Adevěrul, aprilie 1923 (Anul 36, nr. 12000-12027)
1923-04-02 / nr. 12001
F *V ■f Legea chiriilor - Noul riaid textul novei legi ata earrf a fott votat de ambele corpuri legiuitoare: AHT. r. e-» Disjxxzlttanția legii pTO ttRajtată cu decretul regal No. 140 din 13 Aprilie 1922, privitoare la prelungirea contractelor de închiriere, ce mențin in vigoare până la 0 Mai (23 Aprilie at v.) 1923, cu următoarele modificări: V PHELM OIHI J. Toate contractele de închiriere se prelungesc pe încă un an cu începere dela 6 Mai (23 Aprilie at v.) 1923, mt din spor pentru locuinţe care Va fi chiria din Aprilie 1910 întreită, i de patru ori pentru prăvăliile micilor industriaşi şi meseriaşi, ale debitanţilor de tutun şi timbre, precum şi ale cooperativelor de consum, federalelor şi băncilor populare, ei de şapte ori pentru celelalte prăvălii, depozite şi magazii de cereale şi mărfuri, fără însă a fi în nici un caz mai mică decât chiria care s’a plătit in cursul anului 1922. [■ § 2. Sa prelungesc de asemenea și contractele pentru actualele subînchirieri de locuințe și prăvălii, cu cAmbcţtimea ca dacă Încăperile sunt Închiriate ne mobil ai chiria es. revină în întregime proprimtarului Pentru camerele sau apartamentele mobilate, Jumătate din chine va reveni proprietarului iar Jumătate chiriaşului care le-a mobilat-i la cazul când se va dovedi că chiriaşul în înţelegere cu subchirriaşul BJicind adevăratul preţ al submehirierii, vor pierde şi unul şi altul beneficiul prelungirii. I . De asemenea se acorda o prelungire da un an şi contractelor de închiriere privitoare la locuinţele marilor industriaşi fabricanţilor, hancherior, comercianţilor, celor ce ţin case de comision, precum şi directorilor marilor întreprinderi industriale, financiar sau comerciale, pentru care timp, dacă nu se vor înţelege cu proprietarul în termen de 15 zile de la data promulgării legii de faţă asupra cuantumului chiriei ea va fi fixată de instanţele judecătoreşti competente, ţinându-se seamă de valoarea locativă a imobilului sau apartamentului și de situaunea materială a chiriașului, fără ca în nici un caz chiria să, fie mai micădecât de cinci ori cea din Aprilie 1916. " 4. Se acordă o prelungire numai de şase luni şi chiria fixată în mallul prevăzut la paragraful precedent, chiriașilor curi din cauza afacerilor sau Întreprinderilor ce conduc au incă o locuinţă, precum şi străinilor stabiliţi în tară după 14 August 1914, şi chiar celor stabiliţi in ţară înainte die 1914, cari au luat parte şi au lupînt contra armatelor române şi aliata . Imobilele rechiziţionate prina in prezent nu beneficiază de __ regimul actualei legi l PROPRIETAREI m CASELE LOR /'S« alta, 1 și % precum și alta. a și 6 de sub art . «ita veche* leg* se modifică precum .urmează: Proprietarii şi coproprietarii lăzi chiriaşi sau toleraţi indiferent de dat* când şi cum au devenit pro- Sprtotwi «iar până 1* depunere* ac««tei legi 1« Senei (27 Martie 1928) se vor putea mers ta caaa Torte tot timpul! aplicării legii «te faţă, cu condiţiunea de a locui ei şi familiile lor şi a da ta schimb celui evacuat în aceeaş localitate locuinţa lor, •* fără de cazul când *a fost adăpostitî provizoriu undeva, Del® această regulă se exceptează Următoarele categorii de chiriaşi: Funcţionarii publici şi funcţionarii Instituţiilor puse sub controlul Statului aflaţi la funcţiune la data depunerii acestei legi la Senat, sau soţiile lor, precum şi părinţii acestor funcţionari, în cazul când locuiesc împreună, funcţionarii particulari cu un salariu de maximum 2.000 lei lunar, inclusiv toate accesoriile, pensionarii