Adevěrul, ianuarie 1916 (Anul 29, nr. 10354-10377)
1916-01-15 / nr. 10361
V!9S©BÍ 15ianuarie I TIMPUL E BAKII DAR mai presus de OR CE trebue PREȚUITA ANATATEA ă FRUMUSEȚEA De aceia timpul întrebuințat pentru îngrijirea corpului și a feței na « timp pierdut. Puterea de viață stă mai cu seamă in grija de curățenie și in frumusețe Nimic nu arata la aceasta mai bine decât CREMIAG PUDIA și SĂPUNUL» “ „Jm. ISIS JiffiSbi. VYfti&SSpzMW ( prodote a!« fit» mt % bii.o sialla, «Î Ca car« faros4« »o Cereți numai adevăratul GIESSHUBLER..u.MATTONI a se feri fie contrafaceri și de ape artificiala Pentru Provincie Cei cari au nevoe de ochelari și un an în orașul lor un medic oculist să ceară înstrucțiuni și catalog ilustrat de la „OCULARIUM« Str. Doamnei Mo. 27_________ Materiale telefonice Compania 5-a Telegrafie—Tabăra Mihai-Bravul avînd nevoe de materiale pentru linii telefonice, primește oferte deschise pînă la 201 ianuarie 1916 pentru: Sirmă zincată de 2, 5—3 mm; Izolatori cu fiare; Console pentru 2 și 4 izolatori; Sîrmă pe 1 mim; Telefoane, schimbătoare cu 5-25 numere, elemente; Sare amonicală. Detalii se pot cere Companiei. 1. FINKELS BUCUREȘTI, Str. LIPSCANI, No. 16 Noul Palat Daaia Romlna, prăvălia No. 1, In col. Cursul pe ziua de 5 Ian. 1916 IMAMUL, SFETEA - BUCUREȘTI -Oferă noutăți literare apărate Almanahul SPETEA pe 1916 ad. ordinară 1,50» ed. velin# 2.— Taslauara Oot, Trei luni pe câmpul de razboiu. Lei 1.60 bora Oot. Strigăte în pustiu Lei 8.50 Goga Oot. Poezii, ed. V, premiate de Academia Romînă Let 1.50 SPERANȚIA TEL: Ansedot» Popular« vol I. ed. V Lei 3.Alte annodote populare vol. II Lei 1.60 Ansedote botosai* Lei 160 Anedote piperate 1el 160 Coșbuc O Zi-uul unui Pierde» Vari (Poesis) Lei 1 Semn Al. Altmart și Bine Lei 8.[9Beam M. Poe»ti I el 260 Expediază franc © oriunde nu se primind valoarea prin mandat poștal Basils Sepeanu — Avocat — Bulevardul Elisabeta 58 A APARUTI Săptămâna Războiului timpuri Vând 4»/ÍRentS amor. 1S06. 78I50|1 79i50 4 °/r Rentă Internă 791— 801 — 4«/ „ „ 80— 8150 4°/, Oblig. Dom Buc. 77— 78 — .W. Oblig. Jud. Dom. 04 — 95 — 4V, * „ 8275 8350 5r/[Bonuri Rurale 915ÓI 9226 5*;Jßffiria> funo. rurale 9l 75 9 00 4°/! „ „ „ 78-79) Sa/ff ® urb» Ba®» 8' 50 8855 Sa/« » urb. Iași 88 75 8+ 75 Ao. B. Națională 55,- 5550 „ „ Agricolă 49” — 510 — „ asig. Dacia R. 1490 1? 20 „ Banca Română 5901— 620 — Cor. val.austriacă 79 — 80 — Mărca germane 120 — 123 — jBane. franceze 108 — 8O — italiene 96 — 100 — [ ruble hârtii 185 — 192 — nuli în Rusia, venind de la Viermi s’a stabilit la Petrograd, căutînd prin vechile ei relații și trecerea sa la curtea imperială, să lucrezelegitin misiunea pe care o avea dinn Mistru și Germania, in favoarea păcci • D. Rodzianko, cu ocazia desbaterilor în secțiuni a bugetului ministerului de interne a atras atenție ministerului că d-na Vasilici jcova se ocupă cu spionajul și vrea să provoace discuțiunii despre o pate separată și ca el însuși a primit o scrisoare de la vara sa în care ii roagă să-î acorde ajutorul său , spre a putea reuși în planul ei de a se începe tratativele de pace între Rusia și puterile centrale. Răspunsul franc și hotârît al d-lui I Chvostov la interpelarea însăși a președintelui Dumei, că este străin I de orice se referă la discuțiunea asupra posibilităței încheexe a unei păci separate și că, dacă ar ști că ar exista astfel de discuțiuni și-ar da demisia din minister, căci el condamnă pe acei cari vorbesc de pace și că este un devotat partizan al luptei pînă la sfirșit