Adevěrul, iunie 1915 (Anul 28, nr. 10136-10164)

1915-06-11 / nr. 10146

rioi­u lame 1915 SOCIETATEA MARILOR STABILIMENTE BIN BUŞTENI R II BIPVUMI LA IO IUNIE a. c. 19 m la illS® mmM H se va deschide sub „Direct­unea D-lui S­MS B CUI A. HEITZ Marele Hotel al Bailor PALACE din BUŞTENI Una sută camere elegant mobilate, putînd fi încălzite şi avînd fiecare cîte un balcon. Vedere splendidă asupra vâei Prahovei şi a Munţilor Bucegi. Ascensor lumină electrică sală de­ dans, salon de lectură. Confort moder. HESTAURANT de primul rang, pe terasă şi în salon, cu pensiunea şi â la carte. Bucătărie franceză şi română ’OCT CAZINOU, JOCURI Şl DISTRACŢIUNI *«■ Ca la toate staţiunile balonare din străin­i fia­te. Orchestră cinematograf, teatru, tenis, skating etc. Institutul de Hidroterapie, Electroterapie, Băile minerale sărate precum şi CURA DE APĂ MINERALA DE BAUT vor fi sub direcţiunea d-lui Dr .Y. Yineşî, şef de Clinică la Facultatea de medicină din Bucureşti.­­ PROFESOR DR. MARINESCU va da concursul său, făcând consultaţiuni în timpul sezonului. Pentru ori­ce informatizat şi reţineri de camere a se adresa D-lui A. HEITZ, Café Royal Bucureşti mizeriile ce le îndură şi cum toată nădejdea le este în „ţară“ —* iar „tttra“ a uitat de ei. A trebuit să Ie făgăduesc că po­rumbul promis protopopului lor, va sosi în curînd — şi azi a trecut încă o luna, dar porumbul tot nu le-a sosit. S’au luat însă zilele acestea dispozitiunî de ministrul lucrărilor publice şi în curînd în sîirşit o să aibă şi eî nenorociţii parte de po­rumbul din­­„ţară“, pentru care sînt aşa de mult ahtiaţi­ şi care o să le vie cu jumătate din preţul Ce plă­tesc acum pentru porumb ‘stricat, căci cu toată taxa ia aur de­ export şi diferite cheltuelî de transport, etc. abia o să le vie la vre-o 30—33 bani kilogramul de porumb. Numai cine vede şi cunoaşte mi­zeria acelor nenorociţi, ştie ce preţ are un codru de mălanii! Prof. Virgiliu Popes­cu Alegeri parlamentare in China - Mu­nchen, 10 Iunie. — „Neue Zür­cher Zeitung" află că comisiunea în­sărcinată, cu formarea proectului de lege electorală și-a terminat lucrările și la­ 1 August vor putea fi începute a­­legerile, caii,se vor termina pe la 9 Septembrie. Acestea vor fi primele alegeri­ în China. Turbur­ările din Moscova BERLIN, 10 Iunie.—La Moscova de­vastării« continuă. Castelul baronu­lui* Kurops, fabricantul de postav, a fost, incendiat şi devastat- Fabricile nu lucrează, muncitorii declarînd greva. Manifestaţiile s’au­ întins peste întreaga gubernie din Moscova, aşa la Pascinov şi Doretz au fost chiar­­ ciocniri cu armata şi jandarmeria. Şeful poliţiei s’a văzut nevoit a A­­dresa un manifest către populaţie, a­­nunţînd că fabricile supuşilor stră­ini se află, sub controlul statului, şi că supuşii statelor duşmane nu pri­mesc nici o copeică pentru fabricaţia ea se face în fabricele lor. Roagă po­pulaţia să fie liniştită şi să nu se mai dedea la devastări de fabrici ate­liere, căci de acestea statul are ne­­voe. , Pină, acum manifestanţii au­ dat foc la 60 de case germana şi au­ de­vastat 207. Devastările au ţinut două zi­le şi poliţia a fost neputincioasă faţă de mulţime. In urma devastărilor au fost răniţi 116 germani, 489 străini şi 90 ruşi. Pagubele se zice că se urcă la 38 jumătate