Adevěrul, septembrie 1922 (Anul 35, nr. 11790-11819)
1922-09-23 / nr. 11812
* Pft&WAN« Vapoare Americane i es mai mare confort cu instalaţia unui hotel modern, prezintând tot confortul călătoriei, vapoarele United States Lines stârnesc admiraţia călătorilor. Aranjamentul camerilor, ventilaţia, curăţenia, salonul, fumoarul, camera de joc, biblioteca, toate se disting printr’un bun gust american. Pe aceste vapoare ale statului american voiajaţi avantagios şi sigur şi o bucătărie excelentă vă este servită de oameni de serviciu, a căror primă datorie e să vă facă călătoria cât mai plăcută. Plecări regulate Bremen-Cherbourg*New- York cu cele mai mari vapoare ce circulă între Germania şi America cu duble helice de călători şi poştă. Adresaţi-vă la adresa de mai jos pentru liter navigaţie şi planuri de vapor. UNITED STATES UN ES BERLIN W 8 Bucureşti Unter den Lindo 1 Cal a Moşilor 51 şi la toate birourile mai importante de căsătorie Repr. I ■««ral Norddeutscher Lioyd, Bremen „RATULi rritt la Tabrîcâ de Mobile . d« Tersi Bronz Jgriri L? ■ JaSocietâtEs V Ajitw/ms Ramâne de financiaro % t?, Sfr. Sfinţii Apostolii 40*42 ' 'w x* .  ^ CraîffrvaitoaBr© Semănători tn rânduri Tot felul de maşini agricole, in depozit la: dm« fim Bucureşti: Strada Paris No. 4 bis \flf îl Brăila: Str. Unirei No. 71 »»«•o". Constanţa: Strada Carol No. 51 RECLAMA“ et Cf. Concesionara exclusivă a afişagiului pe C. F. R. Caută reprezentanţi activi în oraşele Oradia Mare Satu Mare Baia Mare Arad Timişoara Sibiu Braşov şi Târgul Mureşului Se preferă agenţi de publicitate bine introduşi. Ofertele să se adreseze societăţii „RECLAMA & Co.« Bucureşti, Strada Sărindar 7. MM? MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară ,D-1 Iancu Goldberg domiciliat in Bucureşti a făcut cerere acestuiminister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Goldberg in acela de Aurianu ■Iancu Aurianu. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar j voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol nairfiul a mers ca în emstîenta până aoolo încât să subvenţioneze Enciclopedia — butoiul de praf de puşcă ce trebuia să răpite. Cred, prin tmasifD, «a Twtzld fstWâl *ând â£rmS ftatr’o «uvfta*are ţinută anti* «a Germanâft este î» ajr.ntdl iwdluţtei si că şi capitalismul european îşî ărăeşte ultim®« clipe... ■ .. SPECTATOR ! Preţuri ocazionale in scurt timp FARFURII pentru Restaurante, TACÂMURI alpaca „Ursu“, OLARIE emailată prima, MAŞINI de lămpi, LĂMPI cu oglinzi, etc. Obiecte de tot felul pentru menaj Mişu Landmann — Calea Moşilor 76 — A se reţine bine No. T6 En-gros En-detail Casa de Încredere Expediţiuni în provincie ~BOALE NERVOASE întărirea Nervilor Dr. ERDREICH 8*r. Biberon-Vodă 6 Tratamente speciale : Sexuale (Impotenţa), Stomacalei Constipaţie Reumatice şi Paralizii CoaaultaîlmnLdfilA_Gr&A^*la,*--30 sustine comparaţia ai oricare organizaţie fascistă demnă de acest nume? Oare !Ungurii cari se deşteaptă Mă tori s‘au dat până acum dela vreo crană? Repe dar o organizaţie concurentă? Motivele trebue să fie comrplexe. Printre multe altele, ne închipuim că este şi unul de o natură particulară. Ungurii trebue să-şi fi zis probabil că nu şade bine ca oameni cum e contele Andrassy şi atâţi foşti prim-miniştri şi şefi de partid să facă parte dintr'o mişcare ca aceea a compatrioţilor lor cari „se deşteaptă“. Aceasta, orice s’ar zice, e compromisă în streinatate în anumite cercuri. De aci, necesitatea unei firme noui. Fascismul părându-li-se, nu ştim deca, mai onorabili şi mai consacrat peste