Adevěrul, martie 1923 (Anul 36, nr. 11969-11999)
1923-03-24 / nr. 11992
AZ *.**. mm e numele noul firme care .va continua comerțul de Mercerie 9! Anilină' en-gros al fostei f temei STA MO IU UEVY & Fiu care *'a disolvat. ”■ • v * ■MMkJVlMAÂnu.1.. .și ,.f.ptppziM. de AolUaâ în apeUs \n y cal din: Strada Cla^rove?!* vNo,. 20,, Telefon 35132 v Mal avem de vânzare m n altoite de iei. Superioară, Fischer şi Co. S. A. lţiunea filosofică a acestei teorii. Dar ’de adrăsare primejdia cea mare, căci dacă ideia în sine este si dreaptă si echitabilă, generalizarea procedeului conduce direct la revolutîune. Incontestabil, că puiul nu poate iesi din ou,de căt spftrefund coala ofilui în care s’a dezvoltat, dar pe când aci ne găsim in fata unui proces ajuns la maturitate, în mod natural, în revoluţiuni, nu se poate stl nîci preciza această mabîntare, îi nu se știe nici momentul când. îi oiini Incfti* wtei cellalt cu mult mai interesant, când si cum sfârşesc. _ Ceeaca este netăgăduit, este că legea iezilor, care e o constitutiime, trebuie să conţină, garanţia măsuri si îngrădiri, «Hoace si reale, cari să împiedice si să elimineze revoluţiunile, si nu mimai deziderate teoretice si doctrinare, cari într’o tară semi-barbară, fără tradiţii, şi fără moravuri civilizate, nu însemnează mai nimic. Rostul unui legiuitor, modern, este să-şi priceapă epoca, şi înarmat cu cele mai nobile, mai generoase şi mai umanitare ideii, credinţi şi sentimente, să le infiltreze poporului, pe cale de discipline pozitive de drept. Gine, când și cum s’ar putea pătrunde de acest mare adevăr? OSVAL.D A. TEODOREANU A3 UD Gesells Wsigsd Offer-Jute Industriech. Weigsdorf'Relchenberg OFERĂ: Pânză de vită-Pânză de saltele Mu impermeabile TflRPflUUNG-HESSIfiN-BflGGING pentru CEREALE-CIMENTZflHflR, FAINA etc. REPRESENTANT GENERAL pentru ROMANIA MU Al MACUIlih BUGtrRESTI, Calea VICTORIEI 28 . N. HLPlUjfllNll Pas. Villagros Scara D. mm PH. MAYFJUtTH & Co. VI1NA mm&mmH a m. Renumita, fabrică de: ' t J Mașini Agricole Furnizează prompt: PLUGURI - GRAPE SECERATOARE - PRESE Garnituri de Trectat Manejuri - VAnturătoare, fărăluci etc. Reprezentant exclusiv și depozitar general pentru ROMANIA ' f PIERRE E. 31 Calea Victoriei, Telefon 13111. BUCURESTI Depozitul Atelier B-dul Mania 77 bis Telefon, centr. II, .120 „înfrăţirea' Bărbilor, Croaţilor şl MoronL fbor cateta 2.' camere» tele antreu ,firap cameră mai mjoS în apro» ,„re da centră* A.se. adreaa sediatelui SoeietĂții 0-î.AI. Cîă%ilooiu D. Popa Tatii. 1IC Ointeitta r. • „.»tor Băi de Fonti m&ilate ou porțolan. VINDE O ARTE ; eFTl N ehg roe șl datai! STR. L.UOÂOÎ No. 29. eiHfS cumpăr urgent , WK." lhBWtmf tRiKftel "lf'Direcția L\RTIAL£ VECIA ARTIFICIALI ImB || plătind* jftețtH tpftrte bune Case de Bani orîce sietem ai.rnSHîmâ cu«p«R Plătesc preţurile cele npAihuite LEON WEINTRAUB STRADA VULTUR No* 2- &1* Notaţi bine adresS fHieirmtrtpriP seri, —- ’în mn domttîîM.. ■ v^ .Dr. A. lanfiu Foirt. medin d* «4 lai SIFmiS, VEKERÎCK fnjcetiimi intfarMtOft»e "în aditfetoa-e consult *—Toam.i-D.Hni-f1 p.fe. Strada carol No, SSL i/l'tel’jsjtoTi ‘AB 153 TELEFOANELE NOASTRE 57/72 Centrala 6 67 și 46 79 Secretariatul 24/73 Administrați« 7 69 Provincia 10/66 Sanatortni „CENTRAL” iledfiîB^Mrirgieal. . Calea Câjfârâșî Ko^tie (în plin centru al Capitalei) -mi-....rBoli.de ochi, nașteri. Boli interne, OpUlMl dilioTeale, ge, boli ..mm. r Tu cale venoasă, lutrsmiusculți și cine. trBiamem BUT!