milioane ruble. * Miercurea trecută din cauza mani­festaţiilor ziarele din Moscova nu au putut apare. Pentru a putea curma această stare de lucruri, contele Mu­­raviev, guvernatorul Moscovei, a in­terzis circulaţia, pe străzi, dela 10 noaptea pină la, 5 dimineaţa. Cine va cSSca această ordonanţă, va­ fi închis pe 3 luni, şi amendat cu 3000 ruble. * Din Kopenhaga, se mai află că, zia­­rele ruseşti nu atribue manifitaţi­­unilor un caracter revoluţionar ci pa­triotic­, şi consideri aceste devastări drept răspuns la unele cruzimi de ale germanilor. Expozijia pictorului Marinescu-Vilsan In localul ■ „Tinerim­ei artistice" continuă a mai sta deschisă pentru cîteva zile frumoasa expoziţie a ar­tistului Marinescu-Vilsan. Acest talentat pictor expune un mare,­număr de pinze dintre care două, cu subiect ţărănesc admira­bil redat care ar merita, să figu­reze Intr’o pinacotecă a statului. Cită duioşie etaia pînza. Mama şi cit de plastică e aceia intitulată Se­cerişul. D. Vilsan e in adevăr pictorul măicst’ni al văilor şi vilcelelor noas­tre şi peisagii!«' sale au o atmosferă ram rar se tntîlneşte în multe ta­blouri. Pe lingă expoziţia sa de pic­tură, artistul Mari­nescu-Vîlsan ex­pune­ţi o întreagă colecţie de vase româneşti lucrate minunat de artis­tic. îndemnăm pe publicul nostru, iu­bitor de artă să viziteze cit mai cu­rînd, această expoziţie aşa de inte­resantă. — FuL 2 MOTOARE — HORNSBY -Se află de vânzare la Tipografia „Speranţa“ Str. Patraşcu-Vodă 3 . Un motor de 22 cai putere; şi » r» ' »* »­­, dinamo, tablouri, ţeve, sârme, etc. — Toate în activitate. — Ambele motoare cu benzină DOCTOR vuviv» im D. Mer Boale de ochi şi urechi Consult, 11—â a. m. şi 4—8 p. «n. S»T. DOAMNEI No 27 _ BUCURESTI — 4» ·»~*»■♦ «■»• » «►♦«■»»«■Mi { i Sosit in transport non ie j i Motoare si­­ f ' Locomobile j i de benzină, ţiţei şi pentru alte j i combustibi e j de la renumita fabrică j ~ Hornsby - Stockport 5 I *de toate mărimile, înr­izabiîe ime- j 1 diatdin depozitul Reprezentanta­­! În general pentru România ! Jacques Sold­­ — Str. Doamnei 21- 23 — I - zilnic — Constanţa-Techirghiol Singurele curse regulate de Pasageri 3 Automobile-Om­­nibuse. Antrepriza Poştală H. COSTE­A & OREZE­ANU Telefon No­ .77/111__ DrUscatu — Specializat la Berlin şi Paris — — GENITO-URINARE — Boale lumești de piele și sifilis Analisa Sângelui — Injecții cu 60S non. — S’A MUTAT Str. Otetfileșanu 5, Etaj I Pe lângă Teatru.— In dosul Terasei.— — Prin strada Sărindar — ConsuVahuii 3—6. — Téléiert 10­72 Basils Sepeanu — Avocat — Bulevardul Elisabeta 58 Consultaţii 8Va—10 luni. 6—8p.m . APAftUT Săptămina Războiului Pălării, Bluze, Umbrele, Capoate modele noi, ultimele creaţiimi din PARIS găsiţi tntr’un frumos — asortiment la MAGAZINUL — , W WÎlîMWi BUCURESTI iM­JBjVrJJNI JCj CALEA VICTORIEI 60 99 fine in coaille (baga) sidef argint, doable, celuloid ultimele noutăţi se suscea specialist in Serviciul telegrafiei fără fir comunicat" german Nanen, 10 Iunie. — Marele cartier general anunţă : Pe malul apusan al canalului, spre nord-vest de Dixmude, atacurile vrăjmaşului asupra trei ferme ocu­pate «ie­nei,­ au fost respinse. In sus de Arras au avut loc erî lupte de ar­tilerie. Un atac de infanterie francez la Labyrinth, in jos de Neuville a fost