hotare, în orice caz mai puţin rău văzut decât vechea iar instituţie de asasinat, de obârşie naţională, s’au decis s’o lase pe aceasta din urmă la o parte şi să înfiinţeze una nouă, sub o formă cunoscută în lumea întreagă. Nobilul d. Andrassy şi numeroşii lui „creştini“, partizani frenetici ai dictaturei albe, socotesc că e mai abil să se numească fascişti decât ,„unguri cari se deşteaptă“. Dar cum în fond nu-i desparte nimic de aceştia, putem fi siguri că, atunci când va fi vorba să dea vreo „lovitură“, vor lucra într’im acord perfect. DECLARAŢIILE D-LUI MUSSOLINI Un alt motiv pentru crearea unei organizațiuni fasciste în Ungaria, trebue să fie, credem, sprijinul care se scontează să se obție aci, gratie ei, în Italia. Ziarul „Nemzeti Újság” dă, în această privinţă, în No. de la 13 Septembrie, amănunte cari arată că între fascismul Italian şi cel maghiar există de pe acum legături strânse. Corespondentul ziarului la Roma publică un interview cu d. Mussolini, şeful fasciştilor italieni. Italienii şi ungurii, a spus d. Mussolini, ar trebui să se înţeleagă cât mai repede. El adaugă că fasciştii italieni se conduc, în politica externă, numai de interesele naţionale ale Italiei, dar cum „tratatul da Trianon calcă drepturile popoarelor şi nesocoteşte justiţia, el va trebui să se revizuite. Dar „revizuirea n’o să se facă imediat, deşi e sigur că o să aibă loc“. PLANURI DEMENTE Se ştia de mult că fasciştii italieni simpatizează cu elementele reacţionare imgare. Acum se arată că merg mână în mână. Lucrul nu trebue să ne mire, deoarece aspiraţiile naţionale ale fascismului italian nu se lovesc nicăieri de acele ale fascismului unguresc. Din contra, cel din ţări e de părere că .Idealurile“ (?!) lui în anumite regiuni nu sunt posibile decât dacă va avea de partea sa Ungaria — şi vice-versa. Că idealurile unora şi ale altora simt pur şi simplu nebuneşti şi fantastice şi că ni ar putea fi realizate decât printr'o succesiune indefinită de războae, nare nici o importanţă pentru dânşii, propriu fascismului fiind tocmai exagerarea sentimentului naţional până la demenţă şi la delir. Astfel, fasciştii Italieni cer Tessimil care face parte din Elveţia, cu toate că tessinezii nici nu vor să audă de o unire cu Italia. De asemenea ei cer Corsica, Savoia cu Nizza şi Menton, Tunisul care aparţin Franţei, apoi coasta dalmatină care aparţine Jugo-Slaviei. Nu i-a numit d’Annunzio pe croaţi „sclavi“ şi ..cu fai", fiindcă n’au voit să accepte a fi anexaţi de Italia ? Fasciştii unguri, de partea lor, nu se lasă mai prejos. Ei vor după cum ştim, refacerea Ungariei în cuprinsul ei teritorial de dinainte de 1918. Nu ne-am mira dacă ar mai vrea şi ceva peste. Se înţelese că asemenea mişcări sunt predestinate să se înţeleagă. Cu toate că nu prezintă o primejdie serioasă şi imediată, ele constitue totuşi o forţă destul de mare ca să merite a fi observate de aproape. In pod incenat a Putna Seacă O ştire telegrafică sosită aseară administraţiei g-rale a căilor ferate a anunţat că ori după amiază podul din staţiunea Putna Seacă, dintre Focşani şi Mărăşeşti a luat foc. După primele cercetări făcute în pripă de organele C. F. R. ale inspecţiei din Buzău, se credea că focul a fost pus de o mână criminală. Versiunea a fost dezminţită apoi. RESTABILIREA CIRCULAŢIEI După ştiri sosite ulterior focului a avut un caracter atât de grav cum s’a crezut în primele momente. Ancheta inspectorului Iordăchescu dela Buzău a stabilit că focul s’ar datora unor cărbuni căzuţi dintro locomotivă de la un tren de marfă