Adevěrul, decembrie 1922 (Anul 35, nr. 11881-11911)

1922-12-01 / nr. 11881

p*r!WQ­S » " *1 '» P «»1J» k­ ­ Pentru înfometaţii ruşi ACŢIUNEA UNIUNEI INTER­­NAŢIONALE DIN GENEVA Uniunea internaţională de ajuto­rare a copiilor din Geneva, a expediat din Galaţi la Odessa, transportul Demosthenes de 120 tone, pentru bu­cătăriile ce le are organizate in U­­kraina. Acest transport de­ cereale, lapte condensat, făină lactată, zahăr, orez, cacao, e suficient pentru a hrăni 50 000 copii timp de cinci luni. Doctorul Bacilieri, delegatul pentru România al comitetului internaţio­nal al Crucei Roşii şi Uniunei inter­naţionale de ajutorare a copiilor, va preda în persoană acest transport delegatului Uniunei sus numite in Odesa, care este însărcinat cu dis­tribuirea pe loc a "alimentelor. In numele Uniunei de Ajutorare a copiilor­ , delegatul său in România e fericit de-a constata că și'n această ocaziune guvernul români acordând exportarea din tară cu scutire de taxe vamale a sece vagoane secară 51 cinsprezece vagoane fasole, tine să contribue în măsura posibilităţilor de-a veni in ajutorul copiilor înfome­taţi si abandonaţi de pe m­alul stâng al Nistrului. Comisiunea Europeană Danubiană profitând de oc­aziunea ce i se pre­­hit, de­ a veni în ajutorul acestei opere umanitare a decis scutirea de taxe de navigaţie a acestui transport. In numele generoşilor don­atori din România, cari au trimis delegatului Comitetului International al Crucii Roşii Doctorul Bacilieri ajutoare pen­tru copiii înfometaţi din Ukraine, se va distribui făină lactată şi lapte condensat pruncilor cari sunt în in­­grijirea Uniunei.­­ vagoane alimente, medicamente­,­­ îmbrăcăminte, din partea Uniunei Universale Israelite din Paris şi a Federaţiei Evreilor Ukrainieni din Londra, precum şi a lui American Joind Distribution Comitee și care este însorit de către directorul său pentru România, d. Noel Aronovici. i Prospect de Emisiune Ciment Titan Sa eletet® Anonimă Bucureşti Societatea Ciment­ Titan sporeşte capitalul ei de la 24.000 000 la 40.000.000 tei prin emisiunea a 32.000 acţiuni noui de o valoare nominală de 500 lei. Aceste acţiuni sunt oferite publicului pe cursul de 750 lei fiecare, pTU$ 50 lei ch­etueli de emisiune, iar acţionarilor Societ­ăii pe cursul de 500 lei plus 50 lei cheltueli. Vechii acţionari au dreptul de a subscrie la acest preţ şi în mod ireductibil două acţiuni noui pentru trei acţiuni vechi ce au. Subsrierile sunt pr­rnite la Banca Ferrussa, Strada Stavropoleos No. 8 Bucureşti La remiterea buletinelor lor, subscriitorii vor trebui să verse valoarea inte­grală a acţiunilor subscrise. Pentru a exercita dreptul lor de preferinţă acţionarii vor prezintă în acelaşi timp acţiunile lor. . * Subscrierea este deschisă. Ea va fi închisă la 15 Decembrie 1322. Valoarea subscrierilor pentru acţiunile neatribuite va fi restituită subscriito­­rilor pe opt zile după această dată. _____________Cm­isBSisul de Administraţie AN­LMmus MERCERIE li VAIVOLMI menţină cât mai multimn actuali­tate. Nu este insa mai puţin adevărat că blocul, a cărui existenţă a fost, poate înadins, exagerată, caută a­­cum şi să se arate mai pu­ti­ precis şi mai puţin probabil, rtai ales pen­­tru lucrările de după­­conferinţă. Aşa nu se va mai speria nimeni, şi discuţiunile pe această temă nu vor turbura de loc atmosfera de fectă armonie la Conferinţă şi în hallurile marilor cartelariate de a Ouchy şi LausanneJ R. D-nii C­onercianţi din toata ţara sunt înştiinţaţi c’am primit însemnate transporturi de mărfuri