respins pe la miezul nopţei. Ia Champagne, la apus de Perthes, ser­­vindu-ne cu succes de mine, am îm­pins Înainte poziţiunile noastre. Pe Înălţimile Mensei au dăinuit şi peste zi luptele corp la corp, sub greul foc de artilerie. Azi, dimineaţă pe la 3 pornit in căniră atac, curăţiau tranşeele noastre aproape complect, de duşmanul care pătrunsese. Am făcut 130 prizonieri. O uşoară înain­tare a vrăjmaşului la Marcheviile a fost lesne respinsă. Spre răsărit de Luneville s-au desfăşurat la Veintry noi lupte de ante-posturi. In Vosgi, am mutat poziţiunile noastre, con­form planului, pe malul răsăritean al Fechtei. La Hilsenfirst duşmanul, rennoind atacurile, a suferit iarăşi mari pierderi. Aviatorii noştri au a­­runca bombe asupra localităţei Cour­­celles, spre apus, de Reims. Arunca­rea de bombe de către duşman asu­pra localităţilor Bruges şi Ostanda,­u­ pricinuit pagube u militare. Pe tea­trul de razboiu răsăritean situaţia neschimbată. TEATRUL DE RAZBOIU SUD ORIENTAl Continuă luptele dela nord şi vest de Lemberg. Spre apus de Zelkiew ruşii au fost siliţi să se retragă astâ­­noapte din poziţiuniie lor. Trupele germane şi corpul de armată austro­­ungar, care luptă împreună dela 12 iunie, dela începutul recentei ofensi­ve din ţinutul Priemysl şi Jareslau, au făcut prizonieri 237 ofiţeri şi 58.100 soldaţi; au luat pradă 9 tunuri şi 136 de mitraliere. Comandamentul suprem al armatei * Viena, 9 Iunie. — Oficial se anun­ţă : armata noastră a doua, după o crâncenă luptă, a cucerit Lemberg. * La 28 (6) unul din submarinele noastre a atacat cam la 100 de mile de Firth of ferth un crucișător cui­rasa­ englez, probabil din clasa Mi­notaur. N­u se știe efectul atkerului, nu s a mai putut observa nimic. * 1 Paris. — In „Guarre“ se scrie că din 4000 soldați voluntari din legiunea slavilor, s'au Întors din luptele de la nord de Arras, numai 900. Gustave Serve protestează tot în acel ziar, contra atacului cu aeroplanele asu­pra oraşului Karlsruhe, care e un o­­raş deschis. Au căzut o mulţime de victime nevinovate. Viena. — „Fremdenblatt" la inter­vievat pe Bjernsona. ea.ro a istorisit observaţiunile sale din Belgia şi Prusia răsăriteană. In Belgia, bună­oară, se «distruge cite o casă, elin ca­re s'au tras gloanţe­­le către belgie­ni, dar, aşa uitindu-te, vezi la dreap­ta şi la st­înga, case, ogoare,­­gospo­dării neatinse. Aceasta e purtarea, prusiana. In schimb, în Prusia de ră­sărit, sînt distanţe întregi pustiite. Grozăviile săvîrşite acolo întrec orice descriere. Nu înţelege cum anual afir­mă popoarele, că luptă pentru liber­tate şi drept, cind sînt aliate cu ru­şii „Rigadia mobilizat in noaptea nunţei“ la cinema­„Clasic“. D. Eugen­iu Gavrilescu, licenţiat în drept, a­­fos­t nun­it şef de birou în cancelaria, prefecture­ de Vaslui, în locul d-lui Vasi­les Şerbăniescu, tre­cut în altă funcţie.