Adevěrul, iulie 1916 (Anul 29, nr. 10527-10557)
1916-07-24 / nr. 10550
Dumineca sune 1916laakm 1 /abonamente de Vili^iatura Ziarele Adevărul si Dimineața 1 primesc abonamente de viligiatura cu: Lei 1.50 pe lunii in iară BA^^rSCHHÎflBM. F1NKELS BUCUREfTI, Str. LIPSCANI. No. 1# Noul Palat Dacia RomSasi, prăvălia no. L, tn col. Cursul pe ziua de 14 luîîe .916 _ _______|_ Cump5f Vftnfl 4°/ Rent« Em. 1910 f'4 SOI 85— 5®/ I Ren ti emor. 19.15 76 25 77-4°l IRentă internă 77 — 7ts— 4»/,| ., „ 1913 801- 10 75 4°/0!OWi* tom Fu«. 74 50 75-4°/ Oblig. Oud. touit £0,— 9i — 5V, - , 80;— Ki 50 5°/p Bonuri Rurala 88.25] 88 75 4® tora. luno. rurala 90 23 84 75 »V „ .. „ 70 'A! 77 «/, 5°/ „ tub. Rai. 86 7B; 8; 5ij 5 /, * erb. Insi f 118j — Ac. E, ÎMilionars 5275—16300 — „ „ Agricol« 491 — 100 -trig. Dacia II. 153 I—156-J—I „Berea Roman« 620 — 630 25 ( «r. ti.1. austriacă 79 50 80 25 i ii ci germana 115— 16 — Li.nu. Irene zr 107— 11 — . italiene 99!— lOO - rubla Iui tii 214— 2'6 -re» sî Mr LA SINAIA—CONSTANŢA Un milion CANIOTA CONSTANŢA Un milion CANIOTA SINAIA Caniota fură 10—15 la sută jucătorilor în loc de 5 cele stabilite la toate Casinourile din lumea întreagă. Amănunte complecte cum vă puteţi păzi gisiji în broşura Tripourile in Sinaia — Constanţa de Un observator. De vânzare la toate Librăriile şi în Parcul Sinaia, la Constanţa la Libră la Ţaţe Dabo • „CARPAŢI“ Bereria şi Restaurant sub noua Direcţiune Iorgu C. Sterin Bere specială LUTHER Bucătărie de primul rang Preţul convenabil, curăţenie exemplară Zilnic concert sub direcţiunea simpaticului PffiTREURZICEANU Doctorul iii i m specialist tn Boale de ochi si urechi Consult. 11—12 a. m. si 4—6 p. m. STR. DOAMNEI Mo. 27 MiWL 5rar.3 HÍPiC£ POMÂNE* CLUBUL CÂlArBTÎLOR BUCUREȘTI pumirtccA MARI ALERGĂRI DC TRAP Or» 4 |».m. PARÍU MUTUAL L»______!___________________:______«J sa desvoltare — alianța reprezintă un interes real pentru Romînia. Garanţia aceasta nu mai are astăzi nici o valoare, puterile centrale avînd destulă bătae de cap cu propria lor existenţă. 2) Romînia devenise o anexă a teritoriului economic al puterilor centrale, primind în schimb concursul acelora la plasarea împrumuturilor sale de stat. Astăzi şi finanţele şi comerţul Romîniei tind spre orizonturi mai largi şi spre o concurenţă liberă. 3) Altădată Romînia se mulţumia să nu joace nici un rol politic şi să-şi primească în schimb notele de bună purtare şi de „înţeleaptă conducere“ prin „ Neue Freie Presse“ şi prin expozeurile miniştrilor de externe din Viena. Astăzi asemenea note nu ne-ar mai încînta. Mai curmă ne-ar supăra. Haina ni-a devenit prea strimtă Şi n’o mai puteam purta. Vom căuta nouă alianţe? Se prea poate. E mai mult, ca sigur, că şi noi, ca toată lumea, vom fi avizaţi şi în viitor la aceste importante şi totuşi atît de nesigure instrumente ale situaţiei internaţionale a oricărui popor, care nu se simte în stare a face faţă tuturor duşmanilor cîţi s’ar putea întîmpla să se ridice într’un moment dat împotrivă-i. Alianţe nouî — cu cine ? Rusia ?.. Italia ?... Sau chiar Germania ?... Cu acei dintre foştii noştri aliaţi, cu cari am avut şi raporturi economice mai omenoase şi mai de preţ şi cari nici politiceşte n’au abuzat de noi ca vecinii noştri din Budapesta şi Viena , o alianţă nouă, în condiţii schimbate, cînd chestia Transilvaniei n’ar mai fi între noi şi între aliata Germaniei — ar fi privită cu alte simpatii şi ar avea altă valoare decît alianţa din trecut. In orice caz n’ar fi o imposibilitate. Dar se pare că am păşit deja pe terenul combinaţiunilor asupra necunoscutului, întrucît alianţele se fac pe baza situaţiei geografice, pe baza proporţiilor de putere şi pe baza legăturilor de interese ; iar pînă cînd războiul mai curge încă, nu putem prevede nici vecinătăţile viitoare, nici viitoarele proporţii de putere, nici legăturile de interese ce se vor putea înoda în viitor. Este însă un alt moment, pe care îl putem prevedea cu