-SmHIUC - l,ic nfU^ems, cu menc^fUmTzard UtmaM Miza medicale la stalujluI Speciala -trie nec RoscoSt. Ann\i2c complecte de urină, sân^efspută, «10 gastric, lapte și orice produse patologice. React. Wasserman si Sachs Georgi pentru » micul iilbisului. Examene bac- gice și anatQme patologioe. AVtepttceinifrl ji\stfttî:vacomurt funtigo, nbkocîe, staîilocoitic, polimic’robian gUnaî, etc. P%îîilpu iaTilsate, radiografie, radioshoute, ; 'iauloterapie, diatemrie,electroterapie, masaj vitirStir, fildroterapie. • t Bucătărie dietetică pentru diabet şi boli renale, Pacienţi pot »A «• Trateit cu orice medic Internist sau chirurg Irt. secţiunile speciale se îngrijesc bolnavi atât Intern, cât şi cSctePh^de^oaihe medici specîalişti, radiologi, •. sifilis și boli nervoase. « »« Drale «le trM&mtani # -11 și 36 p.m. vu — citfti rar si gutstatfi ct ounfe ', frumos !' — azi se ntmieşte Pefriscn-CtfcStf, ««ii citesce« în VUtorul listele cu mnntefle: cftte se sschimte și veti simți' dwrerea de inimâ pentru uTStîrca mftmeiîmr-framotise. In tocul OTotalulul 'I stfiiivwîu, care prin tudni Ixrl te lasă sa vezi cine știela Stâfî din mneent din care s’a urzit «t nume, inttS v'Sipseaîa gtotf%i a mnnteliTî ou eseu- dfti oare ritz rî mtnic... mai aîețp nimic... Auzi dtatin^ta ! să te clîoTne Im Oofarm. Bsm îl cHeamĂ pe ciiova idsri VlaşcA. si Hi doresti sa 1« cheme Vişinesca! Da, Vîsto^tt rfu sid mrtW, dar orfeum, nu e dostnâ de ■ftWrtOte si de rar Cmotai?, v AVaai a lase ou o. nepirfaé® de a .prfttuî liwnosul și de «.«Imii ce^tttţi»»le cm âdevânat românesc, trebue să începem, o mtmul de a turrtiiua, lutiîea şi în îatunea âqaasta, ■liepfe'tica sâ nu se piardă frumoase ttinue româneşti. Trebne să încSpem a Bpâri iâHeîe cu numele îru rtjoaste, pentruca mt diinwa cei ce -au fesoeapS A 8& îspitt '»ă te. •m htemțBn ’$difinije pe altato' care. se sfârșesc cu esdi/. Ar îi o. sărăcire a limbii de uitare rosUri frumoase, cane pâcat 'H' piară din ea. t. Cd vejți zice de un nume ca Nr- Icjortt? E al unui prdol din Viașca. Sună frumos și m’a izbit numai de cât k, un conQurs de primire la seminar, cânid blijatul său. voia să îfii're trt școală. Tot. așa mfinele Cafritfti și câte alte mrme tiifttoase uu-ti vin dela tară! . • Mitrei v’feă att în această prîvfiită .auriliritâtije dela tară care schimbă tkiwnrile acip.ifl.oriV De câfî •învătătoai n’arfiauzit' că şi-ati schimbat limbide' cele vechi ?. la'tu, artk dat de veste prîitTCidiaîbfT tiu pot spune : mu vorbit şi nti-am 'mmmt■ sttftfitiH, fiindcă' nu ap putem socoti mâiktufţi câtă vreme răul merge înainte. Trebiie lucrat din multe părţi, trebuiesc luminate multe minţi, pentru a stăvili acest val de urâjire şi sărăcire care ne ameniartă şi a apucat a face mult rău. Arbitrii SORIBAN Uscarea feministă INTRUMUEX DE LA DACIA PARTICIPAT ŞI FRUNTAŞI AI OPOZIŢIEI din optiu'iloiţi . „Liga drepturilor şi datoriilor femeii“ a convocat aseară o întrunire publică în sala, „Dacia“. A prezidat d-na Tanculescu. A vorbit cea contruu d-soara I ETORTA MILENA ,MARCOVICI, care a conturat, tri linii generale doctrina feminismuluî, dovedind în mod documentat ca acordarea drepturilor politice femeilor nu va aduce femeilor nici un prejudiciu a vieţii de familie. A luat cuvântul d-na Calipso Botta, care a arătat că deşi Constituţia cea nouă a fost votată fără ca să acorde drepturi fonieilor decât,îr principiu, femeile nu vor dezarma până când cauza, dreapta a femeilor nu va fi apreciată la justa ei valoare de toată lumea. (In timp ce d-na Botez îşi ţinea cuvântărea şi-nu făcut, apariţia în sală d-nii Maniu şi Vaida Voevod, cari au fost primiţi cu îndelungi ovaţii). Vorbeşte după aceea d-na GAVRILESCTI, d-si după ce arată pricinele menţinerei femeii în starea de azi, cere asistenţei sil-I permită să facă puţină curte guvernului. (S’au auzit mai multe pi'dtost'ări şi un tumult se produse. Incidentul a fost aplanat graţie d-ra Vaida, care a cerut să se respecte libertatea cuvântului D-ra ANA FIUPOVICT a vorbit In nurmele femeilor mvnpcii .i oare. rSe dă apoi cuvântul d-lui VAIDA VOEVOD. 