pe cari le punem la dispoziţia D-lor cu preţuri reduse STAfICIU, LEVY & Fia GTelefon 235/3­20 Automobile N .A.de ÎNCHISE si deschise casiu, motor, caroserii si toate accesoriile din material de prima calitate, linii elegante, impeccabile. tfl PREȚURILE Cele mai AVANTAJOASE p­entru aburi supraîncălziţi Originală Americana Bumbac de şters în depozit la Jasqies Fancker Bucureşti Strada Smârdan 27 Magazinul de obiecte de artă şi jucării Reisz József Soc. pe Acţiuni Budepacta VIII Kiraly Uicza 47 este bogid a or­tat un jucării de cop­i n­­ierte de artă sticlar­­ de menaj articole de porţelan de voiaj şi de toaleta, etc. Preţuri foarte avantajoase. Podoabe pentru Pomul de Crâ­­ci­m. Pentru Comerc­anţii Revân­­zători cea mai avantagioasă sursă de cumpărare Avem legături conţinu şi rapide cu România Căutăm Reprezentant pentru România. Direcţiunea acestei Academii ne roagă sa spunem dacă expre­siile „burzuluiala“, ‘„răzmeriţă şcolărească“ şi „vis­igatori“ se găseau într’o scrisoare a sa adre­sată nouă, din care am scos nu- m­ai înţelesul, fiind prea lungă. O satisfacem citind enextual pa­­sagiile pe cari le-am f­­tumat prin expresiile de mai sus Iată-te : ,De-aceia, contor atitudinei noastre de până acum, care era de-a mărgeni în zidurile şcoalei greşală şcolărească. „Studenţii însă, î­­ncântaţi că li, se ofi de-a se instrui mai proclamat greva de-a arăta care se s­mirite“. .Consiliul profesor dreptul să nu ia în tiţia studenţilor car dată de un act da subordonanţă. g. LA GR. CRISTEA & CS CALEA VICTORIEI 102 Ultimele LINIUSINE sosite întrec modelele cele mai reuşite aduse până acum în ţară. ‘Paturi de fer­jaruri de bronz-TeletonipatUH de COJJH găsiţi la vechea fabrica de l­iobiie GUTMAN MARCUS Str.SfjiApostoli.72 Colţ prin Cal/Rahovei ismaABinMA pentru eşire din indiviziune. i IO IIPrin licitaţie publică în pretoriul mitC C rîb. Ilfov Secţia Notariat dos. No. HW sa« HSEOW» •vw i9­ 73/9"2, în ziua de 18 Dorerobrie 1922, IMOBILUL din STR. GENERAL AL. L­AHO­VARY No. &H' compus: la PARTER* din un’antreu, un Lari un salon şi un salonaş, Bufragerie, una cameră, culoar, două sere de flori, bucătăre şi oficiu, la ETAJ: ur hal mare, trei dormitoare mari de 6/7 şi 6/8, bas două camere de rezervă, terasă pod şi două pivniţe spaţioasa. Cameriţa cu parchete, lumină electrică, sobe da teracotă şi calorifer, cu pă­cură şi cărbuni tapete de stofe, scară de marmoră , dependinţe, în curte garaj grădină.­­ Suprafaţă terenului aproxima­iv 860 m. p. Suprafaţă clădită aproximativ ECO m. p. Preţul de la care începe licitaţia este de 2.900.000 lei. Liberă imediat. Informaţiuni V. RAŢII! Str. Italiană 6 bis I furnizează prompt cu greutate garantată. Depozitul FELDMAN Calea Grivitei 24 Telefon 43­62 (lângă şcoala de Artilerie] La vagon complect, mare re­ducere de preturi 100 Hectare re de vânzare­­ de exploatat în parchete întregi în apropiere de Gara Bacău Adresaţî-vă D-lor: C. Rosetti Tistanu & Co Tescanî, Gara Moinesti Caut sa cumpar­eare cantitate de lemn de hârtie Pin (Kiefern) si Brad (Tannen) un metru de lungime, 9 centimetri şi mai mult în diametru. A face oferte în germană, franceză sau engleză la Lucien THOMANN, Bois en Gros la SURBOURG (Bas-Rhin) Franţa araşii Academiile comerţ foc să fie tot mijlocul - /nult, an­unte chiar nemulţu-Far fi avut cercetare pe­­era prece­de şi de in­tilt­ru pe cole­itrie cel mai plin de cărărui disparate : caricatură şi şarjă, desen, peniţă, aguarelă, ulei, etc. Lucrul se întâl­neşte destul de des, e adevărat ; decât, spre deosebire de