Adevěrul, septembrie 1922 (Anul 35, nr. 11790-11819)

1922-09-23 / nr. 11812

* Pft&WA­N« Vapoare Americane i es mai mare confort cu instalaţia unui hotel modern, prezintând tot confortul călătoriei, vapoarele United States Lines stârnesc admiraţia călătorilor. Aranjamentul camerilor, ventilaţia, cură­ţenia, salonul, fumoarul, camera de joc, biblioteca, toate se disting printr’un bun gust american. Pe aceste vapoare ale statului american voiajaţi avantagios şi sigur şi o bucătărie excelentă vă este servită de oameni de serviciu, a căror primă datorie e să vă facă călătoria cât mai plăcută. Plecări regulate Bremen-Cherbourg*New- York cu cele ma­i mari vapoare ce circulă între Germania şi America cu du­ble helice de călători şi poştă. Adresaţi-vă la adresa de mai jos pentru li­te­r navigaţie şi planuri de vapor. UNITED STATES UN ES BERLIN W 8 Bucureşti Unter den Lindo 1 Cal a Moşilor 51 şi la toate birourile mai importante de căsătorie Repr. I ■««ral Norddeutscher Lioyd, Bremen „RATULi rritt la Tabrîcâ de Mobile . d« Tersi Bronz Jgriri L? ■ JaSocietâtEs V Ajitw/ms Ramâne de financiaro % t?, Sfr. Sfinţii Apostolii 40*42 ' 'w x* .  ^ CraîffrvaitoaBr© Semănători tn rânduri Tot felul de maşini agricole, in depozit la: dm« fim Bucureşti: Strada Paris No. 4 bis \flf îl Brăila: Str. Unirei No. 71 »»«•­o". Constanţa: Strada Carol No. 51 RECLAMA“ et Cf. Concesionara exclusivă a afi­­şagiului pe C. F. R. Caută re­prezentanţi activi în oraşele Oradia Mare Satu Mare Baia Mare Arad Timişoara Sibiu Braşov şi Târgul Mureşului Se preferă agenţi de publi­citate bine introduşi. Ofer­tele să se adreseze societă­ţii „RECLAMA & Co.« Bucureşti, Strada Sărindar 7. MM? MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară ,­D-1 Iancu Goldberg domiciliat in Bucureşti a făcut cerere acestui­­minister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de Goldberg in acela de Aurianu ■Iancu Aurianu. Ministerul publică aceasta con­­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre ştiinţa acelora cari ar j voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol nairfiul a mers ca în emstîenta până aoolo încât să subvenţioneze Enci­­clopedia — butoiul de praf de puşcă ce trebuia să răpite. Cred, prin tmasifD, «a Twtzld fstWâl *ând â£rmS ftatr’o «uvfta­­*are ţinută anti* «a Ger­manâft este î» ajr.ntdl iwdluţte­i si că şi capitalismul european îşî ărăeşte ultim®« clipe... ■ .. SPECTATOR ! Preţuri ocazionale in scurt timp FARFURII pentru Restaurante, TACÂMURI alpaca „Ursu“, OLARIE emailată prima, MAŞINI de lămpi, LĂMPI cu oglinzi, etc. Obiecte de tot felul pentru menaj Mişu Landmann — Calea Moşilor 76 — A se reţine bine No. T6 E­n-gros En-detail Casa de Încredere Expediţiuni în provincie ~BOALE NERVOASE întărirea Nervilor Dr. ERDREICH 8*r. Biberon-Vodă 6 Tratamente speciale : Sexuale (Impotenţa), Stomacalei Constipaţie Reumatice şi Paralizii CoaaultaîlmnLdfilA_Gr­&­A^*la,*--30 sustine comparaţia ai oricare orga­nizaţie fascistă demnă de acest nu­me? Oare !Ungurii cari se deşteap­tă Mă tori s‘a­u dat până acum dela vreo crană? Repe dar o organizaţie concurentă? Motivele trebue să fie comrplexe. Printre