Adevěrul, iulie 1916 (Anul 29, nr. 10527-10557)

1916-07-24 / nr. 10550

Dumineca sune 1916laakm 1 /a­bonamente­­ de Vili^iatura Ziarele Adevărul si Dimineața 1 primesc abonamente de viligiatu­­­ra cu: Lei 1.50 pe lunii in iară BA^^rSCHHÎflB­M. F1NKELS BUCUREfTI, Str. LIPSCANI. No. 1# Noul Palat Dacia RomSasi, prăvălia no. L, tn col­. Cursul pe ziua de 14 luîîe .916 _ _______|_ Cump5f Vftnfl 4°/ Rent« Em. 1910 f'4 SOI 85— 5®/ I Ren ti emor. 19.15 76 25 77-4°l IRentă internă 77 — 7ts— 4»/,| ., „ 1913 801- 10 75 4°/0!OWi* tom Fu«. 74 50 75-4°/ Oblig. Oud. touit £0,— 9i — 5V, - , 80;— Ki 50 5°/p Bonuri Rurala 88.25] 88 75 4® t­­­or­a. luno. rurala 90 23 84 75 »V „ .. „ 70 'A! 77 «/, 5°/ „ tub. Rai. 86 7B; 8; 5ij 5 /, * erb. Insi f 118j — Ac. E, ÎMilionars 5275—16300 — „ „ Agricol« 491 — 100 -trig. Dacia II. 153 I—156-J—I „Berea Roman« 620 — 630 25 ( «r. ti.1. austriacă 79 50 80 25 i ii ci germana 115— 16 — Li.nu. Irene zr 107— 11 — . italiene 99!— lOO - rubla Iui tii 214— 2'6 -re» sî Mr LA SINAI­A—CONSTANŢA Un milion CANIOTA CONSTANŢA Un milion CANIOTA SINAIA Caniota fură 10—15 la sută ju­cătorilor în loc de 5 cele stabilite la toate Casinourile din lumea în­treagă. Amănunte complecte cum vă pu­teţi păzi gisiji în broşura Tripo­­urile in Sinaia — Constanţa de Un observator. De vânzare la toate Librăriile şi în Parcul Sinaia, la Constanţa la Libră la Ţaţe Dabo • „CARPAŢI“ Bereria şi Restaurant sub noua Direcţiune I­orgu­ C. Sterin Bere specială LUTHER Bucătărie de primul rang Preţul convenabil, curăţenie exem­­plară Zilnic concert sub direcţiunea simpaticului PffiTREURZICEANU Doctorul iii i m specialist tn Boale de ochi si urechi Consult. 11—12 a. m. si 4—6 p. m. STR. DOAMNEI Mo. 27 MiWL 5rar.3 HÍPiC£ POMÂNE* CLUBUL CÂlArBTÎLOR BUCUREȘTI pumirtccA MARI ALERGĂRI DC TRAP Or» 4 |».m. PARÍU MUTUAL L»______!___________________:______«J sa desvoltare — alianța reprezintă un interes real pentru Romînia. Ga­ranţia aceasta nu mai are astăzi nici o valoare, puterile centrale a­­vînd destulă bătae de cap cu propria lor existenţă. 2) Romînia devenise o anexă a te­ritoriului economic al puterilor cen­trale, primind în schimb concursul acelora la plasarea împrumuturilor sale de stat. Astăzi şi finanţele­­ şi comerţul Romîniei tind spre orizon­turi mai largi şi spre o concurenţă liberă. 3) Altădată Romînia se mulţumia să nu joace nici un rol politic şi să-şi primească în schimb notele de bună purtare şi de „înţeleaptă con­ducere“ prin „ Neue Freie Presse“ şi prin expozeurile miniştrilor de ex­terne din Viena. Astăzi asemenea note nu ne-ar mai încînta. Mai cu­rmă ne-ar supăra. Haina ni-a devenit prea strimtă Şi n’o mai puteam purta. Vom căuta nouă alianţe? Se prea poate. E mai mult, ca sigur, că şi noi, ca toată lumea, vom fi avizaţi şi în viitor la aceste im­portante şi totuşi atît de nesigure instrumente ale situaţiei internaţio­nale a oricărui popor, care nu se simte în stare a face faţă tuturor duşmanilor cîţi s’ar putea întîmpla să se ridice într’un moment dat îm­potrivă-i. Alianţe nouî — cu cine ? Rusia ?.. Italia ?... Sau chiar Germania ?... Cu acei dintre foştii noştri aliaţi, cu cari am avut şi raporturi econo­mice mai omenoase şi mai de preţ şi cari nici politiceşte n’au abuzat de noi ca vecinii noştri din Buda­pesta şi Viena , o alianţă nouă, în condiţii schimbate, cînd chestia Transilvaniei n’ar mai fi între noi şi între aliata Germaniei — ar fi privită cu alte simpatii şi ar avea altă valoare decît alianţa din tre­cut. In orice caz n’ar fi o imposibili­tate. Dar se pare că am păşit deja pe terenul combinaţiunilor asupra ne­cunoscutului, întru­cît alianţele se fac pe baza situaţiei geografice, pe baza proporţiilor de putere şi pe ba­za legăturilor de interese ; iar pînă cînd războiul mai curge încă, nu pu­tem prevede nici vecinătăţile vii­toare, nici viitoarele proporţii de putere, nici legăturile de interese ce se vor putea înoda în viitor. Este însă un alt moment, pe care îl putem prevedea cu toată