contrar Germaniei, a făcut o impresie bună. Dar și o mai perfectă impresie a făcut cuvîntul țarului spus offițerilor decorați cu medalia Sf. I Gheorghe, cuvînt care desigur nu a fost transmis de Agenția rusă împăratul Rusiei încă odată al subliniat într’un chip solemn devotamentul țărei sale față cu Indato*ririle pe cari le-a luat țarul, nul prin hîrtiî, dar cu valuri de sînger rusesc și cu hotărirea nestrămutată de a continua războiul pînă cînd nici un soldat inamic nu val mai fi pe teritoriul rusesc. Aceasta trebue s’o știe germanii și toate uneltirile lor, toate dnele Vasilcioovo și toți membrii dreptei, o minoritate ridicată în Rusia, nu vor reuși, căci dacă împăratul Rusei nu va voî, poporul de sigur că nu va semna pacea seatare revoluție, decît ministrul de prin abnegația, devotamentul și jertfele făcute că va ști să meargă pînă în sfirșit. în Rusia nimeni nu se îndoește că Germania nu va ceda și că e capabilă de a lupta încă, dar în Rusia toți ști«, că nu se poate clădi luminoasă clădirea libertăței popoare lor și a unei păci durabile între ele decit pe oasele a milioane de oameni. Pentru a învinge inerția istoriei acumulată de veacuri, omenirea trebue să desfășure toate puterile ei morale și materiale. Dar oricum ar fi, toți cred că ceea ce rămâne încă de făcut nu e partea cea mai grea, că greul a trecut în domeniul istoriei. Germania e încă puternică, dar nu este ceea ce a fost la începutul războiului, aceasta este evident Relatând aceste fapte petrecute și în Rusia, mă gîndesc ca probabil la noi presa germanofilă și germană n’a făcut de asemeni asuma unei apropiate păci cu Rusia. Interesul Germaniei, răspîndind aceste vești în țări neutrale e neîndoios, ea vrea să spuie acestor țări: grăbiți-vă de vă alipiți politicei mele, căci în curînd Rusia nu mă va opri să zdrobesc Anglia și Franța și odată aceste zdrobite, vai de voi care nu m’ați urmat! Contra acestei politici subterane trebuie sa se facă lumină și cele scrise de mine trebue să demaște în parte uneltirile germane: Rusia nu va semna pacea, Rusia va lupta pînă la ultimul om. Și Rusia avînd aceasta hotărîre, Germania poate cu groaza, să privească viitorul ei, iar țările neutrale pot fi liniștite, ele n’au pierdut de a nu se fi alipit politicei Kaizerului, ele au perdut numai de a fi rămas neutre atunci cînd ajutorul lor ar fi grăbit cu un ceas mai înainte emanciparea Europei de sub jugul militarizmului teuton. Dr. I. DUSCIAN Grecia i Quadruple înțelegere EGLARAȚIILE, D-LUI DRAGAMIS Ziarul „Prolim Neon Asty“ pun că următoarele: „D. Dna.gumis, membru influent al retualului cabilist grec, a făcut dearațiuni interesate asupra situaței in Grecia, spunind: — „Niciodată încă, dela liberarea :, Grecia n’a trăit zile ale de rele ' 1. cele de astat. Nu se știe as). de [' ?le Grecia stat, sau nu. Teritorii grecești sunt ocupate de armate străie, consulii străini acreditați pe singe. guvernul grec, sunt arestați. Adăugați 1 * * * 5 * * t toate aceste situația foarte precară (drei noastre, deficitele bugetare, ce ? ridică peste 300 milioane, cheltuesc noastre zilnicii de o jumătate de 1rilion, pentru a ține pe picior de război armata noastră mobilizată și veți a vea un tablou complect al situației Grecia. Dar ceea ce o fi mai trist încă, sunt 1 e tnțelegerile ce domnesc In publicul nostru, grație agitațiilor venizeliste. Inchipuiți-vă că sunt familii cari au rupt relațiile cu alte familii fiindcă aceste erau de părere ca n'ar fi fost spre folosul Greciei să intre in