Statului, judeţelor, comunelor şi instctuţiunilor puse sub controlul Statului, profesorii şi profesoarele particulare având un titlu academic, meseriaşii şi muncitorii manuali, medicii, advocaţii, inginerii de orice categorie şi arhitecţii ziariştii şi scriitorii membri ai societăţii „Scriitorilor Români" şi artiştii membri ai sindicatului Artelor frumoase, şcolile, muzeele şi instituţiunile de cultură, precum şi artişafară de invalizi, ofrfani şi văduduvele de război, «acă toţi aceştia, afară de invalizi, orfanii şi văduve de războiu, nu vor fi vândut sau închiriat, ei sau soţiile lor, imobilul lor din localitate după 23 Aprilie 1920, in care ar fi putut locui şi în care caz chiar şi aceştia vor putea fi evacuaţi. Proprietarii şi coproprietarii ai căror chiriaşi se găsesc In această din urma situaţi una nu vor fi obligaţi a se muta ei Înşişi în imobilul lor. Unul dispensat de condiţiunea de a fi chriaji sau toleraţi. lunca, se dovedeşte ca vreunul din chiriaşii cari se arată in aliniatul de mai suara nu pot fi evacuaţi, au un venit net personal mai mare de 250.000 lei anual, provenit fie din capitalul imobiliar rural sau urban, fie din acţiuni sau creanţe, fie am şlepuri, vapoare ori exploataţiuni petrolifere, vor continua şi ei să, se bucure de prelungirea contractelor, însă nu căzui când nu se vor putea ■ înţelege cu poonetarul asupra cuantumului nunei, ea va fi lăsată de înstarea judecătorească competinvs, ţinându-se seamă de valoarea locativa a imobilului sau apartamentului şi de situaţiunea materială a chi- Hicfişului. Proprietarul care locueşte in cafea a sa şi nu-i este Încăpătoare, NU poate muta în un alt imobil albiu, dând in schimb chiriaşului casa fia o locueşte el. Propnetarii de imobile cu prăvălii, au fost mobilizaţi pe front sau i*u fost în refugiu, foşti comercianţi, Sv pot muta in prăvălia lor sau .tn- Ev’una din prăvăliile imobilului lor sussemnatâ. de justiţie, cu obligaţiujsea de a exreeita în aceasta prăvâ- Pe, ei cu familiile lor, comerţ pe propriul lor cont. Aceasta după şase Alții dela promulgarea legii ele fată. Proprietarii caii sunt funcţionari SScblici la data depunerii acestei legi la Senat, pensionari, invalizi sau Văduve de război, şi stau cu chirie fotu sunt toleraţi, precum şi acei proprietari cari stau la hotel, vor putea intra in casele lor, împărţind■ cuinţa cu chiriaşii prevăzuţi în ex-Ptiu nile de sub § 5 de mai sus, fiind justiţia găseşte că aceasta face cu putinţă, fără ca ei să se poată fi prevala mai târziu de dispoziţiunile literei c de sub art 2 din lega * 7. Funcţionarii şi lucrătorii de orice categorie din serviciului Statului, judeţelor sau comunelor, cărora li s’a dat sau li se va mai da dreptul de chirie in natură, fie în imobilul proprietate a administraţiunii respective, fie închiriate in acest scop, şi cari funcţionari sau lucrători au pierdut această calitate prin demisiune, punere la retragere, licenţiere, destituire, sau permutare, nu pot Invoca beneficiul prelungirii contractelor de Închiriere acordat chiriaşilor, ci sunt obligaţi să evacueze Rmcfcitul pe dalta încetării funcţiunii sau pe data permutării lor. EVACUAM ri S 8. Se pot evacua chiriaşii din imobilele ce aparţin Statului, persoanelor morale şi instituţiunilor de binefacere controlate de Stat, şi cari sunt destinate şcolilor de orice fel, căminelor şi cantinelor universitare, afară de cazul când acele imobile sunt ocupate de şcoli ori de instituţiiuni de cultură de interes naţional. Evacuarea se va putea face îndată după promulgarea legii de față prin o ordonanță dată pa baza art. 66 îl din codul de procedură civilă. § 9. Sunt supuse sporului de chirie prevăzut la paragraful 11 de mai sus și contractele de Închiriere în curs Încheiate sub imperiul decretelor-legi anterioare şi ale căror termene expiră după 6 Mai (23 Aprilie a. v.) 1924. 