Adevěrul, decembrie 1922 (Anul 35, nr. 11881-11911)

1922-12-08 / nr. 11888

f»MîT\n 2 1 ! Fi-va oare ce-am aflat? Mi s’o spun cu ’ncredinţare, La Palat La Palat La Palat c’ar fi mezat. — E mezat fără ’ndoială Pisă vezi-ţî d'al tău drum Căci n’ai bani de-arturiseală Prea sărac eşti — Dururum! Dururum­ î — S'arturisească, Muma­­ia ’mpuraţî e dat l’apta nu e românească ! I­a Pal at, La Palat, S'a Geos țara la, mezat ? , ’Corcbiuîm sati, f.'nccdcnsht î ivrcsrt, îeîk'itâmhtn: M lovit îrj tyranio Si’rj despotul scelerat E capul tău o sânt şi mare A învingă pa despot! ij’a s'arma catena ’n care Ne-a îngcrimcipat pe toţi. Pentru urmăririle, de cari Musele­mî, sebinteî divine, Cu-armosii sublime, noi, Mă vor consola pe mine, Vă vor înfiera pe voi! Seria antidinasticismeîor, Mace-­pimderm tot la Republică". donski o’ncepu­e în numărul dela Asta nu l’a împiedicat ca în anul 2 Decembrie 1873 al Oltului prin imedîat­ următor să ajungă „pre­­următorul „ecou“ referitor la răs­cumpărarea acţiunilor căilor­ ferate (afacerea Strousberg) : „In unul din anii trecuţi, un prin­cipe se ’uşura. Dună obicei itterse să se confeseze. Confesorul Îi adresa formula obicinuită: — Prin ca ai păcătuit, fiule? — Prin cuget... prin cuvinte... prin­ acţiuni... — Ce fel de acţiuni ? — De căi­ ferate, părinte!“ In combaterea incidentului, a . .­­ . . , , ...1- -di pledat, din partea d-luî Lăzărescu, rect ad-interin al judeţului Bol­­d, avocat L Gr. Perieţeanu, care a grad­­ să sene la 1881 imnuri şi analizat în drept susţinerile părţii ode dinastice, să primească mulţu­ civile, arătând că ele sunt neînte­­mniri din partea Curţii, să ajungă merate. Motivele recurentului sunt bene­merend­ clasa I, chit ca, în cele prevăzute de lege, fiindcă d. 1890, în Liga ortodoxă să reia cu Lăzărescu se plânge şi de incom­petenţa trasă mal ales din autorita­rat multa înverşunare campania judecat, f­'ind vorba contra dinastie» De astădata nn­de ordonanţa de neurmărire a par­­maî făcea aluzii nu se mai punea chefului de Sena, sub adăpostul unw gângăveli sosite'. Prematuritatea recursului nu la vreme. Despre rege spune că e Poate fi luată în considerație, întru­­. ' . . , ... cât, odată ce acuzatul are dreptul După achitare (gratie pledoarii­ ;’TM °TM dc sef?.1'1. : TM Ke^iu de a face recurs după ce e judecat, lor nrintro car! ce'l­a dnttl M Fe- !U • ‘51 avea titluri peste pagld­a cu atât mai mult el îl poate face s' a-" «n»-:wi“'rii,sari ”Carol,­­*­-. avea nuai campania, în stihuri și în „stiț- |^j^su­fbirte din cauza „ofensivei“ sale, ci dii politice“. Studiile tratau des­­nu se aștepta la alte răsplătiri despre : „Dinastie. — Absurditatea a­­dill« mfingfd­erea. ©dor 9, tr,BtUnH»m­ h, samum cestel InstitutUmî in secolul nas* Barbu Lăzareanu I 4, sunt mari. ptM*la|| locurile şi talpa d­e copcwc de Ciisiinf Emisiune S©€i®iaf@ Anonima ®M«Mre*îi Societatea Cimen­t-Tifcan sporeşte capitalul ei de la 24.000.000­­ la 40.000.000 lei prin emisiunea a 32 000 acţiuni noui de o valoare nominală de 50. iei. , Aceste acţiuni sunt oferite publicului pe cursul de 750 lei­­ fiecare plus SO lei chi­ltueli de emisiune, iar acţionarilor Societăţii pa cursul de 530 lei plus EO lei chaltueli. . Vechi acţionari au dreptul de a subscrie la acest preţ şi în mod ireductibil două acţiuni noui pentru trei acţiuni vechi ce au.