alţii, d. Zamfiropol avea atâta discontinui­tate în necurmatele sale treceri, în­cât dădea impresia că se schimbă total cu fiecare gen şi cu fiecare manieră, nepăstrând între eie nici măcar cea mai slabă înrudire. Era aoar’că alt ochiu, alt suflet, altă mână. In aceia ce-î cunoaştem real de mult pe d. Dali, în caricatură, d-sa avea o linie curată, cu preocupări de artă, u­n stil elegant franţuzesc, ba chiar cam prea mult franţuzesc, în sfârşit o desgheţată notaţie care trecea cu uşurinţă de la verva unui Simplu calambur linear la o şarjă incisivă, n­epertais de aproape de­­câţiva maiştri ai desenului francez ca Foraip şi Hermann Paul. Erau lucr­uri bune şi totuşi nu-l repre­zentau. Le lipsea poate sincerita­tea, acea sinceritate trainică şi a­ Desenul şi acuarela d-luî Dali a­­veau gingăşie. Era în de ceva cu­răţel şi simpatic, ceva lipsit de consistenţă, străveziu şi uşurel, realizat fără nici o altă preocupare decât aceia de a plăcea şi prin asta orfan de artă.. In ulei însă, d-sa a progresat cu aceiaşi stăruinţă cu care a muncit. In anul trecut, expoziţia de la A­­teneu nu i’a arătat într’o meritoasă egalitate căreia nu-i lipsea nici sinceritatea nici oarecare adânci­me. Lucrările expuse acum fac do­vada defintivă că d. Zamfiropol şi-a ajuns forma în care trebue să “dăruiască şi în mijlocul căreia tre­buie să-şi caute poate chiar o spe­cializare. O spunem asta gândin­­du-ne la cele două tablouri (flori ruse în vase de pământ) care au în de toate elementele unei bune de­­coraţiuni de cadru modernă, relie­farea picturală a volumelor, colora­fia delicată, caldă şi armonioasă de Interior şi mai presus de toate sen­salitatea acela rafinată pe care cere natura moartă. D. Zamfiropol prin firea sa e un intimist- Cum spune undeva un crit­i­c francez: „el mărgineşte să ex­prime ceea ce obiectele, aşa cum le zărim, te lasă, să ghiceşti ca pro­­funzim­e, misterul cotidian al exis­tenţei ordinar£ poezia latentă a lu­crurilor." Dar — fireşte — citaţia noastră e tocmai capătul drumului pe care de anul trecut a pornit d. Dali, e idea­lul pe care trebue să-l aibă. Acel ceva stingherit şi îngust care mai dainu­eşte încă în atmosfera şi în construcţia lucrărilor sale va dis­pare sub străduinţa ce ne-o dove­deşte iar adâncirea sufletească trep­tată şi negrăbită pe care i-o con­statăm an de an nădăjduim că va pune în lumina lor cea m­aî prieî­­nică, vrednicia meşteşugarului şi simţirea artistului, Victor Ion Popa .Studenţii cari fii lor, nu erau săraci.“ Am citat numai pe cele mai principale. Sublinierile sunt ale noastre.­­ Tentativa de asasmat din Craiova UN NECUNOSCUT TRAGE FOCURI DE REVOLVER ÎN CAMERA UNUI INDUSTRIAŞ CRAIOVA, 29. — Aseară pe la ore­le 11, s’a produs un atentat împotri­va vieţii d-lui Titu Andreescu, fost de mai multe ori deputat, unul din coproprietarii fabricei­­ „Ceramica“ din apropierea Craiovei, fruntaș al industriei locale. Atentatorul, rămas necunoscut până acum, a tras mai multe focuri de revolver pe fereastra­ camerei de dormit a d-lui Andreescu, de la do­­­miciliul acestuia din strada Pandu­rul, la pat ctUVTâţă." pentru descope-COT. Procesul fl-iei 6m Gloanţele nu şi-au ajuns ţinta, tj a S& că d. Andreescu Se fac cercetări rtrea atentatorului. Steaua Codivor ti a Tinerime! tip. 3 Ipar® Patatân­te ■SE»-* Mercur? 