siguran­ţa de pe acum şi a cărui importanţă ni-au indicat-o de ajuns şi experien­ţele şi acest moment este, că nici o alianţă, ori­care­ ar fi, nu ne poate da siguranţa, pe care ni-o dă pro­pria noastră mărire şi întărire. Şi, chiar mai mult, vom fi cu atît maî siguri de orice alianţă, cu cît vom fi noi înşine mai mari şi mai tari. Iată pentru ce ar fi o mare gre­şeală să aşteptăm cu mîinile In sîn norocul unor alianţe după războiţi. Dacă vom ieşi mici şi slabi din războiu, nu vom găsi decît alianţe şubrede sau îndoelnice, pe cari le vom plăti cît mai scump. Cu cît vom ieşi mai tare şi mai sporiţi, cu atît şi preţul şi căutarea ne va fi mai mare şi vom găsi în schimb tot ce vom dori. Iar dacă ne gîndim şi la vecinii noştri din Balcani, acelaş prognos­tic : cu cît vom fi noi înşine mai tari, cu atît echilibrul de forţe dim­­prejurul nostru ne va fi mai favora­bil. Cea mai bună situaţie internaţio­nală, spre care trebue să tindem făi ră încetare şi cu or­ce preţ, este , ca să avem cheia situaţiei în înşişi forţele noastre. * A A PA RUT N s ^ ■ Neputința Iw^exuaiâ * B, Afrsr-FEMEr~ CUM SANE FFPIM SMLSUNICiyjgELE­ CUM SE TRATEAZĂ D. GEORGE D. FISCHER MEDIC COMUNAL CU O PRETATE DE Z 'P' M. STEFAN­ESCU GALATI .Vri A SECERE WTOATE LIBRĂRIILE si la TOATE DEPO5ITEIF­LE ZIARE DepositulGeneral la AgenfiaBRANISTEANU SfeSILronica 5. PREŢUL 1 LEU Hu plecaţi! La concentrare, comt­işie excursiuni vilegeatură, etc. f£ră minimatele Tablete tie Cafea şi Ceai cu zahăr şi ram .JUPITER“ FABRICA:­ BUCUREŞTI Strada Austrului 31 Telefon 37/44 Lucian Bolcaş M I iTI TA â**1~ Tinerii cu termen redus cari ur­mează să fie încorporaţi la 1 Oc­tombrie anul curent, roagă pe d. ministru să le acorde posibilitatea de a urma cursurile facultăţii de medicină făc­îndu-şi stagiul la spita­ Programul oficial al alergărilor de trap ZIUA NIL— DUMINICA 24 IULIE Premiul Gamina, 2460 metri — Pr. I, 500 lei, premiul II, 100 lei; pr. III, 50 lei; Mareșal, 2275 metri; Elena, 2275 metri; Baron, 2275 m.; aord, 2275 metri; Georges Willy, 2275 m.; Der­by, 2425; Florica, 2425 metri. II) Premiul Erou, 2600 metri. — Premiul I, 500 lei; premiul II, ÎO0 lei și premiul IIII 50 lei. Amiral, 2600 metri; Lunfi, 2600 m.; Ada Axtel, 2625 m.; Sinai, 2650 m.; L­ica, 2700 m.; Elktrik Todd, 2700 metri. Premiul Trick, 2900 metri. — Pr. I, 700 lei; pr. II, 150 lei; Pr. III 50 lei; Cristinel, 2800 m.; Crivăț, 2800 m.; Brevet, 2825 m.; Spion, 2875 m.; E lektrik Tod, 2000 m,; Delmar 2925 m. ; Trick, 2950 m. Premiul Elena Cosinzeana, 2000 metri. — Premiul I, 700 lei; Premiul II, 150 lei; premiul III, 50 lei; Șoimu, 1975 m.; Panfil, 1975 m.; Eleana Cosinzeana, 1975 m.; Idol, 1975 m.; Judith, 1975 m.; Iasca 1975 m.; Marta 1975 metri. Premiul Extra Pini (handicap) 2400 metri. — Premiul I, 500 lei; II, 100 lei; Premiul III, 50 lei; Zadar, 2400 m.; Gamima, 2450 m.; Cerkez, 2500 m.; Mareșal, 2525 m.; Carol, 2575 m.; Extra Fini, 2575 m.; Emil, 2575 m.; Erou, 2650 m.; Ada Axtel, 2725 m.; Vladâka, 2650 m.; Si­nai, 2700 metri. Premiul Vernaek, 2400 metri. — Premiul I, 500 lei; Pr. II, 100 lei; Pr. III, 50 lei; Bard, 2275 m.; Florica, 2275 m.; Emil, 2300 m.; Vladâka, 2325 m.; Si­­bireacu, 2325 m.; Mascha, 2350 m.; Bogdan, 2425 m.; Welzer Fritz, 2550 metri. ■- ■ ——■ Finanţe şi Comerţ INDUSTRIA TEXTILA__S a con­stituit o societate anonimă romînfi sub denumirea de „Fuiorul“, socie­tate anonimă romînă pentru indus­tria plantelor textile. Scopul societăţeî este industria şi comerţul plantelor textile şi exploa­tarea verîcărei alte întreprinderi co­­merciale sau industriale care ar fi necesară pentru realizarea scopului arătat mai sus, sau care ar fi în le­gătură cu această industrie. Sediul societăţei este în Bucu­reşti. Se vor putea crea agenţii, su­cursale şi stabilimente industriale în orice alte localităţi din ţară sau străinătate. Capitalul social a fost fixat deo­camdată la 1.800.000, divizat în 9000 acţiuni, a lei 200 fiecare. Acţiunile vor fi la purtător. In noua întreprindere, societatea pentru industria cînepei în Romi­­nia aduce ca aport social şi pentru o contravaloare de lei 600.000, în ac­­ţiunî de ale societăţeî, terenul pro­prietatea societăţeî, situat­ pe moşia Serda­ru, comuna Fileşti, jud. Bră­ila. BURSA nu lucrează, în timpul vacanţei, Sîmbăta. „AQUILA FRANCO-ROMINA" din BUCUREŞTI (Soc. de petrol).