războiu. Politica a semănat ura chiar intre membrii familiilor. Este regretabil. Dacă in alte împrejurări străinii n 1 ar fi impus în afacerile interne alereciei, ar fi stârnit protestări maiime. Acum există la noi o minoritate care se bucură de represaliile și umirile încercate de țara noastră". " ...Inamicii Greciei, a adăugat d- l )ragumis ar fi recurs la toate mijlcele pentru a ne urî în războiul a cesta. Dar nu trebue uitat că Grec ia nî are politica ei bine determinată. Protestarea este unica armă a cel i/i slab. Noi nu vom lupta contra In * degereî. Totuși ca niciodată n'a crezut act asta. Și cînd s-a prefăcut că vede, a fost pentru a ne cere ceea ce ie-a cerut un Macedonia, ceia cem satisfăcut pînă la un anumit mnet. Apoi înțelegerea a observat că ușurările consimțite expunea armatele anglo-franceze la primejdii de a fi atacate. Atunci dip. nou ne-a cerut ca armata noastră să slujească descoperire anglo-francezilor respinși urmăriți. Represaliile contra comerțului și a marinei grecești nu contenesc. Astfel două vase încărcate cu gria au fost reținute la Malta ca să nu fie formate in Grecia depozite de griă". — Să sperăm, a adăugat d. Dragu , nis că înțelegerea nu ne va condamna să murim de foame. Să cre tem că barbarismul cultural perfecționat nu va merge pînă la marline M. II 1 Finanțe și comerț : CONVOCĂRI Adunări generale anuale au fost 1! fixate de următoarele instituții financiare: — Banca Rîmnicului din Rîmnicu-1! Vllcea, pentru, ziua de Duminică 6 Martie 1016, orele 10 dim.; — Banca Caracal din Caracal, pentru Duminică 7 Februarie 1916, orele 1 Ha. — Bănea Oltenița din Oltenița, I pentru 28 Februarie 1916, orele 11 . dim. _____ caracterele ei permit concluziuni asupra sufletului, a caracterului omului. Au bănuit aceasta, toți cugetătorii de la vechii greci și pînă la noi. Blindul Lavater a încercat s-o sistematizeze, cu aprobarea și concursul alui Goethe. Pe calea bătută de d. Sanieievici, poate că fisiognomica ar trebui să intre din domeniul ipotezelor, al cribuirilor vagi, în cel al științei și să dezmintă definitiv cuvîntul regelui din Macbeth, că incă nu s’a găsit arta de a citi în obraz — alcătuirea cea mai intimă a inimei. Deocamdată însă nu pot să nu-mi exprim teama că d. H. Sanieievici e prea pripit in aplicarea soluțiuinilor ce întrevede și cari îl fac să treacă pe marii literați de la o națiune la alta, după caracterele fetei, forma nasului, culoarea părului și a ochilor etc Ori cită însemnătate am vroi să atribuim acestor criterii, opera literară e totuși mai mult produsul dezvoltării și mediului material, intelectual și moral al unui popor... Și cu toate că Ibsen are nasul de celt — opera lui e esențialmente germană... Și cu toate că Victor Hugo ar fi de tip germanic opera lui e cum nu se poate mai franceză, * ca orice om care dorește să bată drumuri nou î. -- d- H. Sanieisgyrd are ceva de iconoclast minusul. usa afirma cu multa ușurinnță reputațiile stabilite și meritele câștigate. Pe de altă parte afirmă , cu certitudine, e mereu apodictic, chiar în lucrurile cari trebuiesc demonstrate. In acelaș timp, cusururile mediului materialist, realist, eminamente practic de la noi, lipsa de pricepere cu care sunt primite în general sforțările intelectuale, preocupările filozofice, străine de bunurile pămîntului, — au făcut din d. Sanielevici un fel de solitar, care a bazat și bazează cauza sa numai pe sine însuși. Ințelegând aceasta, te jignește mai puțin conștiința de sine! aproape excesivă a autorului, ba! îți