­ Subscrierile sunt primite la Banca F®r2isaa Strada Stavrapoles Ho* 8 Tu­­resîi La remiterea buletinelor lor subcm­itorii vor trebui să verse valoarea integrală a acţiunilor subcrise. u .. . Pentru a exercita dreptul lor de preferinţa acţionarii vor prezintă în acelai timp acţiunile lor­ _ .. _ Subcriarea este deschisa. Ea va îi închisă la 16 De­­cembrie 1922. Valoarea subcrierilor pentru acțiunile neatribuite va îi resti*­tuită subsepi­tori­lor pe opt zile după această dată' CcsusIIIiaB d© Administrație »»PATUL Prima Ta­bricâ de Mobile de fer si Bronz B Soc­ietă tei Junonîme fremSne­­ financiare Sir. Sfinţii Apostoli 40­*2 Lampa de calitate Cîns vossta sa economisească, întrebuinţează numai această « am*pă d« 1 IU "’'an­. fiare lipsit! de Hăuri $stragan, Top, Sîngeap, Vidre, Vulpi albe şî gri, Scongi, Hermeline, Biber, Singe, Canini, Biberete, etc. etc. Vânzare numai ©n-gr©& Mai Wilhelm­ Muhart Strada COBU ILIESCU (fost SSORULUI 4. *. rvsn?E».?sHe«i3n­aB»M» Societatea Anonimă Română pentru Fabricarea Cip­olatei SUCHARD" A* Înştiinţare Se aduce la cunoştinţa Domni­lor Acţionari că întrucât lucra­rile de amenajare ale Uzinelor proprii ale Societate! din Bucu­reşti, strada Traian No. 51, 53, 55, sunt pe cale de a fi terminate, iar maşinile expediate din Elve­ţia, astfel că fabricaţiunea va pu­tea încape în curând. Consiliul de Administraţie al Societăţii, conform art. 7 din statutele so­cietăţii, a decis a cere Domnilor Acţionari ai IILlea şi ultimul vărsământ de 20 la sută asupra acţiunilor subscrise, adică Lei IJOQ de acţiune. Vărsământul se va efectua la Bucureşti la Banca Elveţiană şi Română, strada Şelari No. 9, iar­­ în provincie la Băncile şi Cassele I la­ cari s’a făcut subscripţiunea, intre 1 şi 10 Decembrie a. c. Se aduce la cunoştinţa Domni­lor Acţionari că în caz de neachi- Itare a vărsământului cerut, se va­­ proceda conform art. 170 din Cod. Com scoţându-se acţiunile­ în­­ vânzare prin Sindicul Bursei, pe cursul curent şi în fizicul şi con­tul Domniilor-lor. Consiliul de Administraţie Se vinde în Blok Furnizitabil imediat din Depou următoarele FEREST­RE pentru jafu­l 125 buc. de 1400x140x1.8 m. m 123 „ 1500x150x2. „ 50 „ 10­00x150x2.2 „ 50 „ 1700x160x2.4 „ Condiţiuni şi Preţ se cere la PIERRE E. KIRSCHEN 43 Calea Victoriei 43 etaglul III VALVOLINA PENTRU aburi supraîncălziţi Originală Americană Bumbac de şters în depozit la Jacques Paiete Bucureşti Strada Smârdan 27 imm n Rflfi9’ FIRUL în gheme DHU juru'îiţesl mosoare fiu iasă, nu rugineşte menţine od­oa­­rp.T zeri de ani. □«■BBBSBBgrapaBBaBHBB Libere Imediat Se vinde casele din Bucureșt Str. Romulus No. 35 bis, com­­pus din vestibul seră, 7 camere de stăpân 3 de servitori bac, bucătă­rie, spălătorie, garaj, camera de Ho șofer toate complect mob­i­late, grădină cu pomi roditori Parchete, lumină electrică, gaz aerian, sobe de porțelan. Casă la Credit. Teren 1190 ra. p. Am­atori serioşi a tranşa la vi­zitarea a se adresa între 3- 6 m la imobil. PoMunea VIAŢA incursti CALEA GRI­VIT­I 107 Medici »periali­ti, vindea raiHeal Sifilisul BLEHORAGEA şi alte boli la Cărbaţi şi