9 10. Reparaţiunile locative ale imobilului, prevăzute de codul civil, privesc pe chiriaş, care dacă nu le va face, va putea fi evacuat în urma unei puneri în întârziere şi a unei constatări Judecătorești Evacuarea însă se va hotărî de instanța com petinte, conform prescriptiorilor din vechea lege. § 11. Se vor respecta închirierile făcute prin licitație publică de către comunele urbane prin interpretarea dispozițiunilor vechei legi. 12. Se asimilează cu hotelurile, şi deci mi se bucură de prelungirea contractelor, pensiunile de familie cari au mai mult de 12 camere de locuit, precum şi societăţile de orice fel cu un capital de peste un milion lei. § 13. Intre „proprietarii toleraţi" de cari se vorbeşte la S 5 de mai sus sunt cuprinse şi acele persoane cari, la virtutea funcţiunii lor, sunt adăpostite provizoriu într’un local al Statului, Judeţului sau comunei § 14 .Taxele comunale, pentru ridicarea gunoiului, pentru apă, etc., precum şi curăţitul coşurilor, sunt în sarcina chiriaşului. * * * 9 15. Termenul de recurs la casaţie este de 15 zile dela pronunţare când partea a fost prezinte şi dela comunicare când hotărârea a fost pronunţată în lipsa sa. Judecata se va face de urgenţă, cu precădere şi fără drept de opoziţie. Nedepunerea înăuntrul termenului de recurs a motivelor de casare va atrage respingerea recursului. § 18. Chiria pentru semestrul Aprilie 1923 va fi valabil plătită la termen de o lună dela promulgarea acestei legi. § 17. Se euprimă aliniatul 7 de sub art 3 din vechea lege în următoarea cuprindere: „subînchirierile de camere mobilate noi intră in această «dispoziţiune”. 8 18. Se suprimă sancţiunea prevăzută In prima parte a ari 9 din vechea lege, menţinându-se penalitatea numai în contra proprietarilor cari, obligaţi prin ari 2 din lege de a se muta In imobilul evacuat, nu-1 ocupă »1 cu familiile lor. 8 19. Se suprimă pentru viitor ultimul aliniat al art 2 din vechea lege, privitor la hotărârile judecătoreşti şi ale comisiunilor arbitrate neexecutate. 20. Toate imobilele cari rămân libere în virtutea dispariţiunilor legii de faţă, prin bună învoială sau forţă majoră, sunt la dispoziţia proprietarilor lor, cari pot dispune de ele fără amestecul oficiului de închiriere. Viata economică 100 lei au cotat eri -----, - -ic— La Roma cenfesima. Tra Paris 50 centime. La New-YorU t. 48 și jum, cents* _ A La Londra : 1 Hr* ster- *1 50. ^ «•' lină face o mie lei. La 'Agram i 48 dinari. 9 lire și 50 7 franci $1 la Berlin i 8483—9335 mărci. La Budapesta t 2130— 2230 coroane. La Belgrad t 47 dinari Devizele neglijate -îl * -»SStvSte I» . liii, ii ITi HVBW * .vv&ys&p**' Bursele străine n’au lucrat Din cauza sărbătorilor catolice, bursele străine nelucrând, rus au sosit cursuri din străinătate. Faptul acesta și împrejurarea că în ajun de Duminică băncile nu lucrează după amiază, au făcut ca activitatea pieţei noastre să fie foarte redusă ieri. Cursurile au fost ceva mai slabe. Francul francez a negociat între 13,70—13,75. Francul belgian 12,05. Francul elveţian 39— 39,30. ten* Lira sterlină 988—990. Lira italiană 10,25 —* 10,35. Polarul 210—211. « Coroana cehă 6,40 — 6,43« #*. '*■ r. Coroana austriacă 0,30 jum. — 0,31. Mărci germane 1,03— 1,05. Mărci polone 0,58. Binari 2,30. Leva 1,55. ■ ‘jo. 1 *T- ' i’prsa OFICIALE B-ca Viticolă 290. B-ca Românească 670 - 75. S. R. D. 1310. Brock-Petrol 1775 - 70. Concordia 2940 - 50. Steaua Română 4560 - 80 - 600- Impr. Refac. 