apare chiar ca o frumoasă trăsătura a unui caracter întreg. Fără voie îți aduci aminte de vorba lui Goethe că „Nur die Lumpe sind bescheiden“ pe cind bravii sínt mîndri că pot făptui, închei' recomandind tuturor sa citească volumul d-lui Sanieievici. Dacă el îi va provoca adesea la contrazicere, încă va face dovada că timpul cheltuit cu citirea lui, n’a fost cheltuit degeaba. Fiecare ’1/val pune însă din mină mai bogat în cunoștințe, pornit spre cugetare, mai bun deci, mai idealist Se poate da unei cărți, o mai bună scrisoare de recomandație ? 3. Brănișteanui { I BILANȚURI Banca Oltenița din Oltenița. — Bilanțul pe exercițiul 1.915, arată un | I beneficiu net, de lei 30.943,26 în cai-1 spitalul de 400.000 lei din care lei 1 153.728,05 vărsăminte neefectuate. Fondul de rezervă însumează lei 1 38.280,79. Depozitele spre fructificare au o| valoare de lei 35.858,45, iar economiile sunt de lei 3256,70. Baues „Caracal” din Caracal. —I I Bilanțul pe anul 1915 arată, un profit | I I de 85.000 lei la capital de 500.9X1 lei. Fondurile de rezervă însumează 300.000 lei. Depunerile spre fructificare sunt în | I I valoare de 923.588 lei. Banca „Rimniculul” din H.-Vecea.1 1 Bilanțul încheiat la 31 Decembrie 1915 arată un beneficiu net de lei | 172.486i,43 la capitalul de 500.000 lei I din care 171.680 lei vărsăminte nee-1 I 18Ctil 41C. Portofoliul figurează cu lei 3 milioana 234.398,40. Fondul de rezervă este de lei 395.376,67. Depozitele spre fructificare sunt în sumă de lei 607.096,65. I l| I , III ! c t I Aniversarea zilei de naștere a lui Wilhelm d’ membrii coloniei austro-germane din Capitală au surbătorit astăzi dinmineață, ziua de naștere a Împăratului Germaniei, Wilhelmp II. La orele 10 dimineața, o serbare școlară s'a dat în sala de recepție a școalelor comunitaței evangelice din str. Luterană. Mai mulți elevi au recitat versuri și un cor de elevi și eleve au executat cîntece ocazionale. D. Schlavn, președintele comunității a rostit o cuvîntare asupra insemnătății acestei zile. La serbarea școlară au luat parte părinții elevilor. In primele locuri au luat loc d-nii von dem Busche, ministru Germaniei, contele Czernin, ministrul Austro-Ungariei, d. Șefia» boy, ministrul Turciei și d. Radeff, ministrul Bulgariei. La orele 11, s-a oficiat un serviciu divin la biserica Luterană de către pastorul Honigberger. Printre invitați am notat pa d-nic I. C. Brătianu, primul-ministru care purta cordonul „Vulturul Roșu“, Em. Porumbaru, ministru externelor, V. G. Morțun, ministru internelor, B. Missir, președintele Senatului, Al. Radovici, ministru industriei, dr. C. Angelescu, ministru lucrărilor publice I. G. Duca, ministru instrucției, Al.Constantinescu, ministrul domeniilor. Urmați în rândul al doilea, Henry Catargi, mareșalul palatului, prințul Barbu Știrbey, administratorul domeniilor Coroanei, d. Basset, general Mavrocordat, general Robescu, general Perticari, general Baranga, amiral Grațosky, col. Angelescu, colonel Balis, maior Florescu aghiotanți regali, colonel Brociner, generalii Coandă, Stratilescu, colonel Sturza, colonel Boboc, maior Palade și alți al căror nume ne scapă. De partea stingă a altarului a luat loc, d-nii von dem. Busche, ministrul Germaniei, Seffa-bey, ministrul Turciei și contele Czernin, cari purtau cordonul „Coroana Romîniei“, d. Radeff, ministrul Bulgariei și contele Warburg, primul secretar al legației germane, urmau apoi, d. von Wodcader, ministra Austro-Ungariei, Bornemisa, consulul Austro-Ungariei, Papricn-comențul