidaţi în ordinea clasificaţiei: BAnîodu C., Popescu P. ,„ Mihăesc’. D., Constantiiescu G., Negomireanus Turturică, Cantusa ieri, şi Bobe?.. „Le temps“ despre attaatice* Hei GUVERNUL BULGAR VREA SA EXPLOATEZE SITUAŢIA „Le Temps“ constată că, pe cind poporul bulgar continuă să vadă în Turcia pe duşmanul ereditar şi in Rusia pe poporul liberator, unii oameni politici şi guvernanţii, se lasă seduşi de sugestiile austriace şi caută sa pună resentimentele şi decepţiile lor în serviciul intereselor austro-germane. Cu toate astea, la Sofia se întrevede că ar fi de mare folos o reconstituire a blocului balcanic, aşa cum e dorit la Bucureşti, la Atena şi Ki Niş, dar guvernul bulgar vrea să se folosească de prilej ca să exploateze situaţia şî să facă să i se plătească foarte scump, de mai înainte, serviciul pe care ii poate da ţara lui Cominităţei balcanice. Bulgarii socot, întrucit ei sunt singurii vecini ai Turciei şi că frontiere comune cu Serbia beligerantă, cu Grecia şi Romînia, că colaborarea lor e prea preţioasă ca să nu fi® scump plătită. Romînia, grecii şi sîrbii nu contestă acest lucru, dar, spune „Le Tepris“, ar fi regretabil ca buna lor voinţă şi dorinţa lor de înţelegere să fie paralizată prin pretenţii excesive sau premature. Restabilirea alianţei balcanice ar folosi Intereselor Bulgariei mai mult decit tertipurile diplomatice, închee „Le Temps“. Tîrajul cerealelor RAPORTUL AMERICAN. — Griul a crescut la deschidere cu */*. Ur-'iirca s'a menţinut din cauza ştirilor primite prin cablu, a pieţelor interne ferme la Mineapolis şi a proviziilor mici la N. V. închiderea a fost fermă. PcTambal a crescut la deschidere cu 3/s'în urma ştirilor prin cablu și a timpului variabil. A scăzut apoi din cauza cererilor slabe de disponibil. * Londra: Griul ferm. Porumbul susţinut. Scomptu! 2*/»—2K. Iată (rarsmrita pe »na de iim brie Tn Iei pe suta de kilograme): NEW-YORK Griu disponibil îri *to Griu închid. Decembrie Griu închid. Mal *ti Porumb disponibil l,).7â CHICAGO Griu închid. Decembrie 22.57 Griu inchid Mai 23.59 Porumb închid. Dec. 12..19 Porumb închid. Mal 13.32 BUDAPESTA Griu 4i.20~46.59 Secară 34.88 W 35.29 Or? 1O.Sa~30.46 Ovăz 2806—8689 I Porumb 23.88~24.47 Porumb 19.74—20.38 » I ilmu ---------- Dela Cercul Analelor Serata in folosul „Strupei roși Belgiene^* Cuvintănle d-lor Ilako Io nescu, Thoma lonesct, Lt.-Coîonel Anastesu. Dfi două ori dacă ar fi fost mai mare frumoasa sa!3 de cotlferințe a institutului Pompaian din calea Rahovei. încă ar fi fost neîrtcăpătoare eî» cuprindă toată mulţimea, care, chemată de „Cercul Analelor“ venise să arate prin prezenţa şi prin obolul eî, mărea simpatie pentru bravii şi nefericitul popor belgian. Cel dinţii a vorbit de TAKE IONESCU despre „Belgia”. Ţara ce era dată de pildă pentru munca, frumuseţea şi libertatea cetăţenească din ea, a căzut azî pradă unei cotropiri. Nu ştiu ce ne va aduce ziua de miine, o poate probabil să înregistrăm un nou Waterloo şi distragerea napoleonianului fără Napolson. Totuşi Belgia al cărui eroism e admirat în întreaga lume, cu toată situaţia ei precară de acum nu e atit de mult de compătimit, cu bravura şi curajul ei şi-acâştigat un netăgăduit drept de viaţă şi de sacrificiu! el de acum Istoria va scrie poate cea mai frumoasă pagină de datorie pînă la caps.f îndeplinită. E o eroare grosieră de a se spune că Belgia şi-a meritat soarta pe motiv că avea