'Apariţia d-sale la tribună e Pndabilă cu repetate aplnuze. D. Vaida după o scurtă introducere, critică, articolul R din Constituţie care se referă la1 acordarea de drepturi femeilor, arătând cA a.ces le e tot ce «o poate creîft mnT penftir. tn materie legislativa. ’Arata că pentru a pufee. ajunge la Dbfundă, femeile ■trebne sft păstreze o strânsă solidaritate. Măi A’orbes c d-rfl dr. Alexandru Sfoica. d. Mădgoru şi d-na. Ian cuneştcu. La sfârşit, vorbeşte d. IULIU MANTU care după ce arată citi punctul de vedere al partidului national la chestiunea feministă a cunoscut de toată lumea, "»pune că colaborarea activă a, femeii în viaţa noastră publică pe picior de egalitate cu Invidiatul poate fi utilă şî este dorit. O lege electorală în care dreptul de vot al femeilor nu vafi trecut, nu va fi In nici un caz ndmisă de partidul naţional, sfârşeşte d. MatiU. D-ra V. MILEVA-MARCOVICI a citit, o moţiune, după care întrunirea a luat sfârşit şi asistenţa S’ă împrăştiat în linişte. Trei premii ştiinţifice Literatura noastră economică şi financiară e săracă In lucrări originale.'Se simte mai cu seamă, lipsa, unor tratate de economie politică ,ţi finanţe. . ..Cultura Naţională', dorind, e cumpli acest gol, a instituit următoarele trei premii 'de' lin total de una sută mii" lei. Premiul 1 10.0011 Iei 35.000 lei pentru cel, mai bum ■ trant de economie pplitn/A (teorie *p. nerjiTă). 5.000 Ici ttremki de tneurajare. Premiu!. II:11.000 lei 25.000• iei. pentru1.cel mai Imn tratai: eft- economie politică, {.vplicarea ei prsili«A in tufa tmafică). 3.000 iei premhi de inrs«R^we. PremtUt. HI: HOMO Irî '25.000 iei penPni cOl mai bun Uu d« finanţe. lei i»reinVu de feucurajtepe. Fiecare lucrare M’«bue eă. cuprindă între 250__350 pagini maşină de scris, ,TS rfiiuluri de pagină. ; J/iKVăriie cari obţin primele trei nremii se vor publica in „Bftilioteca Keonomică" și In ..Biblioteca Finan- diaxă de sub ex/minerea d-lul Arfetiae Bîânk, înr aufctirii Torvn* prlWt tn af«TV be pmtrtî *i ctrepeuT rirtmm •re». OI dim ipro/AWlu Sfr.tfi|(ir/risefie «e vdf preefe, «. NfttTorun“ *tr. P&vîtt Mta le «pter. nfa»1 pt-t 1 AfjTWe 10*4. 'la „Qnl-Na, 1. ADVitX) L/ Cronica muzicală de SC. COCARASCU OPERA ROMANA: Faust de Gonood Faust al lui Gounod, care s’are nici o valoare muzicală şi întrerupe funi asearâ la Opera Română, cu o punere în scenă cu totul nouă, e poate cea mai populară dintre partiţiunile inspirate du capodopera luie Goethe cu acetaţ- nurme. Şi multe a inspirat, începând cu opera Faust a lui Spohr, din 1811, până la aceea lui Zöllner, care s'a dat pentru prima oară, la Americben în 1887— De Béaucourt (1827), Bellaért (1814), la Minebert (1833 , Lindpaintner (1831), Kietz (1886), Berlioz, Boio, şi alţii, au scris opere al căror subiect e extras din nemuritoarea poemă. Schiirmm a compus admirabilele sale Scene din Faust şi Liszt, una din cele mai măreţe ale sale lucrări simfonice, Fausst-Simfonie, adăpându-se la acelaş nestecat izvor de inspiraţie. Până şi Tr. Wagner a scris o Uvertură pentru Faust. Iar Ed. Tas.sen., autorul celei mai interesante muzici de scenă co. s’a compus pentru Faust. Partiţiunea vii, compusă din 41i de bucăţi, s’a executat pentru prima