multe altele, ne închipuim că este şi unul de o natură particu­lară. Ungurii trebue să-şi fi zis pro­babil că nu şade bine ca oameni cum e contele Andrassy şi atâţi foşti prim-miniştri şi şefi de partid să facă parte dintr'o mişcare ca aceea a compatrioţilor lor cari „se deşteap­tă“. Aceasta, orice s’ar zice, e com­promisă în streinatate în anumite cercuri. De aci, necesitatea unei firme noui. Fascismul părându-li-se, nu ştim deca, mai onorabili şi mai consacrat peste hotare, în orice caz mai puţin rău văzut decât vechea iar instituţie de asasinat, de obâr­şie naţională, s’au decis s’o lase pe aceasta din urmă la o parte şi să înfiinţeze una nouă, sub o formă cunoscută în lumea întreagă. No­bilul d. Andrassy şi numeroşii lui „creştini“, partizani frenetici ai dic­­taturei albe, socotesc că e mai abil să se numească fascişti decât ,„un­guri cari se deşteaptă“. Dar cum în fond nu-i desparte nimic de aceştia, putem fi siguri că, atunci când va fi vorba să dea vreo „lovitură“, vor lucra într’im acord perfect. DECLARAŢIILE D-LUI MUSSO­LINI Un alt motiv pentru crearea unei organizațiuni fasciste în Ungaria, trebue să fie, credem, sprijinul ca­re se scontează să se obție aci, gra­tie ei, în Italia. Ziarul „Nemzeti Újság” dă, în această privinţă, în No. de la 13 Septembrie, amănunte cari arată că între fascismul Italian şi cel maghiar există de pe acum le­gături strânse. Corespondentul zia­rului la Roma publică un interview cu d. Mussolini, şeful fasciştilor ita­lieni. Italienii şi ungurii, a spus d. Mussolini, ar trebui să se înţeleagă cât mai repede. El adaugă că fasciştii italieni se conduc, în politica externă, numai de interesele naţionale ale Italiei, dar cum „tratatul d­a Trianon cal­că drepturile popoarelor şi nesoco­teşte justiţia, el va trebui să se re­vizuite. Dar „revizuirea n’o să se facă imediat, deşi e sigur că o să aibă loc“. PLANURI DEMENTE Se ştia de mult că fasciştii italieni simpatizează cu elementele reacţio­nare imgare. Acum se arată că merg mână în mână. Lucrul nu tre­bue să ne mire, de­oarece aspiraţii­le naţionale ale fascismului italian nu se lovesc nicăieri de acele ale fascismului unguresc. Din contra, cel din ţări e de părere că .Idealuri­le“ (?!) lui în anumite regiuni nu sunt posibile decât dacă va avea de partea sa Ungaria — şi vice-ver­­sa. Că idealurile unora şi ale altora simt pur şi simplu nebuneşti şi fan­tastice şi că ni ar putea fi realizate decât printr'o succesiune indefinită de războae, n­are nici o importanţă pentru dânşii, propriu fascismului fiind tocmai exagerarea sentimentu­lui naţional până la demenţă şi la delir. Astfel, fasciştii Italieni cer Tessi­­mil care face parte din Elveţia, cu toate că tessinezii nici nu vor să audă de o unire cu Italia. De ase­menea ei cer Corsica, Savoia cu Nizza şi Menton, Tunisul care apar­ţin Franţei, apoi coasta dalmatină care aparţine Jugo-Slaviei. Nu i-a numit d’Annunzio pe croaţi „sclavi“ şi ..cu fai", fiindcă n’au voit să ac­cepte a fi anexaţi de Italia ? Fasciştii unguri, de partea lor, nu se lasă mai prejos. Ei vor după cum ştim, refacerea Ungariei în cu­prinsul ei teritorial de dinainte