Adevěrul, decembrie 1914 (Anul 28, nr. 9959-9987)
1914-12-08 / nr. 9966
Itmi 8 D^ee^He *9142 fBLKFON TF.LEFON Zilnic Curse CONSTANT A-ÖlilRGlt (Dobrici) »»■«* AUTOBUZE și automobile ușoare ale Societății Bucur Ke exped’ aur de mărfuri baga e, etc. iavobrtc, Balcic, Kavarna Depozit de Uleiuri închibaefici Pneumatice p Automobile CENTIAoA Constanța, íRr. Gards. SU'UK'îALA Byzargic Str Print»* pe'e Mirai»» Mori UMbaiM Co. — BUCUREȘTI - X«, 14& Cista Victoriei. No. 14 Coct-Antract Cărbuni Cardiff Brichette LEMNE DE FOC - Fag - Cer - - Cojite -Transport la Domiciliu Calea Rahovei (în fața palatului justiției) 70 Camere renovate la stație Caloriter 0 Băi , lumină electrică stilurile Jitii (iichtit tate) Tramvai spre ambele ton Antreprenori. bUICAN A APARUT Suptimm Razboiu’ui SALA ATENEULUI SAMBATA 70 DECEMBRIE 1914 orei 4 dua amiazi In memoria Aug stului Rege C rol 1 Concert-Religios — Vocal și instrumental — «lat de Elevii consevatorului de muzica ș arta dramanoa In scop de biefacere* PROGRAMA: Beethoven Simfonia IU (Eroica) a) Allegro'con brio, b) Adagio assai (Marcia funebre) Orchestra Conservatorului. Palestrina (1524 1594) „Crucifi*U9" Orlando de Lassus (1529-1594) „Domine Converter«", Wachmann „Pre tine te lauddm", Dima „Cu trupul lui Christos" Tschaykottsky, „Isus Prunc“, Corul Conservatorului sub conducerea D. Popovici-Bayeruth, Requiem de Mozart, (1756-1791) 1. „Requiem", 2. „Dies irae", 3. „Tuba minim”, 4. „Res tremendae”, 5. „Recordare", 6 „Confutalis", 7. „Lacrimosa*", 8. „Domine Jesu", 9. „Hostias", 10. „Sanctus", 11. „Benedictus", 12. ..Agnus Dei”. Pentru Cor. Soli și orchestră sub conducerea A. CastaldL Bilete e se irAsese d • »Imun ta Agoni.n IVatm fl JEAN PEDER Basils Sepeanu — Avocat — Bulevardul Elisabeta 62 Conssticții 8Va—10 a.m. 6—8 p.m Dr. Uscați! — Speciali*»! I» Berlin și Paris — DENITO - URMNARE -Soare lumești de piele și sifilis Analiza Sângelui dami albinele procedee, injecții ca 606. Consalistiui devi 3—6 — R-dul Elisabeta 8 — V . .v *• rí* k ■ ’* F'f'» DOMNUL TUDOR drama istorică de N. Radivan. Prețul le 2. De vânzare la toate librăriile. Depozit gen.: Librăria Stănciulescu. București, Bulevardul Elisabeta, 5. HOTEL REGISfR din București eta«® 1% ¹ I Ultimele 24 zile DUMINICA 28 DECEMBRIE 1914 sub controlul Camerei de Comerț din Capitală vor face îNOBIRIi PREMIILOR .Adevărul’ și »Dimineața’ In valoare de peste 25.000 lei COMPUSE DIN : Lei lo.ooo In numerar împărțite IN t 1) Un premiu de Lei Soon în numerar 2) » » st» r> » 3) • » 9 T „ V 4) Un dormiar complecit 7)25 CMARNÎCE Se BUZIM DE HIÎO?"Ei P«litru - worwHIB. Murr« mur.itm.H ••«••I <1« CUNOsferTA FAR CEASORNICE AROIN2 I a oAD MOMI PE D HRNZ fill 1 CEASONNICE NIKEI. SAN MARCOS. Ho nrrrti «tr. Sf. Apos S CEASORNICE AUR lou a — Telefon 7 ®<l - Furmsisrul c lor Imite ecete ceasornice eint furnicai, ds TM mi. iu ® in «Me prticul.r. »UII«. Ii.telur. Marele magiei» de Bijuterie ține»«® Set« Am iar* nțearien erou și en .5 tail 5) Două trusori FRAȚII DOLLER UI Card SI H« pmi.»TM cmn,i — i. . ..amilui din '46 bucăți do mai mari magazin din farfin Oț ©Bill I 81 linii g.t ți . legant de cornice, Argintulie -t bijuterie find e„iu eiino.e.t» c»«4 ERAȚII HASSAR «r. lipscani 41. ale&ri etedet »pei-Ul Ql Ulii n18 ill 68 CiStif Aa hogerte țe-a etitigat o fanomé me ZI* „ r*. Prl» eieg.nwie ți fla.le tr.