Adevěrul, decembrie 1922 (Anul 35, nr. 11881-11911)
1922-12-08 / nr. 11888
f»MîT\n 2 1 ! Fi-va oare ce-am aflat? Mi s’o spun cu ’ncredinţare, La Palat La Palat La Palat c’ar fi mezat. — E mezat fără ’ndoială Pisă vezi-ţî d'al tău drum Căci n’ai bani de-arturiseală Prea sărac eşti — Dururum! Dururum î — S'arturisească, Mumaia ’mpuraţî e dat l’apta nu e românească ! Ia Pal at, La Palat, S'a Geos țara la, mezat ? , ’Corcbiuîm sati, f.'nccdcnsht î ivrcsrt, îeîk'itâmhtn: M lovit îrj tyranio Si’rj despotul scelerat E capul tău o sânt şi mare A învingă pa despot! ij’a s'arma catena ’n care Ne-a îngcrimcipat pe toţi. Pentru urmăririle, de cari Muselemî, sebinteî divine, Cu-armosii sublime, noi, Mă vor consola pe mine, Vă vor înfiera pe voi! Seria antidinasticismeîor, Mace-pimderm tot la Republică". donski o’ncepue în numărul dela Asta nu l’a împiedicat ca în anul 2 Decembrie 1873 al Oltului prin imedîat următor să ajungă „preurmătorul „ecou“ referitor la răscumpărarea acţiunilor căilor ferate (afacerea Strousberg) : „In unul din anii trecuţi, un principe se ’uşura. Dună obicei itterse să se confeseze. Confesorul Îi adresa formula obicinuită: — Prin ca ai păcătuit, fiule? — Prin cuget... prin cuvinte... prin acţiuni... — Ce fel de acţiuni ? — De căi ferate, părinte!“ In combaterea incidentului, a . . . . , , ...1- -di pledat, din partea d-luî Lăzărescu, rect ad-interin al judeţului Bold, avocat L Gr. Perieţeanu, care a grad să sene la 1881 imnuri şi analizat în drept susţinerile părţii ode dinastice, să primească mulţu civile, arătând că ele sunt neîntemniri din partea Curţii, să ajungă merate. Motivele recurentului sunt benemerend clasa I, chit ca, în cele prevăzute de lege, fiindcă d. 1890, în Liga ortodoxă să reia cu Lăzărescu se plânge şi de incompetenţa trasă mal ales din autoritarat multa înverşunare campania judecat, f'ind vorba contra dinastie» De astădata nnde ordonanţa de neurmărire a parmaî făcea aluzii nu se mai punea chefului de Sena, sub adăpostul unw gângăveli sosite'. Prematuritatea recursului nu la vreme. Despre rege spune că e Poate fi luată în considerație, întru. ' . . , ... cât, odată ce acuzatul are dreptul După achitare (gratie pledoarii ;’TM °TM dc sef?.1'1. : TM Ke^iu de a face recurs după ce e judecat, lor nrintro car! ce'la dnttl M Fe- !U • ‘51 avea titluri peste paglda cu atât mai mult el îl poate face s' a-" «n»-:wi“'rii,sari ”Carol,*-. avea nuai campania, în stihuri și în „stiț- |^j^sufbirte din cauza „ofensivei“ sale, ci dii politice“. Studiile tratau desnu se aștepta la alte răsplătiri despre : „Dinastie. — Absurditatea adill« mfingfderea. ©dor 9, tr,BtUnH»m h, samum cestel InstitutUmî in secolul nas* Barbu Lăzareanu I 4, sunt mari. ptM*la|| locurile şi talpa de copcwc de Ciisiinf Emisiune S©€i®iaf@ Anonima ®M«Mre*îi Societatea Ciment-Tifcan sporeşte capitalul ei de la 24.000.000 la 40.000.000 lei prin emisiunea a 32 000 acţiuni noui de o valoare nominală de 50. iei. , Aceste acţiuni sunt oferite publicului pe cursul de 750 lei fiecare plus SO lei chiltueli de emisiune, iar acţionarilor Societăţii pa cursul de 530 lei plus EO lei chaltueli. . Vechi acţionari au dreptul de a subscrie la acest preţ şi în mod ireductibil două acţiuni noui pentru trei acţiuni vechi ce au. Subscrierile sunt primite la Banca F®r2isaa Strada Stavrapoles Ho* 8 Turesîi La remiterea buletinelor lor subcmitorii vor trebui să verse valoarea integrală a acţiunilor subcrise. u .. . Pentru a exercita dreptul lor de preferinţa acţionarii vor prezintă în acelai timp acţiunile lor _ .. _ Subcriarea este deschisa. Ea va îi închisă la 16 