toată siguranţa de pe acum şi a cărui importanţă ni-au indicat-o de ajuns şi experienţele şi acest moment este, că nici o alianţă, oricare ar fi, nu ne poate da siguranţa, pe care ni-o dă propria noastră mărire şi întărire. Şi, chiar mai mult, vom fi cu atît maî siguri de orice alianţă, cu cît vom fi noi înşine mai mari şi mai tari. Iată pentru ce ar fi o mare greşeală să aşteptăm cu mîinile In sîn norocul unor alianţe după războiţi. Dacă vom ieşi mici şi slabi din războiu, nu vom găsi decît alianţe şubrede sau îndoelnice, pe cari le vom plăti cît mai scump. Cu cît vom ieşi mai tare şi mai sporiţi, cu atît şi preţul şi căutarea ne va fi mai mare şi vom găsi în schimb tot ce vom dori. Iar dacă ne gîndim şi la vecinii noştri din Balcani, acelaş prognostic : cu cît vom fi noi înşine mai tari, cu atît echilibrul de forţe dimprejurul nostru ne va fi mai favorabil. Cea mai bună situaţie internaţională, spre care trebue să tindem făi ră încetare şi cu orce preţ, este , ca să avem cheia situaţiei în înşişi forţele noastre. * A A PA RUT N s ^ ■ Neputința Iw^exuaiâ * B, Afrsr-FEMEr~ CUM SANE FFPIM SMLSUNICiyjgELE CUM SE TRATEAZĂ D. GEORGE D. FISCHER MEDIC COMUNAL CU O PRETATE DE Z 'P' M. STEFANESCU GALATI .Vri A SECERE WTOATE LIBRĂRIILE si la TOATE DEPO5ITEIFLE ZIARE DepositulGeneral la AgenfiaBRANISTEANU SfeSILronica 5. PREŢUL 1 LEU Hu plecaţi! La concentrare, comtişie excursiuni vilegeatură, etc. f£ră minimatele Tablete tie Cafea şi Ceai cu zahăr şi ram .JUPITER“ FABRICA: BUCUREŞTI Strada Austrului 31 Telefon 37/44 Lucian Bolcaş M I iTI TA â**1~ Tinerii cu termen redus cari urmează să fie încorporaţi la 1 Octombrie anul curent, roagă pe d. ministru să le acorde posibilitatea de a urma cursurile facultăţii de medicină făcîndu-şi stagiul la spita Programul oficial al alergărilor de trap ZIUA NIL— DUMINICA 24 IULIE Premiul Gamina, 2460 metri — Pr. I, 500 lei, premiul II, 100 lei; pr. III, 50 lei; Mareșal, 2275 metri; Elena, 2275 metri; Baron, 2275 m.; aord, 2275 metri; Georges Willy, 2275 m.; Derby, 2425; Florica, 2425 metri. II) Premiul Erou, 2600 metri. — Premiul I, 500 lei; premiul II, ÎO0 lei și premiul IIII 50 lei. Amiral, 2600 metri; Lunfi, 2600 m.; Ada Axtel, 2625 m.; Sinai, 2650 m.; Lica, 2700 m.; Elktrik Todd, 2700 metri. Premiul Trick, 2900 metri. — Pr. I, 700 lei; pr. II, 150 lei; Pr. III 50 lei; Cristinel, 2800 m.; Crivăț, 2800 m.; Brevet, 2825 m.; Spion, 2875 m.; E lektrik Tod, 2000 m,; Delmar 2925 m. ; Trick, 2950 m. Premiul Elena Cosinzeana, 2000 metri. — Premiul I, 700 lei; Premiul II, 150 lei; premiul III, 50 lei; Șoimu, 1975 m.; Panfil, 1975 m.; Eleana Cosinzeana, 1975 m.; Idol, 1975 m.; Judith, 1975 m.; Iasca 1975 m.; Marta 1975 metri. Premiul Extra Pini (handicap) 2400 metri. — Premiul I, 500 lei; II, 100 lei; Premiul III, 50 lei; Zadar, 2400 m.; Gamima, 2450 m.; Cerkez, 2500 m.; Mareșal, 2525 m.; Carol, 2575 m.; Extra Fini, 2575 m.; Emil, 2575 m.; Erou, 2650 m.; Ada Axtel, 2725 m.; Vladâka, 2650 m.; Sinai, 2700 metri. Premiul Vernaek, 2400 metri. — Premiul I, 500 lei; Pr. II, 100 lei; Pr. III, 50 lei; Bard, 2275 m.; Florica, 2275 m.; Emil, 2300 m.; Vladâka, 2325 m.; Sibireacu, 2325 m.; Mascha, 2350 m.; Bogdan, 2425 m.; Welzer Fritz, 2550 metri. ■- ■ ——■ Finanţe şi Comerţ INDUSTRIA TEXTILA__S a constituit o societate anonimă romînfi sub denumirea de „Fuiorul“, societate anonimă romînă pentru industria plantelor textile. Scopul societăţeî este industria şi comerţul plantelor textile şi exploatarea verîcărei alte întreprinderi comerciale sau industriale care ar fi necesară pentru realizarea scopului arătat mai sus, sau care ar fi în legătură cu această industrie. Sediul societăţei este în Bucureşti. Se vor putea crea agenţii, sucursale şi stabilimente industriale în orice alte localităţi din ţară sau străinătate. Capitalul social a fost fixat deocamdată la 1.800.000, divizat în 9000 acţiuni, a lei 200 fiecare. Acţiunile vor fi la purtător. In noua întreprindere, societatea pentru industria cînepei în Rominia aduce ca aport social şi pentru o contravaloare de lei 600.000, în acţiunî de ale societăţeî, terenul proprietatea societăţeî, situat pe moşia Serdaru, comuna Fileşti, jud. Brăila. BURSA nu lucrează, în timpul vacanţei, Sîmbăta. „AQUILA FRANCO-ROMINA" din BUCUREŞTI (Soc. de petrol). Capital: 6.000.000 lei. Beneficii: lei 420.378,83. Rezerve: lei 177.223,88. Imobilizări: lei 1.306.090,50. Exploatări : lei 3.342.586,45. Dividendul distribuit este de 6 la sută. „DANUBIUL“ din BUCUREȘTI.