de 1918. Nu ne-am mira dacă ar mai vrea şi ceva peste. Se înţelese că asemenea mişcări sunt predestinate să se înţeleagă. Cu toate că nu prezintă o primejdie se­rioasă şi imediată, ele constitue to­tuşi o forţă destul de mare ca să merite a fi observate de aproape. In­ pod incen­at a Putna Seacă O ştire telegrafică sosi­tă aseară administraţiei g-rale a căilor ferate a anunţat că ori după a­­miază podul din staţiu­nea Putna Seacă, dintre Focşani şi Mărăşeşti a luat foc. După primele cercetări făcute în pripă de orga­nele C. F. R. ale inspec­ţiei din Buzău, se credea că focul a fost pus de o mână criminală. Versiu­nea a fost dezminţită a­­poi. RESTABILIREA CIRCULAŢIEI După ştiri sosite ulterior focul­ui a avut un caracter atât de grav cum s’a crezut în primele momente. Ancheta inspectorului Iordăches­­cu dela Buzău a stabilit că focul s’ar datora unor cărbuni căzuţi din­­tro locomotivă de la un tren de marfă care venea dela Mărăşeşti spre Buzău. Cele câteva grinzi cari au ars au putut fi înlocuite în grabă, astfel că circulara trenuri­lor a fost reluată fără mari întâr­zieri. Toate trenurile sosite în Capitală au avut întârzieri de o oră-două. In urma măsurilor de siguranţă, toate de organele C. F. R., circula­ția urmează in mod normal. PODUL A MAI FOST INCENDIAT ODATA Podul d«U Putofft fteaoh a fost construit în timpul războiului. El e de lemn. De notat că a mai ars o­tkKHE.. S. ü Hsiin ii monument *" W 'S“®-" t ■ -- im :*l .0­. "T" -• Avram Iancu-Nicolae Bălcescu Din partea unui grup de Intelectuali — scriitori, pictori, sculptori, etc. — primim spre publicare următorul anex: S-au împlinit, la 10 Septembrie, 50 de ani dela moartea celui care a sim­bolizat năzuinţele de libertate şi unita­te naţională a românilor din fosta mo­narchie habsburgică, AVRAM IANCU. Gânduri de pioasă aducere aminte ne-au dus prin Abrud, Câmpeni, locuri evocatoare ale vremurilor de glorioasă răzvrătire a sufletului românesc, la Ţe­­bea unde odihneşte sufletul marelui domn al moţilor. Pretutindeni întâlneam aceiaşi idee de puternică solidaritate naţională. La 1848 gândurile de liber­tate şi unire circulau din Valahia şi Moldova în Ardeal, căutând forţa care să le poată înfăptui. Era o înfrăţire a sufletului românesc la 1848. Astăzi cuvintele de hulă sau de vrăj­măşie pornesc dintr’o parte în alta a Carpaţilor, când s’ar cere mai mult e­­nergii de rodnică străduinţă. întâlnim puteri turburătoare de suflete, în locul minţilor înţelegătoare şi gata să o­­prească orice rătăcire vinovată. întâl­nim cuvinte ce coboară în suflete cea­ta îndoelii şi înlesnesc posibilităţi de revanşă înlăuntru şi în afară. Fiecare ciocnire de ambiţii — şi ni­ciodată neamul nostru nu a fost mai po­topit de ambiţioşi dornici de putere sau nesătui de putere — fiecare cuvânt de defăimare ce porneşte din noile ţinu­turi spre vechiul regat sau din vechiul regat spre noile ţinuturi — slăbeşte puterile de afirmare ale neamului ro­mânesc. Pioşi pelerini la mormântul cuteză­toarei energii AVRAM IANCU, ne-am gândit că n‘ar fi o mai energică lecţie de cuminţenie a agitaţiilor, de cât evo­carea tuturor celor ce s-au încrustat în istoria