care venea dela Mărăşeşti spre Buzău. Cele câteva grinzi cari au ars au putut fi înlocuite în grabă, astfel că circulara trenurilor a fost reluată fără mari întârzieri. Toate trenurile sosite în Capitală au avut întârzieri de o oră-două. In urma măsurilor de siguranţă, toate de organele C. F. R., circulația urmează in mod normal. PODUL A MAI FOST INCENDIAT ODATA Podul d«U Putofft fteaoh a fost construit în timpul războiului. El e de lemn. De notat că a mai ars otkKHE.. S. ü Hsiin ii monument *" W 'S“®-" t ■ -- im :*l .0. "T" -• Avram Iancu-Nicolae Bălcescu Din partea unui grup de Intelectuali — scriitori, pictori, sculptori, etc. — primim spre publicare următorul anex: S-au împlinit, la 10 Septembrie, 50 de ani dela moartea celui care a simbolizat năzuinţele de libertate şi unitate naţională a românilor din fosta monarchie habsburgică, AVRAM IANCU. Gânduri de pioasă aducere aminte ne-au dus prin Abrud, Câmpeni, locuri evocatoare ale vremurilor de glorioasă răzvrătire a sufletului românesc, la Ţebea unde odihneşte sufletul marelui domn al moţilor. Pretutindeni întâlneam aceiaşi idee de puternică solidaritate naţională. La 1848 gândurile de libertate şi unire circulau din Valahia şi Moldova în Ardeal, căutând forţa care să le poată înfăptui. Era o înfrăţire a sufletului românesc la 1848. Astăzi cuvintele de hulă sau de vrăjmăşie pornesc dintr’o parte în alta a Carpaţilor, când s’ar cere mai mult energii de rodnică străduinţă. întâlnim puteri turburătoare de suflete, în locul minţilor înţelegătoare şi gata să oprească orice rătăcire vinovată. întâlnim cuvinte ce coboară în suflete ceata îndoelii şi înlesnesc posibilităţi de revanşă înlăuntru şi în afară. Fiecare ciocnire de ambiţii — şi niciodată neamul nostru nu a fost mai potopit de ambiţioşi dornici de putere sau nesătui de putere — fiecare cuvânt de defăimare ce porneşte din noile ţinuturi spre vechiul regat sau din vechiul regat spre noile ţinuturi — slăbeşte puterile de afirmare ale neamului românesc. Pioşi pelerini la mormântul cutezătoarei energii AVRAM IANCU, ne-am gândit că n‘ar fi o mai energică lecţie de cuminţenie a agitaţiilor, de cât evocarea tuturor celor ce s-au încrustat în istoria nemului, ca puncte de luminoasă jertfă pentru o unitate românească. In fata mormântului dela Tebea, acolo sub gorunul lui Vasile Ursu zis Nicolaie Horea, din Albac, ne-am amintit de valahul Nicolaie Bălcescu pornind călare din Constantinopol spre Ardeal la Iancu, în triunuii Abrudului. „Eu voi rămânea la Iancu, până a sfârşi cu dânsul şi a-l lua şi pe el cu armata lui, să pregătim Intrarea în Valahia Mare“ — scria Bălcescu lui Ion Ghica. Şi în preajma Câmpenilor, in coliba ce i-o pregătise Iancu, de câte ori gândul lui Bălcescu, de unire, nu va fi umezit ochii tăcutului domn a! moţilor! La 1848 neamul românesc îşi hotărâse unirea — istoria a vrut ca vechiul regat să ratifice prin sutele de mii de jertfe, (1916 — 1918) actul de la Câmpeni. Ce ar putea mustra mai aspru micimea ambiţiilor învrăjbite, decât evocarea celor două cuceritoare idealiste, dornice de a cobora în faptă durmnezeeasca lor viziune; ce ar putea aşeza mai bine in sufletele nouilor generalii imagina continuităţii istorice a ideei de unire, decât figurile lui Iancu şi Bălcescu turnate în bronz? . • Statuia pe care voim s-o ridicăm la Câmpeni ar revărsa în sufletele învrăjbite amintirea celor ce au căzut sleiţi de puteri, mistuiţi prin silinţele ce au făcut spre a înturna o hotărâre nedreaptă a istoriei. Ne adresăm cu sufletul curat către toţi