__ Capital: un milion lei, din care numai 550.000,lei au fost vărsaţi. Beneficii : lei 30.901,30. Dividendul distribuit este de 5 la sută. „PETROLUL“ din BUCUREȘTI.— Capital : 2.800.000 lei. Pierderi: lei 45.886,82 (s-a reportat asupra anului viitor). Terenuri : lei 2.201.839. Sonde : lei 924.711,85. „FLORIDAS“ din BOTOȘANI. — Capital : 150.000 lei. Beneficii : lei 35.245,05 din care 18.000 lei se vor distribui acţionarilor ca dividend. Rezerve : lei 1.299,06. „COLOSEURI“ din BUCUREȘTI. Capital : 2.000.000 lei din care 36.000 lei vărsăminte neefectuate. Pierderi: lei 11.223,36. Casa de schimb JEAN PAUKER Cafea Victoriei: 70. Telefon 5469 Cumpăra și vinde efecte publice la cursul zilei. Provincia prin corespondență telegrafică și telefonică. Pentru d. ministru de finanţe Domnule Director, D. ministru de finanţe Costinesc a binevoit să facă un gest generos şi patriotic, acordind funcţionarilor cari urmează şcoala de ofiţeri de rezervă, leafa pe tot timpul duratei acestei şcoli, lucru pentru care-i suntem recunoscători şi-i mulţumim în mod public. Această leafă, însă, cu tot ordinul dat şi cu toate cererile ce am făcut, nu ne mai soseşte De ce ? Mister lesne de înţeles ! Totuşi la minister se iau lefurile înainte la începutul fiecărei luni. Pentru care rugăm din nou pe d. ministru de finanţe a da ordin în consecință. Un funcționar Cota pîeteî Bibescu-Vodi Bată preţul cu cari s’au vîndut legumele şi zarzavaturile pe ziua de azi . Vinete : suta cal. I 18 lei, cal. II 14, cal. III 10 şi cal. IV 7. Varza : cal. I suta 18 lei şi cal. II 12 lei. Castraveţii: suta cal. I 2 lei şi cal II 1.50. Dovlecei: suta cal. I 4 lei, cal. II 3 lei şi cal. III 2.50. Porumb : suta cal. I 5 lei, cal. II 4 şi cal. III 3.50. Ardei gras : suta cal. I 1.40 şi cal. II 1.20. Ariei lung : suta cal. I 1 leu şi cal. BI 80 bani. Ardei mic : suta 25 bani. Zarzavat rădăcini : suta de fire 2 lei şi 60 bani cal. I şi cal. îl 2 lei. Fasole verde : kgr. cal. I 1 leu, cal. II 80 bani şi cal. III 60 bani. Fasole ţucără : cal. I kgr. 1 leu şi cal. II 80 bani. Fasole grasă : kgr. cal. I 80 bani şi cal. II 60 bani. Ceapa : 35 bani kgr. Cartofi : suta de kgr. cal. I 9 lei, cal. II 8 şi 7 lei. Roşii creţe: suta de kgr. 45 lei cal. I, cal. II 40 lei şi cal. III 35 lei. Roşii rotunde : suta de kgr. cal. lift lot si ml TT Ari 1pT_ Situaţinea economică a Germaniei şi a Austro-Ungariei LONDRA, 21 Iulie. — Situaţiunea economie a Germaniei şi a Austro-Ungariei este obiectul următoarelor observaţiuni, din partea unui personagiu foarte bine informat şi a cărui erudiţiune este autoritate în aceeaşi materie. Germania. — Ministerul imperial al alimentaţiunei nu a făcut miracolele, pe cari unii aşteptaţi dela el , şi d-nul Batocki pare să aibă tot aşa de puţin succes în furnizarea alimentelor pentrupopulaţie ca şi în oprirea revoltei ce creşte în Sinul masselor. Cu toate încercările şi sforţările făcute de către autorităţi, alimentele devin din ce în ce mai rare şi porţiunil eticevin mai puţin substanţiale. Numeroase mărturii o probează , şi teza susţinută că acest deficit de obiecte alimentare ar fi rezultatul acapărărilor, găseşte prea puţini apărători. In ceea ce priveşte recoltele, informaţiuni pozitiveşi din sursă independentă arată că timpul prost le-au cauzat mari pierderi, şi că maximul ce se poate spera, este o recoltă mijlocie. In numroase regiuni, recolta cea mai importantă este cea a secarei care a sufreit anul acesta foarte mult. Populaţiunile nu mai dau încredere declaraţiunilor optimiste ale autorităţilor, şi jurnaliştii cari le imprimă şi le publică o fac contrar convicţiilor lor intime. Astfel ziarul „Worwaerts“ scrie la sfirşitul unei explicaţiuni de acest fel, acest comentar scurt dar semnificativ „Aber wie sieht eis in Wirklichkeit aus !