­­ „Cavaleria Rusticană“ şi „Pa­gliacci“ se cîntă, astă-seara pentru prima oară cu Szczawinski, Ro­drigo, Costescu şi Băjenaru la Blan­duzia. , Toţi bunii romînî şi cleviî maestru­lui Filiareanu, cari­­au luat parte la­ şedinţa corală ţinută Marţi 9 curent în şcoala „V. Alexandri1*, sint rugaţi să vină, neapărat la penultima refie­tiţie ce va avea loc. Vineri 12 cor... in­tre orele d jnm. -8 jum. seara. In lo­calul făgete,nîtura­le din str. Fîntinei No. 1 R’diţ, cu calea Victoriei. Aci, cu toţi d-nii studenţi aderenţi, precum şi c cu fraţii ardeleni,­se vor studia corurile­­patriotice ce se vor m­nta la marele meeting naţional de Duminică 4 cor. Vor fi bine veniţi şi primiţi, toţi­­d-nii membri corişti pro­f­estosiaşti, di­letanţi, precum şi elevii din cursul superior al liceelor din­­Capitală. Grozăviile războiului la cinema­­„Clasic“ în Bulevard. D. I. Davidescu a fost confirmat în postul de ajutor de primar al oraşu­lui Panciu. Dacă n’ai delicioasele vinuri de „La Dealul Zorilor“ nici nu se poa­te închipui o petrecere veselă. * Tînn­îl, cart în urma­ apelului lan­sat de ziarele „Adevărul". ..Diminea­ţa" şi „7 ’mt­erstd*", eroii chemaţi pen­tru organizarea ninei roţ, sunt rugaţi să­ ţină toţi astă-seara, (Allerenrî 10), la orele 7 precis, la sediul. ,,Ligeî Cvituraîn.“ (str. FlvHnet A p. 1. colţ cu­­ iclerici), ra. sub conducerea maestrului Filore­anu, să­ facă proba cintecelor patriotice, pe care le vor cîntă la. viorele meeting naţional de Duminecă. 1­­ Iunie cor. D-nii studenţi sint rjugaţi. să, mi lip­sească l , Pălărîl ultimele modele pariziene,­ în superbe variaţhunl şi lotuşi rut prrţuril moderate, au­ sosit la Fraţii, Hasan 5i Lipscani, Craiova Ut Uni­­rcl~---—« In popor, există astăzi o părere, gre­şită, în privinţa întrebaintărel apel ca. mijloc de. tratament extern în bon­lele nervoase. Se crede prea mult că duşurile ral mează pe vervoşî._ Adevărul e­hisă, că in'privinţ­a întreibuinţărel apel pen­tru. boalele nervoase, şi. cere. o măsu­ră pe care nu. o ştiă derit, speciali­ştii,: Ori e de mare însemnătate, ca această chestie să. fie. cunoscută de toată, lumea şi de d. dr. Em. Pidian, fost intern al spitalelor Eforiei, fost azi start al clinicei, neurologice, din Paris şi­ asistent al facultăţii de me­dicină din Bucureşti şi a luat­ sar­cina­ s‘o popularizeze prin articolul : „Hidroterapia şi boale­le nervoase** pe, care, cititorii îl vor găsi, în interesan­ta, revistă medicală „Higiena". Un dormitor complect de bronz pentru d­ouă persoane, spe­cial lucrat de cunoscuta fab­ric­a de mobile de, bronz. M. Gutman, strada Sf. Apostoli 72 (Telefon 36/1), se oferă gratuit a­­bonaţilor ziarelor „Dimineaţa“ şi „Adeverul“, în afară de alte nu­meroase premii şi de Lei 20.000 în numerar . 1 . Sinuciderea din parcul Carol Azi dimineaţă, pe la­ orele 11, în par­cul Carol, şi dreptul intrărei principa­la la Arenele. Romane, un vinăr Theo­dorescu, student, ca domiciliul în str. Labirint 167 s’a sinucis trăgîn­­du-şi un­ glonb­ de revolver in inimă. Nu se cunoaşte cauza tare Ta în­demnat la acest disperat act. S'a găsit înt­r*un caet cared avea supra lui, cîteva rlnduri indiscrifra­­bile asupra cauzei sinucidere!. Adunarea generala a soo. „Principesa Maria1’ Societatea de binefacere Princi­pesa Maria" şi-a ţinut ieri după a­­nviazi, la orele 2 luni­, la Palatul re­gal, adunarea generală anuală, sub preşedinţia reginei Maria. S’a dat cuvîntul d-nei Ana D. Fur­nică, secretara societăţii, care a rostit următoarea cuvîntare: • Majestate, Societatea de bine­facere a, ,princi­pesa Maria“ a luat cu adinei durere parte la nemărginitul doliu al fami­liei regale şi al ţării cu ocazia morţii iubitului nostru rege Carol