Adevěrul, aprilie 1923 (Anul 36, nr. 12000-12027)

1923-04-02 / nr. 12001

F *V ■f Legea chiriilor - Noul r­­­iaid textul novei legi ata earrf a fott votat de ambele corpuri legiui­toare: AHT. r. e-» Disjxxzlttanția legii pTO­ ttRajtată cu decretul regal No. 1­40 din 13 Aprilie 1922, privitoare la­­ prelungirea contractelor de închi­riere, ce mențin in vigoare până la 0 Mai (23 Aprilie at v.) 1923, cu­ ur­mătoarele modificări: V PH­ELM­ OIHI J. Toate contractele de închiriere se prelungesc pe încă un an cu înce­pere dela 6 Mai (23 Aprilie at v.) 1923, mt din spor pentru locuinţe care Va fi chiria din Aprilie 1910 întreită, i de patru ori pentru prăvăliile mici­lor industriaşi şi meseriaşi, ale de­­bitanţilor de tutun şi timbre, pre­cum şi ale cooperativelor de con­sum, federalelor şi băncilor popula­re, ei de şapte ori pentru celelalte prăvălii, depozite şi magazii de ce­reale şi mărfuri, fără însă a fi în nici un caz mai mică decât chiria care s’a plătit in cursul anului 1922. [■ § 2. Sa prelungesc de asemenea și contractele pentru actualele sub­­­închirieri de locuințe și prăvălii, cu cAmbcţtimea ca dacă Încăperile sunt Închiriate ne mobil ai chiria es. re­vină în întregime proprimtarului­­ Pentru camerele sau apartamen­tele mobilate, Jumătate din chine va reveni proprietarului iar Jumătate chiriaşu­lui care le-a mobilat-i la cazul când se va dovedi că chi­riaşul în înţelegere cu subchirriaşul BJicind adevăratul preţ al subm­ehi­­rierii, vor pierde şi unul şi altul be­neficiul prelungirii. I . De asemenea se acorda o pre­lungire da un an şi contractelor de închiriere privitoare la locuinţele marilor industriaşi fabricanţilor, hanch­erior, comercianţilor, celor ce ţin case de comision, precum şi di­rectorilor marilor întreprinderi in­dustriale, financiar sau comerciale, pentru care timp, dacă nu se vor în­ţelege cu proprietarul în termen de 15 zile de la data promulgării legii de faţă asupra cuantumului chiriei ea va fi fixată de instanţele judecă­toreşti competente, ţinându-se seamă de valoarea locativă a imobilului sau apartamentului și de situa­u­­nea materială a chiriașului, fără ca în nici un caz chiria să, fie mai mică­­decât de cinci ori cea din Aprilie 1916. " 4. Se acordă o prelungire numai de şase luni şi chiria fixată în ma­llul­ prevăzut la paragraful precedent, chiriașilor curi din cauza afacerilor sau Întreprinderilor ce conduc au incă o locuinţă, precum şi străini­lor stabiliţi în tară după 14 August 1914, şi chiar celor stabiliţi in ţară înainte die 1914, cari au luat parte şi au lupînt contra armatelor române şi aliata . Imobilele rechiziţionate prina in prezent nu beneficiază de __ regimul actualei legi l PROPRIETAREI m CASELE LOR /'S« alta, 1 și % precum și alta. a și 6 de sub art . «ita veche* leg* se modifică precum .urmează: Proprietarii şi coproprietarii lăzi chiriaşi sau toleraţi indiferent de dat* când şi cum au devenit pro- Sprtotwi «iar până 1* depunere* a­­c««tei legi 1« Senei (27 Martie 1928) se vor putea mers ta caaa Tor­te tot timpul! aplicării legii «te faţă, cu condiţiunea de a locui ei şi familiile lor şi a da ta schimb celui evacuat în aceeaş localitate locuinţa lor, •* fără