oară la Weimar, cu prilejul unei reprezentatiiunn integrala a dramei lui Goethe. Dintre toataaceste lucrări, opera lui Gounod a avut norocul să placă mai mult mulţimei. Gounod e la nivalul ei,ii vorbeşte o limbă clară, uşoară ,e înţeles. Melodiile sale, pline de farmec, sunt „cantabile“ ; se imprimă de îndată în memorie. Autorul nu cere publicului o comprehensiune mai adâncă, o pricepere muzicală, deosebită. Asta nu vrea să zică că opera lui nu poate să mulţumească şi pe rafinaţi. Sunt înstr'ânsa pagini de încântătoare poezie, ca acele din actul gradinei,începând cu Cvartetul şi sfârşind cu Sira Margaretei la fereastră, a cărui melodie, ci'o formă liberă, e atât de expresivă. Altele sunt pe -atât* de dramatice, pe rât de bine concepute ca sU'UCtură muzicală ca scena din biserică şi termenul final. Luna melodică a Hiî, Gounod, pe. rawai, recunoaştft.6 între o mie, e foarte des sincer inspirată şi, cu‘toate că uşor de ţinut minte, nici odată vulgară, ca !'ii iu 'exceptând muzica balonului', iar orchestrat-ta lui. delicată in amănunte, clasică ca aceea a. lui Mozart, e d’o sonoritate plăcută, câte odată chiar bogată fără a fi zgomot (casă. & Daca. comparăm Faust cu operile ce se dedeau in Franţa şi în Italia pe vr'emel aceia (1859),. trebne . să convenim că opera lui Gounod e o lucrare de progres şi. într’unele părţi (le realizatie artistică superioară—ca. să judeci sănătos o lucrare, trebne 8& *» consideri nu În epoca in care trăeşti, ci in acea în care a fost sei'i. s». și cele câteva pagini din Faust ram azi ni se paream învechite nu' treime sfi ne fncă să fim nedrepţi fata d® marile însuși^ ale paginilor sale. capitale. Libret.Jțtlî sunt poate de vină că Gounod nu săi apropiat' mai mult u* gândul lui Goethe. Au construit o piesă cu câteva epizoade culese din va«trapoam, ticluită astfel ca să placă PUblicului de atunci, piesă în care Marjftummn are rolul principal. De aceia chiar, in fiermania Faust se dă sub, titlul Marparathe. • Optea rromâni ne-a prezintftf de data asia ti tablourile „Nopjsr din WaiDurgis“, introduse de Grimald, rabd Opera Mare din Pari» a, reluat. Faust li 199. Abonaţii de pe vremea scria nu conţepeau operă fără bolii. magner n a trebuit să adaoge, pentru parizieni, în Tannhaueser, dinţurile din Venusberg ? Sub raportul muzical „Noapte«, din Waipurgis' nu aduce nici un aport, de sfiaipă operet. Muzica de balet, l• tin fillip.io i*i txxi vulgiuv e departe de a. avea, pitorescul aceleia scrisă mai tsi-ziu de Masserurt „în opările - sate, iţii purica tivistică, absolut nereuşită,,, departe de a avea coloritul, care te impresioneazâ intr'unele pagini .•iff.iânătotti'e, din .Damnaţiunea lui Faust de Berlioz. .Nnaptcu, din Waipurgip“» au afizut-o pentru iui afa data bucureşteni la Teatrul Najional, când inimosul Gitcorgtfe Ştefănescu, care a luptat atât pentru înfiinţarea unei opere române, conducea orchestra. Interpreţii anincipali, ai lui Falist erau attunci:Ilena Teodorini, fidmirabilă luai ,cu seamă din scenene, dramatice din ultimele acte, Gabrielestiu, un Faust cum nu ne-a mai fost dat să auzim aci de atunci, baritonul Calretti şi basul Teodorescu. Dacă nu mă înşel, d-na Odesianu înfăţişa pe Şiobel si d-na Miciera pe Maria Sebyertein. . fără rost acţiunea. Dan Feraru are tocmai vocea clară — aş zice »virginală — reclamată de rolul Margaretei. Ce bine ar fi putut fi in noua parte, dac’ar fi Învătat-o cu d. Tango ! Ce deosebire intre Mimi din Boema şi Margareta atât de înduioşătoare din seţugiiv chisoarei din Mefistofele şi interpretarea sa eternă, fără însufleţire, de