românii, cerându-le sprijinul pentru înfăptuirea acestui monument Avram Iancu şi Nicolae Bălcescu. Cu rugămintea călduroasă pentru ziare de a se deschide liste de subscripţii. . „ , , (ss) Nichifor Crainic (100 lei), profesor N. Ionescu (100 lei), AL Cazaban (100 lei), Victor Ion Popa (300 lei), Cezar Petrescu (500 lei), Căpitan Nae C. Popescu (1000 lei), P- Cancel 100 ei). Căpitan Ulpiu Tr. Gombostu (500 Ieri Al. Busuioceanu (100 lei), O. Han (200 lei) Pr. T. Simedrea (100 lei), Pamfi Seicaru (500 lei), Tiberiu Mosoiu (1000 lei), Aurel Moldovanu (200 lei). Nota Redacţiei. — Iniţiativa e foarte frumoasă şi vom fi fericiţi s'o putem susţine, recomandând-o dărniciei cititorilor noştri. înainte de a deschide subscripţia, iniţiatorii trebuie să se institue în comitet sau să numească un comitet din alte persoane, căci altfel n’are cine să primească produsul subscripţiei și să comande monumentul. * Califi &at. din Adeveru! Literar și Artistic loan Slavici. — Comedia la noi: Caragiali, Florescu, Herz. George A. Petre. — Chemarea Pământului. (Versuri). V. Demetrius. — Moartea unui călugăr. (nuvelă). Clanttia Miffian. — IAna Conta Kemnbach. B. Lăzăreanu. — Un popă, doi călători, doi harabagii şi o carte. Septimiu Popa. — Caravanele. H. Boncin. — Paltonul, (versuri). Ion Dongoroz. — Cum s-a despărţit Tanti Veronica.. Horia Robeanu. — Bucolice. Savin Constant. — Cântecul Lutului, (versuri) IARAD. — Imobilul prăbuşit săptămâna trecută şi mistuit apoi de incendiu, cu deschizătura mare şi fioroasă în colţul prefăcut complect în ruine, din cari şi azi se mai înalţă un fum gros, atrage încă sute şi sute de privitori ca la o icoană a pericolului de care sunt ameninţaţi încă mulţi cetăţeni din cauza lipsei de măsuri faţă de proprietarii de case, cari nu fac reparaţiile necesare Sâmbătă, la amiazi, o comisie de ingineri a făcut inspecţia imobilului distrus de îmendiu, pentru a propun© măsurile de precauţiune ce trebuesc de luat spre a se preveni o nouă nenorocire. COMISIA IN PEFICOL Comisia a inspectat întâiu podul imobilului şi a constat că toate grinzile de lemn au fost răzbite de foc. In cursul acestei inspecţii comisia a fost o clipă în pericol. Stând pentru câteva minute lângă un horn, aproape de partea prăbuşită a edificiului, membrii comisiei auziră, deodată troznete. De abia se retraseră grăbiţi şi homui se surpă, trăgând după el o nouă bucată mare din edificiu. In etajul al doilea s’a constatat că toate apartamentele sunt nelocuibile. In etajul prim s’au găsit 4 locuinţe intacte, dar ameninţate ca prin noui prăbuşiri ale peretelui de siguranţă, să fie distruse. In pereţii apartamentelor unde au fost birourile Cassei de păstrare a judeţului Arad, se văd crăpături, cari prevestesc surprarea Întregii faţade dinspre bulevardul Regina Maria-Prăvăliile de la parter afară de magazinul de ferărie Fraţii Berta, care a dispărut cu totul sub ruine, şi prăvăliile învecinate cu el, prăvălia de pălării Gottlieb şi băcănia Schwartz, sunt distruse şi acestea, celelalte au rămas intacte. In urma acestor constatări s-a dispus evacuarea tuturor locatarilor: 42 familii cu 112 membri. Cei mai mulţi locatari au început să-şi ducă mobilele ce ie-au mai rămas, încă de Vineri după masă. In urma prăbuşirii pereţilor de siguranţă, au fost distruse câteva apartamente şi in casele învecinate: proprietatea Steinitzer in strada General Grigorescu şi hotel Panonia pe bulevardul Regina Maria, ambele cu un etaj. PAGUBELE Se crede că pagubele se urcă la câteva milioane. Singur magazinul de ferărie