de cazul când *a fost adăpos­ti­tî provizoriu undeva, Del® această regulă se exceptează Următoarele categorii de chiriaşi: Funcţionarii publici şi funcţiona­rii Instituţiilor puse sub controlul Statului aflaţi la funcţiune la data depunerii acestei legi la Senat, sau soţiile lor, precum şi părinţii aces­tor funcţionari, în cazul când locu­­i­esc împreună, funcţionarii particu­lari cu un salariu de maximum 2.000 lei lunar, inclusiv toate accesoriile, pensionarii Statului, judeţelor, co­munelor şi instctuţiunilor puse sub controlul Statului, profesorii şi pro­fesoarele particulare având un titlu academic, meseriaşii şi muncitorii manuali, medicii, advocaţii, ingine­rii de orice categorie şi arhitecţii ziariştii şi scriitorii membri ai so­cietăţii „Scriitorilor Români" şi ar­tiştii membri ai sindicatului Artelor frumoase, şcolile, muzeele şi insti­­tuţiunile de cultură, precum şi artiş­­afară de invalizi, ofrfani şi vădu­­duvele de război, «­acă toţi aceştia, afară de invalizi, orfanii şi vădu­ve de războiu, nu vor fi vândut sau închiriat, ei sau soţiile lor, imobilul lor din localitate după 23 Aprilie 1920, in care ar fi putut locui şi în care caz chiar şi aceştia vor putea fi evacuaţi.­­ Proprietarii şi coproprietarii ai că­ror chiriaşi se găsesc In această din urm­a situaţi una nu vor fi obligaţi a se muta ei Înşişi în imobilul lor. Unul dispensat de condiţiunea de a fi ch­riaji sau toleraţi. lunca, se dovedeşte ca vreunul din chiria­şii cari se arată in aliniatul de m­ai sua­ra nu pot fi evacuaţi, au un venit net personal mai mare de 250.000 lei anual, provenit fie din capitalul imobiliar rural sau urban, fie din acţiuni sau creanţe, fie am şlepuri, vapoare ori exploataţiuni petrolifere, vor continua şi ei să, se bucure de prelungirea contractelor, însă nu căzui când nu se vor putea ■ înţelege cu poonetarul asupra cuan­tumului nunei, ea va fi lăsată de înstarea judecătorească competinvs, ţinându-se seamă de valoarea loca­tiv­a a imobilului sau apartamentu­lui şi de situaţiunea materială a chi- Hicfişului.­­ Proprietarul care locueşte in c­afea a sa şi nu-i este Încăpătoare, NU poate muta în un alt imobil al­biu, dând in schimb chiriaşului casa fia o locueşte el. Propnetarii de imobile cu prăvălii, au fost mobilizaţi pe front sau i*u fost în refugiu, foşti comercianţi, Sv pot muta in prăvălia lor sau .tn- Ev’una din prăvăliile imobilului lor sussemnatâ. de justiţie, cu obligaţiu­­jsea de a exreeita în aceasta prăvâ- Pe, ei cu familiile lor, comerţ pe propriul lor cont. Aceasta după şase Alții dela promulgarea legii ele fată. Proprietarii caii sunt funcţionari SScblici la data depunerii acestei legi la Senat, pensionari, invalizi sau Văduve de război, şi stau cu chirie fotu sunt toleraţi, precum şi acei proprietari cari stau la hotel, vor putea intra in casele lor, împărţind­­■­ cuinţa cu chiriaşii prevăzuţi în ex-Ptiu nile de sub § 5 de mai sus, fiind justiţia găseşte că aceasta face cu putinţă, fără ca ei să se poată fi prevala mai târziu de dispozi­­ţiunile literei c de sub art 2 din lega * 7. Funcţionarii şi lucrătorii de orice categorie din serviciului Sta­tului, judeţelor sau comunelor, că­rora