aseară ! Drăgălaş Siobel, d-na Dobrescu şi ca voce şi ca joc,dar, ca ansamblul reprezentaţiei să fie mai bun, cum i-ăş fi dat ei robii Martei, acum sacrificat, incmnţinţind pe acel al lui Stebel, d-lri Verbkni sau d-nei Snegrăne ! Corurile sunt sonore, cântă just şi graţie d-luî Minkowski, iau fiarte la acţiune în chip nu prea stângaci. Mişcările maselor nu fost totuşi oarecum stingherite dr dimensiunile prea mici ale scenei Liricului. Decorurile d-lui Martinak, decente, sunt de rândul acesta fără.’deosebit relief artistic. Atei al tabloului baletului, d’o facturii modernistă, o do un deplorabil gust de „music-ball"1; nu cadrează cu stilul cuvenit acestei opere. Baletul, de un guist, discutabil şi el, a avut succes, dacă judecăm după aplauzele publicului. Nu mă pot obtşrijii■ irna, azi, când in toate teatrele maile-'âăaTnă din străinătate coreografia a fost cu totul renovată de imaginaţiunea fertilă a artiştilor ruşi, să văd mereu, aceiaşi paşi converiţtoriali, aceleaşi topuri vii şi aceleaşi gesturi inestetice ale vechiului şi..bimormântatului balet italienesc. SC. COCORASCU Ne arşteptam sa asistăm,la Operă la o bună reprezentaţie a, lui Faust, operă atât de., cunoscută şi relativ uşor de cântat,, căci c. dinioat, de bine scrisă pentru '"voci"." Realizarea obţinută ne-a surprins. In genere, a..fast o , interpietare ',scprsăv fără vlagă, fură, accentuare, fără nuanţe, de expresie. Orchetura merge destul de, bine sub, bagheta d-lui tîţescu^ dar nu, totdeauna, a fost armonte. Intre .scriu și ca. Ajulte pasagii at fet'-luSte itrun tempo prea .viu.' Ctipletele bătrânilor burghezi de pildă, din actul al 2-lea, s.au cântat titre și. repede, când tre. .bucșe zise pianis.sink și răspicat. Altele au suferit din cauza interpretăreî nesărate a soliştilor; prea s‘a simţit câ up sestudiase ţiarba vocală cu pricenere şi îngrijire. Staghinca aceast a fost stagiunea greşelilor in distribuţia rolurilor. Cine ar fi putut, crede, până n’a văzut afişul, că sa încredinţat rolul lui Faust d-luî Vrăbiescu? E o part® de tenor liric, pentru care trebue ibainte de toate avânt tineresc ca joc şi o voce mlădioasă. E destul să spun aceasta ca să ihţelegeti pentru e d. Vrăbiescu, interpret potrivit al lui Samson, n’a fost le locul lui in Faust. Pe d. Foloseai, care are o voce frumos timbrată , şi e In orice caz cel mai „nvirtical“, dintre toţi interpreţii.* Fam auzit, cântând ipe .Mefistofeie cu siguranţă, bun gen şi frazare nuanţată.. Aseară a fost cam indispus. D. Theodorescu are un organ solid, dar nu abuzează de el? Redă bine părţile aspre ale rolului Inima icni in, dar cântărirea greoi şi prea într'toia tare aria din actul al II-lea. Această arie, a cărei temă melodică Gounod a Împrumutat-o din rtrelurgiul operei şi care nu se găseşte în partittmica primitivă, s’ar putea suprima la reprezentaţiunile viitoare fără pagubă. Autorul a scris-o pentru scenele babane, la cererea probabil a vreunui celebru cabotin, care a găsit că colul lui Valentin nu e destul de important pentru el. N’are Aero-Clubul # ■ . r. român ŞEDINŢA DE CONSTITUIRE In sala de consiliu a Băncii Naţionale, a avut loc dri adunarea de constituire a Aero-Clubului român. La această Întrunire au participat d-nii: C. GlaHPacUr Aristide Blank, Oromolu, Al. Cottescu, Valentin Bibescu, arhitect Petre Antonescu, cgI. Popovici, N. Bcharma, Jabacovici, Alex. Zănescu, Stef. Bellu, Scarlat, ing. Şesevsky, F. ProcopieiDutmitreseu, Kogâlniceanu şi maior MftNTndi. D. Const. OlSilescu preşedintele arinmării, a arătat Pe scurt că Aero- Qubul are de scop nu