Decembrie 1922. Valoarea subcrierilor pentru acțiunile neatribuite va îi resti*tuită subsepitorilor pe opt zile după această dată' CcsusIIIiaB d© Administrație »»PATUL Prima Tabricâ de Mobile de fer si Bronz B Societă tei Junonîme fremSne financiare Sir. Sfinţii Apostoli 40*2 Lampa de calitate Cîns vossta sa economisească, întrebuinţează numai această « am*pă d« 1 IU "’'an. fiare lipsit! de Hăuri $stragan, Top, Sîngeap, Vidre, Vulpi albe şî gri, Scongi, Hermeline, Biber, Singe, Canini, Biberete, etc. etc. Vânzare numai ©n-gr©& Mai Wilhelm Muhart Strada COBU ILIESCU (fost SSORULUI 4. *. rvsn?E».?sHe«i3naB»M» Societatea Anonimă Română pentru Fabricarea Cipolatei SUCHARD" A* Înştiinţare Se aduce la cunoştinţa Domnilor Acţionari că întrucât lucrarile de amenajare ale Uzinelor proprii ale Societate! din Bucureşti, strada Traian No. 51, 53, 55, sunt pe cale de a fi terminate, iar maşinile expediate din Elveţia, astfel că fabricaţiunea va putea încape în curând. Consiliul de Administraţie al Societăţii, conform art. 7 din statutele societăţii, a decis a cere Domnilor Acţionari ai IILlea şi ultimul vărsământ de 20 la sută asupra acţiunilor subscrise, adică Lei IJOQ de acţiune. Vărsământul se va efectua la Bucureşti la Banca Elveţiană şi Română, strada Şelari No. 9, iar în provincie la Băncile şi Cassele I la cari s’a făcut subscripţiunea, intre 1 şi 10 Decembrie a. c. Se aduce la cunoştinţa Domnilor Acţionari că în caz de neachi- Itare a vărsământului cerut, se va proceda conform art. 170 din Cod. Com scoţându-se acţiunile în vânzare prin Sindicul Bursei, pe cursul curent şi în fizicul şi contul Domniilor-lor. Consiliul de Administraţie Se vinde în Blok Furnizitabil imediat din Depou următoarele FERESTRE pentru jaful 125 buc. de 1400x140x1.8 m. m 123 „ 1500x150x2. „ 50 „ 1000x150x2.2 „ 50 „ 1700x160x2.4 „ Condiţiuni şi Preţ se cere la PIERRE E. KIRSCHEN 43 Calea Victoriei 43 etaglul III VALVOLINA PENTRU aburi supraîncălziţi Originală Americană Bumbac de şters în depozit la Jacques Paiete Bucureşti Strada Smârdan 27 imm n Rflfi9’ FIRUL în gheme DHU juru'îiţesl mosoare fiu iasă, nu rugineşte menţine odoarp.T zeri de ani. □«■BBBSBBgrapaBBaBHBB Libere Imediat Se vinde casele din Bucureșt Str. Romulus No. 35 bis, compus din vestibul seră, 7 camere de stăpân 3 de servitori bac, bucătărie, spălătorie, garaj, camera de Ho șofer toate complect mobilate, grădină cu pomi roditori Parchete, lumină electrică, gaz aerian, sobe de porțelan. Casă la Credit. Teren 1190 ra. p. Amatori serioşi a tranşa la vizitarea a se adresa între 3- 6 m la imobil. PoMunea VIAŢA incursti CALEA GRIVITI 107 Medici »perialiti, vindea raiHeal Sifilisul BLEHORAGEA şi alte boli la Cărbaţi şi Feme Analiza Sângelui. Injecţiuni iar* putere. fiop«u tatiujii *-t s 2'4-S' Doctor D. Kiriakos de la Facultăţile din Elveţia şi din Şcoala urologică din Paris. Specialist in boalde de rmicin, de băşica udului si in general ale aăile urinare (bărbaţii femeii Tratament cel mai modern dasicl£s şi de boale venerice. Consulaţiuni în fiecare zi lăfăi^ de Duminici între 9—126 n .m. CALEA VICTORII-1 132. Cabinet Mica Central STR. EDQA1 QUIMET 10 (vis-a-vis de Capşa) Sifilis, Geunto-Urmare Venerice Injecţiuni intravenoase Consultation, 11—15 —8 iu. p. m HDF VEIKI Măsuri poliţieneşti.