Feme Analiza Sângelui. Injecţiuni iar* putere. fiop«u tatiujii *-t s 2'4-S' Doctor D. Kiriakos de la Facultăţile din Elveţia şi din Şcoala urologică din Paris. Specialist in boald­e de rmicin, de băşica udului si in general ale aăile urinare (bărbaţi­­i femeii Tratament cel mai modern da­si­cl£s şi de boale venerice. Consulaţiuni în fiecare zi lă­făi^ de Duminici între 9—12­­­6 n .m. CALEA VICTORII-1 132. Cabinet Mica­ Central STR. EDQA1 QUIMET 10 (vis-a-vis de Cap­şa) Sifilis, Geunto-Urmare Venerice Injecţiuni intravenoase Consultation, 11—15 —8 iu. p. m HDF VEIK­I Măsuri poliţieneşti.* Studenţii ameninţă cu greva. Atitudinea studeţlor unguri. BRAŞOV, 6. — Alaltăeri seară un grup de tineri săteni turmen­taţi s’au dus la restaurantul Loyd din Cluj şi au încercat să pro­voace scandal, maltratând pe con­sumatorii evrei. Agenţii forţei publice, cari au fost preveniţi, au împiedicat ca scandalul să ia proporţii. In legătură cu ultimele miş­cări antisemite, prefectul poliţiei din Cluj a dat ori un ordin circu­lar adresat tuturor restaurantelor, cofetăriilor şi cafenelelor, sfătu­­indu-i, ca de bună-voe, să închidă localurile înainte de miezul nop­­ţei, deoarece efectivul corpului de sergenţi fiind foarte redus, d-sa —­ din această cauză — nu poate să asigure liniştea şi ordinea în oraş, după orele 12 din noapte. întrunirile studenţilor CREŞTINI din seară studenţii creştinti s’au întrunit la centrul studenţilor „Petre Maior“, unde cu toate că rectorul universităţii net le dăduse autorizaţie să fie adunare, au a­­vut o şedinţă la care s-au ţinut discursuri. Noul preşedinte al centrului studenţesc din Cluj d. Alexis şi-a dat şi el demisia, însă studenţii nu au primit-o. Preşedintele adunărei a vorbit despre rezultatele tratativelor cu rectorul universităţii şi a dat ci­tire mai multor telegrame prin care studenţii celorlalte universi­tăţi din ţară se solidarizează cu mişcarea de la Cluj. D. Alexis a citit apoi o adresă din partea studenţilor germani, prin care aceştia declară că şi ei se solidarizează cu mişcarea stu­denţilor români. Tot eri a sosit de la Bucureşti delegaţia studenţilor locali, care a arătat că studenţimea din Ca­pitală ia şi ea parte activă la miş­carea colegilor de la Cluj. .Cu ocazia sosirii delegaţiei de la Bucureşti, a avut loc la gară o mare manifestaţie. ALTE DEMONSTRAŢII In adunarea de om­ preşedintele centrului studenţesc a arătat că rectorul Universităţii a închis fa­cultatea de medicină. Studenţii au hotărât să înain­teze un protest către toate uni­versităţile din România, iar — în căzul când facultatea de medicină nu se va redeschide — să declare grevă. Ni­ se anunţă pe de altă parte că pentru Duminică s’au organizat între orele 10 şi 11 dimineaţa mari demonstraţiuni studenţeşti la Bu­cureşti, Cluj, Cernăuţi şi Iaşi, pen­tru a se cere comunităţilor evre­­eşti, ca, toate cadavrele evreilor săraci, morţi în clinici să fie date facultăţilor de medicină pentru di­secţie. D. A. C. CUZA NU A SOSIT LA CLUJ O nouă manifestaţie a avut loc­eri seară în gara Clujului unde peste o mie de studenţi au aştep­tat sosirea profesorului A­ C. Cuza. Nu se ştie din ce motive d. Cu­za şi-a amânat sosirea. Cu acel tren însă a sosit d. d-l