I, depu­­nind din partea societăţii o frumoa­să coroană de lauri şi brad şi păs­­trînd, neştearsă amintirea marilor lui fapte. In urmă a citit darea de seamă, din care reiese că societatea îşi ur­mează cu stăruinţă lucrarea binefă­cătoare, cu toate împrejurările grele prin cari trecem. • Brad de faţă,d-nele : Ecaterina, P. Olă­nescu, preşedinta societăţei, Maria­ N. Predescu, Maria J. Glogoveanu, Paula, Toussaint, Ele­na Moşoiu, Mimy Apostol­escu, Cons­tanţa Jianu, Elisabeta G. Lăzărea­­nu, Maria G. Căciulescu, Anna Ne­­greanu, Ana I­. Furnică, secretara so­­cietăţii, Maria I. Alexandrescu, Ele­na Mavrodi, Irina Procopiu, Elena dr. Severeanu, Elena N. Alexandres­­chi, Sevastia Davidescu, Maria Soare, Aristia C. Disescu, Aglaia dr. Istrati, Jeanetta Ulvineanu, Eliza Orghidan, Elena C. Stoicescu, Eugenia Solcăne,­in cu, Emilia Al. Zissu, Catherine N. Butculescu, Ecaterina dr. Vintilescu, Elena Bediţean­u, A. Martinescu, Pia G. Bediţeanu, d-ra. Elena D. Furnică, d-ra D­idi­na., D­­­rzearm , d-na M. Marti­nescu, Maria Athanasovici, Elena co­lonel Ciovica, d. George D. Anghelo­­vici, d-fia Elena Martin. Ştiri artistice La Palatul Ateneului va­ avea loc Sâmbătă 20 Iunie cor, orele 9 seara un Concert dat de d-ra Maria N. Pre­torian, soprană dramatică,­ cu con­cursul domnilor Achile Sava, tenor dramatic, S. Jacob, bariton, și Th. Fuchs, pianist lotom­atiBol Romînii din armata austro-ungară cari s’au refugiat în ţară, ne trimit o scrisoare plină de deznădejde, ară­­tindu-ne că cu «toate repetatele lor cereri la ministerul de război şi de a­­ se regula şi lor situaţia militară, aci, la noi, in vederea unei eventuale mobilizări, totuşi nu s’a făcut nimic. Mulţi dintre aceşti dezertori s’au reîntors, disperaţi, în Ungaria, unde au fost cercetaţi de tot ce se petrece în Rominia. In B.­Vilcea, sunt vre-o 200 de de­zertori cari, după cum ne arată in scrisoare, isprăvind ca brumă de pa­rale au avut, au ajuns azi de nu mai au ce minca. „Vom spune­ şi altora cum­ am fost primiţi şi îngrijiţi de fraţii noştri“— încheie scrisoarea lor amară, neno­rociţii refugiaţi. A­l­hey, preşedintele­ Camerei o­­tomane, a sosit Luci­an Capitală, venind de la Berlin. Cu treimi de 1.10 d. a., a părăsit era Capitala, plecind la Constanti­­nopol. înainte de plecare, ‘Alil-bey a tă­cut dimineaţa, o vizită d-luî Bră­­tianu, cu care s’a întreţinut timp de aproape o oră. înmormântarea regretatului ingi­ner Virgil Pleşoianu, va avea loc Joia viitoare, 11 (21) iunie la orele­­ p. m., la cimitirul Mînăstirea Car­­nica, .. . Azi ultimele reprezentaţii ..Ispăşirea’­ a lui Emile Zola la Arena Amicii Orbilor, str. Academiei ■■­ri­d. ministru Em. Costinescu, în­soţit de d. Alexandridi, secretarul ge­neral al ministerului şi Gheorghiu, directorul gen. al vămilor a inspec­tat la antrepozite, vagoanele străine cari au încercat să treacă prin con­trabandă. Doctorul în medicină Abramovici Antăl sau Ancel, pr­ecum şi studen­tul în farmacie Moise Sârghii­., sunt r­ugaţi a-şi comunica de urgenţă adre­sa ministerului de războiului (direc­ţia 6-a sanitara), str. Ştirbey-Vodă, r MICA LISETA Este cea mai mică şi încînmtoare artistă, ce de pufin timp numai, ob­ţine mari succese pe pînza cinemato­grafică. Drăguţă, fierte şi cu un talent re­marcabil ca interpretează cu o natu­­raletă şi spontaneitate­ cele­ mai di­ficile roluri. In comedia­ Sentimentală „Inima Lisetei" ce se reprezintă acum la alături de drama omenească în culori „Fericire Zdrobită" și. ,,Jur­­nalu războiului" mica Liseta" este noi trecută. D. sublocotenent de rezervă Ioan Caligari, din regimentul 77 infante­rie, a fost reformat Ai­E VERBI. ■••DESCHIDEREA BAILOR*« 1 SX.ANIC ^---'- ■ l.l„.l|.