a fraţilor Berta e preţuit la peste două milioane. Locatarii păgubiţi au fost de altcum invitaţi a da declaraţii în scris la prefectura poliţiei despre pagubele ce au suferit. Primăria a luat dispoziţii ca pentru locatarii evacuaţi, oficiul de închiriere să rechiziţioneze locuinţePentru mobilele locatarilor, familia Neumann, proprietara imobilului ars, a pus la dispoziţie localurile sale pentru depozite. RĂSPUNDERI Ancheta pentni gonatatare* maph Sărmanul Klopstock. — Reabilitare. Alex. Lascarov. Moldovanu. — La cassa de bilete. Alexandra Bilciurescu. — Stanie. (versuri) Dim. Şerban. — Săptămâna teatrală. Ciuta. Allee Gabrielescn. — Datoria. (schiţă). Dim. Geoglovan. — Bărăganului. (versuri). Em. Grigoraş. — Tot despre Einstein. Cărţi şi Reviste. — însemnări. — Cronica Sportivă. — Revista Modelor. — Sahzelor incendiului şi a răspunderilor se va face în una din zilele apropiate. Până, la rezultatul constatărilor, trebue fixat că organele chemate a întâmpina prin măsuri la timp prăbuşirea imobilului, au întârziat a o face. Cu toate că pericolul ce ameninţa a fost adus la cunoştinţa secţiei de inginerie a primăriei şi a proprietarului, nu s-au luat măsuri la timp pentru evacuarea apartamentelor direct ameninţate., După informaţiile ce le avem din partea parchetului, se va porni acţiune împotriva vinovaţilor. O altă chestiune neînţeleasă este, de ce nu stau dat măsuri, după prăbuşire, de a se evita producerea circuitului, tăindu-se sârmele conducătoare de electricitate, părerea generală fiind că incendiul ar fi fost cauzat de un circuit scurt. 13 familii fără locuință Despăgubiri către industria români de petrol Ziarul „Le Temps“ primeşte următoarele de la corespondentul său particular din Bucureşti: „Se ştie că, în momentul când Valachia a fost evacuată sub presiunea armatelor germane, sondele şi depozitele de petrol române au fost incendiate, din ordinul aliaţilor, preocupaţi de a împiedica aprovizionarea imperiilor centrale. De aproape un an de zile se urmau tratative intre d. L. Wenger, delegat al guvernului francez şi reprezentantul guvernului englez, şi profesorul Mrazec, secretar general al ministerului de Industrie şi comerţ, spre a se fixa totalul despăgubirilor de plătit petroliştilor români pentru incendiarea sondelor lor cu prilejul invaziei germane. Tratativele au izbutit in sfârşit şi lucrările de evaluare au fost terminate la 4 August trecut. Pierderile cauzate diferitelor întreprinderi particulare sunt evaluate la aproximativ 10 milioane lire sterline, iar cele datorite Statului la aproxmativ 6 juni.—7 milioane lire sterline. După aprobarea acestor lucrări, se va trata de la Stat la Stat modalităţile şi termenul de plată a acestor despăgubiri. Olga Erikenasy Jacques Bonaroyo LOGODIŢI Felicitărîle se primesc Sâmbătă 2S crt. în str. Sft. Ion Nou 22, la apele 4 p. pa. Aceasta în locul oricărei invitaţiuni. Almanachul ziarelor şi Dimineaţe pe 1923 îl va găsi pe masa tuturor diiare ce va interesa toate păturii petale. Almanachul ziarelor ^«feysrul şi DjjtalTiest format mare, tipărit cu îngrijire hârtie bună, va avea colaborarea celor ma mari scriioriteraţi, desenatori şi humorişti Anunciuri pentru Almanachul Ziarelor •'fdeveryS şi Dimim&agate. se primesc direct la Administraţia ziarelor noastre şi b. Soc Generală de Publicitate Carol SdiuSdsr & S. Berger Karagheorghevici 9, Telefon 11/84 Almanachul ziarelor Atfiverul şi Dimineața pare va vinde cu preţ popular spre a putea fi cumpărat de toata lumea. Utgiul rorsiâjio-ungar — UN DEMERS AL GUVERNULUI