Sion fost consilier la înalta Curte de Casaţie, căruia studenţii i-au fă­cut o grandioasa manifestaţie, du­­cându-i pe umeri până în oraş. STUDENŢII UNGURI Studenţii unguri­ creştini au tri­mis ziarelor din Cluj un, protest împotriva celor arătate de d. Alex. Vaida-Voevod, într’un interview acordat ziarului „Adeveriţi“. Comunicatul studenţilor unguri vrea să stabilească că ei s’au soli­darizat cu studenţii români numai dintr’un sentiment de „colegialitate creştină“ şi că nu au luat parte în mod activ la mai mult chiar, solidarizarea lor.— spu­ne protestul — nu se datoreşte ţi­nut spirit antisemit. VASCAN. Cazul d-lui JL Lâzârescu Dezbaterile recursului la Curtea de Casaţie Se ştie că în urma incidentului cuviinţată, fiind liberat pe cauţiune, care a avut loc­­ Pinard, în Franţa, cum cere legea, între d. Alexandri Lăzărescu şi Do­minic Păltineanu, incident care a a­­vut ca urmare moartea acestuia din urmă, parchetul de Sena a început cercetările şi, în urma instrucţiei făcute acolo, s-a dat ordonanţă de urmărire în contra d-lui Lăzărescu. Motivul acestei ordonanţe era în­temeiat pe împrejurarea că lovitu­rile cari au cauzat moartea lui Do­minic Păltineanu au fost date de d. Lăzărescu într’un moment de legi­timă apărare, când viaţa îi era în pericol. Totuşi, familia defunctului Pălti­­neanu a făcut plângere la parchetul de Ilfov şi cabinetul I de instrucţie a dat ordonanţă de neurmărire, ca şi cea din Franţa. In contra acestei ordonanţe a fă­cut apel la Camera de punere sub acuzare familia lui Păltineanu. Camera l’a’ admis şi, prin deriziu­nea ei, d. Lăzărescu, fiind găsit vi­novat, a fost trimis în judecata Curţii cu juraţi pentru loviri cari au cauzat moartea. Se cunosc dealtfel şi împrejurările în cari studenţii în drept n’au ac­ceptat să audieze curai rile d-lui Lăzărescu pe motiv că afacerea era încă pendinte la Camera de punere sub acuzare. Odată Camera pronunţându-se, d. Lăzărescu a făcut recurs, care s’a judecat ori la Curtea de casaţie, sub presiderdia d-lii Oscar Nicu­flescu. Sala de­­şedinţe eu netocăpătoare pentru imensul publ­ic care a venit să asiste la dezbateri. • — SPECTACOLELE DE AZI — TEATRUL NAŢIONAL.­ Matineu Tatian; seara: Inşir’te Mărgărite. OPERA ROMANA : Lohengrin. TEATRUL REGINA MARIA: Kik!. TEATRUL POPULAR.—Matineu Băiat de viaţă; seara: Extemporal al. TEATRUL MIC : D-ra Mama mea. TEATRUL CAROL CEL MARE : 013ÎÎO. TEATRUL ALHAMBRA: Mita Jo. TEATRUL MAJESTIC: Varietăţi. MNADwusst­rarf.STATEA RECURSULUI Din partea familiei lui Păltineanu, care e constituită parte civilă, d. a­­vocat Oswald Teodoreanu a ridicat un incident bazat pe iu a dm­ isihii it n tea recursului d-lui Lăzărescu. Această inadmisibilitate d. Teodo­reanuț o întemeia pe trei motive : Intâiu, Că în contra deciziei Ca­merei de punere sub acuzare nu se Compania de apox­ete Leonard va poate face recurs decât, în baza unor deschide stagiunea de iarnă în sala motive limitate,acordate de lege, cum carol cel Mers la 20 Decembrie cu e reaua calificare a faptelor, incom-1­uncesc de ReioRstadt. Opera Română repetă Gioconda de Ponchielli cu d-na Ivony în rolul principal. * Teatrul Regina Maria va reprezen­ta pentru prima oară L’Aiglon la 28 Decembrie. * Marele tragedian Paul Jeßener va mai reprezenta la n°i Shylock pu­ternica piesă a lui Shakespeare. EXPOZIŢII Frumoasa expoziţie de broderii ar­­tistice, (tablouri, panouri) a u­şoarei Bercovici din sala Cercului Liberta­tea, Clemente!