||| I in mi ... Cea mai Frumoasă si Pitorească Localitate din Tară HOTELURI CONFORTABILE­­• APE MIRACULOASE L­A CASINO JOCURI DISTRACTII Ca si in cele mai mari orașe Balneare din , Străinătate CEA MAI PLĂCUTĂ VILEGIATURA Rivalizând cu cele mai renumite localităţi similare din Străinătate în toate privinţele LEtlBEiGJ CflZUT Dupa zece luni de stapînire ruseasca el cade din nou in mina austriacilor Ceeace s’a anunţat pină acum de repeţite ori în interval de­ citeva zile şi s’a dezminţit tot de atîtea ori: Căderea Lembergului, este astăzi un fapt într’adevăr îndepli­nit, şi confirmat în mod oficial. Lembergul a căzut. El a căzut, după cum anunţă telegrama oficia­lă, erî la amiază. Prin urmare au fost într’adevăr grăbite şi tenden­ţioase ştirile cari anunţaseră căde­rea lui ca fapt întimplat încă de Du­minică dimineaţă, iar era dimineaţă af­unţase că regele a primit o tele­gramă prin care i se anunţa faptul, care nu se produsese încă. Graba aceasta de a anunţa cu o zi mai curînd, o ştire pe care toată lumea o prevedea, un fapt care era de mult considerat de toată lumea ca inevitabil, graba aceasta se ex­plică numai prin marele interes al austro-germanilor de a impresiona, de a uimi lumea neutra, şi, dacă se poate, de­ a o zăpăci.­­ # Iată telegrama oficială care a­­nunţă acest fapt:­­ Viena, IO Iunie. — Ieri, la amiază, a doua noastră arma­ta a cu»­cerit Lembergul da­ţisi grele lapte. (Corr. Bureau-Comunicat prin legaţiunea austro-un­­gara). * Viena, 10 Iunie. — Din cartierul general galitian se anunţă : In luptele pentru cucerirea Lem­­­bergului au­ fost luate cu asalt întă­ririle de apărare dela sud-vestul o­­raşuluî, ridicate la vest de Dörn­feld. Toate trecerile apei Szczerek au fost cucerite de trupele aliate. , întăririle dela vest şi nord-vest de Lemberg au fost de asemenea cucerite de trupele noastre între cari s’au­ distins ai deosebire tru­pele de rezervă vieneze. In jurul înălţimei dela Kulikow au avut Ioc lupte extrem de crîn­­cene. Ruşii au opus aici o rezisten­ţă înverşunată. Toate contra-atacu­­rile lor au fost sîngeros respinse. Pierderile suferite de inamic sînt extrem da grele. După toate aceste lupte şi după succesele repurtate de noi pe în­treaga linie de apărare a Lember­gului armata noastră a 11-a a intrat triumfătoare în stăpînirea capitalei Gali­ției. Berlin, 16 Iunie.— Corespondentul de războia al ziarului ,.Lokal-Anzen­­ger'i din cartierul general galițian scrie următoarele cu privire la, lupte­le din ajunul căderei Lembergului. — După ce aviatorii austriaci şi germani stabiliseră că ruşii au con­struit întăriri puternice da apărare la 15 km. la vest de Lemberg, şi după ce coloanele noastre de înaintare, au intimpinat rezistenţa trupelor inami­ce­, s’a ajuns la convingerea că ruşii sunt holărtţî să apere, cu orice preţ stăpînirea lor la Lemberg. Situaţia­­topografică