* Studenţii ameninţă cu greva. Atitudinea studeţlor unguri. BRAŞOV, 6. — Alaltăeri seară un grup de tineri săteni turmentaţi s’au dus la restaurantul Loyd din Cluj şi au încercat să provoace scandal, maltratând pe consumatorii evrei. Agenţii forţei publice, cari au fost preveniţi, au împiedicat ca scandalul să ia proporţii. In legătură cu ultimele mişcări antisemite, prefectul poliţiei din Cluj a dat ori un ordin circular adresat tuturor restaurantelor, cofetăriilor şi cafenelelor, sfătuindu-i, ca de bună-voe, să închidă localurile înainte de miezul nopţei, deoarece efectivul corpului de sergenţi fiind foarte redus, d-sa — din această cauză — nu poate să asigure liniştea şi ordinea în oraş, după orele 12 din noapte. întrunirile studenţilor CREŞTINI din seară studenţii creştinti s’au întrunit la centrul studenţilor „Petre Maior“, unde cu toate că rectorul universităţii net le dăduse autorizaţie să fie adunare, au avut o şedinţă la care s-au ţinut discursuri. Noul preşedinte al centrului studenţesc din Cluj d. Alexis şi-a dat şi el demisia, însă studenţii nu au primit-o. Preşedintele adunărei a vorbit despre rezultatele tratativelor cu rectorul universităţii şi a dat citire mai multor telegrame prin care studenţii celorlalte universităţi din ţară se solidarizează cu mişcarea de la Cluj. D. Alexis a citit apoi o adresă din partea studenţilor germani, prin care aceştia declară că şi ei se solidarizează cu mişcarea studenţilor români. Tot eri a sosit de la Bucureşti delegaţia studenţilor locali, care a arătat că studenţimea din Capitală ia şi ea parte activă la mişcarea colegilor de la Cluj. .Cu ocazia sosirii delegaţiei de la Bucureşti, a avut loc la gară o mare manifestaţie. ALTE DEMONSTRAŢII In adunarea de om preşedintele centrului studenţesc a arătat că rectorul Universităţii a închis facultatea de medicină. Studenţii au hotărât să înainteze un protest către toate universităţile din România, iar — în căzul când facultatea de medicină nu se va redeschide — să declare grevă. Ni se anunţă pe de altă parte că pentru Duminică s’au organizat între orele 10 şi 11 dimineaţa mari demonstraţiuni studenţeşti la Bucureşti, Cluj, Cernăuţi şi Iaşi, pentru a se cere comunităţilor evreeşti, ca, toate cadavrele evreilor săraci, morţi în clinici să fie date facultăţilor de medicină pentru disecţie. D. A. C. CUZA NU A SOSIT LA CLUJ O nouă manifestaţie a avut loceri seară în gara Clujului unde peste o mie de studenţi au aşteptat sosirea profesorului A C. Cuza. Nu se ştie din ce motive d. Cuza şi-a amânat sosirea. Cu acel tren însă a sosit d. d-l Sion fost consilier la înalta Curte de Casaţie, căruia studenţii i-au făcut o grandioasa manifestaţie, ducându-i pe umeri până în oraş. STUDENŢII UNGURI Studenţii unguri creştini au trimis ziarelor din Cluj un, protest împotriva celor arătate de d. Alex. Vaida-Voevod, într’un interview acordat ziarului „Adeveriţi“. Comunicatul studenţilor unguri vrea să stabilească că ei s’au solidarizat cu studenţii români numai dintr’un sentiment de „colegialitate creştină“ şi că nu au luat parte în mod activ la mai mult chiar, solidarizarea lor.— spune protestul — nu se datoreşte ţinut spirit antisemit. VASCAN. Cazul d-lui JL Lâzârescu Dezbaterile recursului la Curtea de Casaţie Se ştie că în urma incidentului cuviinţată, fiind liberat pe cauţiune, care a avut loc Pinard, în Franţa, cum cere legea, între d. Alexandri Lăzărescu şi Dominic Păltineanu, incident care a avut ca urmare moartea acestuia din urmă, parchetul de Sena a început cercetările şi, în urma instrucţiei făcute acolo, s-a dat ordonanţă de urmărire în contra d-lui Lăzărescu. Motivul acestei ordonanţe era întemeiat pe împrejurarea că loviturile cari au cauzat moartea lui Dominic Păltineanu au fost date de d. Lăzărescu într’un moment de legitimă apărare, când viaţa îi era în pericol. Totuşi, familia defunctului Păltineanu a făcut plângere la parchetul de Ilfov şi cabinetul I de