li s’a dat sau li se va mai da dreptul de chirie in natură, fie în imobilul proprietate a administraţi­­unii respective, fie închiriate in a­­cest scop, şi cari funcţionari sau lu­crători au pierdut această calitate prin demisiune, punere la retragere, licenţiere, destituire, sau permutare, nu pot Invoca beneficiul prelungirii contractelor de Închiriere acordat chiriaşilor, ci sunt obligaţi să eva­­cueze Rmcfcitul pe dalta încetării funcţiunii sau pe data permutării lor. EVACUAM ri S 8. Se pot evacua chiriaşii din imobilele ce aparţin Statului, per­soanelor morale şi instituţiunilor de binefacere controlate de Stat, şi cari sunt destinate şcolilor de orice fel, căminelor şi cantinelor universi­tare, afară de cazul când acele imo­­bile sunt ocupate­ de şcoli ori de ins­­tituţiiuni de cultură de interes naţio­nal. Evacuarea se va putea face îndată după promulgarea legii de față prin o ordonanță dată pa baza art. 66 î­l­ din codul de procedură civilă. § 9. Sunt supuse sporului de chi­rie prevăzut la paragraful 11 de mai sus și contractele de Închiriere în curs Încheiate sub imperiul­ decrete­­lor-legi anterioare şi ale căror ter­mene expiră după 6 Mai (23 Aprilie a. v.) 1924. 9 10. Reparaţiunile locative ale imobilului, prevăzute de codul civil, privesc pe chiriaş, care dacă nu le va face, va putea fi evacuat în urma unei puneri în întârziere şi a unei constatări Judecătorești Evacuarea însă se va hotărî de instanța com­ pe­tinte, conform pres­­criptiorilor din vechea lege. § 11. Se vor respecta închirierile făcute prin licitație publică de către comunele urbane prin interpretarea dispozițiunilor vechei legi.­­ 12. Se asimilează cu hotelurile, şi deci mi se bucură de prelungirea contractelor, pensiunile de familie cari au mai mult de 12 camere de locuit, precum şi societăţile de orice fel cu un capital de peste un milion lei. § 13. Intre „proprietarii toleraţi" de cari se vorbeşte la S 5 de mai sus sunt cuprinse şi acele persoane cari, la virtutea funcţiunii lor, sunt adă­postite provizoriu­ într’un local al Statului, Judeţului sau comunei § 14 .Taxele comunale, pentru ridi­carea gunoiului, pentru apă, etc., precum şi curăţitul coşurilor, sunt în sarcina chiriaşului. * * * 9 15. Termenul de recurs la casa­ţie este de 15 zile dela pronunţare când partea a fost prezinte şi dela comunicare când hotărârea a fost pronunţată în lipsa sa. Judecata se va face de urgenţă, cu precădere şi fără drept de opoziţie. Nedepunerea înăuntrul termenului de recurs a motivelor de casare va atrage respingerea recursului. § 18. Chiria pentru semestrul Apri­lie 1923 va fi valabil plătită la ter­men de o lună dela promulgarea acestei legi. § 17. Se euprimă aliniatul 7 de sub art 3 din vechea lege în urmă­toarea cuprindere: „subînchirierile de camere mobilate noi intră in a­­ceastă «dispoziţiune”. 8 18. Se suprimă sancţiunea pre­văzută In prima parte a ari 9 din vechea lege, menţinându-se penali­tatea numai în contra proprietarilor cari, obligaţi prin ari 2 din lege de a se muta In imobilul evacuat, nu-1 ocupă »1 cu familiile lor. 8 19. Se suprimă pentru viitor ul­timul aliniat al art 2 din vechea lege, privitor la hotărârile judecă­toreşti şi ale comisiunilor arbitrate neexecutate.