încurajnirea unui aport, ci Înzestrarea ţării cu armă foarte necesară şi că va căuta să pună temeliile unei industrii aviaticeria noi. Pentru aceasta are deja un fond iniţial de 2.800.000 datorită Casei Blank şi un sediu la „Construcţia Naţională". In sfârşit, face cunoscut, adunării că principele Carol a acceptat prezidenţia activă a Aero-Clubului. la cuvântul apoi d. Aristide Blunt D-sa a făcut o expunere sumară planului de activitate a Aero-Clubului, care va înfiinţa o bursă anuală, de studiiie baza căreia se va, tri met© in străinătate în fiecare ani câte un inginer, iar pentru acoperirea dublueleror secundare se vor organiza in fiecare an câte trei meetinguri de aviaţie în trei puncte principale a ţării; va trimete şi un delegat la congresele de aviaţie de la Lohdj’a şi Stockholm. (romHoţul se constitue astfel: Preşedinte activ: Prinţul Carol; vrei preşedinţi: Corist. Olanescu, V. Bibescu şi Oromolu, membri: Aristide Blank, col. Rujinsky şi Ing- Şeselvsky; secretar: col. Popovici. D. Aristide Blank a fost aclamat ..ca administrator delegat al asociaţiei. D. V. Bibestiu, după ce faceun scurt istoric al aviaţiei noastre spune că se impune la noi:monrajarea industriei aeronautice şi unificarea tipurilor de aeroplane. Adunarea aclamă apoi mai mulţi membri de onoare propuşi de d. Aristide Blank. La orele 11 seara, adunarea a luat Sfârşit . «•MgjBj Boxerului bătut de irlandezii Mae Tipe Diff Dublin se anunță că celebrul baron negru Battling tiki, învingătorul lui Carpentier, a fost învins, într’un match, după o luptă violentă cu douăzeci de reprize, de către boxerul irlandez Mac Tigtte. La acest match a asistat și Georges Carpentier. -V Nintici despre atitudinea Ungariei CLUJ, 22. ,— Ministrul de externe al Iugoslaviei, Nincici, a făcut un expozeu reprezentanţilor presei iugoslave asupra situaţiunei externe. Despre Ungaria d-sa a spus următoarele : „Aveam şi avem informaţuuni complecte despre acţiunea organizaţiunilor maghiare secrete şi În deosebi despre societatea Ungurilor caii se deşteaptă, astfel că întotdeauna am ştiut, să paralizăm efectele acestora. 1* noii. Până acum nu, am vrut, să facem din aceasta un scandal european, cu toate că multe nemulţumiri ne-au făcut aceste acţiuni. N’amh fost prea neliniştiţi. Insă aceste organîzaţiuni secrete, contribue ca Între noî şi Ungaria să,nu’se stabilească raporturi normale.^ Val de acea Eră în care organizaţiuni secrete şi “oameni fără răspândire,au 0 putere aşa de mare ca,aceea pe care o au ...ungurii cari deșteaptă,“ în Ungaria. ► • Paris. — Un serviciu funebru a fost celebrat Sâmbătă 17 Martie,la orele 11 a. m. în biserica română din uc Jean-de-Bcailogis, pentru odihna sufletului principesei Leon Cantacuzino născută Văcărescu. Serviciul a fost prezidat de arhimandritul Radu Vasile, asistat de diaconul Constantin Danu. ţ Doliul a fost reprezentat de prin- I cipesa de M. Chiria, sora sa, baronul şi, baroana de Berwick, nepoţii şi nepoata ei; d-ra Elena Văcărescu, vara ei. D. Antohescu, ministrul Ronâniei la Paris, principele Ghica fost ministru se aflau in primele rânduri ale numeroasei asistenţe. Cei câfi se duc P rim im următoarele: Convoiul cu cavele funebre împodobite cu ghirlande şi coroane,,trecea în sulierul melancoilic al musicei militara calea Victoriei, aproape într’o indiferenţă a publicului nostru. v . Erau rămăşiţele pământeşti ale celor ce au murit in anul de groază 1917 în Moldova. Ministerul de război uitase să ia dispoziţii ca ceremonia pioasă să fie căi mai impunătoare prin participarea, uuui mare număr de ofiţeri iar