instrucţie a dat ordonanţă de neurmărire, ca şi cea din Franţa. In contra acestei ordonanţe a făcut apel la Camera de punere sub acuzare familia lui Păltineanu. Camera l’a’ admis şi, prin deriziunea ei, d. Lăzărescu, fiind găsit vinovat, a fost trimis în judecata Curţii cu juraţi pentru loviri cari au cauzat moartea. Se cunosc dealtfel şi împrejurările în cari studenţii în drept n’au acceptat să audieze curai rile d-lui Lăzărescu pe motiv că afacerea era încă pendinte la Camera de punere sub acuzare. Odată Camera pronunţându-se, d. Lăzărescu a făcut recurs, care s’a judecat ori la Curtea de casaţie, sub presiderdia d-lii Oscar Nicuflescu. Sala deşedinţe eu netocăpătoare pentru imensul public care a venit să asiste la dezbateri. • — SPECTACOLELE DE AZI — TEATRUL NAŢIONAL. Matineu Tatian; seara: Inşir’te Mărgărite. OPERA ROMANA : Lohengrin. TEATRUL REGINA MARIA: Kik!. TEATRUL POPULAR.—Matineu Băiat de viaţă; seara: Extemporal al. TEATRUL MIC : D-ra Mama mea. TEATRUL CAROL CEL MARE : 013ÎÎO. TEATRUL ALHAMBRA: Mita Jo. TEATRUL MAJESTIC: Varietăţi. MNADwusstrarf.STATEA RECURSULUI Din partea familiei lui Păltineanu, care e constituită parte civilă, d. avocat Oswald Teodoreanu a ridicat un incident bazat pe iu a dm isihii it n tea recursului d-lui Lăzărescu. Această inadmisibilitate d. Teodoreanuț o întemeia pe trei motive : Intâiu, Că în contra deciziei Camerei de punere sub acuzare nu se Compania de apoxete Leonard va poate face recurs decât, în baza unor deschide stagiunea de iarnă în sala motive limitate,acordate de lege, cum carol cel Mers la 20 Decembrie cu e reaua calificare a faptelor, incom-1uncesc de ReioRstadt. Opera Română repetă Gioconda de Ponchielli cu d-na Ivony în rolul principal. * Teatrul Regina Maria va reprezenta pentru prima oară L’Aiglon la 28 Decembrie. * Marele tragedian Paul Jeßener va mai reprezenta la n°i Shylock puternica piesă a lui Shakespeare. EXPOZIŢII Frumoasa expoziţie de broderii artistice, (tablouri, panouri) a uşoarei Bercovici din sala Cercului Libertatea, Clemente!7 a mai fost prelungită până la 20 Decembrie. * La Ateneu obţin un strălucit succes expoziţiile Florian Isadora Constaftinovici, Popea, Brateş şi Ghenea. * La Maison 1TAm două frumoase expoziţii una de tablouri în cusătura Gobelin alta de aerografie pe mătase (panouri, abajururi perne) atrag şi reţin privirile tuturor, fir Direcţiunea Filarmonicei ne roagă să anunţăm că concertul simfonic de Lupi 11 Decembrie nu face parte din seria concertelor de abonament. Acest concert, extraordinar va fidirijat de d. loara Nonna Onescu şi va avea următorul program : Schubert „Simfonia neterminată“; I. W. Otesesi „Dansul Trestiilor şi dansul lăcustelor, extrase din baletul Ileana Cosinzeana“ ; R. Wagner „Preludiul şi moartea Isoldei, din Tris nu a arătat, cu decizia Camerei de Ion şi Isolde şi C. Franck, „Redempunere sub acuzare, că Lăzărescu a Iption făcut această cerere, care a fost competenţă, etc., motive cari nu există în realitate în recursul de faţă. In al doilea rând, recursul e inadmisibil — susţine partea civilă — pentru că d. Lăzărescu nu s’a constituit prizonier aşa cum cere legea Curţii de casaţie, şi in al treilea rând că recursul e prematur, întrucât, conform legii penale, acuzatul nu poate declara recurs decât după ce a triarritat în faţa Curţii cu juraţi şi după ce preşedintele i-a luat prim», interogator. Acestea sunt motivele pentru cari Tcodoreanu a cerut respingerea recursului înainte de a se intra în trn. - Nestabilitatea el - Răul la dezvoltarea motivelor recurentului Si cu ocazia pledoariei sale, a făcut care da naştere. ^c!,cc!. ' o