«ari ce V‘’V‘u.1.1 comm”. din fen- Anglo Americană -K Curci M Rtl li Urtic câțivae aie dinpe tr ft- ,la cara câțtigato'alei dr rmn- scutul magazin "** * • ?",* m>ltaur» m-gaaiD 6) Garderoba copii?da 9> UN SOS ÎNTREG de ««>• pentrU BĂRBAT, cempe-a io » Roi"Jn«ț*i rom boe» aebiaț, Vv tnetmm Smeo. un costum jaq,.st, un coe- ^ Ní num suc. As »oră. — pardesiu, cu .trcp COLAR BOSTAȚIO«Jt PMBțul .. I»ope tal k. a-ți «leg culoare, rolul dup» "»« ¥ S"* dorința ciș* g torului toate ace«e» . t ® 1 OiKi noo 90.009. »8.080. OM 00«i. recruft d»T0oum»t*C?® sto «'• bârbfitw»«"*! , ««‘t ia»,s». La Marele Pinema Carol Grober* aMfistat! ti 10) 101 WM ivx T»cortaî ([>patru fectuate) eacoo cu to) mtrârt locul i toi intrări locul ti »£ 62 ® o tupesă Sta vaisbiloana tot cî3f*® î spuia »914—91;. I Cu toate aceste importante preme, pretu* abonamentului pentru a fiecare ziar :,At>EVERUL“ sau „DIMINEAȚA“ . SE REDUCE Ui On an: lai 18 6 luni: lei 9.5013 luni: lei 5 o comisune de abonați ziarelor y. .1* truptu»» I £& cupofano I < Had <5ro*tu. .s lidspopu | .md urop^si ia cu ‡ | R Curierul spectacolelor DUMINICA 7 DECEMBRIE MN TEATRUL NATIONAL. - Mstinefi „O noapte furtunoasă*’s seara: „Ca să trăești fericit". ă TEATRUL MODERN. — Matinon „Human Colibri“, seara: «Ana Karenin'*. ft . ’ f*TC. - Trupe de operă „Rigotem ©", A TEATRtll ALHAMBRA“ f Varietăți in fiecare seară reprezentații Cinema „LUX", slinda Doamnei d-ra Robinne, d Slmoret și d Alexandre in vratuttoasa et>«r» ,ERTA REA" (Ies larmes du pardon) și < delicioasă comedia. Ceaiul Societatei Leagăn iI Societatea „Leagănul”, de sub presidenti d-nei Ecaterina Gh. Cantacuzino a dat ori d. a. primul ceai, al cărui beneficie va servi la sporirea fondului acelei societăți. Ceaiul a fost oferit In marele salon al hotelului Athenée Palace Intre orele 5—8 d. a. In numeroasa și selecta asistența care a participat la ceaiul societaței „Leagănul” au fost d-nele: Ecaterina Gh. Cantacuzino, Alexandrina G. Cantacuzino, Barbu Caragea, Plagino, colonel Catargiu, Florescu, Vernescu, Filip Lahovari, Balș, Sârvescu, Letiția Pașcanu, Paul Grecianu, Jean Manu, Polizu , d-șoarele • Caragea, general Iliescu, D. Roma, Barbu Catargiu, Lahovari, cum și d-nul Poklewsky ministrul Rusiei, Artur Rosetti, Monteforte, Bogdan, maior Manu, M. G. Hulban, etc. „Figuri Contimporane din România“ A aspirat «-al ® 5-a, anul V-lea din importanta și interesanta publicațiune bilunară ,,Figuri contimporane din România“, dicționar biografic ilustrat de sub direcțiunea d-lui René C. Polysu. Acest număr cuprinde următoarele biografii: Ardeleanu (Vintilă AL), avocat, (cu 1 clișeu); Cavadia George, mare agricultor, (cu 1 clișee); Cotescu Leonida, directorul statisticei generale din ministerul de domenii, (cu 1 clișeui); Dâmboviceanu a fost magistrat, (cu 1 clișee); Deiescu C. D. prefect, mare proprietar, (cu un clișeu), dr. Șaabner-Tuduri AS (cu două clișee); general Solacolu (George D.) (cu 3 clișee). Pentru abonamente și informațiuni a se adresa: Administrația „Figuri Contimporane", Aleea Sevastopol 29, Telefon 40/49. Glasul unor orfani PENTRU D. MINISTRU DE RAZBOIU Minorii Alexandru, Constantin, și Mișu Rădulescu, ne descriu in cele mai mișcătoare cuvinte mizeria tn care zac. Acestor nenorociți le-a murit acum cîteva zile, singurul lor sprijin ce-l avea fi, tatăl lor. Nu mai a fi sărmanii decît un frate mai mare și care le-ar putea fi protector, dar acesta este departe de el. Ia Bazargic. Sergentul Ion Rădulescu din compania 5-a a regimentului 40 Călugăreni, face parte din clasa anului 1913 și este menținut încă sub drapel. Micii orfani, cari au pierdut de mult pe mama lor, iar acum și pe tatăl lor, roagă pe d. ministru de război și să dea drumul fratelui lor, pentru ca să aibă și el un sprijin. Credem că glasul nenorociților orfani nu va răsuna în zadar. HTWl Tript M Fabrică ds Hss nr 99 seut JLJIL/Soc. Anon -București M Câteva Instalațiuni principale de oazane de aburi executata In țară: Fabrice de zahăr Mărășești, sistem Tischbein . . . 