Adevěrul, noiembrie 1914 (Anul 28, nr. 9929-9958)

1914-11-26 / nr. 9954

BTcrrrrt re Woe­nhree depiedenta era garantată prin cele mai solemne tratate”. In ajun­ci! conflagraţiatie! regele Albert zicea în parlament: „Vom fi învinşi dar niciodată supuşi“. Din aceste cuvinte se vede încrederea ce are­­suveranul in poporul säu, în marele suflet al poporului säu. Tot trecutul glorios al naţiunei bel­giene îl învaţă aceasta. Teritoriul belgian a fost Invadat, cucerit dominat eîrîd de­ spaniol­, cinci de austriaci, cinci de francezi, cinci de olandezi ! Dl H Chiarriant scrie : „Cită putere de indurare a trebuit acestei popula­ţi­uhl ca sa poată rezista şi munci tot­­d'auna în mijlocul războaelor, asedii­­lor­, bombardărilor şi hoţiilor! Nu­mai munca sa a salvat Belgia, prin munca sa troeşte astăzi“. Belgia după optzeci şi patru de ani de viaţă liniştită, consacrată cul­tului ubertatei şi m­uncei cinstite este chemată astăzi să lupte contra cultului forţei şi civilizaţiei imperia­liste ! Victoria finală va fi a belgienilor fiindcă sunt descendentul eroilor din trecut, fiindcă luptă intr’un singur g­îftd , de libertate, în virtutea unei singure legi : a onoare!, şi cu o sin­gură credinţă.: In Dum­nezeu ! I­silim Dmncea Dr. GEDSON Dala ffteultiitte» de medicină din Tatis Dentist flfo’nmat al universităţi dn Chicago S’a lEîlttit 10 str* Dionisie (lingă Batiste) 100 BOI De vâsizape -IMEDIA! UV^UILI A ss adresa: Const­allîe Adeseni DE VANZARE U sj-Sis de teracotă, în bană stare. A se adre­sa ia na­tia ziarelor noastre. Curierul spectacolelor MARTI, 25 NOEMBRIE TEATRUL NAŢIONAL. — Andrei Branişte. TEATRUL MODERN. — „Dama cu camelii“. TEATRU LIRIC.­­ Trupa de operă TEATRU COMOEDIA. — „Intrăm ori an intrăm“. Cinema LUX, strada Doamnei. — „Aida“ „PRUSIA ÎNVINSA“, NAPOLEON CONTRA PRUSIEI 1306—1807, gran­dioasă înscenare la care participă peste 500.000 trupe regulate și Max Linder bucătar din dragoste, o nouă comedie de mult burner. ..Adeverul“ In ţară MORENI-PR­AHOVA Serbare.— D. inginer W. A. Hoor­­v.'i'g. directorul școalei Moreniî a so­cietate! ..Astra ftomină’’ a serbat cri împlinirea a 15 ani de serviciu la areastă mare întreprindere, dintre cari aproape 8 ani i-a fost dat să muncească pentru dezvoltarea in­dustriei la noi în ţară şi anume în Moreni, unde la venirea d-sale, bo­găţiile acestei regiuni erau aproape necunoscute, întreg personalul te­hnic şi admi­nistrativ al „Astrei" cum şi repre­­zintanţii aproape ai tuturor celor­lalte întreprinderi din localitate au participat la această serbară. Din partea personalului ,,Astra” au vor­­­­bit d-nii ingineri Ilebborling şi Ale­­sandrescu, din partea „Colombieî” d-nii ingineri Ficşinescu şi Slătiinea­­nu­, din partea „Stelei Rom­âne”, d. inginer­ Ioachimescu­. Au mai vorbit: D. inginer A. Baca,cu antreprenor şî alţii. Toţi vorbitorii au arătat deo­sebita dragoste şi admiraţie faţă de cel sărbătorit şi de munca depusă de ei cri folos, at­it­a timp. D. Hoofweg într'o frumoasă cu­vîntare a mulţu­mit tuturor îndemnindu-l la trntnea şi şi-a terminat, cuvîntarea expri­­m­indu-şi dragostea mare ce a prins de ţara noastră. Petrecerea a durat pînă la ora 1 noaptea. Inspecţie.