­­ 20. Toate imobilele cari rămân libere în virtutea dispariţiunilor le­gii de faţă, prin bună învoială sau forţă majoră, sunt la dispoziţia proprietarilor lor, cari pot dispune de ele fără amestecul oficiului de închiriere. Viata economică 100 lei au cotat eri -----, - -ic— La Roma cenfesima. Tra Paris 50 centime. La New-YorU t. 48 și jum, cents* _ A La Londra : 1 Hr* ster- *1 50. ^ «•' lină face o mie lei. La 'Agram i 48 dinari. 9 lire și 50 7 franci $1 l­a Berlin i 8483—9335 mărci. La Budapesta t 2130—­ 2230 coroane. La Belgrad t 47 dinari Devizele neglijate -îl * -»SStvSte I» . liii, ii I­­­Ti HVBW * .vv&ys&p**' Bursele străine n’au lucrat Din cauza sărbătorilor catolice, bursele străine nelucrând, rus au sosit cursuri din străinătate. Faptul acesta și împre­jurarea că în ajun de Du­minică băncile nu lucrea­ză după amiază, au făcut ca activitatea pieţei noas­tre să fie foarte redusă ieri. Cursurile au fost ceva mai slabe. Francul francez a nego­ciat între 13,70—13,75. Francul belgian 12,05. Francul elveţian 39— 39,30. te­­n* Lira sterlină 988—990. Lira italiană 10,25 —* 10,35. Polarul 210—211. « Coroana cehă 6,40 — 6,43« #*. '*■ r. Coroana austriacă 0,30 jum. — 0,31. Mărci germane 1,03— 1,05. Mărci polone 0,58. Binari 2,30. Leva 1,55. ■ ‘jo. 1 *T- ' i’prsa OFICIALE B-ca Viticolă 290. B-ca Românească 670 - 75. S. R. D. 1310. Brock-Petrol 1775 - 70. Concordia 2940 - 50. Steaua Română 4560 - 80 - 600- Impr. Refac. 780«. -j' “ ACȚIUNI BANCARE Canea Națională te. 14S00—14300 B-ca Marm. Blank . .. „ 760-770 Banca Românească ex. cu­p. 660—665 Banca Agricolă .... 315—325 Banca de Scont ex cup. 420—430 The Bank of. R. L-td. . 2000-2000 Banca Corn. Rom. . Banca de Cred. Bom.;, Banca Generală. - - Tte.â; Banca Com. Craiova . . 610-620 630—650 *25-44" 050-670 180—210 300—3 IC 60— 7C 275—301 310—33*1 425-460 225—255 470—480 860 Banca Țărănească Banca Viticolă Banca Națiune­ Banca Fortuna B-ca Franco-Romfnnă. B-ca R. de C. și Ind. din Braga...................... • Banca Dacia Traiană Banca Sind. Ialomița te. Banca Minelor ... 850 ASIGURÂRI...teV4te.. .­­k• Dacia Rom. ..te. 1825—1855 Generala 1100—1125 Naționala. . . . oo­f— 000 Agricola . . . . 750— 801 traanla • te.'/vlfv 4io—420 PETROLIFERE^: Astra Română . .­. . 13600—1380' Steaua Română ....» 4800—4825 Petrol Blok optate te., 1770-1780 Petrol Blok pui. te • 59Ü— 600 Petrolul..................te 410—# Speranța optate . te.­.N 1.810—870!' Petrolul Românesc ... 1400—1425 Concordia................te. 2940—2950 IR. D. P. vechi . . .' 2110-2115 IR. D. P. pui îp 2vărs. . 2030—2050 Creditul Iv Minier vechi.. 4130-4140 G edit Minier puicons.vărs.405 )— 406; ospiro.....................................825— 833 DIVERSE , Soc. Tr. Com. vechi . . 625 — 650 Govora-CăJim. port. . . •180— 252 Marile Hoteluri vechi , 2000—2201 Soc. Cm. Lee. EL. . 200—-.50 Gred­i­tul Tcclmic . . 325­­ . Ol Creditul Extern ..." - jUxi—-'7( Textila Bursusl optate 1100—ii5'. Resita .... ... in60—igzi Mica..............................•. 