8 220 m. p I Societatea Forestieri Goetzi Buteni................................. . 1400 m w Centrala electrică București w Babeortz % Wilcoz «... 120 , , Fabrica de zahăr „Chiuia*, 9 Tist hbeni . . . „ .•».*, 1250 * 90 Caile Ferate Române, * Babcock ft Wilces . . » » 1300 , , j Societatea Forestieră ,Union* 9 9 800 n B m Pulberăria Dudești. ® * • » ® ® 600 , , Ü Sociitatea Forestieră I Tișitza* m Baterii. . e . 600 „ m Societatea Forestieră w Corp«ț* 9 Baterii. . . » . . 0 . J 500 9 m Societatea Petroliferă Brega“ 9 Tischbein 500 w Industria Textilă, Buhuși, m Tischbein . ..v. .^4 » J 500 9 9 Moara cu abur» Olmazu, 1 m Tischbein . .. . . 8 . J 500 „ B Eichler, Piatra, cheretea, 9 Bibcock. .1* «* . 9 J 550 „ „ Fabrica de bere Czell, 9 Bibcock. • É*.f » «| 300 A . Moară cu aburi Assan. „ Tischbein i* * . J 490 „ v Riedinger pentru abatorul Comunal București . . . » « • J 160 „ 9 Fabrica de ciment Canacuzino 9 Babcock. I» ",i . • "« I. 160 n „ 2. N. Chrisoveioni „ Bibcock. . . 300 , 9 Astra Română 9 Cornwall. . . . . » . . ^ .* 3>099 Agenția Franco Română 9 Cornwall. I . . . . e 500 „ 1 Fabrica de Celuosâ Brâila 9 Tischbeio . . . . . * J 5009 „ Gromolle pentru Spitalul Co țfi 9 Babcock. «...».«« 341 , 9 Cromolle pentru Spit. Colentinat Babcock.^» 240 „ w Fabrica de zahăr Roman, Reconstrucții. . 1000 m B etc. etc. etc. Războiul HMH Luptele contiuă in Polonia Viena, 6 Decembrie. — Comunicatul oficial din 6 Decembrie, la amiază, zice: Forțele noastre cari au înaintat pină dincolo de linia Krosno-Zacliczyn, au intîlnit din nou o rezistentă puternică și pe Dunaiel inferior. Lupte violente sunt in curs; ariergardele rusești, cari au făcut o opunere crincenă pe malul apusean al riului Dunaiei, au fost aproape complect gonite. In Polonia de sud, ciocniri au avut loc in timpul urmărirei dușmanului, care a fost bătut pretutindeni fără nici o excepție. Cavaleria noastră a intrat ataltăeri seară la Jedrzezkow (Andrejew) ajungind pină la apele Mda ; mai sus, trupele aliate au trecut riul Pitica. In Carpati, nimic de semnalat, afară de mici ciocniri favorabile nouă. Trupele noastre, eșite din cetatea Przemysl, după ce au ajuns la scopul dorit, s’au înapoiat in fortăreață, nefiind urmărite de dușman. S'a capturat mai multe sute de prizonieri ruși. (K. K. T. Korr. Bureau) * — Petrograd, 6 Dec. — Orele II și HO. — Statul major al generalisimului comunică urmatoarele : Pe malul drept al lo intiției, nici o schimbare, încercarea dușmanului de a trece pe malul drept al Vistulei lingă Dobrin a fost respinsă de focul artileriei noastre și silit să cearnexe in grabă insula Vistula pe care o ocupa. Am capturat pontoanele dușmanului. Luptele de pe malurile riului Visura încep să se dezvolte , am respins mai multe atacuri germane. In celelalte regiuni de pe malul sting al Vistulei, nu au fost decit ciocniri între părțile înaintate. In Galiția de apus, pe malul sting al riului Dunaiei, în noaptea de la 4 la 5 Dec., am capturat pină la o mie de prizonieri aparținînd diviziei germane, care a mai luptat in această regiune. O parte foarte însemnată din sfot~oana de la Proemysl a încercat să iasă in direcția Direxa ; trupele noastre luptă adi în condițiuni favorabile. 