expunere a împrejurărilor cari au constituţionali trebue sa le raspun- determinat procesul de faţă. -aton sau nu? Animeni prin ras- PtBli0Am*ţi.v.ttt gr. perieţEantj se înfăţişa Ca cel mai. In ce priveşte, faptul câ nu s’ar fi constituit prizonier, d. PerieţeaIn susţinerea admisibilităţii recursului, d. Perieţeanu a invocat textele, jurisprudent şi doctrina franceză, cari sunt categorice în această materie. D-sa a mai arătat interesul moral al recurentului de a nu veni ca un acuzat in faţa Curţii cu juraţi, atunci când legea Îi conferă dreptul de recurs în contra deciziei Camerei de punere sub acuzare. D. procuror gerneral Al. Dem. Oprescu, a combătut incidentul ridicat de partea civilă, făcând o amănuntită analiză în drept și arătând că recursul în asemenea materie este admisibil. Curtea a respins incidentul, rămânând astfel ca motivele de casare să fie dezvoltate de recurent la 22 Decembrie. Casă mare de primul rang cu tot confortul modern bucătărie şi pivniţ&excelent Preţuri moderate. Cea mur bună poziţie din Vâna. Arrengrments pour samur tirelonges. Viena, I. pTriesne. Erzherzog Din partea reprezentanţilor studenţilor din Capitală primim, în miltoarea adresă: Domnule Director, Cum se explică studenţii din Bucureşti tâmplat, la atari conflicte dăunătoare intereselor generale. Cu atât mai condamnabile au fost socotite de adunare atacurile injurioase pe care ziarele ,,Mântuirea" şi „ ...... . , „Curierul Israelit“, le-au adus cu Cu privire la întrunirea şi mani acel prilej, nu numai studenţimei. festaţia din 4 Dec. a. c., va rugăm să ^i. chiar şî credinţei noastre relipuiblicaţi următoarele, pentru preligioaseizarea şi rectificarea declaraţiilor a- se explică faptul că întrunirea părute incomplect in unele ziare, şi.a schimbat caracterul ei pur in-Consfătuirea ce-a avut loc la Conformativ, _ şi că, în indignarea tina Studenţilor în Medicină în acea iţ0r, _ studenţii n’au mai ţinut seară, a fost convocată din iniţia/- teama de îndemnurile noastre, do tjva unui grup de studenţi, In scopul a D1U se deda la nici un fel de unade a asculta informaţiile delegatului infestaţie. special al Centrului studenţesc din Dacă aceasta a devenit în urmă Cluj, — cu privire la conflictul re- -violentă, — ceeace iară? regretăm, —• cent de la acea Universitate. faptul se datoreşte de sigur coinci-Din istoricul cauzelor şi desfăşu- denţei că la provocările de mai sus, rării acelui conflict, făcut de site s‘a adăogat una şi mai gravă, aceia, numitul delegat, — pentru a stabili a rănirii unui student cu un corp adevărul , reieşeau exagerările un contondent, aruncat pe o fereastră nel anumite piese, care relatase cele de la etajul al II-lea al clădirii unde petrecute acolo — denaturând to se află ziarul „Mântuirea“, cât şi mod tendenţios, faptului că elemente străine şi fără Subsemnaţii, reprezentanţi autori-1 răspundere, se strecuraseră întimzaţi ai studenţimii universitare. — Plata manifestaţiei printre studenţi, cărora ni se adusese la cunoştinţă 1 Rovenţa, preşedinte al soc. Stuîn ultimul timp, consfătuirea fixată denţdor în Teologie, pentru Luni 4 Dec., am participat' “‘,rcea, c°nsiantineMu, vico-pretocmei pentru a înlătura eventuala şeiîirît® soc' Stud. Medicină, ipare a unei deriziuni pripite şi fără c,l£^ Marcel Stat], preşedinte al soc. consultarea prealabilă a întregii kum. Urvpt. _ studenţimi. Am regretat in acea con- ’ ^j, ®* ,^nțn.' preşedinte al ^oc. sfătuire conflictul de la Cluj _ i Studenţilor în Litere, pentru că, după cum am apus și, _ * atunci, — suntem în contra ori-' NOTA REDACŢIEI, căror violente, dar în acelaş timp si văm