29 c. s’a judecat la Cra­iova. în fata consiliului de război al C. I A., procesul d-lui Ghempet, acuzat de nttragiu adus guvernului Averescu, prezicându-i că „e pe dric“. Curtea a fost prezidat de d. co­lonel Boscu. Acuzarea a susținut-o d. căpitan Dumitrescu-Băluță. După ce se ia interogatorul învi­nuitului, acesta întreabă Curtea dacă are apărător din oficiu, de­oar­e­ce apărătorul d-sale d. advo­cat Ştefan Boţoiu­ este lipsă. Constatându-se lipsa apărătoru­lui din oficiu, în urma cerereî d-lor advocaţi Topotaru şi Vasilescu, Curtea după o scurtă deliberare decide amânarea procesului. Au lipsit d-l maior Arghîr, princi­palul martor al acuzărei si d. Em Socor, martor al apărărei. - SPECTACOLELE DE AZI -SPECTACOLELE DE AZI TEATRUL NATIONAL. - Ma­tineu : „Taifun“? Seara : „Insir’te Mărgărite“. OPERA ROMANA. -— „Mireasa vândută“. TEATRUL REGINA MARIA. -” TEATRUL POPULAR. - Mati­neu: Băiat de viaţă“. Seara: „Două orfeline“. TEATRUL MIC. — „D-ra Mama mea“. TEATRUL MAJESTIC.­­ Va­rietăţi. TEATRUL ALHAMBRA. — Va­rietăţi.* Teatrul Popular repetă impresio­nanta dramă Morphhm cu d-na Maria Frota şi d. Aristid Deme­­triad. * Vinen seară, va avea loc la Efo­rie premiera dramei Daniel Mörtel cu celebrul artist german Paul We­­sener. * Regina a vizitat era după amiază expoziţia d-rei Adela Jean de la A­­teneu, pe care a felicitat-o călduros şi i-a reţinut trei bucăţi. » La Maison d’Art cunoscutul pic­tor Zamiropol­ Dall a deschis zi­lele asta o interesantă expoziţie de tablouri* Duminică 3 Decembrie pictorul Emilian Lăzărescu va inaugura la locuinţa sa din strada Al. Laho­­vary 34, o expoziţie de tablouri. La Maison d’Art obţin un fru­mos succes expoziţiile artiştilor Bednarik Steurer, Ciurdea, Gic şi Tamjîroopl Ugif Pentru liberta­tea comerţului ÎNTRUNIREA DE ERI DE LA DACIA Negustorii din Capitală, convocaţi da „Cercal comercial şi industrial“, s-au întrunit erî după amiază în mare număr la „Dacia“ sub pre­şedinţia d-luî Georgescu-Enăchiţa- D-sa, în calitate de preşedinte al Cercului, a luat cel dintâi cuvântul, spunând că la întrunire au fost in­vitate toate organizaţiile negusto­reşti cât şi reprezentanţii Comunei şi ai ministerului de comerţ­. Citeşte o felegramă adresată rege­lui, prin care se cere libertatea co­merţului. D-l G. Cristodorescu, directorul comerţului, promite tot concursul din partea ministerului de comerţ. D-l Leautey vorbeşte în numele so­cietăţii restauratorilor. Mai vorbesc d-nii Teodores­cu (Pi­­­­­eşti), Feldstein (Ploeşti), Candrea­­ (Sibiu), Snărtaru (Craiova) Iiancu Ma­rinescu (Jilava), St Nemi (T.­Măgu­rele) — cu toţii ppnici­i.­Steri al­ „Cer­curilor comerciale“ din provincie. D-l V. Rădulescu, măcelar, arata cum se procedează la noi cu cota de cont­ingen­tare. D-nii Z. Voiculescu şi Crivda din partea Cercului, arată cui se dato­­re­şte scumpirea vieţii. Cer abrogarea legii speculei şi li­bertatei negoţului. D-l Mişu Filipescu spune ca a cău­tat, in calitate de consilier comunal, să dea tot concursul negustorilor. Cere libertatea comerţului. Mai vorbesc d-ni G. Mateescu (Sinaia), I. Moldovanu (Arad), Tor­­danovici (droghist), Vasilescu (Cra­iova), V. Constantin­escu (R.­Sărat) şi alţii. D-l Hagi Theodoraky, preşedintele Camerei de comerţ, arată cum se lucrează în comisia de speculă. Promite că va cere audienţă­i Su­veranului, în chestia negustorilor. D-l Temistocle Alexandrescu vor­beşte în numele „Sfatului Negusto­resc“, constată că negustorii au în­ceput să strângă rândurile şi să se organizeze serios. Arată necesitatea creărea unei bănci a negustorilor și unui partid negustoresc. D-l D. P. Niculescu, secretarul ge­neral al „Sfatului Negustoresc“ ara­tă ca Statul nu poate fixa ari câş­tigul negustorului, când nare grije şi de riscul lui. Ce