780«. -j' “ ACȚIUNI BANCARE Canea Națională te. 14S00—14300 B-ca Marm. Blank . .. „ 760-770 Banca Românească ex. cup. 660—665 Banca Agricolă .... 315—325 Banca de Scont ex cup. 420—430 The Bank of. R. L-td. . 2000-2000 Banca Corn. Rom. . Banca de Cred. Bom.;, Banca Generală. - - Tte.â; Banca Com. Craiova . . 610-620 630—650 *25-44" 050-670 180—210 300—3 IC 60— 7C 275—301 310—33*1 425-460 225—255 470—480 860 Banca Țărănească Banca Viticolă Banca Națiune Banca Fortuna B-ca Franco-Romfnnă. B-ca R. de C. și Ind. din Braga...................... • Banca Dacia Traiană Banca Sind. Ialomița te. Banca Minelor ... 850 ASIGURÂRI...teV4te.. .k• Dacia Rom. ..te. 1825—1855 Generala 1100—1125 Naționala. . . . oof— 000 Agricola . . . . 750— 801 traanla • te.'/vlfv 4io—420 PETROLIFERE^: Astra Română . .. . 13600—1380' Steaua Română ....» 4800—4825 Petrol Blok optate te., 1770-1780 Petrol Blok pui. te • 59Ü— 600 Petrolul..................te 410—# Speranța optate . te..N 1.810—870!' Petrolul Românesc ... 1400—1425 Concordia................te. 2940—2950 IR. D. P. vechi . . .' 2110-2115 IR. D. P. pui îp 2vărs. . 2030—2050 Creditul Iv Minier vechi.. 4130-4140 G edit Minier puicons.vărs.405 )— 406; ospiro.....................................825— 833 DIVERSE , Soc. Tr. Com. vechi . . 625 — 650 Govora-CăJim. port. . . •180— 252 Marile Hoteluri vechi , 2000—2201 Soc. Cm. Lee. EL. . 200—-.50 Greditul Tcclmic . . 325 . Ol Creditul Extern ..." - jUxi—-'7( Textila Bursusl optate 1100—ii5'. Resita .... ... in60—igzi Mica..............................•. 2000—2024 Generala S'strolifera iv 460—S00 Cursul monedelor BUCUREȘTI, 31 MARTIE 1923 Franci francezi 13,80. Lire engleze 985—990. Dolari 210—211. Lire italiene 10—1010. Coroane cehe 610—615 Franci elvețieni 39. Coroane ungare 4,75—5. Leva 137—140. Lire ottomane 135—138. Coroane austriace 0,30—0,30 Jum. Drahme 260—280. Dinari 205—210. Napoleon 790—810. Mărci germane 150—155-Mărci polone 0,60—0,65. Lei belgieni 12-20 (bancnote a o mie). Lei belgieni 12,50 (bancnote mai mici). *•' * • „ - :,'v ^sSmSmim Recensământul contribuţiunilor şi in conformitate cu art. 100 din legea pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global, recensământul contribuţiunilor incepe în toata ţara pe ziua de 1 Mai 1923. Zilele in care comitiunile vor lucra în fiecare comună sau suburbie vor fi afişate la primării şi la percepţiile fiscale cu cel puţin 10 zile înainte, de către Administraţiile financiare. Comisiunile de recensământ vor stabili, conform art. 131, pe lângă impunerea veniturilor proprietăţilor agricole sau clădite, ţi impunerea celorlalte venituri ce se pot stabili pe loc, rămânând ca impunerea veniturilor ce nu pot fi stabilite pe loc să se facă de către comisiunile amiale ce vor lucra la reşedinţa percepţiilor în zilele ce se vor publica ulterior ţi in care contribuabilii vor fi citaţi. In interesul contribuabililor chiar, este nevoe ca ei să fie prezenți la locul de impunere, in persoană sau prin procuratori, împreună cu actele, în zilele fixate. . Teatrul CAROL CEL MARE (Eforie) Cu începere de Duminici 8 Aprilie (prima zi de Paşti) se inaugurează o serie de Reprezentaţii cinematografice, alcătuite din câteva filme cari au avut, în timpul din urmă, succese răsunătoare pe scenele teatrelor din Apus. Un afiş special cu amănunte surprinzătoare, va indica și programul detailat Corpul didactic ameninţat de mizerie Ministrul şcoalelor îl compătimeşte şi cel de finanţe aşteaptă excedentele Grevă sau demisiuni în bloc ? Scumpete® de dupîi războiu a dat brânci şi Corpului didacticde toate gradele — de la învăţător la profesorul universitar — să caute să intre în corul masei salariaţilor de stat. E drept că, deşi îmbrâncirea a fost destul de îndemnătoare, totuşi dăscălimea a rezistat cu tăria caracteristică celei mai de seamă clase intelectuale care consideră că ar cere de mâncare e ceva împotriva, să-i zicem, ai manierelor elegante. Aşa se explică de ce alături de strigătele desnădăjduite ale celorlalţi salariaţi, corpul didactic nu credea de demnitatea lui decât să geamă fricos ferindu-se cât mai mult ca opinia publică să-i cunoască nevoile. Scumpete, însă a mers progresând. Puterea de cumpărare a leului a scăzut de 40 ori şi dăscălime* **• trezit aci în pragul mizeriei. Luminătorii ţării constată furt că exigenţele eleganţei intelectuale aduc pentru ei istovire moralâ şi ruină fizică. Aşa se explică ascuţimea dta«raţiunilor de la congresul de foi al membrilor corpului didactic reprezentând glasul a peste 2000 profesori secundari înscrişi Această cifră, Împreună cu mulţimea Învăţătorilor şi institutorilor, precum şi cu toată greutatea morală a corpului universitar, nsemnează că învăţământul românesc trece printr'o criză şi foarte gravă şi foarte dureroasâ. DEMERSURILE DĂSCĂLIME! Cele trei asociaţiuni didactice şi anume: asociaţia profesorilor universitari, de sub prezidenţia d-lui Ermil Pangratii, a profesorilor secundari, de sub presidenta d-lui I. Qinciu, a institutorilor In fruntea căreia vegheară d. Gh. Chereiu şi asociaţia învăţătorilor, condusă de d. V. Păunescu, au avut consfătuiri cu toată lumea care putea să le vină în ajutor. Ultimele săptămâni mai ales, au fost un fel de colindare disperată. în cursul ultimelor consfătuiri, d. Ermil Pangratti nu sta sfiit, în sfârşit, să arate d-lui dr. Angelescu, ministrul şcoelelor, că dăscălimea a în pragul mizeriei şi că a continua cu starea aceasta Însemnează pentru stat dezastrul invăţământului românesc. D. ministru ei relevat unele diferenţe de trai cari aduc oarecari avantaje bunăoară învăţătorilor şi cari lipsesc institutorilor, însă a declarat categorie că se miră cum de corpul didactic mai poate rezista scumpete! traiului. Si, CE S‘A OBŢINUT Decât, desbaterila congresului de Joi şi anchetai noastră In rânduriie dăscălind! arată că mişcarea ed, înăsprită prea târziu, nupoate lebăndi deocamdată decât foarte puţin peste compătimirea d-lui dr. Argelescu întrucât d. Vintila Brătianu, ministrul finanţelor, a opus sporul ofiţerilor ca un argument pentru nesatisfacerea doleanţelor dascăliui. Tot ce s-a obţinut, este un spor de 40 la sută asupra salarului din cota de 500 milioane, adică în medie 600 lei lunar de profesor faţă de revendicările lor, odată şi fam, salarul actual. DĂSCĂLIMEA REACŢIONEAZĂ întregul corp didactic faţă de ameninţarea mizeriei şi faţă de declaraţiunile formale ale ministrului de finanţe că nu poate aduce altă îmbunătăţire până la disponibilităţile excedentelor bugetare, a părăsit cu totul calea amânărilor în care a fost ţinut şi, Înainte de congres, corpul secundar, în primul rând, al privit făţiş eventualitatea unei greve sau, spre a se salva aparenţele, a demisiunilor In bloc. In congres, biroul, prin glasul «Hor », Qinciu şi Mihai Carp de la Iaşi, cu deosebire, a căutat să îmbrace aceste revendicări la haina unei moţiuni cât se poate de elegante. Insă marea majoritate a congresiştilor şi-au manifestat categoric intenţiunea de a recurge la măsura demisiunilor în bloc pe ziua de 1 Mai sau 1 Septembrie, dacă nu se va satisface dezideratul categoric: „raportarea