0 excurs, tine CIMPINA, 6 Decembrie. — Vre’o 25 elevi ai școalei evanghelice din București au făcut ori, invitat fiind de către d-nui Müller directorul -socielăter „Steaua Română“ o interesantă excursiune sub conducerea profesorilor dr. Frankfurt și Roeseer. Cu șase trăsuri car! așteptat la oră au fost duși in oraș. Mulumită d-rumul Müller elevii a putut vizita cîteva sonde precum și celelalte instalatiuni ale societatei „Steaua“ d-nul inginer Moisescu care a dat explicatiunile necesare și a condus a arătat pină unde mașina înlocuește munca omenească. La ora 1 s’a luat o copioasă masă la care s'a servit, în loc de păcură sau benzină, un vin bun. După masă s’a vizita rafinăria și la rafinăria sub conducerea unui domn chimist care fi explicat prin cile transformațiuni rece (ițeiul 08 să ajungă petrolul pe care îl întrebuințăm La orele cinci elevii au vizitat j*’a mai nare uzină electrică din Romînia și mume uzinele „Lahmayer" iar la șase ani băut ceaiul la d-ntul Müller acasă. Elevii școalei evanghelice au părăsit seara Cîmpina. — V. Din Ploești ?catn?Cinema«loderr Unul din frumoasele filme ai râie! Eclair din Paris este drama O hhi! Dracului, care se reprezintă numai azi la Modern. Victoria germana tepslmta de rsi și Petrograd. 6 Dec. — Pe cîmî comunicatele generalisimului rus dau date cit se poate de exacte despre acțiunile« chiar cele de puțină însemnătate» reflectind cît se poate de fidel mersul operațiunilor războiului, lucru recunoscut în toate țările neutrale, comunicatele germane, din contra, iau cu totul o altă înfățișare , de pildă ultima descriere germană, care anunța că rușii ar fi fost complect înfrânți pe întregul front, pierzînd astfel campania pe care germanii ar fi cîștigat-o in mod strălucit. Acest comunicat victorios nici nu menționează cel mai mic amănunt strategic sau militar, nu semnalează nici un nume geografic, nu arată numărul prizonierilor nici al trofeelor pe cari le fac de obiceiucei biruitori, mărginindu-se la afirmația vagă a triumfului german. Scopul urmărit astfel e prea evident și e de prisos a atrage atenția opiniunii publice europene, care are la dispoziție alți informatori mai scrupuloși și mai credincioși. (Westnite.) COASTELE TURCEȘTI BOMBARDATE de enGLEZI la Petrograd, 6 Dec.— Plaengleză a bombardat țărmurile golfului Saros, distrugind cazărmile și intăririle otomane. Donația Papei pentru orfanii celor citați in luptă Viena. 8 Decembrie. — După o știre a ziarului „Vita" din Roma, Papa a donat 100.000 franci pentru orfanii soldaților austro-ungari, căzuți pe cimpul de luptă. A APARUT O Săptămână Războlnici Manifestații la Paris pentru Roman „Epoca** primește următoarele: Paris. — Deja corespondent particuar. De cîteva zile asistăm aci la călduroase manifestațiuni pentru Romînia, sub impresiunea declarațiunilor din intervievurile d-lor N. Filipescu și Take Ionescu, precum și a protestare! profesorilor universitari romini contra apelului intelectualilor germani, — toată presa și oamenii politici, se ocupă în modul cel mai elogios de noi și nu încetează a vorbi de atitudinea Rominiei exprimînd cea mai profundă satisfacțiune. Asează o manifestație grandioasă pentru România a avut loc cu prilejul conferinței df-lui Leur- Sayet, de la Academia Franceză. acordul românobulgar premitu: Sofia. 6 Decembrie. — Ziarul „Ittir** află din sursă competentă, că doritul acord al guvernului nostru cu trominia, a fost comunicat de ziare înainte de a se înfăptui. Adevărul este că guvernul luptă din toate puterile pentru o înțelegere cu Itomium, dar este sigur acum, că sforțările sale erau fial rezultatele așteptate. In ultimul timp oamenii poliției romini au fost intr’adevăr, mai amabili, dar au pus multe condiții, cari nu pot da loc la speranțe. De aceea, este prematur să se creadă in acordul acesta. — Tan. * Sofia, 6 Decembrie.