explică liniile de apărare­­cari se caracterizează prin centrul lor dela. Gradele şi ca­ri sr î ntindeau la nord pe înălţimile,­ îm­ pădurile dela Dobrowa, Bann­e,nica, flora şi Pisocai­a în faţa tereşiteî precum şi pe înălţimile­­din jurul punctului Maidam situat la răsărit de Vereşiţa. • Spre­ sud linia de apăr­are ajungea pină la Bistria . Oraşul Lemberg a căzut în mim ruşilor, după lupte foarte crincene, în ziua­ de 20 August, 1914. In ziua de 22­ August, marele duce Nicolaevici telegrafiază ţara*, lai: Cu bucurie extremă şi tmdţa­­mind lui Dumnezeu anunţ Al. V. că, victorioasa armată a generalului Husky a luat azi dimineaţă, la ore­­le 11 Lembergul. In cel moment începe epoca­­cea mai critică pentru monarhia vecină. Armata eî în complectă debandadă şi descompunere a fost urmărită pină in Carpaţi, fără să se mai poa­tă reforma. De zidul natural al Carpaţilor s’au izbit armatele victorioase ale ţarului, pină cind situaţia s’a îmbu­nătăţit pentru amtriaci, nu atit graţie lor cit mulţumită concursului şi greşelilor altora. Astăzi, după aproape zece luni de zile Lembergul cade din nou, în mi­na austriacilor, graţie ofensivei ge­­neralul Makensen. * O noua telegramă anunţă că ar­mata a doua austriacă despre care s’a spus că a ocupat Lembergul est­­e comandată de generalul Bohm Ermoll. RESTAURANT Sub Direcţiunea D-lor STEFAN *­ RENE­­ Directori de la Café de Paris din București Ofensiva germană — COMUNICAT RUS — Petrograd, 10 Iunie. -7- Comuni­cat oficial din 21/6: In regiunea Sa­­vti, nici o schimbare importantă n’a avut loc. La 19 şi 20 Iunie st. n. lupte din ce in ce mai crincene au avut foc pe apa Ringova, unde am progresat uşor. Pe frontul Narevuluî, forţe ger­mane puţin importante, apărate printr'un violent foc de artilerie, au încercat o ofensivă sterilă între a­­pele Omulev şi Ortu­z.­­ Pe stingă Vistulei, la revărsatul zilei din 20 inamicul a trecut la o­­fensivă in coloane izolate pe fronce­tul sud al apei Prrita. După o luptă scurtă a fost respins pierzind cite­va sute de prizonieri. Pe frontul Tan­evului focul arti­leriei inamice a fost oprit. Inamicul continuă în regiunea Ravaruskaia ofensiva lui. I11 noaptea de 20 , tru­pele noastre s’au retras din regiu­nea lacurilor Gorodok în spre po­­ziținile din Lemberg. Inamicul a­ dat atacuri sterile în­tre Nicolaev și Jidaccei în cursul cărora a fost respins din satele De­­menka si Liesna suferind pierderi importante.­­ Pe restul frontului din Galiția şi Bucovina cu toate luptele îndîrjite cari continuă in citeva secioaoe ina­micul n’a izbutit nicăerî să înain­teze.­­Westnik) Societate Anonimă­­ —CapitalLei 1.500.000—■ 1 depila vărsaţi . Fabrică de: CIOCOLATA, BON­­BOANE, DULCEAŢA, RAHAT, HALVA, CONSERVE, COMPO­TURI, MUŞTAR, etc. Pentru d. prefect al poliţiei Capitalei Aseară ni s’a prezentat la redacţie d. Alexandru Petreacă, proprietarul unei­­ fipturii din calea Moşilor No. 72, care ne-a­ povestit următoarea pă­ţanie a d-sale: D. Petrescu a deschis de vre-o 7.0 de zile o lftptfiri© şi ■mif-prm regula­­nentelor ;a «Tut înainte, şi a obţinut atorizaţia de functionara a prăvăliei, at­ru cit­ d. dr. Popescu, medic cornu­lui, constata­se că întruneşte con­di­­pariile cerute de serviciul sanitar. Autorizaţia poartă No. 2736­ din 2 Iunie cor. Imediat după ■deschiderea lăptăriei d. Petrescu s’a adresat poliţiei cu o petiţiune spre a­ obţine, şi de aci au­torizaţia de funcţionare. De atîtea zile aleargă d.