2000—2024 Generala S'strolifera i­­­v 460—S00 Cursul monedelor BUCUREȘTI, 31 MARTIE 1923 Franci francezi 13,80. Lire engleze 985—990. Dolari 210—211. Lire italiene 10—1010. Coroane cehe 610—615­ Franci elvețieni 39. Coroane ungare 4,75—5. Leva 137—140. Lire ottomane 135—138. Coroane austriace 0,30—0,30 Jum. Drahme 260—280. Dinari 205—210. Napoleon 790—810. Mărci germane 150—155-Mărci polone 0,60—0,65. Lei belgieni 12-20 (bancnote a o mie). Lei belgieni 12,50 (bancnote mai mici). *•' * • „ - :,'v ^sSmSmim ­ Recensământul contribuţiunilor­­ şi in conformitate cu art. 100 din le­gea pentru unificarea contributiu­­nilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global, recen­sământul contribuţiunilor incepe în toata ţara pe ziua de 1 Mai 1923. Zilele in care comit­iunile vor lu­cra în fiecare comună sau suburbie vor fi afişate la primării şi la per­cepţiile fiscale cu cel puţin 10 zile înainte, de către Administraţiile fi­­nanciare. Comisiunile de recensământ vor stabili, conform art. 131, pe lângă impunerea veniturilor proprietăţilor agricole sau clădite, ţi impunerea celorlalte venituri ce se pot stabili pe loc, rămânând ca impunerea ve­niturilor ce nu pot fi stabilite pe loc să se facă de către comisiunile a­­miale ce vor lucra la reşedinţa per­cepţiilor în zilele ce se vor publica ulterior ţi in care contribuabilii vor fi citaţi. In interesul contribuabililor ch­iar, este nevoe ca ei să fie prezenți la lo­cul de impunere, in persoană sau prin procuratori, împreună cu ac­tele, în zilele fixate. . Teatrul CAROL CEL MARE (Eforie) Cu începere de Duminici 8 Aprilie (prima zi de Paşti) se inaugurează o serie de Reprezentaţii cinematografice, alcătuite din câteva filme cari au avut, în timpul din urmă, succese răsunătoare pe scenele teatrelor din Apus. Un afiş special cu amănunte surprinzătoare, va indica și programul detailat C­orpul didactic ameninţat de mizerie Ministrul şcoalelor îl compătimeşte şi cel de finanţe aşteaptă excedentele Grevă sau demisiuni în bloc ? Scumpete® de dupîi războiu a dat brânci şi Corpului didactic­­de toate gradele — de la învăţă­tor la profesorul universitar — să caute să intre în corul masei salariaţilor de stat. E drept că, deşi îmbrâncirea a fost destul de îndemnătoare, totuşi dăscălimea a­ rezistat cu tăria caracteristică celei mai de seamă clase inte­lectuale care consideră că ar cere de mâncare e ceva împotriva, să-i zicem, ai manierelor elegante. Aşa se explică de ce alături de strigătele desnădăjduite ale celorlalţi salariaţi, corpul didac­tic nu credea de demnitatea lui decât să geamă fricos ferindu-se cât mai mult ca opinia publică să-i cunoască nevoile. Scumpete, însă a mers progre­sând. Puterea de cumpărare a leului a scăzut de 40 ori şi dăscă­lime* **• trezit aci în pragul mi­zeriei. Luminătorii ţării constată furt că exigenţele eleganţei inte­lectuale aduc pentru ei istovire moralâ şi ruină fizică­. Aşa se explică ascuţimea dta­­«raţiunilor de la congresul de foi al membrilor corpului didactic reprezentând glasul a peste 2000 profesori secundari înscrişi A­­ceastă cifră, Împreună cu mulţi­mea Învăţătorilor şi institutori­lor, precum şi cu toată greutatea morală a corpului universitar, nsemnează că învăţământul ro­mânesc trece printr'o criză şi foarte gravă şi foarte