­7 a mai fost prelun­gită până la 20 Decembrie. * La Ateneu obţin un strălucit suc­ces expoziţiile Florian Isadora Con­­staf­tinovici, Popea, Brateş şi Ghe­­nea. * La Maison 1TAm­ două frumoase expoziţii una de tablouri în cusătu­ra Gobelin alta de aerografie pe mătase (panouri, abajururi perne) atrag şi reţin privirile tuturor, fir Direcţiunea Filarmonicei ne roagă să anunţăm că concertul simfonic de Lupi 11 Decembrie nu face parte din seria concertelor de abonament. Acest concert, extraordinar va fi­­dirijat de d. loara Nonna Onescu şi va avea următorul program : Schu­bert „Simfonia neterminată“; I. W. Otesesi „Dansul Trestiilor şi dansul lăcustelor, extrase din baletul Ilea­na Cosinzeana“ ; R. Wagner „Pre­ludiul şi moartea Isoldei, din Tris­ nu a arătat, cu decizia Camerei de Ion şi Isolde­ şi C. Franck, „Redem­­p­unere sub acuzare, că Lăzărescu a I­ption făcut această cerere, care a fost com­petenţă, etc., motive cari nu există în realitate în recursul de faţă. In al doilea rând, recursul e inad­misibil — susţine partea civilă — pentru că d. Lăzărescu nu s’a con­stituit prizonier aşa cum cere legea Curţii de casaţie, şi in al treilea rând că recursul e prematur, întru­cât, conform legii penale, acuzatul nu poate declara recurs decât după ce a triarritat în faţa Curţii cu ju­raţi şi dup­ă ce preşedintele i-a luat prim»,­ interogator. Acestea sunt motivele pentru cari­­ Tcodoreanu a cerut respingerea recursului înainte de a se intra în trn. - Nestabilitatea el - Răul la dezvoltarea motivelor recurentului Si cu ocazia pledoariei sale, a făcut care da naştere. ^c!,cc!. ' o expunere a împrejurărilor cari au constituţionali trebue sa le raspun- determinat procesul de faţă. -aton sau nu? Animeni prin ras- PtBli0Am*­ţi.v.ttt­­ gr. perieţEantj se înfăţişa Ca cel mai. In ce priveşte, faptul câ nu s’ar fi constituit prizonier, d. Perieţea­In susţinerea admisibilităţii re­cursului, d. Perieţeanu a invocat textele, jurisprudent şi doctrina franceză, cari sunt categorice în a­­ceastă materie. D-sa a mai arătat interesul moral al recurentului de a nu veni ca un acuzat in faţa Curţii cu juraţi, atunci când legea Îi con­feră dreptul de recurs în contra de­ciziei Camerei de punere sub acu­zare. D. procuror gerne­ral Al. Dem. Oprescu, a combătut incidentul ri­dicat de partea civilă, făcând o a­­mănuntită analiză în drept și ară­tând că recursul în asemenea ma­terie este admisibil. Curtea a respins incidentul, ră­mânând astfel ca motivele de ca­sare să fie dezvoltate de recurent la 2­2 Decembrie. Casă mare de primul rang cu tot confortul modern bucătărie şi piv­­niţ&excelen­t Preţuri moderate. Cea mur bună poziţie din Vâ­na. Arren­­grments pour sam­ur tirelonges. Viena, I. pT­­ri­esne. Erzherzog Din partea reprezentanţilor studen­ţilor din Capitală primim, în miltoa­­rea adresă: Domnule Director, Cum se explică studenţii din Bucureşti tâmplat,­­ la atari conflicte dăună­toare intereselor generale. Cu atât mai condamnabile au fost