— P. Pavel Dumitrescu, administratorul plăşei Filipeşti, tre­­i cinci în inspecţia corn. Moroni, a fă­cut şi cîteva controale de noapte, spre a se convinge de modul cum se respectă legile. Rezultatul a fost sa­tisfăcător. ­­IN ZIUA DE­­28 Decembrie a. c. a. va face tragerea noulior premii acordate gratuit abonaţilor ziarelor „Adeverii şi Di­­mineaţa“ compuse din: Lei 10.000 în num­erar şi alte importante premii în sumă de peste 25.000 Lei Costul abonamentului: Un an iei 18 dând drept la 25 cupoane 6 luni „ 9.50 „ „ N­ „ 3 Iuni *, 5 ,, » 5 Jt fine în coaille (baga) sidef argint, do­bie celuloză ultimele noutăţi ae gâsemei .Marin“ Strada Doaumei No. 27 De la Cercul de studii financiare Aseară, la „Cercul de studii fi­nanciare şi economice“ d. Eliodor Groean a vorbit despre : „Organiza­rea mancei de producere şi desfa­cere*. D-sa priveşte chestiunea în legă­tură cu războiul actual, aratind că chestiunea economică e la bază. Studiază organizarea muzicei agri­cole în producere şi desfacere, îm­părţind chestiunea in­­trei părţi du­pă felul de proprietate : mică, mij­locie şi mare. Relativ la mica proprietate, d. Gheţu vorbeşte de chestiunea selec­ţionarea seminţei, ca condiţie in­dispensabilă pentru desfacerea pro­duselor în comun şi preconizează i­­deii de a se cumpăra sămîtiţă în co­mun la ţărani. Cu privire la proprietatea mijlo­cie, zice că este cea mai accesibilă progresului. Cu privire la proprietatea mare, conferenţiarul arată criza pe care o suferă marea proprietate din cauza lipsei de braţe. Da aci im­portanţa maşinelor agricole etc. La discuţiile urmate au luat cu­­vintul d-Din Malteţeat­u, Carabe­la, Vasilescu şi d. inginer Penescu Kerchiu,, care a şi prezidat şedinţa. ■■w. « .— ■ m F­OT­O-P­A­L­A­C­E m l­ »P BUCUREȘTI.-cUurVARDUL ELIGAVETA, rS 11 j I pP CEL MAI N­U­Sl DE SEAMA ATELIER FOTOGRAFIC HB | I |§K| EXPEDIAZĂ l­!SCHIMBUL TRIMITERE! ACS8TEI SUME­­ J l TABLOU PORTRET ,0­,o CM | | l| CU PASPARTOUÎ 50 60 cm. MARIT DUPĂ OR'CP FOTOGRAFIE LEI­SCU.Kr DEORICE SIESE INTR’O EXECUIARE IREP­OSTBLA­­LEI ! pă izbucnirea, războiului european). N’avem decit sa reconstruim des­făşurarea evenimentelor şi vom gă­si evenimentele determinătoare: ne­­publicarea imediată a scrisorii a fost determinată de prima înaintare pli­nă de avint a germanilor spre Var­şovia şi retragerea ruşilor din Ga­­liţia, — iar publicarea ei, îa ince­­putul lui .Noembrijj a fost determi­­nată de­ eşuarea ofensivei austro-­­germarte şi înaintarea ruşilor spre Cracovia si frontiera germană. A sitei scrisoarea contelui Tisza este o continuare mută a unui ade­văr vechiu­ pe care anitra politi­cian! nu vreau s’ii-l înțeleagă '•1 Kiivertieie tiîîKuresSs in politica ior fată de romitiii din Transilvani.» nu sir.t cMlititldl de scnthchetite de xîrerur.ic satt rtcunoştință. el numai de consideram­ de politică externă. Guvernele şi băr­baţi! politiei un­guri. de cite ori mă căntii să se ..!ntpnze“ cu rom­inii. n’ată avut gin­­dul Imn r-h Pună capăt nedreptSti­­le, din treci!., ci oii căutat ..împă­carea'* fiindcă tm de at­itea ori a­­veaft n-.­voie tic rominii din Transil­vania ni înainte de toate, aveau ne­voie ci­­­tir aUit. ?i acum si hi trecut. « N.t­­otm să facem istoria docţi* W i.m.V') deoseb telor încercări de „ip.pjenM'“ rem­inomaghiară. ana­­!i ui­.-ti nii’.utile romînesti și con­­:e-i u.t.m­esîl pentru a consta­ta p­ovresui saă regresul luptei na­­­lotiele *tt peste munţi Vrem să a­­ratâmn numai strinsa legătură logică ce există $î a existat şi în trecut în­tre aceste încercări de „împăcare“ şi politica­­externă austro-ungara. Cn aceşti vreo zece ani din urmă monarhia vecină a făcut cele mai mari sforţări pentru viittorul război cu Rusia, a cărui izbucnire era nu­mai o chestiune de timp şi, poate, de pretext. Conflitul constituţional provocat de Opoziţia ungurească are la bazele ei chestiunile militare.