se pierde la un articol, se compensează cu altul. Nu negustorii au adus scumpirea vieţei, ci cei cari au traficat cu per­misuri, cu bonuri de tezaur etc. Avem un ministru cinstit, pe d-l Sassu. II cerem să fie şi consecvent, a promis libertatea negoţului, s’o dea. D-l C. Dobrescu, vi­cepreşedintele „Cercului comercial“, spune că gu­vernul vrea să treacă legea specieî şi în constituţie şi de aceia negusto­rii trebue să lupte uniţi. Negustorii cer azi amnistia celor condamnaţi şi libertatea comerţului D-l Bităchilă Georgescu citeşte moţiunea, prin care se cere abroga­rea legei speculei şi libertatea co­merţului. întâiul congres al m ! In zilele dela 3 până la 3 Decem­brie se va fine in Bucureşti, in splen­didul local al­ Sindicatului presei primul congres al presei române. Vor participa toate organizaţiunile de presă din ţară. O vrednică introducere a congre­sului va fi inaugurarea Casei sindi­catului presei. Vor continua apoi discuţiunile a­­supra cestiunilor la ordinea zilei: Situaţia morală a presei. Libertatea presei. Raporturile dintre presă şi au­torităţi, Industria tiparului în gene­re cu privire specială la ziare, Drep­turile şi limitele reportagiului în pres­a, Contractul profesional al zia­ristului, Delimitarea profesiunei de ziarist, Asigurările de viaţă ale zia­riştilor, Congresul internaţional al presei, Necesitatea federalei presei române. Duminică seara 3 Decembrie va fi o reprezentaţie teatrală în onoarea­ congresiştilor. Luni seara o agapă colegială la Restaurantul Modemn. Mar­î seara un banchet la Bulevard, cu toate că legăturile ce începuseră a se stabili cu cei de dincoace de Carpaţi le erau de oarecare sprijin moral. Pe la 1890 se petrec două fapte cu deosebire importante. E mai întâiu, un memoriu al stu­denţilor universitari români din re­gat, adresat universităţilor europene, în care se expun suferinţele îndurate de românii ardeleni sub domina­ţiu­nea maghiară. Curând după aceea, junimea academică ungară a publi­cat un Răspuns în care caută a des­­minţi afirmările din Memoriul stu­denţilor română împotriva acestui răspuns, apare Replica junimei aca­demice române din Transilvania şi Ungaria, redactată de Aurel C. Po­­povici, pe atunci student în medicină şi ştiinţele politice la Graz. In acela? timp — 1892 — partidul naţional român, intr’o conferinţă ţi­nută la Sibiu, hotărî să formuleze un nou protest împotriva politicei un­gare faţă de români, protest care să fie înaintat direct împăratului la Viena. Aşa a luat naştere Memorandul. El era un protest, moderat în for­mă dar puternic în fond­, împotriva încălcării drepturilor culturale şi naţionale ale poporului românesc. ..Monitorul Oficial, cu data de 30 Noembrie, publică o decizie ministerială relativ la împuterni­cirea cu atribuţiuni de ofiţeri ve­rificatori a mai multor adminis­tratori căpitani propuşi de co­­comandamente­ veritabile englez­eşti MCSC pentru frac şi smoking Stofe fantais­e p. costume în de­­tene, exclusive, găsiţi cu preţuri eftine la MAG. LANG R­ERERES 36 CALEA VICTORIEI 36 Primul număr al revistei umoris­tice Pardon a fost pus sub tipar totuşi din pricina îngrijirei ce se pune în imprimarea lui, nu se poa­te anunţa încă data apariţiei CALEA VICTORIEI 17 Delicioasi fripturi la crătar (Grill Room) Bufet rece foarte bogat VINURI SUPERIOARE Vineri 1 Decembrie, orele 4 d. a., întrunire la „Liga drepturilor şi da­toriilor femeii“. Se va discuta despre „măsurile de supraveghere asupra elevilor“ şi d-na Steliana Ciortescu, diploma­tă în horticultură, va vorbi