Austro-Ungariei, prințul Lippe von Schonburg, Essadbey, secretarul de legație al Turciei, Munceff, secretarul de legație al Bulgariei și tot personalul legațiunilor și consulatelor austro-germane,D-inu Nanu, secretarul general al ministerului de externe, Conțescu, Trăsnea-Greceanu, Corbescu, prefectul Capitalei și alți numeroși membrii ai comunităței evangelice. Pe un triplod din fața altarului, era așezată coroana germană făcută din flori naturale. Pastorul Honigberger după ce a rostit rugăciunile cuvenite, toți credincioșii din biserică acompaniați de orgă au cîntat imnul imperial german. * De la Biserică invitații s’au îndreptat spre legațiunea germană din calea Victoriei, unde a avut loc o recepție. De la „Amicii Orbilor“" Vineri, 15 ianuarie 1916, va avea loc la Teatrul „Carol cel Mare“, al 9-lea oéam artistic literar, în care figurează numele celebrei noastre artiste Marioara Ventura, al fermecătoarei violonceliste Ersylia Roșea, al talentatei artiste Getta Kernbach, al neîntrecutului bas Edgar letratty, (Prologul din „Mefistofeles“ de Roie) al artistului rafinat d. Rodolphe Uhrinovvsky, al maistrului violonist Buică, al spiritualului caricaturist Grina, etc. Biletele se găsesc la magazinul Penchas &,o. din Pasagiul Imobiliara. ******** A atins sublimul Celebra artistă FRANCISCA RERTIM in „Dama cu Camelii“, înscenarea bogată, printre care se înumâra peste 40 toalete furnizate de celebrele case parisiene . PQUIN, REDFERN și RiBUfOIX DE LA PAIX asigură succesul Aglomerația este enorma. Cinematografele: „VUUKU“ și ,VENUS“ sunt asediate de publicul Capitalei. Reprezentația începe fix la ora - p. m., cu muzică speciala Filmul ruleaza o ora și jumătate. Germanii despre ”ofensiva rusx COMUNICARE OFICIOASA GERMANA BERLIN, 12 Ianuarie, — Este aproape o luna de cind a început n>area ofensivă a lui Ivanov, în care timp n'a trecut o singură zi, fără ce comunicatul rus să nu anunțe mai succese. Publicul român este iAa) bine in măsură decit oricare altul de a-și da seama de minciunile ce prezidează redactarea buletinelor rusești. Este posibil ca Ivanov să împingă curtenia lui pînă a sacrifica alte citeva zecimi de mii de soldați pe altarul ambițiunilor țariste, insă este sigur că o astfel de nouă însingurare ar avea drept rezultat epuizarea și mai mare a Rusiei fără de a putea forța frontul armatelor Pflanzer-Baltin, Bethmer și Lisingien și nici să întîrzieze sau să împiedice operațiile austro-germane în Balcani, după cum presa Aliaților încearcă s-o demonstreze. Cel mai bun răspuns la această pretențiune, emisă in primul rînd, de presa franceză pentru a consola publicul de rezultatele absolut nule ale faimoasei ofensive rusești, constă în ultimele evenimente din Muntenegru și in înaintarea austrobulgară în Albania. Metoda Quadruples înțelegeri intri un asemenea caz, este caracteristică. La primele știri de mare ofensivă se și anunță cucerirea senzaționalei de către ruși a Sadagurei, evacuarea Cernăuților, înaintarea irezistibilă a rușilor, etc„ apoi presa comentează aceste succese cu un mare belșug de amănunte și de preziceri. In urmă, cum confirmarea se face așteptată, se vorbește de îngrozitoarele pierderi ale dușmanului și de întăriri, pe cari acesta din urmă ar fi forțat să aducă de pe altă fronturi Apoi se vorbește din ce în ce mai puțin de ofensivă și sfirșesc prin a nu mai pomeni de dînsa. Pozițiile însă au rămas în totul aceleași. Pierderile agresorilor și risipa munițiilor au fost atît de mari incit aceștia