“ (Dar care o fi adevărul oare). Diplomaţii care residă la Berlin, au mari dificultăţi pentru procurarea alimentelor lor; ei îşi aduc cele necesare din ţările limitrofe, pînă chiar din Anglia şi chiar din Statele Unite. Un ataşat al unei misiuni diplomatice străine, posedînd o mare avere personală, declară că-şi aduce toate previziunile de la un mare magazin de comestibile din Londra. Ambasada Statelor Unite şi consulatele americane din Berlin şi Hamburg primesc în mod regulat de două ori pe săptămînă, dela consulatul general din Stockholm, al Statelor Unite, previziunile lor de carne, unt, cartofi, făină, etc. Acum de curînd un ministru al unei legaţiunistrăine din Berlin a cerut permisiunea de a-şî aduce din Copenhaga, pentru dînsul şi funcţionarii săi, aprovizionările pe timp de şease luni, făinoase, făină, lapte conservat, săpun, sardele şi articole de băcănie in general. Voiajorii sosiţi din Germania aduc informaţiuni puţin contradictor, dar cărora fără a se da multă crezare arată,în orice caz că lipsurile sunt extreme în Germania. In Germania s’a renunţat de a mal impune turiştilor străini şi a îl face să creadă că totul merge foarte bine. Voiajorii cari descind în marile hoteluri sint astăzi şi dânşii supuşi legilor comune ca şi români populaţiunei. Un american exerstnd o profesiune liberală care s'a dus în Saxonia, unde locueşte familia soţiei sale, care este germană, spunea că în ultimile săptămînî, situaţiunea economică s'a înrăutăţit astfel, încît soţia sa şi familia ei este suferindă din lipsa de necesare alimentării şi de reaua stare generală a condiţiunilor de existenţă. Starea devenind imposibilă, acest american se decise a renunţa la afaceri foarte frumoase şi părăsi definitiv Germania, unde toţi se află într'o situaţiune deplorabilă, care după cum zice, vă mai dura mult timp după terminarea războiului. Un mare bancher al unei ţări neutre, spunea de curînd, că nu înţelege pentru ce mai angajăm o aşa de mare ofensivă, atunci cînd Germania este la dispoziţiunea noastră, fără a mai fi nevoe de a trifilite vre-unul din regimentele noastre. Dificultăţile economice ale Germaniei devin aşa de intolerabile, încît este evident că acest imperiu nu va mai putea ţine mult timp. Ca o probă convingătoare asincerităţei acestui bancher, aflăm că deja acum un an el arăta o prudenţă extremă în operaţiunile sale financiare cu Germania, în timp ce în Anglia, el oferă acum unei bănci londoneze un credit quasi.ilimitat. Sunt probe, destule că raritatea alimontelor a avut repercusiune pînă şi în alimentarea combatanţilor pe front, dar mai ales s-a resimţit în viaţa civilă. Un negustor străin care a trăit mai multe luni în Hamburg, în unul din cele mai mari hotelur, povestea, unuia dintre amicii săi, că în acest mare oraş, centru mondial al tranzitului lipsea complectamente zahărul, untul, lapele, etc. Intrend pe unchelner, de la o mare cafenea, care este cauza acestei lipse, acesta îi răspunde: Să mulţumim englezilor ! O găină, spune acest comerciant, se vindea 24 mărci iar o gînscă slăbănoagă 40 mărci. Carne nu se putea căpăta decit odată la două săptămîni; recolta cartofilor nereușind, aceea a anului trecut era inutilizabilă. Tonul general al scrisorilor găsite asupra prizonierilor sau interceptate este mai pesimist ca întotdeauna. Sute de scrisori arată in mod elocinte, suferinţele celor ce le scriau. Ele sint pline de fraze ca acestea: în toate dimineţile, cînd ne sculăm, sintem in grijă, din cauza lipsei de pline, trebue să alergăm o