despre şcoala­ de horticultură de la Grozăvaşti în legătură cu chestia a­­­gricolă din punct de vedere femi­­nin. In cerc intim a avut loc logodna d-rei Erna Schonfeld, fiica rabinului Schonfeld şi sora d-lui A. Schonfeld, publicist, cu d-l Iosef Geiger. Această cooperare va contribui de­sigur, la dezvoltarea intereselor eco­nomice între Statul Cehoslovac şi ţara noastră. In ziua de 15 cor. s-a făcut exhu­marea osemintelor eroului locote­nent aviator I. Mărăşescu, căzut pentru patrie la Tălmaci implinin­­du-şi datoria, cu mult devotament. Osemintele eroului au fost depuse în capela de la Câineni de unde vor fi aduse la Capitală prin îngrijirea societăţii „Mormintele Eroilor“. Funcţionarii publici care do­resc a-şi aranja drepturile la pensie pe ziua de 1 Aprilie viitor, sunt consilaţi ca încă de pe acum să se adreseze un scris sau verbal „Informatorului" Biroul de Infonnaţiuni al zia­relor „Adeverul şi „Dimineaţa“ str. Sărindar 9, Bucureşti, care se ocupă în special cu îndepli­nirea formelor legale pentru a­­ranjarea drepturilor la pensie şi orice relaţiuni în acest sens. Administraţia Casei şcoalelor şi a culturii poporului a fost au­torizată a primi donaţia lui Va­sile N. Nănău, în scopul şi con­­diţiunile stipulate prin actul de donaţie. V. Lucaciu şi Septimiu Albini. La 28 Maiu 1882 delegaţii români ajung cu Memorandul la Viena, dar nu sunt primiţi de împărat. Doar d-rul Lucafer, primarul Vienei, şi i­namicul înverşunat al ungurilor, 1­e-­a făcut o primire frumoasă la primă­ria d-rul Raţiu, şeful delegaţiei, a fost nevoit să lase Memorandul în plic închis şi pecetluit. Plicul însă n’a fost deschis şi mai târziu a fost înapoiat d-rului Raţiu la Turda, tot închis, prin intermediul ministerului ungar. Prezentarea delegaţiei române la Viena făcuse mult sânge rău unguri­lor, ,cari susţineau că românii, ca su­puşi maghiari, nu se puteau adresa împăratului, la Viena. Refuzul împă­ratului de a-i primi a fost pentru el o satisfacţie. Pentru români In schimb refuzul acesta a fost un pri­lej de adâncă descurajare, şi in a­­celaş timp o învăţătură că nu trebue să-şi puie nădejdea un împărat. Au urmat apoi două procese. U­­n­ul împotriva autorilor Replicei. S’a prezentat la proces Aurel Popovici care a vorbit cu mult curaj in româ­neşte. Condamnat la patru ani închi­soare, a trecut în România. Procesul Memorandului a avut loc la Cluj, şi a avut mult răsunet. A­­cuzaţii s’au apărat cu multă energie, şi cuvântarea părintelui Lucaciu a predus o adâncă impresie. însuşi procurorul, faimosul Jeszensky, a spus apoi condamnaţilor: „Dumnea­voastră sunteţi condamnaţi, dar în­vinşii suntem noi". Temniţele din Se­­ghedin şi Vaţ unde au fost internaţi osândiţii, au devenit apoi în ochii românilor simbolul asuprirei naţiu­­nei române. Procesul şi condamnarea au pro­vocat în regat o vie mişcare de opi­nie publică întreţinută de Liga Cul­turală. Şi poate ca acestui fapt i se datoreşte hotărîrea împăratului de a graţia pe cei condamnaţi, după un an şi câteva luni Am crezut nimerit să împrospătăm aceste fapte astăzi când autorul Me­morandului a încetat din viaţă. L­­. D. comandor Conescu ne atrage at­­enţia asupra nedreptăţii ce s'a făcut, multor ofiţeri cari au fost puşi la poziţie de retragere în timpul răz­boiului şi după război, pentru inap­titudine, întrucât la stabilirea răs­punderilor şi aplicarea sancţiunilor a prezidat In multe cazuri patima persona­l­ă şi politică, o revizuire a acelor măsuri s© impunea. Pe timpul guvernării ave­reşea­ne chestiunea aceasta