socotite de adunare atacurile inju­rioase pe care ziarele ,,Mântuirea" şi „ ...... . , „Curierul Israelit“, le-au adus cu Cu privire la întrunirea şi mani­ acel prilej, nu numai studenţimei. festaţia din 4 Dec. a. c., va rugăm să ^i. chiar şî credinţei noastre reli­­puiblicaţi următoarele, pentru preli­­gioasei­zarea şi rectificarea declaraţiilor a- se explică faptul că întrunirea părute incomplect in unele ziare,­­ şi.a schimbat caracterul ei pur in-Consfătuirea ce-a avut loc la Con­­formativ, _ şi că, în indignarea tina Studenţilor în Medicină în acea iţ0r, _ studenţii n’au mai ţinut seară, a fost convocată din iniţia/- t­eama de îndemnurile noastre, do tjva unui grup de studenţi, In scopul a D1U se deda la nici un fel de una­de a asculta informaţiile delegatului infestaţie. special al Centrului studenţesc din Dacă aceasta a devenit în urmă Cluj, — cu privire la conflictul re-­­ -violentă, — ceeace iară? regretăm, —• cent de la acea Universitate.­­ faptul se datoreşte de sigur coinci-Din istoricul cauzelor şi desfăşu- denţei că la provocările de mai sus, rării acelui conflict, făcut de site s‘a adăogat una şi mai gravă, aceia, numitul delegat, — pentru a stabili a rănirii unui student cu un corp adevărul , reieşeau exagerările un contondent, aruncat pe o fereastră nel anumite piese, care relatase cele de la etajul al II-lea al clădirii unde petrecute acolo — denaturând to se află ziarul „Mântuirea“, cât şi mod tendenţios, faptului că elemente străine şi fără Subsemnaţii, reprezentanţi autori-1 răspundere, se­ strecuraseră în­tim­­zaţi ai studenţimii universitare. — Plata manifestaţiei printre studenţi, cărora ni se adusese la cunoştinţă 1 Rovenţa, preşedinte al soc. Stu­­în ultimul timp, consfătuirea fixată denţdor în Teologie, pentru Luni 4 Dec.,­­ am participat' “‘,rcea, c°nsiantineMu, vico-pre­­tocmei pentru a înlătura eventuala şeiîirît® s­oc' Stud. Medicină, ipare a unei deriziuni pripite şi fără c,l£^ Marcel Stat], preşedinte al soc. consultarea prealabilă a întregii kum. Urvpt. _ studenţimi. Am regretat in acea con- ’ ^j, ®* ,^nțn.' preşedinte al ^oc. sfătuire conflictul de la Cluj _ i Studenţilor în Litere, pentru că, după cum am apus și, _ * atunci, — suntem în contra ori-' NOTA REDACŢIEI, căror violente, dar în acelaş timp si văm dreptul de a face împotriva provocărilor cari duc — cuvenite, după cu­m din nefericire s’a și to-1 - - "«O' • -*** - Ne rezerv comentariile Informatiuui „Monitorul Ofidat“ d­e data de 7 Decembrie publică im tablou de în­scrieri, transmiteri, rectificări şi sporiri de pensiuni. Reprezentanta generală a Pepi­nierelor „ŞTIRBEY"-BUFTEA din Bucureşti, str. Măraşti No. 2 (fostă Ramaili) telelom 40/40, anunţa pe această cale, că mai este in măsu­ră să primească comande de viei americane altoite, din cele mai ale­se varietăţi,, cu expediţia in primă­vara viitoare. Obervăm că de câtva timp Teri­­orul Majestic se apropie cu paşi repezi de teatrele similare din Oc­cident.­­ Una dintre cele mai frumoasa expoziţii de pictură pe care Ca­pitala le-a avut vre­odată, ne-o prezintă astăzi pictorul Emilian Lăzărescu, în imobilul său din strada Alexandru Orahovari 34. Bogăţia compoziţiilor în linii pu­re pline de eleganţă şi profuziu­nea coloraţiei caldă şi am­onioa­să, ne dă impresia de o adevărată expoziţie occidentală. REMANDEZ DANS TOUTES LES PARFUMERIES La Rein* dss Eaux de Toile!!