dreptul de a face împotriva provocărilor cari duc — cuvenite, după cum din nefericire s’a și to-1 - - "«O' • -*** - Ne rezerv comentariile Informatiuui „Monitorul Ofidat“ de data de 7 Decembrie publică im tablou de înscrieri, transmiteri, rectificări şi sporiri de pensiuni. Reprezentanta generală a Pepinierelor „ŞTIRBEY"-BUFTEA din Bucureşti, str. Măraşti No. 2 (fostă Ramaili) telelom 40/40, anunţa pe această cale, că mai este in măsură să primească comande de viei americane altoite, din cele mai alese varietăţi,, cu expediţia in primăvara viitoare. Obervăm că de câtva timp Teriorul Majestic se apropie cu paşi repezi de teatrele similare din Occident. Una dintre cele mai frumoasa expoziţii de pictură pe care Capitala le-a avut vreodată, ne-o prezintă astăzi pictorul Emilian Lăzărescu, în imobilul său din strada Alexandru Orahovari 34. Bogăţia compoziţiilor în linii pure pline de eleganţă şi profuziunea coloraţiei caldă şi amonioasă, ne dă impresia de o adevărată expoziţie occidentală. REMANDEZ DANS TOUTES LES PARFUMERIES La Rein* dss Eaux de Toile!!« „L’EflU de LUBIH“ st „L’Esu de Cologne de bi“ au PARFUM DELICAT et SUAVE Aflăm că firma David Rosentall, cunoscutul magazin de FoatSvărie Angros din Strada Decebal 9 s’a mutat in aceiaş stradă No. S undo şi-a mărit magazinul In genul marilor magazine Universale străine, sub denumirea David Rosentall & Go, Societate in Comandită. Orice lămuriri şi îndepliniri de forme legale care vin în fața autorităţilor administrative, ministerelor, etc., se execută de către „Informatorul“, Biroul de Informaţiuni administrative al ziarelor „Adeverul“ şi „Dimineaţa“, str. Sărindar 9. r tactul de răspuns la Mesaj a! Camerei SIRE, Adunarea Naţională a deputaţilor mulţumeşte Atot-Puternicului de a o fi învrednicit să asiste, vrăjită, la înălţătoarea apoteoză a Ins-*ronărei Majestăţei Voastre şi a Majestăţei Sale Regina. Acest act măreţ, întrezărit şi pregătit prin veacuri de erori neamuilui, pecetluesc deapururea unirea. El este, in acelaş timp, răsplata mult aşteptată a atâtor jertfe a atâtor morţi scumpi. Dragostea caldă, mărturisită cu acest prilej Maiestăţilor Voastre de toţi cei ce simt curat româneşte, a dovedit încă odată cât de adânci şi trainice sunt legăturile ce unesc acest popor cu glorioasa sa Dinastie. SIRE. Adunarea Naţională împărtăşeşte dreapta credinţă a Guvernului Maestăţei Voastre că nevoile unei păci depline se resimt tot mai mult în Europa. ‘ România doreşte în mod sincer legături de prietenie cu toate ponoarele. Alianţele sale sunt o dovadă şi o chezăşie a dragostei sale de pace. SIRE: Simţiminteile Majestăţei Voastre pentru viteaza şi iubita noastră armată, trezesc în inimile tuturor românilor ecoul aceloraşi simţiri Nevoile ei vor face obiectul preocupărilor noastre, încredinţaţi fiind că ea constitue pavăza firească a drepturilor noastre seculare. SIRE: In vederea consolidărei Unităţei Naţionale, întemeiată pe aşezăminte trainice, Adunarea Naţională va lua fără întârziere în cercetare proectul de Constituţie pregătit de Comisiunea legislativă în acord cu Guvernul Majestătei Voastre. Această lucrare făgăduită încă de prima Adunare aațională erită din votul obștesc, după reîntregirea României,este așteptată cu o legitimă nerăbdare de toți cei ce înțeleg necesitatea unei grabnice organizări şi unificări a Statului. Ea va fi concepută totr’un larg spirit democratic, ţinându-se seamă de nevoile Statului modern, de condiţiunile proprii poporului nostru, asigurându-se în acelaş timp o egală îndreptăţire tuturor cetăţenilor acestei ţări. SIRE, Sacrificiile ţarei, Intru înfăptuirea unităţei