nemului, ca puncte de luminoa­să jertfă pentru o unitate românească. In fata mormântului dela Tebea, a­­colo sub gorunul lui Vasile Ursu zis Nicolaie Horea, din Albac, ne-am amin­tit de valahul Nicolaie Bălcescu por­nind călare din Constantinopol spre Ardeal la Iancu, în triunuii Abrudului. „Eu voi rămânea la Iancu, până a sfârşi cu dânsul şi a-l lua şi pe el cu armata lui, să pregătim Intrarea în Va­lahia Mare“ — scria Bălcescu lui Ion Ghica. Şi în preajma Câmpenilor, in coliba ce i-o pregătise Iancu, de câte ori gândul lui Bălcescu, de unire, nu va fi umezit ochii tăcutului domn a! moţilor! La 1848 neamul românesc îşi hotărâ­se unirea — istoria a vrut ca vechiul regat să ratifice prin sutele de mii de­ jertfe, (1916 — 1918) actul de la Câm­peni. Ce ar putea mustra mai aspru mici­mea ambiţiilor învrăjbite, decât evoca­rea celor dou­ă cuceritoare idealist­e, dornice de a cobora în faptă durm­neze­­easca lor viziune; ce ar putea aşeza mai bine in sufletele nouilor generalii imagina continuităţii istorice a ideei de unire, decât figurile lui Iancu şi Băl­­cescu turnate în bronz? . • Statuia pe care voim s-o ridicăm la Câmpeni ar revărsa în sufletele învrăj­bite amintirea celor ce au căzut sleiţi de puteri, mistuiţi prin silinţele ce au făcut spre a înturna o hotărâre ne­dreaptă a istoriei. Ne adresăm cu sufletul curat către toţi românii, cerându-le sprijinul pen­tru înfăptuirea acestui monument A­­vram Iancu şi Nicolae Bălcescu. Cu rugămintea călduroasă pentru ziare de a se deschide liste de sub­scripţii. . „ , , (ss) Nichifor Crainic (100 lei), profe­­sor N. Ionescu (100 lei), AL Cazaban (100 lei), Victor Ion Popa (300 lei), Ce­zar Petrescu (500 lei), Căpitan Nae C. Popescu (1000 lei), P- Cancel 100 ei). Căpitan Ulpiu Tr. Gombostu (500 Ieri Al. Bu­suioceanu (100 lei), O. Han (200 lei) Pr. T. Simedrea (100 lei), Pamfi­ Seicaru­ (500 lei), Tiberiu Mosoiu (1000 lei), Aurel Moldovanu (200 lei). Nota Redacţiei. — Iniţiativa e foarte frumoasă şi vom fi fericiţi s'o putem susţine, recomandând-o dărniciei citito­rilor noştri. înainte de a deschide sub­scripţia, iniţiatorii trebuie să se institue în comitet sau să numească un comitet din alte persoane, căci altfel n’are cine să primească produsul subscripţiei și să comande monumentul. * Califi &at. din Adeveru­! Literar și Artistic loan Slavici. — Comedia la noi: Caragiali, Florescu, Herz. George A. Petre. — Chemarea Pământului. (Versuri). V. Demetrius. — Moartea unui călugăr. (nuvelă). Clanttia Miffian. — IAna Conta Kemnbach. B. Lăzăreanu. —­ Un popă, doi călători, doi harabagii şi o carte. Septimiu Popa. — Caravanele. H. Boncin. — Paltonul, (ver­suri).­­ Ion Dongoroz. — Cum s-a des­părţit Tanti Veronica.. Horia Robeanu. — Bucolice. Savin Constant. — Cântecul Lutului, (versuri) IARAD. — Imobilul prăbuşit săp­tămâna trecută şi mistuit apoi de incendiu, cu deschizătura mare şi fioroasă în colţul prefăcut complect în ruine, din cari şi azi se mai înal­ţă un fum gros, atrage încă sute şi sute de privitori ca la o icoană a­ pericolului de care sunt ameninţaţi încă mulţi cetăţeni din cauza lipsei de măsuri faţă de proprietarii de case, cari