­ Ca­pital: 6.000.000 lei. Beneficii: lei 420.378,83. Rezerve: lei 177.223,88. Imobilizări: lei 1.306.090,50. Exploa­tări : lei 3.342.586,45. Dividendul distribuit este de 6 la sută. „DANUBIUL“ din BUCUREȘTI.__ Capital: un milion lei, din care nu­mai 550.000,lei au­ fost vărsaţi. Be­neficii : lei 30.901,30. Dividendul distribuit este de 5 la sută. „PETROLUL“ din BUCUREȘTI.— Capital : 2.800.000 lei. Pierderi: lei 45.886,82 (s-a reportat asupra anului viitor). Terenuri : lei 2.201.839. Son­de : lei 924.711,85. „FLORIDAS“ din BOTOȘANI. — Capital : 150.000 lei. Beneficii : lei 35.245,05 din care 18.000 lei se vor distribui acţionarilor ca dividend. Rezerve : lei 1.299,06. „COLOSEURI“ din BUCUREȘTI.­ Capital : 2.000.000 lei din care 36.000 lei vărsăminte neefectuate. Pierderi: lei 11.223,36. Casa de schimb JEAN PAUKER Cafea Victoriei: 70. Telefon 54­69 Cumpăra și vinde efecte publice la cursul zilei. Provincia prin cores­pondență telegrafică și telefonică. Pentru d. ministru de finanţe Dom­nule Director, D. ministru de finanţe Costinesc a binevoit să facă un gest generos şi patriotic, acordind funcţionarilor cari urmează şcoala de ofiţeri de re­zervă, leafa pe tot timpul duratei a­­cestei şcoli, lucru pentru care-i sun­tem­ recunoscători şi-i mulţumim în mod public. Această leafă, însă, cu tot ordinul dat şi cu toate cererile ce am făcut, nu ne mai soseşte De ce ? Mister les­ne de înţeles ! Totuşi la minister se iau lefurile înainte la începutul fiecărei luni. Pentru care rugăm din nou pe d. ministru de finanţe a da ordin în consecință. Un funcționar Cota pîeteî Bibescu-Vodi Bată preţul cu cari s’au vîndut le­gumele şi zarzavaturile pe ziua de azi . Vinete : suta cal. I 18 lei, cal. II 14, cal. III 10 şi cal. IV 7. Varza : cal. I suta 18 lei şi cal. II 12 lei. Castraveţii: suta cal. I 2 lei şi cal II 1.50. Dovlecei: suta cal. I 4 lei, cal. II 3 lei şi cal. III 2.50. Porumb : suta cal. I 5 lei, cal. II 4 şi cal. III 3.50. Ardei gras : suta cal. I 1.40 şi cal. II 1.20. Ariei lung : suta cal. I 1 leu şi cal. BI 80 bani. Ardei mic : suta 25 bani. Zarzavat rădăcini : suta de fire 2 lei şi 60 bani cal. I şi cal. îl 2 lei. Fasole verde : kgr. cal. I 1 leu, cal. II 80 bani şi cal. III 60 bani. Fasole ţucără : cal. I kgr. 1 leu şi cal. II 80 bani. Fasole grasă : kgr. cal. I 80 bani şi cal. II 60 bani. Ceapa : 35 bani kgr. Cartofi : suta de kgr. cal. I 9 lei, cal. II 8 şi 7 lei. Roşii creţe: suta de­ kgr. 45 lei cal. I, cal. II 40 lei şi cal. III 35 lei. Roşii rotunde : suta de kgr. cal. l­­ift lot si ml TT Ari 1pT_ Situaţinea economică a Germaniei şi a Au­stro-Ung­ariei LONDRA, 21 Iulie. — Situaţiunea economie a Germaniei şi a Austro-­­Ungariei este obiectul următoarelor observaţiuni, din partea u­nui perso­nagiu­ foarte bine informat şi a cărui erudiţiune este autoritate în aceeaşi materie. Germania. — Ministerul imperial al alimentaţiunei nu a făcut mira­colele, pe cari unii aşteptaţi dela el , şi d-nul Batocki pare să aibă tot aşa de puţin succes în furnizarea alimentelor pentru­­populaţie ca şi în oprirea revoltei ce creşte în Sinul masselor. Cu toate încercările şi sforţările făcute de către autorităţi, alimente­le devin din ce în ce mai rare şi por­ţiunil etic­e­vin mai puţin substanţiale. Numeroase mărturii o probează , şi teza susţinută că acest deficit de o­­biecte alimentare ar fi rezultatul a­­capărărilor, găseşte prea puţini a­­părători. In ceea ce priveşte recoltele, infor­­maţiuni pozitive­­şi din sursă inde­pendentă arată că timpul prost le-au cauzat mari pierderi, şi că maximul ce se poate spera, este o recoltă mijlocie. In numroase regiuni, recolta cea mai importantă este cea a secarei care a suf­reit anul acesta foarte mult. Populaţiunile nu mai dau în­credere declaraţiunilor optimiste ale autorităţilor, şi jurnaliştii cari le imprimă şi le publică o fac contrar convicţiilor lor intime. Astfel ziarul „Worwaerts“ scrie la sfirşitul unei explicaţiuni de a­­cest fel, acest comentar scurt dar semnificativ „Aber wie sieht eis in Wirklichkeit aus !