rămîn epuizați un anotimp Întreg. Atunci se povestește publicului că dușmanul este pierdut, pentru că-i lipsește ba asta, ba aia, că răscoala bintue la Berlin și alte prostii de soiul ăsta. Iată cum d-nii Poincaré, Grey, Safonov, Salandra și partizanii lor cîștigă timp spre a întindă ora socotelilor din urmă. (Wolfsbureau), Mișcare în Magistratură D. Aurel V. Catana, actual maiitrat stagiar la judecătoria ocolului lăști, din județul Covurlui se înaintează ajutor de judecător la acel ocol, în locul vacant. D. Emil Cartojanu, actual magi,ratat stagiar la judecătoria ocolului da, din județul Vlașca, se înaintea a ajutor de judecător la acela a ocolit locul vacant. D. Alexandru D. Batta, actual ma tistrat stagiar la judecătoria ocolului Csimcea, din județul Tulcea, se înaintează ajutor de judecător la acelaș ocol, în locul vacapt. D. Grigore Zilișteanu, actual malistrat stagiar la judecătoria ocolului Măicănești,din jud. R.Sărat, se înaintează ajutor de judecător la aelaș ocol, în locul vacant. D. Constantin I. Mihaia, licențiat in drept de-a facultatea din București, actual ajutor de grefier clasa I la secțiunea II-a a Curței de apel din Galați, a fost înaintat ajutor de grefier clasa I la aceeaș secțiune* Curierul spectacolelor 1« IANUARIE 1915 TEATRUL NAȚIONAL. — „Ringala". TEATRUL REGINA MARIA. — Premiera : „Strigoii“. TEATRUL MODERN. — „Farmecul unui Ulm". TEATRUL LEON POPESCU. Matineu: „Sărmanul topatban”. Seara: „Dragostea Cerinei“. CINEMA „LUX - „Martira Dragostei” cu marea artistă americană Fern. Andra în cea mai desăvîrșită a ei creație. TEATRUL CAROL CEL MARE. — Mitică Sedentarul, cu M. Cinsky și Tánase TEATRUL CINEMA REGAL. — Mai la Ziuă, revistă de Kirtodan, cu Lygia Florio, Iulian, etc. MILITAR: DE LA JANDARMII DIN PRASCIV Jandarmii detașați în regiunile din Prahova, de un an se plîng d-lui general Berlescu de traiul lor greu, fiind în garda în permanentă. El apelează la dreptatea d-lui general ca să mai fie schimbați cu alții cari încă n’au fost concentrați, ei fiind din contingentul 1913 împlinindu-șî termenul legal, fără ca să li se acorde cîtva timp pentru un repaus bine meritat. CONTINGENTUL 191 ® Tinerii din cont. 1916 cari au fost amînați pînă la 20 Septembrie anul curent pentru ca să-șî termine studiile, roagă pe d. ministru de războiu să dispună încorporarea lor pe 1 Aprilie rămînînd ca să se prezinte la examen în luna Aprilie ca și cel din anul trecut. Tîrgul cerealelor »URSA BRAILA Ministerul industriei și comerțului II anunță următoarele prețuri oficiale 11 ale cerealelor la Brăila în ziua de 1 Joi 14 ianuarie 1916 (în lei pe suta i de kgr.): Secară : 22.25, predare din magazie. Secară : 22.40, predare din magazie. Orz (60 kgr. la hl.) : 18.75, nredare I din vagon. Dela Asociația medicilor COMUNICAREA D-LUT Dr. L JIANU 1 Asociația generală a medicilor a ținut aseară ședință sub președinția l-lui dr. H. Botescu. D. dr. Ion Jiaim face o interesantă comunicare cu privire la observațiunile făcute de d-sa în interval de o lună de concentrare la reg. 8 Buzău, comandat de d. colonel Razu. D. dr. Jianu comunică Asociație uijloacele prin care s’ar putea insomi anumite medicamente în timp de campanie. Vorbește apoi de mijloacele practi je de despăduchere pentru combaterea tifosului exantematic. Expune un nou sistem de aparate îentru transportul răniților prin munți. Arată necesitatea ca manevrele sanitare să se facă în munți, unde terenul e mai prielnic la diferite observații. D-nii doctori Bardescu și Costiniu