nu fac reparaţiile nece­sare­ Sâmbătă, la amiazi, o comisie de ingineri a făcut inspecţia imobilului distrus de îmendiu, pentru a pro­pun© măsurile de precauţiune ce tre­­buesc de luat spre a se preveni o nouă nenorocire. COMISIA IN PEFICOL Comisia a inspectat întâiu podul imobilului şi a constat că toate grinzile de lemn au fost răzbite de foc. In cursul acestei inspecţii comisia a fost o clipă în pericol. Stând pentru câteva minute lângă un horn, aproape de partea prăbu­şită a edificiului, membrii comisiei auziră, deodată troznete. De abia se retraseră grăbiţi şi homui se surpă, trăgând după el o nouă bucată mare din edificiu. In etajul al doilea s’a constatat că toate apartamentele sunt nelocuibile. In etajul prim s’au găsit 4 locu­inţe intacte, dar ameninţate ca prin noui prăbuşiri ale peretelui de sigu­ranţă, să fie distruse. In pereţii apartamentelor unde au fost birourile Cassei de păstrare a judeţului Arad, se văd crăpături, cari prevestesc surprarea Întregii fa­ţade dinspre bulevardul Regina Maria-Prăvăliile de la parter afară de magazinul de ferărie Fraţii Berta, care a dispărut cu totul sub ruine, şi prăvăliile învecinate cu el, prăvă­lia de pălării Gottlieb şi băcănia Schwartz, sunt distruse şi acestea, celelalte au rămas intacte.­­ In urma acestor constatări s-a dis­pus evacuarea tuturor locatarilor: 42 familii cu 112 membri. Cei mai mulţi locatari au început să-şi ducă mobilele ce i­e-au mai ră­mas, încă de Vineri după masă. In urma prăbuşirii pereţilor de sigu­ranţă, au fost distruse câteva apar­tamente şi in casele învecinate: pro­prietatea Steinitzer in strada Gene­ral Grigorescu şi hotel Panonia pe bulevardul Regina Maria, ambele cu un etaj. PAGUBELE Se crede că pagubele se urcă la câteva milioane. Singur magazinul de ferărie a fraţilor Berta e preţuit la peste două milioane. Locatarii păgubiţi au fost de alt­cum invitaţi a da declaraţii în scris la prefectura poliţiei despre pagu­bele ce au suferit. Primăria a luat dispoziţii ca pen­tru locatarii evacuaţi, oficiul de în­chiriere să rechiziţioneze locuinţe­Pentru mobilele locatarilor, fami­lia Neumann, proprietara imobilului ars, a pus la dispoziţie localurile sale pentru depozite. RĂSPUNDERI Ancheta pentni gonatatare* maph Sărmanul Klopstock. —­ Reabi­litare. Alex. Lascarov. Moldovanu. — La cassa de bilete. Alexandra Bilciurescu. — Stan­ie. (versuri) Dim. Şerban. — Săptămâna teatrală. Ciuta. Allee Gabrielescn. — Datoria. (schiţă). Dim. Geoglovan. — Bărăganu­lui. (versuri). Em. Grigoraş. — Tot despre Einstein. Cărţi şi Reviste. — însemnări. — Cronica Sportivă. — Revista Modelor. — Sah­­zelor incendiului şi a răspunderilor se va face în una din zilele apro­piate. Până, la rezultatul constatărilor, trebue fixat că organele chemate a întâmpina prin măsuri la timp pră­buşirea imobilului, au întârziat a o face. Cu toate că pericolul ce ameninţa a fost adus la cunoştinţa secţiei de inginerie a primăriei şi a proprieta­rului, nu s-au luat măsuri la timp pentru evacuarea apartamentelor di­rect ameninţate., După informaţiile ce le avem din partea parchetului, se va porni ac­ţiune împotriva vinovaţilor. O altă chestiune neînţeleasă este, de ce nu stau dat măsuri, după pră­buşire, de a­ se evita producerea cir­cuitului, tăindu­-se sârmele conducă­toare de electricitate, părerea gene­rală fiind că incendiul ar fi fost cau­zat de un circuit scurt. 