valutară a salarului". CE VA URMA Până acum asociaţia profesorilor secundari dispune de 100 demisiuni oferite. După îndârjirea de la congres e de prevăzut că cifra se va spori. Rămâne de văzut dacă statul îşi va înţelege datoria faţă de carturării goi, sau va închide pur şi simplu şcolile. i. .J. Dinu Dumbravă s.. D. ERMIL PANGRAT! Consolidam legăturilor dintre România Şi Cehoslovacia întemeierea societăţii româno-cehoslovece „Jarnic Bârsescu“ cu sediul în Cluj Alegerea comitetului de iniţiativă Cluj, 29 Martie Consulul cehoslovac de la Cluj, d. Jîrasek cu funcţionarii superiori ai consulatului şi cu o seamă de intelectuali români au avut o seară de cunoştinţă. Aceastăîntâlnire a fost un prilej pentru a ridica un steag nou. Iniţiatorii serii de cunoştinţă au venit şi cu un program practic, aşa că întâlnirea primeşte o accepţie Înaltă. S-a pus la discuţie necesitatea strângerii legăturilor celor două ţări, ale căror interese sunt comune la atâtea privinţe. Instrument practic al realizării acestei idei ar fi o societate româno-cehoslovacă, al cărei program ar fi vast,că,ei ar îmbrăţişa totalitatea domeniilor în cari se întâlnesc nevoile publice ale României şi Cehoslovaciei întrunirea a fost prezidată de EL Jirasek. Intr'o românească curgătoare d-sa a arătat năzuinţele din trecut atât de identice ale celor două naţiuni, şi a împrospătat amintiri de luptă umăr la umăr până aci; îndeosebi este demnă, de reţinut remarca d-sale că regimentele 51 şi 3 din Ardeal în timpul primelor zile de revoluţie din 1918 ca dat cel mai mare concurs republicei ceho-slovace la Praga. Este de dorit să, se continue opera de conlucrare pe toate terenurile. Inginerul Monastireami stăruieşte asupra scopului întrunirii, citeşte un proect de statut şi insistă să se pună bazele unei societăţi româno-cehoslovace. D. dr. Victor Deleu, preşedintele puternicei organizaţi „Uniunea voluntarilor", invocă pagini din timpul colaborării dintre voluntarii români din Siberia şi trupele cehe. Un mare discurs a pronunţat d. dr. Silviu Dragomir, profesor de slavistică la universitatea din Cluj. D-sa a evidenţiat că drumul României spre Apus duce prin Cehoslovacia. Domeniul cercetărilor sale este umea suavă şi este dator să spună că fantoma cutrophii slave pe care o invoca contele Tisza de tristă memorie nu este decât o sperietoare. Suntem legaţi de Cehoslovacia şi de slavi prin legături indisolubile şi veşnice; un mare procent de sânge şi o mare parte din vocabularul nostm îl datorăm slavilor. G Regina Mariát la Balistad O MARE RECEPŢIE LA’ LEGAŢIA ROMÂNIEI Belgrad, 31 (Rador). — Legaţia României a făcut o mare recepţie în onoarea reginei Maria a României La această recepţie, au asistat miniştrii Ninclci, Iancovici şi Marcovici, corpul diplomatic, mai mulţi foşti miniştrii şi numerose personalități politice. Sedilul w ----............1 iflg.i ----------------------1. Constan Duopole, 31 ((Rador).—Eri au sosit doua vapoare, aducând de la Pireu ultimii ostatici turci Cu aceleaşi vase vor fi repatriaţi ostaticii greci. Schimbul de prizonieri militari începe mâine 1 Aprilie- 4- prizonieri intre graci si terci no memoriu aloalelor protestante din Ardeal CLUJ. 31. O delegaţie a şcoalelor protestante din Ardeal s’a prezentat ministrului teatruedund cu un memoriu prin care cer ca limba franceză, care se predă în şcoalele protestante să fie înlocuită cu limba engleză. Cererea este motivată pe faptul că biserica protestantă din Ardeal se conduce după biserica protestantă din America şi Anglia. Răspunsul la acest memoriu va fi dat suth de directoratul instrucţiune! din