—In aceeași chestiune „Dnevnik“ scrie următoarele : Știrea untui acord cu Rominia a fost primită in toate păturile sociale ca o ușurare, pentru că ne asigura pacea, intr’un moment în care primejdia ni se părea de neînlăturat. Astă seară, d. Derussy va aduce răspunsul guvernului său, așteptat cu atita nerăbdare în Bulgaria. Tan. üodeartond Austro-uogarín Bocco na BURDUJENI. 6 Decembrie.El a sosit la Bistrita cu un tren spl dal, moștenitorul Austro-Ungarii Kwl Franz Josef, fiind insoit de generalul Conrad von Hoetzendorf seful statului major și 20 ofițeri. La gura Bistrița a fost aștepta de contele Meran, guvernatorul Bucovinei, de autoritățile din Vata Dornei și de un numeros public de împrejurimi. De la Bistrița avef ducele și însoțitorii au plecat opt automobile spre Câmputung, apoi au vizitat munții Bucovinei,rașele Seletin și Siret, unde i s’a fcut o frumoasă primire. Pretutindeni au fost arborate drapelele Bucovinei. ■ Se așteaptă la Suceava în fiecar moment sosirea moștenitorului. Scopul vizitei nu se cunoaște. Benno .......... TOtftW. = Cereți No. 6 din ===== „Săptămina == =r Războiului" — Mare revistă ilustrată in culori — 10 uk.a LiBEU»La*UL 12 PAGINI In BAdi tJUIUPLARwL Sinucidere sau războiu — O telegramă a d-lui Cike lonescu Marele ziar parizian ..Le Matin**, de la I1 Decmbrie, publică sub titlul de mai sus următoarele : Am cerut d-lui Tace Ionescu de a rroila pentru cititorii lui ,Le Matin" modul t10 de a vedea asupra atitudinei pe care trebue s'o aibă Iominia In conflictul actual. Iaid responsul te primim de la eminentul bărbat de stat roman ZIARULUI „LE MATIN’” PARIS București. • Dm.—Războiul actual nu rate la oricare alt război t, ci cel mai mare conflict care sa produs In istorie dela năvălirea barbarilor In contra lumei greco-romane Victoria Germanică ar îl pentru un secol nu numai triumful germanismului netolerant și fără de milă pentru celelalte rase dar, și triumful despotismului politic și al înghițirea statelor celor mici in imperiul german supt o formă sau alta. Intr’o asemenea criză orice popor care rămân în afară de luptă, făptuite mai Inuli o sinucidere morală și apoi o sinucidere politică și economică. Națiunea romini, prin origina sa latină, iar prin cultura sa pe care a supt o din Franța democratică și liberală, nu poate să comită o asemenea crimă Ea are, în afară de aceasta, rațiuni propii pentru ca să nu rămSe în afară de frământarea mondială. România actuală este prea mică pentru a ajunge la o mare dezvoltare culturală și economică. Dacă națiunea română s’ar găsi cuprinsă întreagă in limitele regatului, ar trebui să ne resemnăm o soartă mediocră, dar nu este așa, căci in regiunile Banatului, Transilvaniei și Bucovinei, care sunt In imediată vecinătate a regatului, se află un mare ținut, cu limite bine determinate, care este locuit de aproape 4 milioane de români mestecați cu cel mult un milion și jumătate de populationi străine de alte rase, ca : unguri, nemți, saxoni, cari sunt risipiți în masa populațio nel romina Cu aceste teritorii Robrima ar forma un stat de peste 13 milioane locuitori dintre cari mai mult ca 11 milioane romini. Ea ar putea atunci să îndeplinească misiunea civilizatoare de națiune latină in Orient.. Toți Hominii afi fost crescuți la această idee, dar toți o credeau