zi întreagă pentru a cumpăra fie una, fie alta. Ne curcăm nemîncaţi şi ne sculăm dimineaţa la fel; nu avem nimic de mîncare. Toate măsurile sînt luate pentru a împiedica ca lumea să moară de foame, dar multe persoane din cunoştinţele noastre au decelat în urma lipsei de ale mîncăreî. In Berlin, mizeria este indescriptibilă, suntem disperaţi căci nu ne-am putut închipui niciodată ca noi, germanii, vom putea suferi intr’o zi, din cauza foamei. Foametea se resimte la Colonia, şi pretenţiunea Angum de a supune Germania prin foamete, nu este aşa de nefondată. De mai durează războiul încă trei luni şi sintem gata, trecem prin timpuri teribile în Germania, sintem sever pedepsiţi de Dumnezeul, căci este o epocă teribiă, de a nu avea nici măcar ce mînca. Deşi nu sînt încă probe sigure că ipsa articoleloralimentare ar fi avut mare repercusiune şi asupra rupelor combatante în front, totuşi documente probează că chiar soldaţii cari se află în tranşee nu sunt întriţi aşa precum o merită. La 30 iunie trecut, un soldat scrie umiliri sale : Vă rog să-mi trimiteţi alte pachete, căci sufăr de foame. Un dezertor carea reuşit a se remeie cîtva timp trupele de pe linia de foc nu mai primesc raţiile întregi; ele numai capătă raţiile întregi decît in preziua unui atac la care soldaţii trebue să ia parte. De altă sursă Insă şi care merită şi dînsa berviere se află că : trupele de pe linia de foc sînt încă bine îngrijite, şi primesc în unele zile chiar o porţiune mai măricică de carne şi grăsime, fărăa mai vorbi de carnea de cal, care intră pentru o bună parte în raţiile ordinare. Din fine dintr’o scrisoare găsită asupra unui prizonier de război şl. scoatem aceste cuvinte: este trist că soldaţii răniţi nu au de mîncare şi din aceastăcauză ei se vindecă dificil, şi nu ajung a se restabili complect.; aflu că şi voi în tranşee nuaveţi ce mînca. Privaţiunile impuse germanilor, în zilele de astăzi, nu se mărginesc numai la alimente, dar chiar săpunul devine rar de cîteva săptămînî şi în scurt timp, va lipsi complect. Nu este d’el de mirat că organizaţia guvernamentală care a aruncat ţara într’o aşa mizerie, este obiectul criticilor cele maî acerbe. Nemulţumirea ar fi agravată şi de faptul că se întinde credinţa cum că toate suferinţele acestea ar fi datorite, într’o largă măsură, şi faptului că agrarienii, manufacturiştii şi furnizorii exploatează această situaţiune, pentru a strînge avantaje pecuniare. Junkerul devine din ce in ce un inamic tot aşa periculos şi detestat ca şi englezul, pentru socialişti. Oratorii, jurnalele şi manifestele socialiştilor lasă să se arate ameninţări de revolte populare; el declară că poporul este la marginea răbdărei, şi că condamnaţiunea lui Liebknecht nu face decît să agraveze această situaţiune. Este imposibil de a cunoaşte situaţia internă exactă a Germaniei, dar se ştie destul, pentru a se simţi că starea de spirit a poporului trebue să producă grave îngrijorări guvernanţilor Germaniei. In urma informaţiunilor pe care le credem sigure, grave revolte au avut loc în numeroase oraşe ale imperiului german. Se semnalează din ele la Berlin, Charlottmburg, Brunswick, Magdenburg, Colonia, Coblentz, Aix-la-Chapelle, Breslau, Kiel, Dresda, Leipzig, Chemnitz, Munich, Düsseldorf şi iu toate aceste revolte a fost nevoe de a se face apel la forţa armată pentru restabilirea ordinei, cite odată s’a făcut chiar uz de mitraliere pentru a şarja contra populaţiei. Se poate admite ca aceste revolte să fie preludiul unei revoluţiunî, dar este foarte greu de a admite că o revoluţie să fie posibilă, într’o ţară, unde toţi bărbaţii pînă la 50 de ani, sînt incorporaţi în armată, şi cînd 90 la sută din, mulţime, participînd la aceste revolte, evit din femei şi copil. Naţiunea germană va suporta lipsurile de foame cu multă inimă atîta cît ea va păstra confienţa în triumful final şi guvernul face tot posibilul pentru a susţine această credinţă în popor, ascunzînd sau micşorind schimbările provenite in ultimul timp in situaţiunea militară. Dar chiar procedind aşa, este mai mult ca sigur că massele poporului trebue să fie profund impresionate de ultimele fapte militare, ca înaintarea rusă, eşecul germanilor dinaintea Verdunului, ofensiva aliaţilor pe frontul occidental, şi retragerea austriacilor în fața vigurosului contra-atac al armatelor italiene. (Reuter: ___ Situaţia strategică pe frontul occidental NAUEN, 22 Iulie. — Telegr. f. fir.