­Co­mandamentul suprem al armatei ce­rea, prin guvernele ungureşti, cre­dite nouţ pentru armamente şi spo­rirea contingentului anual de recruţi. Opoziţia ungurească căuta să stoar­că, în schimb, concesiuni noi chiar pe țărimul militar: comandă ungu­rească în întreagă armata din Un­garia. O reformă afli de radicală— lipsind timpul necesar pentru intro­ducerea ei treptată — războiul l­imi numai o chestiune de timp — ar fi insewmat. insă, o mai mare slăbire a forţei armatei, decit întărirea ce i-ar fi adus-o creditele pentru arma­mente şi Sporirea contingentului Aşa se explică o­dinii de o de la Chippy, în care împăratul declara că niciodată nu va îngădui să fie atinsă unitatea armatei. Aşa se ex­plică încercarea de a guverna Un­garia prin partidele opoziţionale şi, după falimentul acestor partide, re­gimul absolutist introdus prin con­tele Tisza.­­ Războiul­­ inevitabil cu Rusia a fost şi mobilul încercărilor de ..îm­păcare“ romîno­i”v"m„rx I SON GRECUL astă­zi la „Clasic“ „Modelul“ (La femme mie), pie­sa lui Bataille, n­ter­pretată de Lyda Borelli, are un frumos succes îa cinema „Clasic“ în Bulevard.­­ — * .-aasasts»- ififwiuai Ştiii teatrale La Teatru! Modern, compania Ma­rtonia Voiculescu şi Bulandra, face ultimele repetiţii la­ piesa „Ana Ka­­tenia“­ Premiera s-a fixat pentru Miercuri 23 Noembrie. In Arm­a Ha­­rsnin. Care este făcută după celebrul roman al lui Leo Tolstoi, rolurile principale sunt ţinute de A­ri-na Un­cia Sturaza-Bulandra, d-nul Tony Bulandra, I. M­a­noiesen. Celelalte roluri sunt­ jucate de d-nele M. Ve­­cora Ionescu, Elias, Tantzi Cu tava, Aura A­­mc,Ia­și. M Obreja, Zoe Iones­­cu. etc. D-nii Condora, Chamel, To­­ncanu, Mitrofan, Economu. Petre Bulandra. etc. După cum se vede distribuţia este din cele mai alese. Montarea este de asemenea din Cele mai îngrijite. S’au făcut decoruri speciale, pentru această piesă şi costume de aseme­nea. Compania n'a cruţat nimic ca pie­sa «aceasta attt de celebră, să fie ju­cată in­ condiţiuni excelenta. De altfel numeroasele cereri de bilete, ne face să credem că „Anna Karenin* va ava un succes remar­cabil Compania Marioara Voicules­­cu şi Bulandra va adăoga un nou succes îa cele obţinute pîriă acum. fit TEATRUL NAŢIONAL­ — Miercuri 23 Noembrie 1914, sa Va da. „A cul « vina” piesă in trei acte du d-nui Em. Ni­col­au şi M.­ Nora, cu d-nul I. Lives­­cu, O Sterili, C. Duţulesc, etc. şi d-ra Tina Barbu. EL.Cru­ceanu, d-i la A­ Mărculescu, in­ rolurile princi­pale. Joi 27 Noembrie în matineu „însti­­tutorii" comedie în trei acte de Otto Ernst. Iar seara pentru a cincea oară „Andrei Braniște” cu d-nii G. Notta­­ra, I. Brezeanu, I. Livesc­u, etc. și d-na C. Dem­e­triade, Ana Luca, El. At­ana­­sescu, în rolurile principale. - .Bibîîograf. A apărut şi se află, de frizare în totţi librarii şi depozitarii de ziare „Revista noastră", interesantă publi­­caţiune femenine, sub direcţia, doam­nei Constanţa Hodoş. 40 bani exem­­plarul. „Revista noastră", cuprinzind un sumar din cele mai alese şi frum­oa­­se ilustraţiune, este o publicațiune care n'ar trebui să lipsească din nici o casă. Rev­zuirea scutiţilor şi a reforma lor Citim in t „LTndep®Pdance Rou­malite“: Ministerei da razbohi a hotărit sa procedeze la o revizuire a oame­­nilor scutiţi şi reformaţi în asemen­tul încorporărei aparţinind contin­­gentelor dela HIDI pina la 1915 in­­clusiv. Oameni aparţinind acestor clase vor trebui să se înscrie, ca contin­gentele cu cari au recrutat pentru intîia oara înainte de 1 ianuarie, la cercurile de recrutare de cari a­­partin. Vor trece în