irealizabilă pentru mai multe generațiuni. Războiul actual, unde vedem, faricita alianță Intre națiunile liberale din Occident și Rusia plină «1n viitor, constituie oca nu neabsoluți unică pentru România de a realiza acest program, fără a pune in paricol independența și mici libertăți« le sale Cum lați «și gândem la acalași mod, afară de rare și triste *i**p țiunt, sunt sigur că Idea anei IstiMI In acțiune contra Austral va titi» la In cela din urmă. Asupra aostei idei țara este •&nsolut unanimă Mult mai importanta Inst de efß acțiunea romlnă care se va desf*șa»> la or!și ce ar surveni, este tare!«» gerea balcanică Convincțiunea mai profundă este că, înainte de orice, Tripla Înțelegere trebue să obție «la la Serbia concesiuni mulțumitoare in Macedonia pentru ca să se aduc» Bulgaria alături de Tripla lulele» gere. O Înțelegere sârbo-bulgari este absolut necesară; altfel Statele balcanice se paralizează unele pe alteia» In loc de a aduce Triplei înțelegeri un concurs unanim și prețios. Aici, de asemenea, alianța Bulgariei cu Tripla Înțelegere ar grăbi deriziunea guvernului român Intr’unul chip incalculabil. Conjur Statele balcanice a nu ea opri la o politica meschină și locală, ci de a se pătrunde de măreția ceasului actual. Astfel nenorocire pen« Ini toți. TAKE IONESCO i Sent mentele Austriei față de Italia Cum s’a purtat Austria In urma refuzului Italiei de a o ajuta intr’o acțiune războinica imotiva Serbiei După cele destrălufte de d. Giotti, cîțiva oameni politici și ziariști și-aui luat sarcina să cerceteze In perioada August 1913 («rocasta este data la care Italia respingeatentiva austriacă de a-i «Aștiga solidaritatea in agresiunea împotriva Serbiei) urmele refuzului opus de Italia. Iată interpretarea, destul de «»•iioasă, pe care o dat evenimentelor L’Idea Nazionale: „Destăinuirile d-IUT Giolitti, permită se reconstruiască în întregime evenimentele diplomatice din August 1913. La 6 August au fost semnate la București, preliminariile acelei păci balcanice, care a făcut definitive cuceririle sâăbești [te care s’a alarmat Austria. Rusia a cerut revizuirea tratatului voind să dea bulgarilor Kavala. Aistria cere e și ea revizuirea pentru a face să se ia sârbilor Istip și Koreans și întrebă deodată guvernul talian dacă ar ajuta o în cazul unui război și împotriva sârbilor. Italia a refuzat, continuând să rămăie diplomaticește, moralicește și militareșt e, repregatită,ocupindu-se de apropiatele alegeri generale, ca și când nici o primejdie nu s ar fi arătat la orizont. Sar putea susține că propunerile războinice ale Austriei, se referiau atunci numai la încercarea ei de a face să se revizuiască împotriva Serbiei, tratatul din București, și că apoi, după ce a renunțat la revizuire, orice pericol de război putea fi socotit împrăștiat, dar Austria nu se putea gândi serios la un război și mare pentru revizuirea tratatului : 1) pentru că Rusia voia deasemeni revizuirea în folosul Bulgariei și 2) pentru că Germania declarase încă de la început că nu vrea revizuirea. Evident că se făcea planul pentru a se pune în aplicare intr'un viitor propiat. In aceiaș zi, Rusia anunța că a luat măsuri pentru ca o eventială mobilizare să se facă mai repede. La 8 August, ziarele vieneze amilitase o mărire a contingentului austriac 1914, cu 40 mii de oameni Austria începu săși organizeze armata slăbită de mobilizări din iarna lui 1913 și nu putea deci să voiască războiul imediat, ci războiul cu scurtă scadență. Așa că, chiar după ratificarea tratatului de Bucuești, socoteala