13 familii fără locuință Despăgubiri către industria români de petrol Ziarul „Le Temps“ primeşte ur­mătoarele de la corespondentul său particular din Bucureşti: „Se ştie că, în momentul când Valachia a fost evacuată sub presi­unea armatelor germane, sondele şi depozitele de petrol române au fost incendiate, din ordinul aliaţilor, preocupaţi de a împiedica aprovi­zionarea imperiilor centrale. De aproape un an de zile se ur­mau tratative intre d. L. Wenger, delegat al guvernului francez şi re­prezentantul guvernului englez, şi profesorul Mrazec, secretar gene­ral al ministerului de Industrie şi comerţ, spre a se fixa totalul des­păgubirilor de plătit petroliştilor ro­mâni pentru incendiarea sondelor lor cu prilejul invaziei germane. Tratativele au izbutit in sfârşit şi lucrările de evaluare au fost termi­nate la 4 August trecut. Pierderile cauzate diferitelor în­treprinderi particulare sunt evalua­te la aproxima­tiv 10 milioane lire sterline, iar cele datorite Statului la aproxmativ 6 juni.—7 milioane lire sterline. După aprobarea acestor lucrări, se va trata de la Stat la Stat moda­lităţile şi termenul de plată a­ aces­tor despăgubiri. Olga Erikenasy Jacques Bonaroyo LOGODIŢI Felicitărîle se primesc Sâmbătă 2S crt. în str. Sft. Ion Nou 22, la apele 4 p. pa. Aceasta în locul ori­cărei in­­vitaţiuni. Almanachul ziarelor şi Dimineaţe pe 1923 îl va găsi pe masa tuturor di­iare­ ce va interesa toate păturii petale. Almanachul ziarelor ^«feysrul şi DjjtalTiest f­ormat mare, tipărit cu îngrijir­­e hârtie bună, va avea cola­borarea celor ma mari scrii­or­iteraţi, desenatori şi humori­şti Anunciuri pentru Almanachul Ziarelor •'fdeveryS şi Dimim&aga­te. se primesc direct la Admi­nistraţia ziarelor noastr­e şi b. Soc Generală de Publicitate Carol SdiuSdsr & S. Berger Karagheorghevici 9, Telefon 11/84 Almanachul ziarelor Atfiverul şi Dimineața pa­re va vinde cu preţ popular spre a putea fi cumpărat de toata lumea. Ut­giul rorsiâjio-ungar — UN DEMERS AL GUVERNU­LUI UNGAR PE LANGA CONFE­RINTA AMBASADORILOR — Paris. — „Le Temps“ a­­nunţă din Budapesta . Conferinţa ambasadori«­lor aducând la cusaosfiiî«­fă prin secretarul ei ge­­neral, regafiunei regale a Ungariei la Paris, că ea m» credea să poată exa­mina reclaraaţia făcută d­e__ guvernul esigle* cu privire la bunurile imobi­liare ale optaniâlor un­­guri In teritoriul transfe­rat României, dat fiind că e vorba de o chestiune relativă la minorităţi şi în consecinţă de compe­tenţa Societăţii Raţiuni­lor, preşedintele consiliu­lui ungar, contele Ber­thlen a făcut să parvin reprezentanţilor aviata la Budapesta, o comunicare în care declară că confis­cările făcute în Transil­vania sunt contrar© art. 63 al tratatului de Tria­non şi că ele sunt deci de resortul conferinţei am­basadorilor însărcinată cu aplicarea tratatelor de pace. Guvernul ungar cere ca conferinţa să intervină pe lângă guvernul român pentru a