Cluj. »sum II»—III ■■■ li mmmm ■im Simeria politică în Iugoslavia — DECLARAŢIILE MINISTRULUI DE JUSTIŢIE MARCOVICI— Belgrad, 31— Ministrul de justiţie Marcovici, a comunicat presei, în numele guvernului, că acesta nu consideră ca imposibile negocierile cu Rădici, relativ la divergenţele asupra chestiunii constituţionale, dar că aceste negocieri nu vor fi iisputate decât da parlament Grupul care ar vrea să deschidă discuţiile asupra Constituţiei şi a organizării generale a ţării In afară de Parlament, şi caza pretindă să repre- »marc» Harrey- Davison c i Atzints o paria din popor pentru ahache, capotă, Parabrisa şi Kutrata cu guvernul, nu ar putea 11 lometraj, 3 viteze, Pompă auto- considerat dacât răsvrătitor. Mimată de ulei, Model 1920, 9-12 nistrul a adăugat că Coroana are H. P. în perfectă stare, preţui încredere deplină la cabinet, care hei 40.000 de vânzare la Sibiu ! n'art nici de num Intenţia să dei Petrte Fleischer ’ n'are nici de cum intenţia să demisioneze. Vorbind despre eventualitatea unor noui alegeri, ministrul declară că s'ar putea ivi o astfel de chestiune numai in urma unei acţiuni parlamentare. Ştirile confirmă o incetenire a mişcării revizionista in Croaţia şi Slovenia. In Croaţia domneşte ordine pretutindeni. Ştirile că ax isPotian»chî fl stare de asediu sunt absolut neadavărate. Teatrul Regina Maria .Astăzi Duminică 1 Aprilie 1928* Matineu Moartea Civili Seara Pământul Morţii Luni 2 Aprilie Premieri 11 FAMILIA SCHIMER Teatrul Mie ta fftt* Pa Istulului Regal wHttti! OraiMtiei: Eiiiri, laftesmo • Miihasteo Duminică Matineu orele 2 juni, Școala Cocotelor Miercuri 4 Aprilie PREMIERA Năzdrăvăniile Vinului (Les Vignes du Seigneur) Comedie în 3 acte de Robert de Fleur și Francis de Crousset ca Al. Mihalescu, Ion Tancovescu, Marietta Rare?, Nutz Stanescu, etc. MECANIC 80 ani, fochist experimentat,specialist pentru motoare Diesel şi foarte priceput în lucrările de Instalaţie de lumină şi energie electrică CAUTĂ POST. Ofertele se vor adresa sub B. •’Bi ia Unu sens (.ein & Vogler Ate G., Wien I. f Sehnlerstrasse 11. Motocicletă Grosser Fiin^ No. f» mNŢi~ ~^ cumpăr urgent DINŢI. CENTURE ÎNTREGI A PARŢIALE VECHI, ARTIFICIALA p,lătind preţuri foarte bune ttf Calea Moşilor 244 5eT&$î3 Conferinţa Concursurile rd.lui Em. Antonescu DREPTUL FAŢA DE NOUILE PROBLEME SOCIALE 1 1 Guvernul maghiar a*pelează la străinătate if»» CERE SI CONCURSUL1 ROMÂNIEI Budapesta, 31. — In polemica economică a guvernului Bethlen, s’a ivit un nou caz caracteristic. Guvernul maghiar este hotărât a cere toncursul străinătăți pentru refacerea fi consolidarea Ungariei. ^ Guvernul va încerca chiar contezelor și pregătirea serbărilor ilwtarea umd împrumut în străină, de premiate. JtefA in acest scop ministrul de ft-j La concura tu m vor prim! de I ' la internata, Aeeeata spre a se e | hhcv de înstut wh,i *«»«,,.1.1.: „„ 4 vita ne&Tanaurîia de încuajtlie% BetSS^t ie1 rufre. I Daruvari. Pot veni însă’ 1« concur» si j . Acţiunea guvernului maghiar im peste numărul hotărât, tacă pestrăinătate pentru ajutarea Ungariei, spesele lor, în cela ce priveste |nu se. maTvjmeste numai atei. fiu; masa si casa ', ^ \ vermi maghiar va cere eotumrtuti Trifrâtîraa' Istatelor vecine ti tn speriat al Rots rojirea XA\mâniei, singurul stat care prin re i putea face decât «iăca^ necaja j mrsele sale economice pe cari le are, școală va fi reprezentată, de a- (va putea contribui 'la ajutarea U%, ceia vă rugăm, din toată inima,gârlei. * a lua toate măsurile cuvenite ca j Incur ministrul de finanţe Baiau. şcoala d v. să fie reprezentată. « recunoscut acest fapt - • Cunoscând sentimentele d-v. IJ? faţă da scopul ce urmărim avem j “accentuat că numai un împrumut convingerea că veti asculta ă- j extern şi un ajutor din Wtta sta, pelul nostru şi vă veţi grăbi Atelor străine va putea tataa Ungaria ne răspunde afirmativ.dezastru. ’ " . ^ te Preşedinte. N. Dambreşcu li \ Sociala!