« „L’EflU de LUBIH“ st „L’Esu de Cologne de bi“ au PARFUM DELICAT et SUAVE Aflăm că firma David Rosentall, cunoscutul magazin de FoatSvărie Angros din Strada Decebal 9 s’a mu­tat in aceiaş stradă No. S undo şi-a mărit magazinul In genul marilor magazine Universale străine, sub denumirea David Rosentall & Go, Societate in Comandită. Orice lămuriri şi îndepliniri de forme legale care vin în fața auto­rităţilor administrative, ministere­lor, etc., se execută de către „In­formatorul“, Biroul de Informaţiuni administrative al ziarelor „Adev­e­­rul“ şi „Dimineaţa“, str. Sărin­dar 9. r­ tactul de răspuns la Mesaj a! Camerei SIRE, Adunarea Naţională a deputaţilor mulţumeşte Atot-Puternicului de a o fi învrednicit să asiste, vrăjită, la înălţătoa­rea apoteoză a Ins-*ronă­­rei Majestăţei Voastre şi a Majestă­­ţei Sale Regina. Acest act măreţ, întrezărit şi pre­gătit prin veacuri de erori neamuilui, pecetluesc deapururea unirea. El este, in acelaş timp, răsplata mult aşteptată a atâtor jertfe a atâtor morţi scumpi. Dragostea caldă, mărturisită cu a­­cest prilej Maiestăţilor Voastre de toţi cei ce simt curat româneşte, a dovedit încă odată cât de adânci şi trainice sunt legăturile ce unesc acest popor cu glorioasa sa Dinas­tie. SIRE. Adunarea Naţională împărtăşeşte dreapta credinţă a Guvernului Ma­­estăţei Voastre că nevoile unei păci depline se resimt tot mai mult în Europa. ‘ România doreşte în mod sincer legături de prietenie cu toate ponoa­­rele. Alianţele sale sunt o dovadă şi o chezăşie a dragostei sale de pace. SIRE: Simţiminteile Majestăţei Voastre pentru viteaza şi iubita noastră ar­mată, trezesc în inimile tuturor ro­mânilor ecoul aceloraşi simţiri Ne­voile ei vor face obiectul preocu­părilor noastre, încredinţaţi fiind că ea constitue pavăza firească a drep­turilor noastre seculare. SIRE: In vederea consolidărei Unităţei Naţionale, întemeiată pe aşezăminte trainice, Adunarea Naţională va lua fără întârziere în cercetare proectul de Constituţie pregătit de Comisiu­­nea legislativă în acord cu Guvernul Majestătei Voastre. Această lucrare făgăduită încă de prima Adunare aațională erită din votul obștesc, du­pă reîntregirea Ro­mâniei,este așteptată cu o legitimă nerăbdare de toți cei ce înțeleg ne­cesitatea unei grabnice organizări şi unificări a Statului. Ea va fi concepută totr’un larg spirit democratic, ţinându-se seamă de nevoile Statului modern, de con­­diţiunile proprii poporului nostru, asigurându-se în acelaş timp o egală îndreptăţire tuturor cetăţenilor aces­tei ţări. SIRE, Sacrificiile ţarei, Intru înfăptuirea unităţei naţionale, n’au fost numai sacrificii de sânge. Finanţele noa­­stre s’au resimţit adânc în urma grelelor clipe prin care am trecut. Datorită însă unei politici finan­ciare înţelepte, starea visteriei noa­stre se îmbunătăţeşte în mod simţi­tor. Această îmbucurătoare schim­bare, ce se constată în mijlocul unei epoci de mari­­frământări şi prefa­ceri, e plină de făgăduinţe. Ea vesteşte apropierea unor vre­muri mai bune de ameliorare a schimbului şi ieftenire