aduc mulțumiri d-lui Jianu pentru cele expuse. Importanta comunicare a d-lui dr. [. Jianu va fi publicată în întregime în „Buletinul Asociației“. * Se ia apoi în discuție chestiunea Casei de ajutor a corpului medical. Donațiuni pentru „Mensa refugiaților“ S’au primit pentru „Mensa Refugiaților” prin doamna președintă Aurelia Pipoș următoarele donațiuni: „Familia Luptătorilor” lei 1000; Russu-Abundeanu, 100; d. Monasterian, 50; Alexandru Dumitru fabricant, 50; d. Borgovan, 10; A. Beșa, 4. domnii Părintele Constantin și inginer Petru 5; d-nii Nițescu și N. N., 350; M. Manassian, 10; Mitică Leonte comuna Starchiojd (Prahova), 10. I. Topărceanu, 10. Dr. D. Breiiti ®,20. N. N. și N. N. a 5, 10; Xenofento Ionescu, 20. Total lei 1302.20. D. C. Sfetea 30 sticle de vin pentru seara de Crăciun. Exprimăm tuturor pe calea aceasta călduroasele noastre mulțumiri. Gostitorii la Ianuarie 2016. Din Ploești Seleof Cinema Grivița Azi este ultima zi cînd publicul ploeștean mai poate admira la Grivița marea operă cinematografică. ISTERICA Tragedie în 5 acte cu marea geniala artistă Maria Cormi în roșitul principal, îndemnăm sincer pe toți acei cari nu l’au văzut să meargă azi neapărat la Grivița căci se reprezintă pentru ultima oară. Mîine premiera: Sfîntă dragoste de mamă cu Mario Bonnard și d-na Severn, Teatru Cinema Modern După o lungă așteptare publicul ploeștean este anunțat că, azi să va reprezenta la Modern ne mai văzu Itul film în 5 acte .JÄRGISTE ȘI FECIOARA” , care a făcut adevărate furori la București. Cota Dunaraî — Pe ziua de 14 Ianuarie — IN ROMINIA I Dunărea la 14 Ianuarie est. crește la Galați, fucaționară la Zitanicea, în celelalte porturi scade. JAt» cotele s Turnu Severin 552 — Calafat 512 — lechet 527 — T.Mugurela 475 — „ Giurgiu. 578 — Oltenița ” — Călărași 530 — Cerna- Vo V — Hârșova 544 — Galați 466 — Suit?» 809 — j J> Joi 14 Ianuarie 1916, ora 9 seara. Circul SIDOLI * Mare Sărbătoare Artistică * 30 Humere Eí““130 HafiBrB Trupa de pitici 14 Persoane și 20 Cai CU producțiuni nouă nemaivăzute, IH* TUT cu uimitoare productiuni *OK M *£ 4 noui în SALTQ. ? CIACANICA? va uimi lumea prin production! variată și ne rasaivăant © —■ Elefantul Blondin Celebrul GAEL PETOLETTI — CĂLĂRIE -Intrarea comică a iubiților clovni Grogo și Anton — se va prăpădi lumea de rîs — Și o mulțime de alte numere noni cari vor face senzație — PREȚUL LOCUR LOR: Loja 25 lei; Parchet 5 lei; Bakon 4 lei sora 1 lei 3.20; Stal II 2.20; Galeria 1.10. — In acest preț se cuprinde și timbrul teatral. Biletele se vind la Gura Oiroului la Mag* Degen și Independența. Biletele de favoare sunt strict suspendate la aceasta reprezentație. — cu productiuni uimitoare — de Incendiul la mănăstirea ratecu — PAGUBE DE 20.000 LEI TG. NEAMȚ, 13 Noembrie. — Asta noapte pe la orale 10 un incendiu a distrus magazinul cu mărfurile cooperativei „Comoara săteanului“ din mănăstirea Văraticu, precum și casele de locuință ale monahiilor Mega- Inșa Mangli, Efrosina Emleiuciî Versavia Teohar. Magazinul cooperativei și mărfurile au fost asigurate pe anima de 11.000. Pagubele se urci» la 20.000 lei. Focul a provenit din neglijență. ÎNCERCAREA DE SINUCIDERE A UNUI SOLDAT In ziua de 12 Ianuarie, la cetatea Neamțu, soldatul Teodoru I. loan din bat. 4 pioneri Focșani, de fel din Tg. Neamț, a încercat să se sinucidă trăgindu-și două focuri de revolver în maniera stingă. In stare disperată, pacientul a fost internat in spital. El a declarat că a voit să se sinucidă fiind sătul de viață. — Cor. **