dureroasâ. DEMERSURILE DĂSCĂLIME! Cele trei asociaţiuni didactice şi anume: asociaţia profesorilor universitari, de sub prezidenţia d-lui Ermil Pan­gratii, a profeso­rilor secundari, de sub presiden­ta d-lui I. Qinciu, a institu­torilor In fruntea căreia veghear­­ă d. Gh. Chereiu şi asociaţia în­văţătorilor, condusă de d. V. Pău­­nescu, au avut consfătuiri cu toată lumea care putea să le vi­nă în ajutor. Ultimele săptămâni mai ales, au fost un fel de colin­dare disperată. în cursul ultimelor consfătuiri, d. Ermil Pangratti nu sta sfiit, în sfârşit, să arate d-lui dr. An­­gelescu, minis­trul şcoelelor, că dăscălim­ea a în pragul mizeriei şi că a continua cu starea aceasta În­semnează pentru stat dezastrul invăţământului românesc. D. ministru ei relevat unele di­ferenţe de trai cari aduc oare­­cari avantaje bunăoară învăţă­torilor şi cari lipsesc institutori­lor, însă a declarat categorie că se miră cum de corpul didactic mai poate rezista scumpete! tra­iului. Si­,­ CE S‘A OBŢINUT Decât, desbaterila congresului de Joi şi anchetai noastră In rân­­­­duriie dăscălind! arată că miş­­­­carea ed, înăsprită prea târziu, nu­­poate lebăndi deocamdată decât foarte puţin peste compătimirea d-lui dr. Ar­gelescu întrucât d. Vintila Brătianu, ministrul finan­ţelor, a opus sporul ofiţerilo­r ca un argument pentru nesatisfa­­cerea doleanţelor dascăliui. Tot­ ce s-a obţinut, este un spor de 40 la sută asupra­ salarului din cota de 500 milioane, adică în medie 600 lei lunar de profesor faţă de revendicările lor, odată şi fam, salarul actual. DĂSCĂLIME­A REACŢIONEAZĂ întregul corp didactic faţă de ameninţarea mizeriei şi faţă de declaraţiunile formale ale mini­strului de finanţe că nu­­ poate aduce altă îmbunătăţire până la disponibilităţile excedentelor bu­getare, a părăsit cu totul calea amânărilor în care a fost ţinut şi, Înainte de congres, corpul se­cundar, în primul rând, al privit făţiş eventualitatea unei greve sau, spre a se salva aparenţele, a demisiunilor In bloc. In congres, biroul, prin glasul «Hor », Qinciu şi Mihai Carp de la Iaşi, cu deosebire, a căutat să îmbrace aceste revendicări la haina unei moţiuni cât se poate de elegante. Insă marea majori­tate a congresiştilor şi-au mani­festat categoric intenţiunea de a recurge la măsura­ demisiunilor în bloc pe ziua de 1 Mai sau 1 Septembrie, dacă nu se va satis­face dezideratul categoric: „ra­portarea valutară a salarului". CE VA URMA Până acum asociaţia profeso­rilor secundari dispune de 100 demisiuni oferite. După­ îndârji­rea de la congres e de prevăzut că cifra se va spori. Rămâne de văzut dacă statul îşi va înţelege datoria­ faţă de cart­urării goi, sau va închide pur şi simplu şcolile. i. .J. Dinu Dumbravă­ ­s.. D. ERMIL PANGRAT! Consolidam legăturilor dintre România Şi Cehoslovacia întemeierea societăţii româno-cehoslovece „Jarnic Bârsescu“ cu sediul în Cluj Alegerea comitetului de iniţiativă Cluj, 29 Martie Consulul cehoslovac de la Cluj, d. Jîrasek cu funcţionarii superiori ai consulatului şi cu o seamă de inte­lectuali români au avut o seară de cunoştinţă. Această­­întâlnire a fost un prilej pentru a ridica un­ steag nou. Iniţiatorii serii de cunoştinţă au venit şi