el cu Șerbia, răindea pentru ea In picioare și planurile >1 erau neschimbate. In acelaș timp Austria se gîndia să acționeze împotriva refuzului Itd?I. Se gîndia probabil cum să sperie talia cu vreo lovitură care s'o facă e aceasta mai docilă față de aliata I. La 16 August, șapte zile după legrama lui Giolitti, principele Hoenlohe semna cele patru «»ecrete împotriva italienilor din regat. Totuși, acestea n'au emanat deodată, pentruä în acelaș timp generalul Caneva o ducea la Viena pentru a întări ve*iia și neschimbătoarea prietenie a falsei feță de aliata ei. La 18 August generalul Caneva lista împreună cu colegul sosi Krobain, ministrul de război austriac, a maturrarea unui bust al lui Janz Josef la Academia militară din Koedling. La 20 August generalul Caneva se întorcea in Italia ,și la 21 rincipese de Hohenlohe trimetea recretele avocatului Valerio, primații Triestului In zilele următoare ■arele oficiale, oficioase, safi numai prmite de Venezio Giulio, făcea,ü o ________________________________ triva italienilor și a Italiei. Poliția a organizat, a condus și protejat, manifestațiile slave împotriva consulului italian din Triest. în cîteva zile s'a fi desvăluit astfel, sentimentele pe care Austria le nutria față de Italia și intențiile ei războinice temțâ de Serbia. Știri artistice Sala Circului Sidolf, Trupa isra*ilită Kantier cu concursul soților. Al Segalescu după cererea generală, va da astăzi două reprezentațiuni ln Matineu Sei Ehrlich și seara Boțal 0 acuzare germani contra femeilor belgiene, deamintitâ de insași presa german A E în abmitîrea tuturor luat modul prin caire, la începutul războiullui, germanii au râspindit prin tetegrame, ziare, reviste și broșuri, teme rara acuzare contra belgienilor și mai cu seamă contra femeilor belgiene, ca sem ochii soklațin gersmani răniți. Acuzare cu tutu] veto» temeiată. Achm vine un ziar german „KDD» nische Volkstzeitung“ să desmind această monstruoasă acuzare. latA ©e scrie: „Cu toate asigurările repetate *1« prese! noastre la zvonurile despre ochi! scoși răniților germani pe cimpul de luptă sânt simple fabule, eceete invențiuni fantastice tot mai »ra# colportate prin Germania". Ziarul povestește apoi im&tons Boar : „Intr’un mare restaurant »I mai oraș din apropierea Aquisgranel un soldat a povestit că a fost internat in spitalul militar din Aquisgraiia, unde a văzut o sală mare, întunecată de toi, cu pereții îmbrăcați in negru, in care se aflaf 28 soldați germani cu ochii scoși. Un dorm care a fost martorul povestire!i oldatului, a plecat I« Aquisgrana și a cerut să vorbească d-rul Vullers, comandantul spitalului. A vizitat apoi cu acesta toate sălile spitalului, săli curate și bine iluminate, fără sfe dea de sala obscură. Când s’a interesat unde e sala în care se află cei cărora li s-au scos ochii In Belgia, toți din jurul lui au izbucnit in rot. După vizita d-rul Vullers a adăugat: „Dacă vrei poți da publicității declarația mea că până acum nu mi-a fost adus încă nici un soldat cu ochii scoși". Ziarul adaugă: j ar fi timpul ca autoritățile să ieie măsuri contra acelora cari răspândesc astfel de știri false, pentru a excita populația". Atitudinea ziarului Rcinische Vitakszeitung e foarte frumoasă. Dar ar fi trebuit să adaoge ei principal* vină o are presa germană, care la începutul războiului a răspândit astfel de știri, fără să controleze veracitatea lor. Ca multe din barbariile comise In Belgia se ctitoresc in bună parte și campaniei calomnioase a presei germane, pare acuza în afară de orice îndoială.