“ (Dar care o fi adevărul oare). Diplomaţii care residă la Berlin, au mari dificultăţi pentru procura­rea alimentelor lor; ei îşi aduc cele necesare din ţările limitrofe, pînă chiar din Anglia şi chiar din Statele Unite. Un ataşat al unei misiuni dip­lo­­matice străine, posedînd o mare a­­vere personală, declară­ că-şi aduce toate previziunile de la un mare ma­gazin de comestibile din Londra. Ambasada Statelor­ Unite şi con­sulatele americane din Berlin şi Ham­burg primesc în mod regulat de două ori pe săptămînă, dela consulatul general din Stockholm, al Statelor Unite, previziunile lor de carne, unt, cartofi, făină, etc. Acum de curînd un ministru al u­­nei legaţiuni­­străine din Berlin a ce­rut permisiunea de a-şî aduce din Copenhaga, pentru d­însul şi funcţio­narii săi, aprovizionările pe timp de şease luni, făinoase, făină, lapte conservat, săpun, sardele şi articole de băcănie in general. Voiajorii sosiţi din Germania a­­duc informaţiuni puţin contradic­tor, dar cărora fără a se da multă crezare arată,­­în orice caz că lipsurile sunt extreme în Germania. In Ger­mania s’a renunţat de a mal impune turiştilor străini şi a îl face să crea­dă că totul merge foarte bine. Voia­jorii cari descind în marile hoteluri sint astăzi şi dânşii supuşi legilor comune ca şi ro­mân­i populaţiunei. Un american exerstnd o profesiu­ne liberală care s'a dus în Saxonia, unde locueş­te familia soţiei sa­le, care este germană, spunea­ că în ultimile săptămînî, situaţiunea e­­conomică s'a înrăutăţit astfel, în­cît soţia sa şi familia ei este suferindă din lipsa de necesare alimentării şi de reaua stare generală a condiţiu­­nilor de existenţă. Starea devenind imposibilă, acest american se decise a renunţa la afa­ceri foarte frumoase şi părăsi defi­nitiv Germania, unde toţi se află într'o situaţiune deplorabilă, care după cum zice, vă mai dura mult timp după terminarea războiului. Un mare bancher a­l unei ţări neu­tre, spunea de curînd, că nu înţelege pentru ce mai angajăm o aşa de­ mare ofensivă, atunci cînd Germa­nia este la dispoziţiunea noastră, fără a mai fi nevoe de a trifilite vre-unul din regimentele noastre. Dificultăţile economice ale Ger­maniei devin aşa de intolerabile, în­cît este evident că acest imperiu nu va mai putea ţine mult timp. Ca o probă convingătoare a­­sincerităţei acestui bancher, aflăm că deja a­­cum un an el arăta o prudenţă extre­mă în operaţiunile sale financiare cu Germania, în timp ce în Anglia, el oferă acum unei bănci londoneze un credit quasi.ilimitat. Sunt probe, destule că raritatea ali­montelor a avut repercusiune pînă şi în alimentarea combatanţilor pe front, dar mai ales s-a resimţit în viaţa civilă. Un negustor străin ca­re a­ trăit mai multe luni în Ham­burg, în unul din cele mai mari ho­­telur, povestea, unuia dintre amicii săi, că în acest mare oraş, centru mondial al tranzitului lipsea com­­plectamente zahărul, untul, lapele, etc. Intre­nd pe un­­chelner, de la o mare cafenea, care este cauza ace­stei lipse, acesta îi răspunde: Să mulţumim englezilor ! O găină, spune acest comerciant, se vindea 24 mărci iar o gînscă slă­­bănoagă 40 mărci. Carne nu se putea căpăta decit odată la două săptă­­mîni; recolta cartofilor nereușind, a­ceea a anului trecut era inutiliza­bilă. Tonul general al scrisorilor găsite asupra prizonierilor sau intercepta­te este mai pesimist ca întotdeauna. Sute de scrisori arată in mod elocin­­te, suferinţele celor ce le scriau. Ele sint pline de fraze ca acestea: în toa­te dimineţile, cînd ne sculăm, sintem­ in grijă, din cauza lipsei de pline, trebue să alergăm o zi întreagă