fusese dezbătută şi un parlament iar suveranul nu­mise o comisiune formată din patru generali care să discute minuţios cazurile de punere în retragere. O­­dată cu căderea acelui guvern lu­crările au fost suspendate şi în a­­ceiaş situaţie se află şi acum. D. comandor Ionescu crede că e de datoria actualelor Camere să hotăr­ească repararea nedreptăţilor de după războiu, — cu atât mai mult cu cât aceste nedreptăţi au fost fă­cute chiar sub guvernul ce le pre­zidează acum. Eri a fost primită în audienţă de regină, la palatul Cotroceni d­in Mariana Gavriescu. Scopul audienţei a fost punerea bazelor unui comitet de doamne şi domni caritabili pentru construirea unui cămin care să servească ,la a­­dăpostirea doamnelor din societate, rămase cu desăvârşire sărace în urma războiului. Sindicatul proprietarilor urbani centrala Bucureşti, invită pe toţi proprietarii din Capitală şi delega­ţiile din provincie la marele congres care are loc Luni 4 şi Marţi 5 De­cembrie 1922, ora 9 dimineaţa în Sala Dacia. Chestiuni vitale la ordi­nea zilei „Monitorul Oficial“ cu data de 30 Noembrie publică o listă de decoraţii cu ordinele „Steaua“ şi „Coroana României“ în gradul de comandor, ofiţer şi cavaler-G. DAVIDOVICI POSTAV­ARIE şi CROITORIE . S-a mutat Strada Biserica Enei­­ (colţ cu B-dul I. G. Brătianu) casa Pake Protopopescu A făcut dâncă ce şade mai degrabă într’o inconştientă tresăritură de mână de cât într’o gândire limpede şi voită. # M. Procesul Memorandului Moartea părintelui Vasîle Lucaciu» Memorandul a fost semnat de Ton recheamă in memoria celor de azi un Ratiu, G. Pop de Băseşti. E. Brote, episod din istoria l­uptelor românilor ardeleni la care Lucaciu luase parte activă, episod zgomotos căruia i se datoreşte în bună parte populariza­rea cauzei ardelene printre românii de dincoace. E vorba de Memorandul partidului naţional de peste munţi, de procesul prilejit de această manifestare şi de condamnările şi persecuţiile cari i-au urmat Politica maghiară faţă de popula­ţia românească după votarea de că­tre Dieta din Cluj a incorporărei Transilvaniei la Ungaria, — act pe care românii nu l-au recunoscut ni­ciodată — a fost o politică de desna­­ţionalizare forţată, de răpire treptată a tuturor drepturilor naţionale ale românilor. împotrivirea românilor — în deo- Cu acelasi vapor, s'au mai încărcat ^ici prin organul lor pollute, partidul vagoane alimente, medicamente. I national — nu putea fi decât pasivă. Răspunsul Guvernului, al d-lor Istrati Micescu, Rădulescu-Motru, C. Argetoianu, Ion Mihalache, A. de Herz, Dr. Graur, la ancheta s Sunteţi pentru pedeapsa cu moar­tea , pot­i citite In CONTIMPORANUL No. 20 care apare mâine Sâmbătă 1 De­cembrie ilustrat de Marcel Ian­ca. Academia Română a fost auto­rizată a primi donaţia d-lui Leon S. Arie, în condiţiunile stipulate prin actul său de donaţie şi dona­­ţiunea sumei de lei 5500 făcuta de preotul Niculae Bârzeanu şi soţia sa Eufrosina Bârzeanu din satul Zăvalu, comuna Comoşteni, jud. Dolj, în scopul arătat prin actul de donaţie. Dr STEIN­ER str. N. Go’escu No. 7 (în dosii Ate­­neului) Boli interne de femei Gen­ito Urmare și Sif­es dela 2­ & p. m. Telt ion 29­71 1 ■J I—a—iiiiiiiiui’ Cassa da Schinitt Săncii de industrie si Corner! din Bucureşti Cu actionează în Itrada Karagheorghevici P\'o. 2, (Tel. 131b7 3i’1 92 l] şi face toate p­erEţiurile­­?o schimb şi efecte mediul f entrat Azi Calea Victoriei £7) va muta la 15 Decen­brie a. c. î localul spscla! amenajr. Ftr. Fanca Kațronală (fost Teatrul Vodernt ■HBHaHBHHnaSI

Next