— Căpitanul C. M. Santgaller scrie următoarele asupra situaţiei din Vest: „Cu tot asaltul puternic pe care 1-a întreprins Entenia, situaţie strategică pentru germani nu s’ar înrăutăţi. Nu se semnalează nici trecerea Sommel şi nici străbaterea frontului. După sforţări neauzite de mari, timp de 4 săptămînî încheiate, dacă nu se consideră că pauza luptelor e sfîrşitul ofensivei franco-engleze, totuşi s’a înrăutăţit perspectivele reuşitei intenţiunilor de a străbate frontul, întrucît partea principală a forţelor necesare ori a fost zdrobită fără folos. Ziarul suedez „Nadsglight Allehanda" scrie textual: cercurile politice de altfel bine informate şi-au exprimat părerea că războiul ar mai dura încă cîteva luni. După informaţiunile noastre cel puţin în Germania nimeni nu se glndeşte încă la unsfîrşit. „Tagblatt“ din Berna comentează starea spiritelor în Franţa, în modul următor: să sperăm că şi conducătorii Franţei văd că politica cea mai bună pentru ţara lor este de a-şî procura un, bun prieten şi de a termina războiul; dar nimeni nu îndrăzneşte să-l termine şi aceasta pune guvernul într’o grea răspundere faţă de Dumnezeu şi de omenire“. BERLIN, 22 Iulie. — Supliment la comunicatul din 19 August. — Acum cînd de la începutul marei ofensive anglo-franceză în regiunea botezată în Anglia „The great sweep“ adică „măturarea cea mare“ a trecut o lună In cursul căreia după profeţiile anterioare ale adversarilor noştri trebuia să se obţie rezultatul deciziv cu orice preţ, face să ne dăm osteneala de a cerceta In scurt ce s’a atins in realitate de eî. Desigur el au obţinut pe un traiect cam de 28 de kilometri scufundarea frontului german pe o adîncime în medie de 4 kilometri. Dar în urma experienţelor lor de la 7, 9, 11 şi 17 iunie, nu vor voi nici ei înşişi să pretinză că linia germană este din această cauză între-un singur punct oarecare, nici măcar sdruncinată. Acest „succes“ costă pe englezi, după evaluări prudente, cel puţin 230.000 de oameni. Pentru evaluarea pierderilor franceze nu avem de data asta date sigure la dispoziţiunea noastră. Dar şi ele vor fi mari, cu toată experienţa lor mai mare în lupte, deoarece ei au avut a da munca principală. Pierderile totale ale adversarilor noștri se urcă prin urmare cam la 350.000 de oameni pe cînd ile noastre ,oricit de regretabile ar fi, nu sînt absolut comparabile în cifre. In plus, din cauza progreselor lente ale ofensivei, am avut absol . ♦ (Wolffbureau), tot timpul de a stabili la spatele liniei noastre cea mai avansată poziţiune identică cu cele ce-am pierdut in faţa acestei linii. Spre a pune aceste indicaţiuni în deplină lumină, să spunem că prima lună a luptelor în regiunea Menzei lingă Verdun ne-a adus un cîştig de teren mai mult decît îndoit, cu pierderi cam de 60.000 de oameni în vreme ce francezii au pierdut lingă Verdun în aceeaşi vreme cel puţin 100.000 deoameni. Moripianl Pentru înlesnirea circulaţiei călătorilor, direcţia generală a C. F. R., a luat măsuri pentru înfiinţarea de noui trenuri speciale pentru Sinaia și Constanta, în ajunul zilelor de sărbătoare. Orarul acestor trenuri n'a fost încă fixat. Trenul pentru Predeal va pleca din București Sîmbăta sau în ajunul sărbătorilor, la orele 2. Se va întoarce din Predeal Luni sau a doua zi după vreo sărbătoare, la orele 5, pentru a sosi în București la orele 9. Trenul pentru Constanta va pleca din București, după orele i1 noaptea iar din Constanta înapoi va pleca la orele 