împiedeca aces­te exproprieri, sforţările guvernului ungar pentru a regula diferendele cu România rămânând in­fructuoase. SPECTACOLELE DE AZI TEATRUL NATIONAL. - Două curse. Ciuta. TEATRUL REGINA MARIA. - Don Juan. TEATRUL CĂRĂBUȘ. — Spe­cialitatea și Relativ,­­ TEATRUL POPULAR. - Ma­­nasse. TEATRUL CAROL CEL MARE. Floarea din Stambul. * Opera Română va cânta în pri­mele zile ale lunei Octombrie Me­­fistofele, Tosca şi Carmen. Viitoarea premieră a Teatrului National va fi Căsătoria lui Figaro de Beaumarchais cu d-nele Maria Giurgea şi Maria Filotti. * La Teatrul Naţional se va repre­zenta di* curând cu o montare fas­tuoasă: înşir’te Mărgărite, frumo­sul poem al d-lui Victor Eftimiu. * Spectacolele trupei evreești de artă Fiszon, de la teatrul Central, întrerupte din cauza lipsei de lumină, se vor relua Duminică 24 Septembrie în matineu, cu opereta Die Amerikanerin. Duminică seară se va juca celebra dramă a lui Gordin, Die Kreutzer So­nate. Luni 25 Septembrie, după cererea generală, se va juca pentru întâia oară Gott der Rache în care marele artist Fiszon ar o creaţie desăvârşită. Teatru! Central având uzină electri­că proprie, spectacolele anunţate vor avea loc negreşit. Luni la teatrul Regina Maria pre­miera curioasei şi interesantei piese a lui Molnár „Liliom“. Titlul însemnează Crinul, care în cazul acesta e porecla unui tip de apas-senteneur, în psiholo­gia căruia autorul ştie să găsească nuanţe de o nespusă gingăşie şi nebă­­nuită mândrie. D-l Toni Bulandra va interpreta rolul titular al acestei piese. * EXPOZIŢII. — Azi după amiază s’a deschis la Ateneu o prea fru­moasă expoziţie de cusături, ţesă­turi şi covoare româneşti. Expoziţia va dura până la 30 Sep­­tembria. * * Informaţiuni Un incendiu a distrus în parte li­ceul israelit din Galaţi. Societatea „Apărătorii Patriei“ face cunoscut membrilor săi rămaşi în restanţă cu cotele că num­ai pâ­nă la 1 Octombrie este termenul când trebue să-şi aranjeze situaţia iar de la această dată urmează a se inseri din nou pentru a figura pe tablourile de împroprietărire care se vor înainta ministerului, odată cu deschiderea parlamentului. La serbările pe care Societatea „Obolul“ le va da în Parcul Ca­rol I, in zilele de la 20 până la 27 Sept., aflăm că va avea loc zilnic și un The-Dancing, de la ora 5—7 şi jumătate p. m. cu orchestra mult apreciatului Grigoraş Dinicu. Se prevede o mare afluenţă a e­­litei noastre, intrarea fiind numai cu invitaţiuni. esta Ignis Face cunoscut numeroasei sale clientele că pentru SEZONUL DE IARNA posedând O NUMEROASA COT­ECTÎUNE DE MODELE (TAIL­LEURS, ROBES D’APRÉS-MIRI, ROBES DU SOÎR, MANTEAUX ET FOURRURES), s’a hotărât să pre­zinte EXPQSITÎUNEA ACESTOR­­ MODELE in sala HOTELULUI BU­LEVARD In zilele de MARŢI 26 şi­­ MIERCURI 27 SEPTEMBRIE Ince­­pând dela ORELE 3 la 6 p. m. PRE­­CIS şi aceasta din cauza numeroa­se! colecţiun! care nu permite rep®.