amirituţile civile nu au fost de loc, refac zenite. E, şi mult de atunci! Cinci ani,după războiul cel cumplitv Printre corrpurile neidlssufleţite aduse din Iaşi era şi acel a lui George Didescu fost director, al minisfertulfui de ins-trucţie şi culte la contabilitate ..moşul" citim ii ziceau familia, prietenii şi cei cărora le inspira o adâncă afecţiune. Slujbaş superior al statului timp de 20 de ani de o integritate proverbială-cel care a mânuit, milioane-apreciat şi stimat de toţi miniştrii ce s'au perindat la instrucţie, se bucura de simpatii unanime, pentru că avea un suflet şi o inimă de aur. Îmi aduc aminte de câtă stimă şi afecţiune se bucura la Take Ionescu şi care,, în elanurrile lui de generoşitate unii spunea că singurul om de care se teme lit minister era Dudasom" De sigur că doctorul Angelescu regretă astăzi că ministerul pe care-l conducea nu a fost reprezentat la înmormântarea unui astfel de servitor al patriei. Viata artistică SPECTACOLELE DE AZI OPERA ROMANA. Bărbierul din Sevila-TEATRUL NATIONAL. Hedda Gabler % TEATRUL REGINA MARIA, Labirintul. TEATRUL MIC. Şcoala cocotelor. TEATRUL CAROL CEL MARE, Das Sasse Madel TEATRUL CENTRAL. Sumătorul TEATRUL POPULAR. Cererea În căsătorie. TEATRUL ALHAMBRA. Varietăţi CINEMA PATHE PALACE. Dragoste la Încercare. CINEMA VLAICU. Stanley in Africa Duminică 25 Martie, pictorul Marin Georgescu va deschide tot ceste trei săli de la Maison d'Art o expoziţie care promite a fi nespus de interesamtă. Congresul federalelor comuniste din Balcani O REPUBLICA SOVIETISTÁ BALCANICA Soţia, 22. — Duminică a avut Ioc aci, congresul anual al federalelor comuniste balcanice. Congresul a votat o moţiune prin care se arată că federalele, cu sprijinul Rusiei sovietice și al proletariatului mondial va intensifica lupta pentru înfăptuirea republicei sovietiste federaliste, în care să intre toate statele balcanice IMINENTA REVOLUTIE IN SERBIA Delegaţiunea partidului comunist .iugoslav a arătat la Congres că Serbia se află în ajunul unor grave evenimente şi că după toate probabilităţile va izbucni cât de curând o revoluţie în Macedonia, Croaţia şi celelalte provincii alipite. Congresul a fost prezidat de deputatul Teodor Lucano, secretarul general al partidului comunist bulgar. „Monitorul Oficial", cu data de 23 Martie promulgă legea în virtutea căreia, sa deschis pe seama ministerului de comunicaţii pentru plata diferenţei de cost a unor materiale metalice necesare podului de la Cozmeşti. Bugetul drumurilor judeţului Ilfov pe exerciţiul 1923 a fost aprobat, aşa cum a fost votat de comisia interimară, cu unele modificări. Chapellerie Georges La zemstva oraşului Soroca a fost numită o nouă comisiune interimară compusă din d-nii: Bârcu Teodosie ca preşedinte; Bolgar Teodosie vice-preşedinte, iar d-nii : Dobândă Teodor, Rotam Filip şi Galeschi Simeon, membri. Uniunea generală a funcţionarilor publici, va face demersuri pe lângă guvern ca reducerile budgetare să nu atingă funcţionarii dte.* carieră aflaţi de zeci de ani in slujba statului. Afirim că d-l căpitan Mina lotta mare proprietar în Craiova a contractat o asigurare asupra violerii sale pentru suma de lei 500 000 (cinci sute mii) la Societatea Belgo-Româna de Asigurări si Reasigurări „Creditul Social"Sâmbătă 21 Martie 1923 ora 1 p. m. in sala Tribunalului. Ilfov Sec. TI-S comercială din Palatul Justiţiei, d. avocat. Aurel Iorgulescu-Văleni va ţine o camerinţă, despre: „Războia şi Pace“ Conferinţele sunt publice. Sâmbătă, 2 Martie 1923 ora 5 p. m. în sala Tribunalului Ilfov Secţia II-a comercială din Palatul