UNGAR PE LANGA CONFERINTA AMBASADORILOR — Paris. — „Le Temps“ anunţă din Budapesta . Conferinţa ambasadori«lor aducând la cusaosfiiî«fă prin secretarul ei general, regafiunei regale a Ungariei la Paris, că ea m» credea să poată examina reclaraaţia făcută de__ guvernul esigle* cu privire la bunurile imobiliare ale optaniâlor unguri In teritoriul transferat României, dat fiind că e vorba de o chestiune relativă la minorităţi şi în consecinţă de competenţa Societăţii Raţiunilor, preşedintele consiliului ungar, contele Berthlen a făcut să parvin reprezentanţilor aviata la Budapesta, o comunicare în care declară că confiscările făcute în Transilvania sunt contrar© art. 63 al tratatului de Trianon şi că ele sunt deci de resortul conferinţei ambasadorilor însărcinată cu aplicarea tratatelor de pace. Guvernul ungar cere ca conferinţa să intervină pe lângă guvernul român pentru a împiedeca aceste exproprieri, sforţările guvernului ungar pentru a regula diferendele cu România rămânând infructuoase. SPECTACOLELE DE AZI TEATRUL NATIONAL. - Două curse. Ciuta. TEATRUL REGINA MARIA. - Don Juan. TEATRUL CĂRĂBUȘ. — Specialitatea și Relativ, TEATRUL POPULAR. - Manasse. TEATRUL CAROL CEL MARE. Floarea din Stambul. * Opera Română va cânta în primele zile ale lunei Octombrie Mefistofele, Tosca şi Carmen. Viitoarea premieră a Teatrului National va fi Căsătoria lui Figaro de Beaumarchais cu d-nele Maria Giurgea şi Maria Filotti. * La Teatrul Naţional se va reprezenta di* curând cu o montare fastuoasă: înşir’te Mărgărite, frumosul poem al d-lui Victor Eftimiu. * Spectacolele trupei evreești de artă Fiszon, de la teatrul Central, întrerupte din cauza lipsei de lumină, se vor relua Duminică 24 Septembrie în matineu, cu opereta Die Amerikanerin. Duminică seară se va juca celebra dramă a lui Gordin, Die Kreutzer Sonate. Luni 25 Septembrie, după cererea generală, se va juca pentru întâia oară Gott der Rache în care marele artist Fiszon ar o creaţie desăvârşită. Teatru! Central având uzină electrică proprie, spectacolele anunţate vor avea loc negreşit. Luni la teatrul Regina Maria premiera curioasei şi interesantei piese a lui Molnár „Liliom“. Titlul însemnează Crinul, care în cazul acesta e porecla unui tip de apas-senteneur, în psihologia căruia autorul ştie să găsească nuanţe de o nespusă gingăşie şi nebănuită mândrie. D-l Toni Bulandra va interpreta rolul titular al acestei piese. * EXPOZIŢII. — Azi după amiază s’a deschis la Ateneu o prea frumoasă expoziţie de cusături, ţesături şi covoare româneşti. Expoziţia va dura până la 30 Septembria. * * Informaţiuni Un incendiu a distrus în parte liceul israelit din Galaţi. Societatea „Apărătorii Patriei“ face cunoscut membrilor săi rămaşi în restanţă cu cotele că numai până la 1 Octombrie este termenul când trebue să-şi aranjeze situaţia iar de la această dată urmează a se inseri din nou pentru a figura pe tablourile de împroprietărire care se vor înainta ministerului, odată cu deschiderea parlamentului. La serbările pe care Societatea „Obolul“ le va da în Parcul Carol I, in zilele de la 20 până la 27 Sept., aflăm că va avea loc zilnic și un The-Dancing, de la ora 5—7 şi jumătate p. m. cu orchestra mult apreciatului Grigoraş Dinicu. Se prevede o mare afluenţă a elitei noastre, intrarea fiind numai cu invitaţiuni. esta Ignis Face cunoscut numeroasei sale clientele că pentru SEZONUL DE IARNA posedând O NUMEROASA COTECTÎUNE DE MODELE (TAILLEURS, ROBES D’APRÉS-MIRI, ROBES DU SOÎR, MANTEAUX ET FOURRURES), s’a hotărât să prezinte EXPQSITÎUNEA ACESTOR MODELE in sala HOTELULUI BULEVARD In zilele de MARŢI 26 şi MIERCURI 27 SEPTEMBRIE Incepând dela ORELE 3 la 6 p. m. PRECIS şi aceasta din cauza numeroase! colecţiun! care nu permite rep®.