*« „Tinarime* Română“ a trimis următoarea idreu- i soc. „Tinerimea Română" Institutul cultural românesc, 3 organizat o serie de conferinţe apelând Ia cefe mai distinse perso-; Iară directorilor de şcoale cum^i ale intelectualitâţi noastre*' privire la concursurile şcolare. El a avut loc prima conferinţă Domnule Director, pretinută de d- Emanuel Antonescu Societate« l ?Iofesor .Ia. Acuitatea de_ drept, cană", cu "Tinerime« Romă-jre a tratai subiectul: „Dreptul in toată c&ldura pe care i-o | fata noUor proleme sociale“ dă măreţia scopului po carii fl | Comfexwilarul T'ananza Vactua- SSSSîele sociate izvorâte din Unitatea sufletească a generaţii- necesitatea vremurilor de după1 lor tinere, are onoare a vă face război, căutând să stabilească privor ţine concursuri primare, «Hpe legiuitor în făurirea legilor, când aro 9l mrivemtare. Făcând o incursiune în domeniul încurajaţi de succesele obţi-1 istoriei sociale, d. Antonescu evinute până acum, cu concurau-1 denţiaza cele două epoci importa*:-, rile noastre, anul acesta! pentru j te, antagoniste între ele, a indivlprima oară, vom organiza con- dualismului îl a idei de stat. Amcursuri pentru toate gradele de Me acesta concepţii duse la eoc- Învăţământ. '® Ices sunt periculoase unui trainic Concursurile secundare vor a- fundament social avea loc în zilele de 0 şi 15 Mai. De aceea media este Cea, mai st. v. Subiectele pentru lucrări bună chezășie a progresului sonu vor fi luate dintrio singură I dar. Acesta este primul principu materie, ca în trecut, cl sa vor care treime să călăuzească pe restabili, pe cât posibil, chestiunigiuitorul de azi ca să poate făuri de sinteză referitoare la cultura I o lege, care să fie conformă cu naţională considerată ca un tot I noile cerinţi sociale garantându-le unitar şi cuprinzând elemente j trăinicia. 4 de Istoria literatură şi credinţă In al doilea rând dreptul aca ifiv românească. pă cum treime să se modeleze azi, In modul acesta, pe de o parte, nu poate fi realizat decât pria ptrizvom lărgi sfera Interesului pen-mai ideii de solidaritate. Dasvoltru cultura naţională, pe de când această teorie, conferenţiarul altă parte vom apela mai mult analizează cu exemple din instituţia la forţele psihice productive ale extractului de muncă şi a proprieelevilor adică la judecată şi lunatăţii cât de intertantă este teoria ginaţie, decât la memorie, şi ne - solidarităţii în vremurile noastre vom da seama întrucât ei reu- întreaga corferinţă a fost oresc să concentreze elementele rituală causerie din care se des-’ de cultură literară, istorică şi prindeau cele mai frumoase şi inteligioasă în jurul ideei naţio- tenesante idei- nale.—■ I D. Em. Antonescu a fost viu a-Concurenţii vor avea gratuit pîaudat de numerosul public venit trenul şi In internate casă şi să-l asculte, masă, însoţitorii vor avea trenul şi casa gratuit, iar masa cu preţ redus. Recompensele se vor distrUml celor ce se vor distinge în zila de 21 Maiu (3 Iunie). Concurenţii vor fi în Bucureşti pentru ziua de 1* Maiu, ÎAt 1« 15 vor plec« spre casă. Cei premiaţi vor veni din nou în ziua de 21 Maiu spre al fi recompensați ai vor lua parte la excursia ce se va fac« întjfor localitate istorici. Cu modul ace«t* w ni esttel graba ce era nevoe a pune In fl* nerea concursurilor, cercetarea