a traiului. Unificarea regimului nostru fiscal, aşezarea lui pe baze ştiinţifice noul, asigurând contribuabililor o mai dreaptă repartiţiune a sarcinilor, va contribui la consolidarea deplină a finanţelor,­ indispensabilă refacerea noastre economice. Date fiind resursele acestei bine­cuvântate ţări, Adunarea Naţională nu se îndoeşte că politica financiară, cumpătată şi ordonată a guvernului M. Voastre, este menită să acopere încet, încet, sarcinele trecutului şi să îndestuleze marile cerinţe ale vii­torului Nădăjduim că spiritul de mai m­ultă dreptate, ce sperăm că va domni la viitoarele reuniuni inter­naţionale, va da guvernului M. V. putinţa să vindece, — cel puţin în parte,—unele dintre marile răni ale războiului, ajutând la refacerea gos­podăriilor distruse, la repararea re­giunilor devastate de valul distru­gător. SIRE. După înscrierea drepturilor funda­mentale ale muncitorimei în Consti­tuţia ţărei, Adunarea Naţională va cerceta în cel mai scurt timp posi­bil proectul de codificare a muncei, ce face obiectul preocupărilor guver­nului şi a comisiunei legislative respective. Asigurându-se tuturor factorilor de producţiune o egală în­dreptăţire în stat, se va realiza a­­cea am­onioasă conlucrare necesară liniştitei, propăşiri naţionale. SIRE, Adunarea Naţională îşi dă seama de nevoia, tot mai adânca simţită, a unificărei şi descentralizări admi­nistrative. Prin această reformă, ju­deţul şi comuna, chemate la o viaţă nouă, vor putea colabora în mod e­­ficace la opera de desvorare nor­mală a ţarei. SIRE: Ori­câte sforţări, s’ar face însă, şi oricât de chibzuite ar fi reformele realizate, ţara este încredinţată că ele nu vor da roadele făgăduite a­­tât timp cât nu va poseda corpul strict necesar de funcţionari destoi­nici şi hamici. Un asemenea corp de elită nu se va putea însă alcătui, decât în ziua în care se va fi asigu­rat acestor servitori ai intereselor obşteşti condiţiuni de trai în raport cu nevoile şi cu demnitatea lor. Prin îmbunătăţirea stărei lor ma­teriale şi garantarea drepturilor lor printr’un Statut organic, ţara îşi va asigura o pleiadă de funcţionari în­ măsură să corespundă înaltei sale chemări. SIRE, împroprietăririle realizate în cursul anului acesta în întreaga ţară, a­u fost un prilej neuitat de a­­devârate sărbători naţionale. Acest act de dreptate socială şi înţeleaptă prevedere a dovedit ţărănimei pa deoparte, că făgăduelile date, nu sunt cuvinte deşerte, pe d° altă par­te, că cestiunea împroprietărirei era de înalt ordin politic, naţional şi social, dar şi o chestiune de onoare, SIRE. In deplină comunitate de simţi* minte cu Guvernul Majestăţei Voas­­tre, Adunarea Naţională, tecreză* toare In viitor, păşeşte cu voioşie la munca rodnică la care o invită Ma­­jestatea Voastră. Conştientă de răspunderea ce apa-­ să asupra ei, ea face apel la patrio­tismul tuturor bunilor români pen­tru a o ajuta să ducă la bun sfâr­­şite misiunea istorică ce i-a fost tot, credinţatâ. Să trâefti mărite domn­ul Rege al tuturor Românilor; Să trăiască iubita noastră Re­gină; Să trăiască Dinastia, speranţa zi­lelor de mâine. D. ORLEANU consultă Camera când să înceapă discuția la Mesaj. Camera dispune ca discuția să înceapă Luni.

Next