pen­tru a cumpăra fie una, fie alta. Ne curcăm nemîncaţi şi ne sculăm di­mineaţa la fel; nu avem nimic de mîncare. Toate măsurile sînt lu­ate pentru a împiedica ca lumea să moară de foame, dar multe persoa­ne din cunoştinţele noastre au dece­lat în urma lipsei de ale mîncăreî. In Berlin, mizeria este indescrip­­tibilă, suntem­ disperaţi căci nu ne-am putut închipui nici­odată ca noi, germanii, vom putea suferi in­­tr’o zi, din c­auza foamei. Foametea se resimte la Colonia, şi pretenţiunea Angu­m de a supune Germania prin foamete, nu este aşa de nefond­ată. De mai durează răz­boiul încă trei luni şi sintem­ gata, trecem prin timpuri teribile în Ger­­mania, sintem­ sever pedepsiţi de Dumnezeul, căci este o epocă teribi­­ă, de a nu avea nici măcar ce mînca. Deşi nu sînt încă probe sigure că ipsa articolelor­­alimentare ar fi a­­vut mare repercusiune şi asupra rupelor combatante în front, totuşi documente probează că chiar solda­­ţii cari se află în tranşee nu sunt întriţi aşa precum o merită. La 30 iunie trecut, un soldat scrie umiliri sale : Vă rog să-mi trimiteţi alte pachete, căci sufăr de foame. Un dezertor care­­a reuşit a se re­­m­eie cîtva timp trupele de pe linia de foc nu mai primesc raţiile întregi; ele nu­mai capătă raţiile întregi decît in preziua unui atac la care soldaţii trebue să ia parte. De altă sursă Insă şi care merită şi dînsa b­erviere se află că : tru­pele­ de pe linia de foc sînt încă bine îngrijite, şi primesc în unele zile chiar o porţiune mai măricică de carne şi grăsime, fără­­a mai vorbi de carnea de cal, care intră pentru o bună parte în raţiile ordinare. Din fine dintr’o scrisoare găsită a­­supra unui prizonier de război şl. scoatem aceste cuvinte: este trist că soldaţii răniţi nu au de mîncare şi din această­­cauză ei se vindecă difi­cil, şi nu ajung a se restabili com­plect.; aflu că şi voi în tranşee nu­­aveţi ce mînca. Privaţiunile impuse germanilor, în zilele de astăzi, nu se mărginesc numai la alimente, dar chiar săpunul devine rar de cîteva săptămînî şi în scurt timp, va lipsi complect. Nu este d’el de mirat că organizaţia guvernamentală care a aruncat ţara într’o aşa mizerie, este obiectul cri­ticilor cele maî acerbe. Nemulţumirea a­r­ fi agravată şi de faptul că se întinde credinţa cum că toate suferinţele acestea ar fi da­torite, într’o largă măsură, şi faptu­lui că agrarienii, manufacturiştii şi furnizorii exploatează această situa­ţiune, pentru a strînge av­antaje pe­cuniare. Junkerul devine din ce in ce un inamic tot aşa periculos şi de­testat ca şi englezul, pentru socia­lişti. Oratorii, jurnalele şi manifestele socialiştilor lasă să se arate ame­ninţări de revolte populare; el de­clară că poporul este la marginea răbdărei, şi că condamnaţiunea lui Liebknecht nu face decît să agra­veze a­ceastă situaţiune. Este imposibil de a cunoaşte si­tuaţia internă exactă a Germaniei, dar se ştie destul, pentru a se simţi că starea de spirit a poporului tre­bue să producă grave îngrijorări guvernanţilor Germaniei. In urma informaţiunilor pe care le credem sigure, grave revolte au avut loc în numeroase oraşe ale imperiului german. Se semnalează din ele la Berlin, Charlottmburg, Brunswick, Magd­enburg, Colonia, Coblentz, Aix-la-Ch­apelle, Breslau, Kiel, Dresda, Leipzig, Chemnitz, Mu­nich, Düsseldorf şi iu toate aceste revolte a fost nevoe de a se face apel la forţa armată pentru restabilirea ordinei, cite odată s’a făcut chiar uz de mitraliere pentru a şarja con­tra populaţiei. Se poate admite ca aceste revolte să fie preludiul unei revoluţiunî, dar este foarte greu de a admite că o revoluţie să fie posibilă, într’o ţa­ră, unde toţi bărbaţii pînă l­a 50 de ani, sînt incorporaţi în armată, şi cînd 90 la sută din, mulţime, par­­ticipînd la aceste revolte, evit din femei şi copil. Naţiunea germană va suporta lip­surile de foame cu multă inimă a­tîta cît ea va păstra confienţa în triumful final şi guvernul face tot posibilul pentru a susţine această credinţă în popor, ascunzînd sau micşorind schimbările provenite in ultimul timp in situaţiunea milita­ră. Dar chiar procedind aşa, este mai mult ca sigur că massele po­porului trebue să fie profund impre­sionate de ultimele fapte militare, ca înaintarea rusă, eşecul germani­lor dinainte­a Verdunului, ofensiva aliaţilor pe frontul occidental, şi re­tragerea austriacilor în fața viguro­sului contra-atac al armatelor ita­liene. (Reuter: ___ Situaţia strategică pe frontul occidental NAUEN, 22 Iulie. — Telegr. f. fir.