două căi de urmat : una pe care a urmat-o şi alta aceea de a tolera să treacă trupele germane Cunoaşterea exactă a lucrurilor şi a situaţiei explică net: Belgia a făcut creare a trebuit să facă. D. TAKE IONESCU citeşte apoi după un ziar francez o duioasă poezie dedicată reginei Elisabeta a Belgiei. D. BRUN citeşte din „Figaro” o poezie „Bour Ies Belges", semnată Zamacoia. D TOMA IONESCU. - Un popor o mare htt prin numărul locuitorilor, ci prin faptele, prin viaţa şi pildele locuitorilor. Poporul belgian prin proica sa purtare îşi merită numele r’° mare. Ce suferă acum Belgia, Rominia — „Belgia Orientului" cum a fost numită, a suferit sínt sute de ani de atunci, cînd cu năvălirea barbarilor. Soarta Belgiei nu e de pîîfts — c! de invidia?: pentru efl fata! va veni timpul cînd ț se va da deplină și înzecită satisfacție. » Părinţii cînd vor voi să arate copiilor lor o pildă de eroism, profesorii la şcoli, comandanţii în cazăr-raliu vor avea decit să citeze un singur cuvînt : Belgia. D. LT.-COLONEI. AN ASTA alta a ţinut o conferinţă asupra principiului naţiune! înarmate. Belgia ne-a adus în mod strălucit apologia acestui principiu care se rezumă fiecare om valid , dator eu îşi apere patria. Armata în genere şi armata noastră în special, nu e făcută numai să ne apărăm ţara de duşmani, ci sa ne mărim patrimoniu cu teritorii cari odată au fost ale noastre şi astăzi sunt populate de fraţi de ai noştri, chiar dacă cu aceste cereri ne-am atinge de ţărî cu cari avem alianţa realizate sau iniţial cochetate. Dacă am abandona realizarea idealului nostru naţional înseamnă că ne negăm noi înşine existenţa ca popor. Ideea de patrie, cu concepţia ei superioară de acum, nu permite ca salvarea intresiilor tireî să fie data in grija a zece sau a sute de mii de oameni cari ar forma armata- toţi (in aceleaşi ţârî ,au dreptul şi datoria, de a face totul ca interesele ţârei şi deci interesele şi libertatea tutulor fiilor lr, să nu fie atinse. Toţi fii valizi ai ţarei să ne arătăm, vrednici de chemarea noastrăistoricii Sau vom realiza idealul nostin sau vom pieri că toţii La Plevna de eri am schimbat porecla in renume: am fost eroi. La Plevna de mîine să o schimbăm din nou: Belgia Orientali!! ni s'a zis: să fim demni da eroismul Belgie!. Partea doua a seratei partea artistică, a început cu Sonete de Rubinstein executată magistral de d-n* Bessie Take Ionescu la piano și de d-ra Maria Bernard. Domnişoara Fiorca Cocea a spus aşa de expresiv cum numai d-sa ştie să spue, „Une matin** de Emile Verharren. D-na Vasilescu-Pianonl a executat în mod desiîvirşit la vioară „Ballade Potonaisye“ de Vieeustemps. D-na Pormnbaru o contraaltă remarcabilă, a cintat cu o artistică, nuanţare „Ava Maria“ de Cesar Frank şi „Novembre de Termisa“. Publicul select şi numeros nu ţi-a precupeţit aplauzele şi oratorilor $i artiştilor li s’au făcut lungi ovaţii. • 1. Vypanc fsabil Mortem Compara DramaEco - \?o.cnlesca & trBiaadra -bîailî» 25 Noembrie „Dama eu Manieri14 Miercorî 2S Noembrie șî in toate serile, iochmiv Duminici 39 Noembrie Ana Kapenniî MAT1NEUR1 . Joi» 27: „Maman Colibri**. Bnmiafcă, 39: „Frumoasa aveaturâ". Biletele ia casa teatului. Modern Telefon 10/0. Socialiştii german pemru solidaritatea nailogală Atitudinea lui Liebknecht, care, singurul din toată fracţiunea socialdemocrată din parlamentul german a votat contra noailor credite militare, a produs