urma înaintea comi­­siunilor de recrutare a claselor 1916 şi 1917. Acei dintre ei cari vor fi găsiţi apţi pentru serviciu, vor fi incorporaţi imediat ş­ Işi vor face serviciul militar. * O lege din iniţiativă parlamentară în acest sens va fi votată în cu­­rind de Parlament şi promulgată înainte de 1 Ianuarie. — ------ mm9» mi Pe la Operă Astaseara Marţi se cînta pentru a treia oară Aida cu d-nul Rom­ulus VrSbiescu,­­Ivan Ath&n&siu. Gh. Fa­­iescu şi Mihail Munteanu şi d-nele E Rodrigo şi­ Victoria Gol­dorary în rolurile principale. Milne seară se cîntă pentru a S-a sară Tosca cu d. Dumitrescu Do Sylva şi Joi seară Aida pentru a patra oară. Filatale la Agenţia Teatrală Romia­nă calea Victoriei, pasagiu! Imobili­­ara. 2 Oaia societatea „Crucea Roşie“ Membrele soci­tatii „Crucea Ro­şie“ a doamnelor din Romînia sunt anunţate că cursurile vor începe­­ spitalul militar, strada Francmaso­nă. Vineri 5 Decembrie a. c., orele 2 şi jumătate d. a., şi vor avea loc regulat Marţea şi Vinerea de la 2 imn. la 4 L­a. Doamnele se pot înscrie: 145 ca­lea Victorii la doamna Cîmpineanu preşedinta societăţii, intre orele îl a m. şi i d. a. Aviz Direcţiunea r­da Grand Hotel anunţă onor. clien­telă că incendiul care a izbucnit la magazinul Kal­man Kupfer de sub Grand Hotel n’a luat nici o în­tindere şi a fost localizat oraţie tactului personalu­lui şi pompelor de incen­diu de care dispune hote­lul. Au ars numai stofe din prăvălia Kupfer. .1 din­­ in­i­s t­raţ­ia ÎNFORMAŢIUNI Comitetul ,,Asociaţiei generale a Presei“ se întruneşte Joi, 21 No­embrie, orelu 9 seara, in localul ,,A­­­sociaţieî“ str. Sărindar 14. La spitalul brîncovenesc a început concursul pentru ocuparea posturi­lor de externi. Comisiunea esami­­natoare se compune din d-nii dr.Poe­­naru Căplescu preşedinte, dr. Gheor­­giuan şi dr. Bounachi, membri. Dar s- a fixat pe ziua de cri .urmă­torul curs de schimb: Londra 2522; Paris 100.—; Berlin 123.50; Viena 102 Viena aur 105.­—. Intrăm ? Ori nu intrăm, serbează d­­is­eară la tea­trul Comedia primul Ju­bileu de 1O reprezentaţii. Miercuri 23 Noembrie a.c. se va ţi­­ne la orele 9 seara in localul şcoalei Spaniole de fete (fund. Negru Vodă 7) 12 şasea ședință a cursurilor popula­­­­re (Toyn-b'?e-bal!) cu urmiitorul pro­gram : Dr. Beniamin Arie: „Co­piî ecrofu­­loși și rachitiei“. Marco­ Thie­rer: Subiect rezervat. Mihail Schwartz: Pe-le-m­ele. Declamații: Bernard Băîiv T«-fi „.­.-tomenfîî'-ii și-au­ dat infilnire pe deseară, la teatral Comedia su­sde revista Intrăm ? Ori nu intrăm '/ se Joaca peo­­ts*w a 3CNa oară, Demisia d-tor V. AI­ad­. Eroi Pa­­naitescu şi C. Roibănescu de la ca­­tedreie lor de la liceul militar Mlnils­­tirea Dealului, s'a primit pe ziua de 15 Noembrie lll14. Sfătuim pe toţi cititorii rari cint ci­­liţî din chid tn cind să facă apel la. [tervietile vreunul medic, să citească interesantul articol pe care d. dr. M­ehtn U publică tn ultimul număr ăl retârte­ „Higiena’’. Nu există un singur bolnav care să nu*? intereseze, acest articol Un nutilăr din „Higie­na" 15 ti'ani. Medicul m@,Av­torictMitinescu life, de la spitalul militar „Regina Elisa­­beta’’, a fost numit membru in comi­­siunea examinatoare a candidaţilor ce se vor prezintă la concursul de admitere în institutul medico-mili­­ta­r „Medicul general de divizie Ca­rol Davila’*, secţia medicală, In locul medicului locote­nt-colonel Papid Alexandru, numit, in consiliul de­ re­crutare pentru formarea claselor VM şi tol?, îa oraşul Bucureşti. Du sigur că, toată lumea a fost profund* impresionată de un