— Căpitanul C. M. Santgaller scrie următoarele asupra situaţiei din Vest: „Cu tot asaltul puternic pe care 1-a întreprins Entenia, situaţie strategică pentru germani nu s’ar înrăutăţi. Nu se semnalează nici trecerea Sommel şi nici străbate­rea frontului. După sforţări neau­zite de mari, timp de 4 săptămînî încheiate, dacă nu se consideră că pauza luptelor e sfîrşitul ofensivei franco-engleze, totuşi s’a înrăută­ţit perspectivele reuşitei intenţiu­­nilor de a străbate frontul, întru­­cît partea principală a forţelor nece­sare ori a fost zdrobită fără folos. Ziarul suedez „Nadsglight Alle­­handa" scrie textual: cercurile po­litice de altfel bine informate şi-au­ exprimat părerea că războiul ar mai dura încă cîteva luni. După informaţiunile noastre cel puţin în Germania nimeni nu se glndeşte încă la un­­sfîrşit. „Tagblatt“ din Berna comentea­ză starea spiritelor în Franţa, în modul următor: să sperăm că şi conducătorii Franţei văd că politica cea mai bună pentru ţara lor este de a-şî procura un, bun prieten şi de a termina războiul; dar nimeni nu îndrăzneşte să-l termine şi aceasta pune guvernul într’o grea răspun­dere faţă de Dumnezeu şi de ome­nire“. BERLIN, 22 Iulie. — Supliment la comunicatul din 19 August. — Acum cînd de la începutul marei o­­fensive anglo-franceză în regiunea botezată în Anglia „The great sweep“ adică „măturarea cea ma­re“ a trecut o lună In cursul căreia după profeţiile anterioare ale ad­versarilor noştri trebuia să se ob­­ţie rezultatul deciziv cu orice preţ, face să ne dăm osteneala de a cer­ceta In scurt ce s’a atins in realita­te de eî. De­sigur el au obţinut pe un traiect cam de 28 de kilometri scufundarea frontului german pe o adîncime în medie de 4 kilometri. Dar în urma experienţelor lor de la 7, 9, 11 şi 17 iunie, nu vor voi nici ei înşişi să pretinză că linia ger­mană este din această cauză în­tre-un singur punct oarecare, nici măcar sdruncinată. Acest „succes“ costă pe englezi, după evaluări prudente, cel puţin 230.000 de oa­meni. Pentru evaluarea pierderilor franceze nu avem de data asta date sigure la dispoziţiunea noastră. Dar şi ele vor fi mari, cu toată ex­perienţa lor mai mare în lupte, de­oarece ei au avut a da munca prin­cipală. Pierderile totale ale adversa­rilor noștri se urcă prin urmare cam la 350.000 de oameni pe cînd ile noastre ,ori­cit de­ regretabile ar fi, nu sînt absolut comparabile în cifre. In plus, din cauza progreselor lente ale ofensivei, am avut absol . ♦ (Wolffbureau), tot timpul de a stabili la spatele li­niei noastre cea mai avansată pozi­­ţiune identică cu cele ce-am pierdut in faţa acestei linii. Spre a pune aceste indicaţiuni în deplină lumină, să spunem că pri­ma lună a luptelor în regiunea Menzei lingă Verdun ne-a adus un cîştig de teren mai mult de­cît în­doit, cu pierderi cam de 60.000 de oameni în vreme ce francezii au pierdut lingă Verdun în aceeaşi vreme cel puţin 100.000 de­­oameni. Moripi­anl Pentru înlesnirea circulaţiei călă­torilor, direcţia generală a C. F. R., a luat măsuri pentru înfiinţarea de noui trenuri speciale pentru Sinaia și Constanta, în ajunul zilelor de săr­bătoare. Orarul acestor trenuri n'a fost încă fixat. Trenul pentru Predeal va pleca din București Sîmbăta sau în ajunul săr­bătorilor, la orele 2. Se va întoarce din Predeal Luni sau a doua zi după vreo sărbătoare, la orele 5, pentru a sosi în București la orele 9. Trenul pentru Constanta va pleca din București, după orele i1 noaptea iar din Constanta înapoi va pleca la