­ Petrescu de cite două orî pe, zi, însă fără să. i se dea. auto­rizaţia, ca t­oate. Asigurfirilfe ce. ţ le-a dat In atâtea rindim­­i. Torrvescu, şe­ful bim­ovilul de etibernrrh ăutoriza­t­iunilor de la prefectura poliţiei. Rezultatul acestor şicane este că biciul em, deşi s’a vontorpia­t tuturor cferinţ&ior impuse, s’a pomenit ert d lupa amiazî cu douî sxibcom­isarî de la circ. 11 cu mai mulţi jandarmi cari i-au închis şi apoi chiar sigilat prăvălia.' » D. Petrescu ne spune că nu cunoa­şte motivul acestor şi­canari, că a căutat, şi caută să­ se conformeze o­­btigaţiuiţilor cerute de legi şi auto­rităţi, iar acuză este expus să-i se strice marfa şi să păgubească atâta pe nedrept La rîndu­l nostru supunem cazul cunoştinţei prefectului poliţiei, care desigur va dispune o anchetă ur­gentă. PRESA ITALIANA DESPRE RO­MI N1A Chiasso, 9 Iunie. — „Secole" cu data de 4 Iunie scrie următoarele despre tratativele dintre Rusia şi Rominia : hivemul romin nu-şi modifică şi va admite nici o schimbare a re­­tarcărilor sale naţionale. De­a­­a Brătianu cere împlinirea şi res­pectiv garantarea tuturor acestor pretenţiuni. Pentru a nu se stînjeni acţiunea guvernului, autorităţile vor opri orice manifestaţie, şi orice agita­ţiuni. " , Membrii partidului­­ liberal din „Acţiunea Naţională“, au fost invi­taţi sa se retragă din acest comitet. BIJUTERII FINE rt redus« ASORTIMENT OIN TARA iâ FRAŢI! ROLLER S CÄB2L Ofensva franceză Paris, III Iunie. — Comunicat ofi­cial din 21 orele 3 : In sectorul de la nord de Arras am realizat noui progrese, in­spre Souchez am cu­cerit mai multe tranşee şi ne-am apropiat de partea de nord-vest a satului. Lupta de artilerie a ţinut toată noaptea. Lingă Dompierre, la vest de Pe­roane, atacuri inamice precedate de explozia a trei mine, au fost o­­prite scurt­­de focul bateriilor şi in­fanteriei noastre. La flarts de Meuse, în sectorul tranşeei Catenae am menţinut toa­te ciştigurile realizate ori cu tot contra-atacul de o mare violenţă la orele 4 dimineaţa. In Lorena, lingă Ben­lon, am con­tinuat înaintarea noastră cu succes, întreaga linie iutil a duşmanului a fost cucerită de noi pe un front de 1300 m. La finele zilei o puternică coloana inamică a încercat să con­­tra-atace dar a fost împrăştiată. Recunoaşterile noastre au ajuns pină lingă Chazelles, Gondrexoir, Ies Remabois, inamicul părăsind te­renul de luptă . In regiunea virfului Col du Bon­homme, am luat prin asalt botul de deal estic dela Calvarul Bonhom­me ; progresăm pe coasta vecină. In valea apei Fecht înaintăm me­reu. Am trecut dincolo de cimitirul din Metzeral. o luptă corp la corp are loc spre vest unde cîştigăm de asemenea teren făcind 150 prizo­nieri dintre cari 4 ofiţeri şi 11 sub­ofiţeri. (Havas) CINEMA Strada DOAMNEI! lai plăcut ca un grăi­nă!- Venti­laţie electrică, , fără curenţi. „LUX“ Astazi Miercuri 20 Iunie 1615 -CU MARE SUCCES­„Fericire Zdrobită“ Dramă sentimentală. — In culori Americană, 99INIMA LISETEI“ Comedie duioasă cu mica şa încântătoarea /JURNALUL RĂZBOIULUI“ Cu ultimele evenimente de — toate fronturile — pe PREȚURI POPULARE

Next