furnica dramă MARTIRUL ŞTIINŢEI, care s'a inaugurat cri la Volta ci Bristol, cu­ un succes grandios, complectat cu fil­m­ul special de pe teatrul răz­boiului, hainele oraşelor ANVERS pi LILLE, acest program este un spectacol ales. Numai azi şi minut Insă se mai poate vedea. „Prusia isiwinsă” Hazha­tni ini , a­pol von contra Prusiei, se reprezintă la cinematograful „Lux“ cu orchestră specială mărită. BRAT­ARI, BROŞE, PANDANTIVE GRAŢII ROLLER, Carol SO Etaj Regele a­ autorizat pe d. Antones­­cu Petre, inspector general silvic, de a purta însemnele ordinului „Coroa­na, Prusiei,'' cinea II, ce i s’a confe­rit de împăratul Germaniei. Războiul crud şi sângeros, care zbuciuma lumea, a intrat in luna a patra, fără ca vreun fapt «­are de arme sa fie fi săvîrşit de o parte sau de alta a beligeranţilor. Acte înălţătoare de curaj şi vir­tute, scene mişcătoare, episoade comice sau duioase s’au înregistrat foarte multe pe toate fronturile. Numeroase din­­aceste scene şi fapte nemuritoare, se redă „Săptă­­mîna Războiului­“, prin cuvinte sau ilustraţii. Toţi acei cari doresc a cunoaşte războiul în toate fazele sale, să cum­­pere „Saptam­ina Rǎzbohitul“ care deşi cuprind® in 12 pagini mari, un foarte mare număr de ilustraţii, ar­ticole, cronici, episoade, etc„ se vinde totuşi numai cu 10 bani exemplarul. * Astă ceară Marţi 25 Noembrie în orele 9 seara are loc în sala Athene­­u luî Remin conferinţa d-luî Gh. Bog­­datt-Duică despre „Politica germană dela 1888—1914". Intrarea liberă. RESTAURANT IMPERIAL. SaiS speciala foarte elegantă, in fata pa­latului Regal Bucătăria cea mai în­grijită. Concert la orele de masă, a­miaza şî seara. Ministerul de räzboiu a privii it demisiunea d-luî N. Bănesc«, direc­­tor de studii la liceu­l militar de îa mînăstirea Dealului. La cercul de recrutare, cazarma Alexandria, întîmplîndu-se mai mul­te incidente între cei veniţi pentru a-şî viza certificatele şi căpitanul delegat d­e această operaţie, minis­terul de razboiu a numit o comisi­­une de anchetă care să cerceteze reclamațiunile produse. . Contele Andrassy răspunde d-lui Take Iousscu un „Nette Freie Presse“, care ne-a sosit astăzi, găsim un lung articol răspuns la articolul d-luî Take Io­­nescu, publicat in „La Kompanie“ și intitulat Ungaria și Romînia Articolul e semnat de contele Jutius Andrassy. Contele ungur­ constată că espu­nerile d-lul Take Ionescu sînt sur­primate? (?) de sincera. Numai a­firmaţia că Austria a fost aceea ca­re a provocat războiul este i­nex­ac­tâ. Contele Andrassy caută să combată argumentul d-lui Ionesci că și Austria a rîvnit la teritoriul României cu scuza că la monarhia habsb­urgică aceasta a fost numa­­i dorinţă trecătoare care a dispă­­­rut de mult pe cind la Rusia e o tendinţă constantă care ameninţi şi astăzi încă existenţa României. Nici principiul naţionalităţilor in­vocat de d. Take Ionescu nu-i con­vine fostului ministru ungur care a­firmă că domnia acestui principii ar putea ameninţa integritatea tu­turor statelor. La întrebarea d-nuî Take Iones­cu: dacă ungurii ar avea fraţi sub lugati, oare din motive de ură con­tra unui alt popor n’ar căuta să s­unească ca fraţii lor? Contele An­drassy răspunde că n'ar sfătui la aceasta dacă statul in chestie e în relaţii de prietenie cu statul săli prietenie care a dat foloase. ■ Contele Andrassy îşi termină ar­­­ticolul reclariind că ar fi de pri­­­sos să continue discuţia cu d. Ta­ke Ionescu. Răspunsul său e adre­sat trnal mult tăret cu care mo­narhia e în relaţii de prietenie, re­laţii pe cari doreşte să i­a m­enţie Căci prietenia asta a fost pentru monarhie întotdeauna un interes de primul rang. Med­ii Vfitemari verş­­i Ba cec cart La roncursu­l rfr. medici veterinari ţinut la­ şcoala superioară, de medici­nă veterinaris, au reuşit următorii candidaţi în ordinea clasificaţiei: BAnîodu C., Popescu P. ,„ Mihă­­esc’.