naţionale, n’au fost numai sacrificii de sânge. Finanţele noastre s’au resimţit adânc în urma grelelor clipe prin care am trecut. Datorită însă unei politici financiare înţelepte, starea visteriei noastre se îmbunătăţeşte în mod simţitor. Această îmbucurătoare schimbare, ce se constată în mijlocul unei epoci de marifrământări şi prefaceri, e plină de făgăduinţe. Ea vesteşte apropierea unor vremuri mai bune de ameliorare a schimbului şi ieftenire a traiului. Unificarea regimului nostru fiscal, aşezarea lui pe baze ştiinţifice noul, asigurând contribuabililor o mai dreaptă repartiţiune a sarcinilor, va contribui la consolidarea deplină a finanţelor, indispensabilă refacerea noastre economice. Date fiind resursele acestei binecuvântate ţări, Adunarea Naţională nu se îndoeşte că politica financiară, cumpătată şi ordonată a guvernului M. Voastre, este menită să acopere încet, încet, sarcinele trecutului şi să îndestuleze marile cerinţe ale viitorului Nădăjduim că spiritul de mai multă dreptate, ce sperăm că va domni la viitoarele reuniuni internaţionale, va da guvernului M. V. putinţa să vindece, — cel puţin în parte,—unele dintre marile răni ale războiului, ajutând la refacerea gospodăriilor distruse, la repararea regiunilor devastate de valul distrugător. SIRE. După înscrierea drepturilor fundamentale ale muncitorimei în Constituţia ţărei, Adunarea Naţională va cerceta în cel mai scurt timp posibil proectul de codificare a muncei, ce face obiectul preocupărilor guvernului şi a comisiunei legislative respective. Asigurându-se tuturor factorilor de producţiune o egală îndreptăţire în stat, se va realiza acea amonioasă conlucrare necesară liniştitei, propăşiri naţionale. SIRE, Adunarea Naţională îşi dă seama de nevoia, tot mai adânca simţită, a unificărei şi descentralizări administrative. Prin această reformă, judeţul şi comuna, chemate la o viaţă nouă, vor putea colabora în mod eficace la opera de desvorare normală a ţarei. SIRE: Oricâte sforţări, s’ar face însă, şi oricât de chibzuite ar fi reformele realizate, ţara este încredinţată că ele nu vor da roadele făgăduite atât timp cât nu va poseda corpul strict necesar de funcţionari destoinici şi hamici. Un asemenea corp de elită nu se va putea însă alcătui, decât în ziua în care se va fi asigurat acestor servitori ai intereselor obşteşti condiţiuni de trai în raport cu nevoile şi cu demnitatea lor. Prin îmbunătăţirea stărei lor materiale şi garantarea drepturilor lor printr’un Statut organic, ţara îşi va asigura o pleiadă de funcţionari în măsură să corespundă înaltei sale chemări. SIRE, împroprietăririle realizate în cursul anului acesta în întreaga ţară, au fost un prilej neuitat de adevârate sărbători naţionale. Acest act de dreptate socială şi înţeleaptă prevedere a dovedit ţărănimei pa deoparte, că făgăduelile date, nu sunt cuvinte deşerte, pe d° altă parte, că cestiunea împroprietărirei era de înalt ordin politic, naţional şi social, dar şi o chestiune de onoare, SIRE. In deplină comunitate de simţi* minte cu Guvernul Majestăţei Voastre, Adunarea Naţională, tecreză* toare In viitor, păşeşte cu voioşie la munca rodnică la care o invită Majestatea Voastră. Conştientă de răspunderea ce apa- să asupra ei, ea face apel la patriotismul tuturor bunilor români pentru a o ajuta să ducă la bun sfârşite misiunea istorică ce i-a fost tot, credinţatâ. Să trâefti mărite domnul Rege al tuturor Românilor; Să trăiască iubita noastră Regină; Să trăiască Dinastia, speranţa zilelor de mâine. D. ORLEANU consultă Camera când să înceapă discuția la Mesaj. Camera dispune ca discuția să înceapă Luni.