| tiţiunea presentărel modelelor. Doamnele sunt rugate a cere din vreme invitaţiuni speciale la CASA AGNES STRADA PRIMAVEREI No. 3. ^ Domnul S. I. ALBALa din Bucureşti încunoştiiinţează prietenii, cunoscuţii şi pe toată lumea că în noul său magazin din strada Lipscani, 63—65, a înfiinţat un departament special de Stefa fine bărbăteşti, en detail, cu tot ca are Englitera mai bun şi distins şi îl roagă să-l viziteze. Citim în „Argus“: "„ Consiliul de administraţie al social ţâţei de asigurări şi reasigurări rama“ întrunit în şedinţa, din 15 Septembrie 1922 ratifică cumpărarea imobilelor din B.dul Elisabeta No. 6 şistr. Sărindar No. 7 având teren 1276,50 m. p. din care suprafaţă zi, dită 982,50 m. p. pe preţ de lei 11 milioane, probă programul întocmit de d. administrator delegat Jaques Catz de a se construi In fundul corpului din B-dul Elisabeta 6 un corp alipit de primul pe 100 m. p. In cinci etaje ridicând deasupra“ corpului principal încă două etaje. Dă delegaţiune şi autoriză cu depline puliri pe administratorii dele. Igaţîşi* Oirectorul general să aducă la împlinire această hotărâre. Din expunerea directorului general, consiliul ia cunoştinţă că, prodiucţiunea afacerilor de Incendiu şi Viaţă se desvoltă satisfăcător şi anume: S’au realizat dela 1 Ianuarie până la 31 August 1922 asigurări de viaţă pentru M8.000,.000, faţă de lei 69 milioane ît. anul trecut şi la incendiu prime şi taxe de lei 3.650.000 fat& de lei 32250.000. Ţinând seama că beneficiile realizate la cari se adaogă beneficiul da lei 1.820.000 obţinut la vânzarea imobilului din calea Victoriei 78 şi str. Academiei 41 Ingădue a se acorda sporurile cerute de funcţionari, datorită scumpetei, autoriză dir acţiunea generală ca până la finele acestui exerciţiu să le acorde sporurile prevăzute în tabloul vizat de aduni, lustratorii delegaţi. La serbările Obolului, vor avea loc în Arenele Romane şi două mari spectacole de pală, cu concursul Babietului Operei Române. In fiecare seară Variété şi Cabaret puină la zimă. Nu Mere excepţionale. Intrarea în Parc Gratuită Tramvaele vor circula până la ora 1 noaptea. Din cauza construcţiei Magazinul FRAŢII ZISMAN & Co. din HANUL cu TEI 24 va fi închis câteva zile. — Pentru orice INFORMAXIUIMI Onor. Clientela este rugată a 66 adresa în STR. LIPSCANI No. 49. Atelierele Grafic® ®8® Soc. „Adeverişi” continuă a funcţiona primând spr® executare orice lucrări de tipografie. „Itanii în tara TÂtiOVISTE Primirea reg. 22 infanterie. — Cu un tren militar la orele 9 jum. dim. a sosit reg. 22 infanterie în vechea lui garnizoană pe care a părăsit-o în August 1914, spre a merge la Rucăr pentru paza graniţelor. A fost întâmpinat în gară de autorităţile civile şi militare, şi un public foarte numeros care i-a făcut o primire entuziastă. Din partea oraşului a ţinut o frumoasă cuvântare preotul Ion Popescu-Simuleasa reprezentantul primăriei. Asemenea din partea garnizoanei a vorbit d. colonel Bucică. După defilare, cu muzica în frunte şi cu drapelul regimentului, a mers la cazarma sa pe care a părăsit-o de fapt. Orașul a fost frumos pavoazat. Accident mortal. — Pe când lucrătorul lordache Gheorghe de la schela petroliferă Ochiuri, instala un stâlp pentru lumina electrică, ■acesta prăvălindu-se peste el î-a zdrobit capul omrându-l pe loc. Parchetul anchetează. — Bică. A t + T i k