orele 10 noaptea. Intre doi prieteni: — Unde te duci diseara — De sigur la cea mai plăcută grădină, podită jos, și unde sunt spectacolele cele mai alese. — Și care este ? — Ce nu știi încă!! Arenele Ami­cii Orbilor, unde se reprezintă cea maî spirituală revistă „S’o vezi p'a mea" de George Anonimu, in plus orchestra condusă de maestrul Mas­­sini, ridiculizat de ţigănuşi , „Ma­şină“ in cupletul S-o vezi p'a mea e admirabila. In actualul război mi s‘a pus la con­tribuţie in foarte largă măsură şti­inţa. Dar aceasta n‘a fost suficient. Acum de cur noi, aflăm că pînă şi albinele au fost puse să-şi dea tribu­tul de activitate pentru patrie. Citiţi amănunte în „Săptămina Războiului“ No. 92 care a apărut. CE FACI ŞEFULE ?? D. D. D. Bragadiru, memb­u al Camerei de Comerţ din Bucureşti, a donat 6000 lei pentru construirea localului şcoalei comerciale practice. D. C. Olmazu, membru al Camerei de comerţ din Bucureşti, a donat în acelaş scop suma de lei 1000. Donaţiunile se primesc la Camera de comerț. „Im toi d© viţă.“ Franţa a fost salvată de invazia cutropitorilor, graţie faptului că în faţa primejdiei s’a efectuat ca prin farmec: mobilizarea sufletelor fran-Orice patimă a tăcut. Toată lu­mea s’a luat la întrecere în săvîrşi­­rea de fapte eroice. Un frumos exemplu de sacrificii­ sublim, îl găsim în bucata literară „Conştiinţa“ din „Săptămînă Răz­boiului" No. 92 care a apărut. Toată Capitala aleargă să vadă vasala revistă „Un fel de viţă“ la A­­rena Ligei Naţionale Aeriene. Primim numeroase plingeri din toate unghiurile ţărei contra lipsei de tartfe. Agricultorii crescători de vite, miaii negustori roagă pe d. ministru al comerţului să oprească cu­ desă­­virşire exportul tărîţelor Povestea Mamei puternică dramă şi Fiecare cu meseria lui comedie fină. Luni la Arenele Amicii Orbilor şi Cinema Venus-D. Romulus Voinescu, inspector general al poliţiilor, care a făcut în­­judeţul Ialomiţa mai multe in­­specţiuni şi anchete la poliţii, admi­nistraţii de plăşi şi jandarmerii ru­rale, a sosit în Capitală. DE FACTUJULE Ministerul de rǎzboiu ne comunică că examenul de capacitate, pentru gradul de maior, ce urma să se ţină la 1 August c., a­ fost amjînat, pentru ziua de 20 August a. c. Urmăriţi în Săptămina Războiu- Uiî No. 92 care a apărut: Epoca Spionilor. E de un senzaţional palpitant. Amorul tău mi-a salvat onoaraea cu Leda Gus uimeşte toată capita­la la Cinema Vennus. Ultimele re­prezentaţii !! Sntem rugaţi să atragem atenţiu­nea ministerului de rǎzboi, să ia dispoziţiunea ca toţi ofiţerii cari se prezintă la acest departament de la diferite servicii, corpuri, etc., în in­teres de serviciu, să li se permită intrarea dela 8—11 şi jumătate a. b­„ de­oarece la orele 11 dimineaţa nu este posibil de a se aranja inte­resele serviciilor, cînd ştiut e că la acea oră, cei din minister sânt ocu­paţi cu persoane particulare Povestea Mamei nnternică draimă şî Fiecare cu meseria lui xinedie fină. Luni la Arenele Amicii Orbitor ii Cinema Venus. Corporaţia „Regele Carol I“ din bucureşti, convoacă pe nouii mem-­ri aleşi în comitetele breslelor: sculptorî în lemn, strungari în lemn, ■iop’itori în piatră, poleitori, orna»­­ontiştî, încadratorî de tablouri şi lefuitorî în piatră, pentru mîine Du­­ninică 24 Iulie curent, orele 9 dimi-. reaţa, în localul corporaţiei, spre a o constitui în comitete definitive, find confirmate de Casa centrală a noseriilor. CE FACI ŞEFULE ?? ! Urmăriţi in Săptămînă Războia­­ui No. 92 care a apărut: Epor Spionilor. E de un senzațional palpitant. hofer Baui. Succes extraordinar! Spirituala revistă­de George Anonimul S’s vezi p’a mea Succes nemaipomenit!!! ! *1 V ■ V p’a mea ‘t­ot Bucureştiul aleargă să râdă cu lacrămi la „Arenele Amicii Orbilor“ Biletele se iau cu asalt, în tot timpul zilei la Arene Presa italiană şi Romînia BERLIN. — Din Lugano se anun­ţă că presa italiană a devenit din nou sceptică în privinţa Romîniei. „Corriere dela Sera" regretă că se tolerează ca puterile centrale să-şi intensifice agitaţia în Romî­nia. ,Secolo" află din Zürich că băr­baţii politici din Balcani, aflaţi fre Elveţia, nu cred in intervenția Ro­­miniei. / Barbar­ea patronului regimentu­lui 6 de artilerie PITEŞTI, 22 iulie.