­ D., Con­stantii­escu G., Negomi­­reanus Turturică, Can­tusa ieri, şi Bo­be?.. „Le t­emps“ despre at­taatice* Hei GUVERNUL BULGAR VREA SA EXPLOATEZE SITUAŢIA „Le Temps“ constată că, pe cind poporul bulgar continuă să vadă în Turcia pe duşmanul ereditar şi in Rusia pe poporul liberator, unii oa­meni politici şi guvernanţii, se lasă seduşi de­ sugestiile austriace şi caută sa pună resentimentele şi de­cepţiile lor în serviciul intereselor austro-germane. Cu toate astea, la Sofia se între­vede că ar fi de mare folos o recon­stituire a blocului balcanic, aşa cum e dorit la Bucureşti, la Atena şi Ki Niş, dar guvernul bulgar vrea să se folosească de prilej ca să exploate­ze situaţia şî să facă să i se plăteas­că foarte scump, de mai înainte, serviciul pe care ii poate da ţara lui Cominităţei balcanice. Bulgarii socot, întru­cit ei sunt singurii vecini ai Turciei şi că fron­tiere comune cu Serbia beligeran­tă, cu Grecia şi Romînia, că colabo­rarea lor e prea preţioasă ca să nu fi® scump plătită. Romînia, grecii şi sîrbii nu contestă acest lucru, dar, spune „Le Tepris“, ar fi regreta­bil ca buna lor voinţă şi dorinţa lor de înţelegere să fie paralizată prin pretenţii excesive sau­ premature. Restabilirea alianţei balcanice ar folosi Intereselor Bulgariei mai mult decit tertipurile diplomatice, închee „Le Temps“. Tîrajul cerealelor RAPORTUL AMERICAN. — Griul a crescut la deschidere cu­ */*. Ur­­-'iirca s'a menţinut din cauza ştiri­lor primite prin cabl­u, a pieţelor in­terne ferme la Mineapolis şi a pro­viziilor mici la N. V. închiderea a fost fermă. PcTambal a crescut la deschidere cu 3/s'în urma ştirilor prin cablu și a timpului variabil. A scăzut apoi­ din cauza cererilor slabe de dispo­nibil. * Londra: Griul ferm. Porumbul susţinut. Scomptu! 2*/»—2K. Iată (rarsmrita pe »na de ii­m­ brie Tn Iei pe suta de kilograme): NEW-YORK Griu disponibil îri *to Griu închid. Decem­brie Griu închid. Mal *ti Porumb disponibil l,).7â CHICAGO Griu închid. Decembrie 22.57 Griu inch­id Mai 23.59 Porumb închid. Dec. 12..19 Porumb închid. Mal 13.32 BUDAPESTA Griu 4­i.20~46.59 Secară 34.88 W 35.29 Or? 1O.Sa~30.­46 Ovăz 2806—8689 I Porumb 23.88~24.47 Porumb 19.74—20.38 » I ilmu ----------­ Dela Cercul Analelor Serata in folosul „Strup­ei roș­i Belgiene^* Cuvintănle d-lor Ilako Io nescu, Th­oma lonesct, Lt.-Coîonel Anastes­u. Dfi două ori dacă a­r fi fost mai mare frumoasa sa!3 de cotlferințe a institutului Pompaian din calea Ra­­hovei. încă ar fi fost neîrtcăpătoare eî» cuprindă toată mulţimea, care, chemată de „Cercul Analelor“ venise să arate prin prezenţa şi prin obolul eî, mărea simpatie pentru bravii­ şi nefericitul popor belgian. Cel dinţii a vorbit de TAKE IO­NESCU despre „Belgia”. Ţara ce era dată de pildă pentru munca, frumuseţea şi libertatea ce­tăţenească din ea, a căzut azî pradă unei cotropiri. Nu ştiu ce ne va adu­ce ziua­ de miine, o poate probabil să înregistrăm un nou­ Waterloo şi dis­­tragerea napoleonianului fără Na­­polson.