10 noaptea. Intre doi prieteni: — Unde te duci diseara — De sigur la cea mai plăcută grădină, podită jos, și unde sunt spectacolele cele mai alese. — Și care este ? — Ce nu știi încă!! Arenele Amicii Orbilor, unde se reprezintă cea maî spirituală revistă „S’o vezi p'a mea" de George Anonimu, in plus orchestra condusă de maestrul Massini, ridiculizat de ţigănuşi , „Maşină“ in cupletul S-o vezi p'a mea e admirabila. In actualul război mi s‘a pus la contribuţie in foarte largă măsură ştiinţa. Dar aceasta n‘a fost suficient. Acum de cur noi, aflăm că pînă şi albinele au fost puse să-şi dea tributul de activitate pentru patrie. Citiţi amănunte în „Săptămina Războiului“ No. 92 care a apărut. CE FACI ŞEFULE ?? D. D. D. Bragadiru, membu al Camerei de Comerţ din Bucureşti, a donat 6000 lei pentru construirea localului şcoalei comerciale practice. D. C. Olmazu, membru al Camerei de comerţ din Bucureşti, a donat în acelaş scop suma de lei 1000. Donaţiunile se primesc la Camera de comerț. „Im toi d© viţă.“ Franţa a fost salvată de invazia cutropitorilor, graţie faptului că în faţa primejdiei s’a efectuat ca prin farmec: mobilizarea sufletelor fran-Orice patimă a tăcut. Toată lumea s’a luat la întrecere în săvîrşirea de fapte eroice. Un frumos exemplu de sacrificii sublim, îl găsim în bucata literară „Conştiinţa“ din „Săptămînă Războiului" No. 92 care a apărut. Toată Capitala aleargă să vadă vasala revistă „Un fel de viţă“ la Arena Ligei Naţionale Aeriene. Primim numeroase plingeri din toate unghiurile ţărei contra lipsei de tartfe. Agricultorii crescători de vite, miaii negustori roagă pe d. ministru al comerţului să oprească cu desăvirşire exportul tărîţelor Povestea Mamei puternică dramă şi Fiecare cu meseria lui comedie fină. Luni la Arenele Amicii Orbilor şi Cinema Venus-D. Romulus Voinescu, inspector general al poliţiilor, care a făcut înjudeţul Ialomiţa mai multe inspecţiuni şi anchete la poliţii, administraţii de plăşi şi jandarmerii rurale, a sosit în Capitală. DE FACTUJULE Ministerul de rǎzboiu ne comunică că examenul de capacitate, pentru gradul de maior, ce urma să se ţină la 1 August c., a fost amjînat, pentru ziua de 20 August a. c. Urmăriţi în Săptămina Războiu- Uiî No. 92 care a apărut: Epoca Spionilor. E de un senzaţional palpitant. Amorul tău mi-a salvat onoaraea cu Leda Gus uimeşte toată capitala la Cinema Vennus. Ultimele reprezentaţii !! Sntem rugaţi să atragem atenţiunea ministerului de rǎzboi, să ia dispoziţiunea ca toţi ofiţerii cari se prezintă la acest departament de la diferite servicii, corpuri, etc., în interes de serviciu, să li se permită intrarea dela 8—11 şi jumătate a. b„ deoarece la orele 11 dimineaţa nu este posibil de a se aranja interesele serviciilor, cînd ştiut e că la acea oră, cei din minister sânt ocupaţi cu persoane particulare Povestea Mamei nnternică draimă şî Fiecare cu meseria lui xinedie fină. Luni la Arenele Amicii Orbitor ii Cinema Venus. Corporaţia „Regele Carol I“ din bucureşti, convoacă pe nouii mem-ri aleşi în comitetele breslelor: sculptorî în lemn, strungari în lemn, ■iop’itori în piatră, poleitori, orna»ontiştî, încadratorî de tablouri şi lefuitorî în piatră, pentru mîine Duninică 24 Iulie curent, orele 9 dimi-. reaţa, în localul corporaţiei, spre a o constitui în comitete definitive, find confirmate de Casa centrală a noseriilor. CE FACI ŞEFULE ?? ! Urmăriţi in Săptămînă Războiaui No. 92 care a apărut: Epor Spionilor. E de un senzațional palpitant. hofer Baui. Succes extraordinar! Spirituala revistăde George Anonimul S’s vezi p’a mea Succes nemaipomenit!!! ! *1 V ■ V p’a mea ‘tot Bucureştiul aleargă să râdă cu lacrămi la „Arenele Amicii Orbilor“ Biletele se iau cu asalt, în tot timpul zilei la Arene Presa italiană şi Romînia BERLIN. — Din Lugano se anunţă că presa italiană a devenit din nou sceptică în privinţa Romîniei. „Corriere dela Sera" regretă că se tolerează ca puterile centrale să-şi