­­ Astăzi de di­­mineaţă, la orele 10 şi juni. reg. 6 artilerie şi-a serbat patronul, la care au asistat, pe lingă ofiţerii activi, şi majoritatea ofiţerilor de rezervă. Pe platoul din faţa regimentului trupa a fost aşezată în formă de ca­­reu, iar preotul garnizoanei a ofi­ciat un serviciu religios. D. colonel Tomorove­anu, prin cu­vinte înălţătoare, explică rostul a­­cestei solemnităţi, adăogind că pa­tria întotdeauna şi în toate timpu­rile a pus multă bază pe puterea ar­mată a ţărei comptînd pe­ fiii ei. Trupei i s’a acordat învoirea în oraş, iar ofiţerii, după terminarea serviciului divin, au plecat cu bre­­cul în parcul Trivalea, unde li s’a servit un banchet. Seria toasturilor a fost deschisă de d. colonel Tomoroveanu, care în­chină în sănătatea familiei regale şi pentru armată. D. căpit. de rezervă D. Luca, spu­ne că sentimentul ofiţerilor de re­zervă este la fel cu acel al ofiţerilor activi, pentrMu - a verifica viaţa spre mărirea patriei şi gloria arma­­tei româneşti. Aducînd elogii d-lui colonel Tomoroveanu, se mîndreşte că are un astfel de comandant şi în­­tîmplarea a fă­cut că tot cu acelaş comandant cu care a fost în 1913 în Bulgaria, va merge ca mîine să ia Ardealul. D. maior Alexandru Ştefănescu, într’o caldă cuvîntare, se simte en­tuziasmat văzînd corpul ofiţeresc în jurul unei mese prezidată de dis­tinsul ofiţer de artilerie, d. colonel Tomoroveanu, care a ştiut să se facă iubit şi simpatizat în scurt timp nu numai de corpul­­ ofiţeresc, dar chiar şi de cetăţenii acestui oraş. Terminînd, închină în sănătatea d-lui colonel Tomoroveanu. D. N. D. Popescu, fost prefect, în cuvinte înălţătoare, arată strînsa u­­nire ce există între ofiţerii activi şi cel de rezervă. A mai vorbit d. inginer D. Dima, după care d. colonel Tomoroveanu încheie seria toasturilor surînd să­nătate armatei şi corpului ofiţeresc al regimentului 6 artilerie. In tot timpul banchetului, muzi­ca reg. 4 Argeș și un taraf de lău­tari a distrat pe comeseni. La orele 2 și jum. banchetul a luat sfîrșit. — Coresto. Incendiul d­in Tituftea-Prahova O femeie lăuză rămasă pe drumuri cu 6 copii, al cărei bărbat e con­centrat ŢINTEA, 22 Iulie. — Aseară un incendiu a distrus cu desăvîrşire casa şi tot avutul locuitorului Stoi­­cescu Constantin zis şi Diu, pe cînd acesta se afla chemat la concentrare­a reg. 84 Ploeşti, compania 15-a. Focul a luat naştere pe la orele 11 noaptea şi se bănueşte că ar fi fost pus din răzbunare. Flăcările s’au propagat cu aşa iuţeală, incit abia a putut fi salvată biata femee, soţia numitului locuitor, care fiind lăuză de o săptămînă, cu mare greutate a putut să fugă din casă cu cel 6 copii al săi, toţi mici. E o jale nespusă să vezi pe biata femee lăuză şi copiii rămaşi în stra­dă fără nici un adăpost, lipsiţi de hrană din cauză că le-a ars şi po­rumbul din pod, iar bărbatul, singu­­rul în stare să mai agonisească ceva, e plecat în concentrare. O altă listă de subscripţie pentru ajutorarea acestei familiei se impune. Ar fi o faptă lăudabilă, mai ales re­gimentele ar trebui să ia iniţiativa de a strînge ceva pentru familia Stoic­escu Constantin din Ţintea- Prahova. — Cor. --------------- mei r­ nstiraţi austriaci condamnaţi la muncă silnică VIENA. — După 14 zile de dez­bateri în procesul de înaltă trădare contra deputaţilor cehi din Reichs­­ratul austriac : Wenzel Choc, Franz Sorival, Iohann Vojna şi Josef Ne­­­olicky, tribunalul militar din Viena a pronunţat la 17 iulie sentinţa prin care condamnă pe Choc la 6 ani muncă silnică, pe Burival la 5 ani, pe Vojna şi Netolicky la cîte un an. Condamnaţii au făcut recurs. Condamnarea s-a făcut in baza unor notiţe scrise de deputatul Mas­­saryk, refugiat în străinătate, în care era vorba de o consfătuire la care au luat parte și cei patru con­damnați.

Next