adinei nemulţumiri printre socialiştii germani. Am publicat o telegramă din Berlin care spunea că Liebknecht a fost desaprobat de tovarăşii săi. Iată, după ziarele socialiste germane, declaraţia publicată de fracţiunea social-democrată din parlamentul german, după ce a analizat cazul lui Liebknecht: „Comitetul execuţi© al fracţiunei social ■ democrate din Reichstag constată că tovarăşul Karl Liebknecht, contrar vechiului obiceiu al fracţiune!, care a fost confirmat din nou, a votat contra prefitelor militare. Comitetul executiv regretă profund această lipsă de disciplină, de care se va mai ocupa11* * Ziarul socialist din Matenţa, „Volkszeitung“, comentînd atitudinea, lui Liebknecht, scrie : „Părerea principală a speial-democraţiei germane despre necesitatea trnîtaţei şi Solidaritatea poporului în aceste timpuri grele, nu e cu nimic schimbată prin faptul că tovarăşul Liebknecht, care la I August a votat pentru creditele militare, şi-a permis acum luxul să voteze el singur contra acestora, votând astfel contra întregei fracţiuni. Nu e acum timpul să facem polemică de partid şi să spunem răspicat ceea ce credem. O polemică contra lui Liebknecht şi a excentricităţilor sale ar putea face acum Impresia * sa*» ispontirf, Cmc cc p*t*« s*l Mti'V'u - 0 gravă înfrîisgere a austriacilor în Serbia Nis 25» Noembrie. — Laptele au mai continuat tu ziua de 23 Octombrie, pe frontul de pord-trest; pe întregul front de nord vsst trupeie noastre au repurtat succese, mei ales la aripa,stânga and? succesele noastre au fost atât de însemnate încât dușmanul a fost absolut zdrobit şi a trebuit sa se retragă la dezordire. In urmărirea duşmanului am mai făcut prizonieri şep de ofiţeri şi 1.810 soldaşi; am mai luat a or Doziere de enunte, 5 fanaţi da munte, 4 mitraliere,touă ambulanţe, multe paşi şi maieval de telegrafie. Po frontal de nord, na e nimic de senna.at, {Biroul Presei) ---------——-— Austriacii respinşi de muntenegreni Cijtimje, 24 Noembrie. — În ultimele zile austriecii au atacat ctui înverşunare frontul^ muntenegrean din Bosnia, în direcţia Totsa, Cîpradje, Vişegrad, în scop de a năvăli în sandjacul dela Novi-Bazar. De asemenea, pe frontul din Herzegovina, atacurile lor au fost îndreptate spre Grahov©, Vutsido, în scop de a ameninţa Nyksis. După nişte lupte violente cari au ţinut mai multe zile, muntenegrenii au respins pretutindeni pe austriaci, pricinuindu-le pierderi mari. (Biroul presei) ne visa de pe acum, este că votul lui Liebknecht urmărea fără îndoiala să facă impresie în anumite cercuri socialiste din Germania şi străinătate. Liebknecht nu va scăpa însă de soarta de a încasa laudele ziarului Parisian sovisto-capitalst „Temps“, care a criticat aspru atitudinea social-democraţiei germane, taudind în acelaş timp pe tovarăşii noştri francezi, cari... au votat de asemenea creditele militare“* Forţarea Dardanelelor Roma, 24 Noembrie, — „Tribuna“ afirmă că aliaţii au intenţia să forţeze Dardamelele. In acest scop au fost postate la intrarea strîmtorilor 40 bastimente de razboiu engleze şi franceze cari sint gata de atac. Teatral Comoedia MART! 25 RoBmbr.c Pentru a 10-a oară liniensii§ succes intrăm ? ori i inirim ? EcvIfitS îa 5Î aetosl un proeg «io G-ul Fortunic S& Maximia Biletele de la 10 ore dimineaţa la Casa Teatrului „Comedia“ TELEFON i-V-ri . PREŢURIl E Loji cu Ut sl 12 t.r Fo oii I t ci. Part r •! *«-t.* Balcon 3 I leu