Justiţiei, d. avocat Radu Rosetti va ţine o conferinţă despre: „Libertatea nun. virtuală". Conferinţele sunt publice. Toţi membrii „Societăţei Sacre, sunt cu insistenţa rugaţi a va lipsi de la adunarea generală ce va avea loc Duminică 25 cor., orele 2 p. m. in localul şcoalei Instrucţiunea, fiind vorba de existenţa societăţeî in viitor. Expoziţia de Pictură E. Carghier din Oradia Mare. Extinisite ?i Teme poporului românesc- Calea Victorie No. 77, lângă catetrie Nestor în sală Arta Nouă în Interior. D. Emanuel Antonescu, profesor universitar şi deputat va ţine Duminecă 25 Martie a. c. in sala teatrului comunal din Piteşti o conferinţă, tratând despre „nouile probleme ale vremii“. Orice s‘ar spune şi orice s‘ar lavor,at un lucru rămâne bine stabilit; cel mai bogat şi cel mai variat asortiment de stofe pentru Rochi, Mantouri, costume şi Cape tot la Rose- France- păstf. Strada General Lahovari ,11 Telefon 3198. Ia rezultatul examenelor de capacitate pentru limba franceză, publicat in ziarul nostru,s’a omis numele Maria Gheorghiu, profesoară la școala secundară de fete din Brăila, clasificată a Il-a, cu media 9.34. Briliante Perle, Diamante, Smaragde; Bijuterii cu pietre Fine, Argintării veche, Platină Antichităţi Au* Cumpără la cel mai mare curs LEON WEISSBLUTH Calea Victoriei 30 (fost 40) Mâine Sâmbătă 24 Martime, va avea loc, la căminul societăţii In-nstitutorilor din atr. Parlamentului 2, şedinţa cercului cultural. Sunt obligaţi a lua parte cercurile 8—15 inclusiv. D. I. Simionescu, profesor universitar şi deputat va ţine conferinţa: „Spre Everest“, începutul la orele 6 p. m. precis. La orele 7 va începe a şezătoarea. Vor da concursul: d. Şerban Popa (vioară), d-ra Viorica Luca (piano), d-na Mănescu şi d-rele Pascal (vicam), d-ra C. Popa (voce) şi d. Thierre Constant Roseti (fagotul). “ La şezătoare pot lua parte şi familiile d-lor profesori. „Monitorul Oficial“ cudata de 23 Martie, publică un tablou de autoricaţii şi de export aprobate. „Institutul social român" continuând ciclul conferinţelor sa]„ anunţă că Duminecă, 25 Martie c., orele 11 dim., va, avea loc la Fundaţia Carol, conferinţa d-lui prof. dr. T. A’JSelescu, care va vorbi despre: ij o&ăQTîsvvul social „economic Intrarea liberă, ______ Sr' ’ Diracţiunea generală a Imríchiui «anuar, memnoştiinţează pe cei interiaţi că se află vacant postul de medic al circumscripţiei noale Brad din jud. Huciadoara. »1. Aranjanta drepturilor . japunsie Şi îndeplinirea oricărui fel de forme legale în faţa autoritâţîlor reicitive se execute, die „toofrinatorul“ Biroul de Informaţi lini al ziarelor „Adeveriri“ şi „Dimineaţa" str- Sărindar 9. ns*M«*r I *a*| Magazinul RULETA O . & Ni. Kühnberg BUCUREŞTI, PIOTA SF. GHEORGHE În curând va avea loc deschidereasaloanelor speciale de confecţiuni, sub conducerea D-lui Q. Qsorgss fost coupeur modelist al caselor: PATOU, PA QUIÎS! şi RÉUFERN din Paris. Cele mai noi creaţiuni de modele ale Parisului, pentru sezonul de primăvară vor fi prezentate peste puţine zile Im ' bjal ’.......-j- •--* saloanele svetf&t amenajate deasupra magazinului. In parastas la Paris pentru principesa Jean CantacuzinaInformaţiuni _ PĂLĂRII, 1 luni la ultimele crea^ i Furturile din vagoane Depozitarul nostru de ziare dirn Tighijiu ne scrie că au toate reclamaţiunîle fiicute, zilnic pachetele de zare se sec cu foi lipsă. S’au dresat procese verteile, s’a reclamat, dar totul în zadar. Pachetele sânt desfăcute în vagoane de-hagaie şi se fură foi. Rugăm din nou inspectoratul din Chişinău să cerce sorteze şi să pedepsească vinovaţii *