­­ Totuşi Belgia al cărui eroism e ad­mirat în întreaga lume, cu toată si­tuaţia ei precară de acum nu e atit de mult­ de compătimit, cu bravura şi curajul ei şi-a­­câştigat un netă­găduit drept de viaţă şi de sacrificiu! el de acum Istoria va scrie poate cea mai frumoasă pagină de datorie pînă la caps.f îndeplinită. E o eroare grosieră de a se spune că Belgia şi-a meritat soarta pe­ mo­tiv că avea două căi de urmat : una pe care a urmat-o şi alta aceea de a tolera să treacă trupele germane Cunoaşterea exactă a lucrurilor şi a situaţiei explică net: Belgia a făcut creare a trebuit să facă. D. TAKE IONESCU citeşte apoi după un ziar francez o duioasă poe­zie dedicată reginei Elisabeta a Bel­giei. D. BRUN citeşte din „Figaro” o poezie „Bour Ies Belges", semnată Zamacoia. D TOMA IONESC­U. - Un popor o mare htt prin numărul locuitorilor, ci prin faptele, prin viaţa şi pildele locuitorilor. Poporul belgian prin p­­roica sa purtare îşi merită numele r’° mare. Ce suferă acum Belgia, Ro­­minia — „Belgia Orientului" cum a fost numită, a suferit sínt sute de ani de atunci, cînd cu năvălirea bar­barilor. Soarta Belgiei nu e de pîîfts — c! de invidia?: pentru efl fata! va veni timpul cînd ț se va da deplină și în­zecită satisfacție. » Părinţii cînd vor voi să arate co­piilor lor o pildă de eroism, profe­sorii la şcoli, comandanţii în cazăr-ral­­iu vor avea decit să­ citeze un singur cuvînt : Belgia. D. LT.-COLONEI. AN ASTA alta a ţinut o conferinţă asupra principiu­lui naţiune! înarmate. Belgia ne-a adus în mod strălucit apologia acestui principiu care se rezumă fiecare om valid , dator eu îşi apere patria. Armata în genere şi armata noas­tră în special, nu e făcută numai să ne apărăm ţara de duşmani, ci sa ne mărim patrimoniu cu teritorii cari odată au fost ale noastre şi astăzi sunt populate de fraţi de ai noştri, chiar dacă cu aceste cereri ne-am a­­tinge de ţărî cu cari avem alianţa realizate sau iniţial cochetate. Dacă am abandona realizarea idea­lului nostru naţional înseamnă că ne negăm noi înşine existenţa ca popor. Ideea de patrie, cu concepţia ei su­perioară de acum, nu permite ca sal­varea intresiilor tireî să fie data in grija a zece sau a sute de mii de oa­meni cari ar forma armata- toţi (in aceleaşi ţârî ,au dreptul şi datoria, de a face totul ca interesele ţârei şi deci interesele şi libertatea tutulor fi­ilor l­r, să nu fie atinse. Toţi fii valizi ai ţarei să ne arătăm, vrednici de chemarea noastră­­isto­ricii Sau vom realiza idealul nostin sau vom pieri că toţii La Plevna de eri am schimbat po­recla in renume: am fost eroi. La Plevna de mîine să o schimbăm din nou: Belgia Orientali!! ni s'a zis: să fim demni da eroismul Belgie!. Partea doua a seratei partea ar­tistică, a început cu Sonete de Ru­binstein executată magistral de d-n* Bessie Take Ionescu la piano și de d-ra Maria Bernard. Domnişoara Fior­ca Cocea a spus aşa de expresiv cum numai d-sa ştie să spue, „Une matin** de Emile Ver­harren. D-na Vasilescu-Pianonl a executat în mod desiîvirşit la vioară „Ballade Potonaisye“ de Vieeustemps. D-na Pormnbaru o contraaltă re­marcabilă, a cintat cu o artistică, nuanţare „Ava Maria“ de Cesar Frank şi „Novembre­­ de Termisa“. Publicul select şi numeros nu ţi-a precupeţit aplauzele şi oratorilor $i artiştilor li s’au făcut lungi ovaţii. • 1. Vypanc fsab­il Mortem Compara DramaEco - \?o.cnlesca & trBiaadra -bîailî» 25 Noembrie „Dama eu Manieri14 Miercorî 2S Noembrie șî in toate se­rile, ioch­miv Duminici 39 Noembrie Ana Kapenniî MAT1NEUR1 . Joi» 27: „Maman Colibri**. Bnmiafcă, 39: „Frumoasa avea­­turâ". Biletele ia casa teatu­lui. Modern Telefon 10/0. Socialiştii german pemru solidaritatea nailogală Atitudinea lui Liebknecht, care, singurul din toată fracţiunea social­­democrată