| tiţiunea presentărel modelelor. Doamnele sunt rugate a cere din vreme invitaţiuni speciale la CASA AGNES STRADA PRIMA­VEREI No. 3. ^ Domnul S. I­. ALBALa din Bucureşti încunoştiiinţează prie­tenii, cunoscuţii şi pe toată lumea că în noul său magazin din stra­da Lipscani, 63—65, a înfiinţat un departament special de Stefa fine bărbăteşti, en detail, cu tot ca are Englitera mai bun şi distins şi îl roagă să-l viziteze. Citim în „Argus“: "„ Consiliul de administraţie al social ţâţei de asigurări şi reasigurări ram­a“ întrunit în şedinţa, din 15 Sep­tembrie 1922 ratifică cumpărarea imobilelor din B.dul Elisabeta No. 6 şi­­str. Sărindar No. 7 având teren 1276,50 m. p. din care suprafaţă zi­, dită 982,50 m­. p. pe preţ de lei 11 mi­lioane, pr­obă programul întocmit de d. administrator delegat Jaques Catz de a se construi In fundul­ corpului din B-dul Elisabeta 6 un corp alipit de primul pe 100 m. p. In cinci etaje ridicând deasupra“ corpului principal încă două etaje. Dă delegaţiun­e şi autoriză cu de­­pline puliri pe administratorii dele. Igaţî­­şi* Oirectorul general să aducă la împlinire această hotărâre. Din expunerea directorului gene­ral, consiliul ia cunoştinţă că, pro­­diucţiunea afacerilor de Incendiu şi Viaţă se des­voltă satisfăcător şi a­­nume: S’au realizat dela 1 Ianuarie până la 31 August 1922 asigurări de viaţă pentru M­­8.000,.000, faţă de lei 69 milioane ît. anul trecut şi la incen­diu prime şi taxe de lei 3.650.000 fa­­t& de­ lei 32250.000. Ţinând seama că beneficiile reali­zate la cari se adaogă beneficiul da lei 1.820.000 obţinut la vânzarea imo­bilului din calea Victoriei 78 şi str. Academiei 41 Ingădue a se acorda sporurile cerute de funcţionari, da­torită scumpetei, autoriză dir acţiu­­­nea generală ca până la finele aces­tui exerciţiu să le acorde sporurile prevăzute în tabloul vizat de aduni, lustratorii delegaţi. La serbările Obolului, vor avea loc în Arenele Romane şi două mari spectacole de pală, cu concursul Bab­ietului Operei Române. In fiecare seară Variété şi Caba­­ret puină la zimă. Nu­­ Mere excepţio­­nale. Intrarea în Parc Gratuită Tramvaele vor circula până la ora 1 noaptea. Din cauza construcţiei M­­a­gazinul FRAŢII ZISM­­AN & Co. din HANUL cu TEI 24 va fi închis câte­va zile. — Pentru ori­ce INFORMA­­XIUIMI Onor. Clientela este rugată a 66 adresa în STR. LIPSCANI No. 49. Atelierele Grafic® ®8® Soc. „Adeverişi” conti­nuă a funcţiona pri­mând spr® executare orice lucrări de tipo­grafie. „Itanii în tara TÂtiOVISTE Primirea reg. 22 infanterie. — Cu un tren militar la orele 9 jum. dim. a sosit reg. 22 infanterie în vechea lui garnizoană pe care a părăsit-o în August 1914, spre a merge la Ru­­căr pentru paza graniţelor. A fost întâmpinat în gară de autorităţile civile şi militare, şi un public foarte numeros care i­-a făcut o primire entuziastă. Din partea oraşului a ţinut o frumoasă cuvântare preotul Ion Popescu-Simuleasa reprezentantul primăriei. Asemenea din partea garnizoanei a vorbit d. colonel Bu­­cică. După defilare, cu muzica în frun­te şi cu drapelul regimentului, a mers la cazarma sa pe care a pă­răsit-o de f­apt. Orașul a fost fru­mos pavoazat. Accident mortal. — Pe când lu­crătorul lordache Gheorghe de la schela petroliferă Ochiuri, instala un stâlp pentru lumina electrică, ■acesta prăvălindu-se peste el î-a zdrobit capul omrându-l pe loc. Par­chetul anchetează. — Bică. A t + T i k

Next