intensifice agitaţia în Romînia. ,Secolo" află din Zürich că bărbaţii politici din Balcani, aflaţi fre Elveţia, nu cred in intervenția Rominiei. / Barbarea patronului regimentului 6 de artilerie PITEŞTI, 22 iulie. Astăzi de dimineaţă, la orele 10 şi juni. reg. 6 artilerie şi-a serbat patronul, la care au asistat, pe lingă ofiţerii activi, şi majoritatea ofiţerilor de rezervă. Pe platoul din faţa regimentului trupa a fost aşezată în formă de careu, iar preotul garnizoanei a oficiat un serviciu religios. D. colonel Tomoroveanu, prin cuvinte înălţătoare, explică rostul acestei solemnităţi, adăogind că patria întotdeauna şi în toate timpurile a pus multă bază pe puterea armată a ţărei comptînd pe fiii ei. Trupei i s’a acordat învoirea în oraş, iar ofiţerii, după terminarea serviciului divin, au plecat cu brecul în parcul Trivalea, unde li s’a servit un banchet. Seria toasturilor a fost deschisă de d. colonel Tomoroveanu, care închină în sănătatea familiei regale şi pentru armată. D. căpit. de rezervă D. Luca, spune că sentimentul ofiţerilor de rezervă este la fel cu acel al ofiţerilor activi, pentrMu - a verifica viaţa spre mărirea patriei şi gloria armatei româneşti. Aducînd elogii d-lui colonel Tomoroveanu, se mîndreşte că are un astfel de comandant şi întîmplarea a făcut că tot cu acelaş comandant cu care a fost în 1913 în Bulgaria, va merge ca mîine să ia Ardealul. D. maior Alexandru Ştefănescu, într’o caldă cuvîntare, se simte entuziasmat văzînd corpul ofiţeresc în jurul unei mese prezidată de distinsul ofiţer de artilerie, d. colonel Tomoroveanu, care a ştiut să se facă iubit şi simpatizat în scurt timp nu numai de corpul ofiţeresc, dar chiar şi de cetăţenii acestui oraş. Terminînd, închină în sănătatea d-lui colonel Tomoroveanu. D. N. D. Popescu, fost prefect, în cuvinte înălţătoare, arată strînsa unire ce există între ofiţerii activi şi cel de rezervă. A mai vorbit d. inginer D. Dima, după care d. colonel Tomoroveanu încheie seria toasturilor surînd sănătate armatei şi corpului ofiţeresc al regimentului 6 artilerie. In tot timpul banchetului, muzica reg. 4 Argeș și un taraf de lăutari a distrat pe comeseni. La orele 2 și jum. banchetul a luat sfîrșit. — Coresto. Incendiul din Tituftea-Prahova O femeie lăuză rămasă pe drumuri cu 6 copii, al cărei bărbat e concentrat ŢINTEA, 22 Iulie. — Aseară un incendiu a distrus cu desăvîrşire casa şi tot avutul locuitorului Stoicescu Constantin zis şi Diu, pe cînd acesta se afla chemat la concentrarea reg. 84 Ploeşti, compania 15-a. Focul a luat naştere pe la orele 11 noaptea şi se bănueşte că ar fi fost pus din răzbunare. Flăcările s’au propagat cu aşa iuţeală, incit abia a putut fi salvată biata femee, soţia numitului locuitor, care fiind lăuză de o săptămînă, cu mare greutate a putut să fugă din casă cu cel 6 copii al săi, toţi mici. E o jale nespusă să vezi pe biata femee lăuză şi copiii rămaşi în stradă fără nici un adăpost, lipsiţi de hrană din cauză că le-a ars şi porumbul din pod, iar bărbatul, singurul în stare să mai agonisească ceva, e plecat în concentrare. O altă listă de subscripţie pentru ajutorarea acestei familiei se impune. Ar fi o faptă lăudabilă, mai ales regimentele ar trebui să ia iniţiativa de a strînge ceva pentru familia Stoicescu Constantin din Ţintea- Prahova. — Cor. --------------- mei r nstiraţi austriaci condamnaţi la muncă silnică VIENA. — După 14 zile de dezbateri în procesul de înaltă trădare contra deputaţilor cehi din Reichsratul austriac : Wenzel Choc, Franz Sorival, Iohann Vojna şi Josef Neolicky, tribunalul militar din Viena a pronunţat la 17 iulie sentinţa prin care condamnă pe Choc la 6 ani muncă silnică, pe Burival la 5 ani, pe Vojna şi Netolicky la cîte un an. Condamnaţii au făcut recurs. Condamnarea s-a făcut in baza unor notiţe scrise de deputatul Massaryk, refugiat în străinătate, în care era vorba de o consfătuire la care au luat parte și cei patru condamnați.