din parlamentul german a votat contra noailor credite mili­tare, a produs adinei nemulţumiri printre socialiştii germani. Am pu­blicat o telegramă din Berlin care spunea că Liebknecht a fost desa­­probat de tovarăşii săi. Iată, după ziarele socialiste ger­mane, declaraţia publicată de frac­ţiunea social-democrată din parla­mentul german, după ce a analizat cazul lui Liebknecht: „Comitetul execuţi© al fracţiunei social ■ demo­crate din Reichstag con­stată că tovarăşul Karl Liebknecht, contrar ve­chiului obiceiu al fracţi­une!, care a fost confir­mat din nou, a votat con­tra pre­fitelor militare. Comitetul executiv regre­tă profund această lipsă de disciplină, de care se va mai ocupa11* * Ziarul socialist din Maten­ţa, „Vo­lkszeitun­g“, comentînd atitudi­nea, lui Liebknecht, scrie : „Părerea principală a speial-de­­mocraţiei germane despre necesi­tatea trnîtaţei şi Solidaritatea popo­rului în aceste timpuri grele, nu e cu nimic schimbată prin faptul că tovarăşul Liebknecht, care la I Au­gust a votat pentru creditele milita­­re, şi-a permis acum luxul să vote­ze el singur contra acestora, votând astfel contra întregei fracţiuni. Nu e acum timpul să facem polemică de partid şi să spunem răspicat ceea ce credem. O polemică contra lui Liebknecht şi a excentricităţilor sale ar putea face acum Impresia * sa*» ispontirf, Cmc cc p*t*« s*l­­ Mti'V'u - 0 gravă înfrîisgere a austriacilor în Serbia Nis 25» Noembrie. — Laptele au mai continuat tu ziua de 23 Octombrie, pe frontul de pord-trest; pe întregul front de nord vsst trupeie noastre au repurtat succese, mei ales la aripa,stânga and? suc­cesele noastre au fost atât de însemnate încât duș­manul a fost absolut zdrobit şi a trebuit sa se re­tragă la dezor­dire. In urmărirea duşmanului am mai făcut prizo­nieri şep de ofiţeri şi 1.810 soldaşi; am mai luat a or Doziere de enunte, 5 fanaţi da munte, 4 mitraliere,­­tou­ă ambulanţe, multe paş­i şi maieval de telegrafie. Po frontal de nord, na e nimic de senna.at, {Biroul Presei) ---------——-— Austriacii respinşi de muntenegreni Cijtimje, 24 Noembrie. — În ultimele zile austrie­cii au atacat ctui înverşunare frontul^ muntenegrean din Bosnia, în direcţia Totsa, Cîpradje, Vişegrad, în scop de a năvăli în sandjacul dela Novi-Bazar. De asemenea, pe frontul din Herzegovina, atacu­rile lor au fost îndreptate spre Grahov©, Vutsido, în scop de a ameninţa Nyksis. După nişte lupte violente cari au ţinut mai multe zile, muntenegrenii au respins pretutindeni pe au­striaci, pricinuindu-le pierderi mari. (Biroul presei)­ ne visa de pe acum, este că votul lui Liebknecht urmărea fără îndo­iala să facă impresie în anumite cercuri socialiste din Germania şi străinătate. Liebknecht nu va scăpa însă de soarta de a încasa laudele ziarului Parisian sovisto-capitalst „Temps“, care a criticat aspru ati­tudinea social-democraţiei germ­a­­ne, taudind în acel­aş timp pe tova­­răşii noştri francezi, cari... au­ vo­tat de asemenea creditele militare“* Forţarea Dardanelelor Roma, 24 Noembrie, — „Tribuna“ afirmă că alia­ţii au intenţia să forţeze Dardamelele. In acest scop au fost postate la intra­rea strîmtorilor 40 basti­mente de razboiu engleze şi franceze cari sint gata de atac. Teatral Comoedia MART! 25 RoBmbr.c Pentru a 10-a oară liniensii§ succes intrăm ? ori i inirim­ ? EcvIfitS îa 5Î aetosl un pro­eg «io G-u­l Fortunic S& Maximia Biletele de la 10 ore dim­ineaţa la Casa Teatrului „Comedia“ TELEFON i-V-ri . PREŢURIl E Loji cu Ut sl 12 t.r Fo oii I t ci. Part r •! *«-t.* Balcon 3 I leu

Next