cu un program practic, aşa că întâlnirea primeşte o ac­cepţie Înaltă. S-a pus la discuţie necesitatea strângerii legăturilor celor două ţări, ale căror interese sunt comune la atâtea privinţe. Instrument­ prac­tic al realizării acestei idei ar fi o societate româno-cehoslovacă, al că­rei program ar fi vast,­că,ei ar îm­brăţişa totalitatea domeniilor în cari se întâlnesc nevoile publice ale României şi Cehoslovaciei întrunirea a fost prezidată de EL Jirasek. Intr'o românească curgă­toare d-sa a arătat năzuinţele din trecut atât de identice ale celor două naţiuni, şi a împrospătat amintiri de luptă umăr la umăr până aci; în­deosebi este demnă, de reţinut re­marca d-sale că regimentele 51 şi 3 din Ardeal în timpul primelor zile de revoluţie din 1918 ca dat cel mai mare concurs republicei ceho-slovace la Praga. Este de dorit să, se conti­nue opera de conlucrare pe toate te­renurile. Inginerul Monastireami stăruieşte asupra scopului întrunirii, citeşte un proect de statut şi insistă să se pună­ bazele unei societăţi româno-ceho­­slovace. D. dr. Victor Deleu, preşedintele puternicei organizaţi „Uniunea vo­luntarilor", invocă pagini din timpul colaborării dintre voluntarii români din Siberia şi trupele cehe. Un mare discurs a pronunţat d. dr. Silviu Dragomir, profesor de sla­vistică la universitatea din Cluj. D-sa a evidenţiat că drumul Româ­niei spre Apus duce prin Cehoslova­cia. Domeniul cercetărilor sale este­­ um­ea suavă şi este dator să spună că fantoma cutroph­ii slave pe care o invoca contele Tisza de tristă me­morie nu este decât o sperietoare. Suntem legaţi de Cehoslovacia şi de slavi prin legături indisolubile şi veşnice; un mare procent de sânge şi o mare parte din vocabularul nos­­tm îl datorăm slavilor. G­ Regina Mariát la Balistad O MARE RECEPŢIE LA’ LE­GAŢIA ROMÂNIEI Belgrad, 31 (Rador). — Legaţia României a făcut o mare recepţie în onoarea reginei Maria a României La această recepţie, au asistat mi­niştrii Ninclci, Iancovici şi Marco­­vici, corpul diplomatic, mai mulţi foşti miniştrii şi numero­se persona­lități politice. Sedilul w ----............1 iflg.i ----------------------1. Constan Duopole, 31 ((Rador).—Eri au sosit doua vapoare, aducând de la Pireu ultimii ostatici turci Cu ace­leaşi vase vor fi repatriaţi ostaticii greci. Schimbul de prizonieri mili­tari începe mâine 1 Aprilie- 4- prizonieri intre graci si terci n­o memoriu al­oalelor pro­­testante din Ardeal CLUJ. 31.­­ O delegaţie a şcoale­­lor protestante d­in Ardeal s’a pre­zentat ministrului teatrued­und­ cu un memoriu prin care cer ca limba franceză, care se predă în şcoalele protestante să fie înlocuită cu lim­ba engleză.­­ Cererea este motivată pe faptul că biserica protestantă din Ardeal se conduce după biserica protestan­tă din America şi Anglia. Răspunsul la acest memoriu va fi dat suth de directoratul instruc­ţiune! din Cluj. »sum II»—III ■■■ li mmmm ■im Sim­eria politică în Iugo­­slavia — DECLARAŢIILE MINISTRU­LUI DE JUSTIŢIE MARCOVICI— Belgrad, 31— Ministrul de jus­tiţie Marcovici, a comunicat pre­sei, în numele guvernului, că a­­cesta nu consideră ca imposibile negocierile cu Rădici, relativ la divergenţele asupra chestiunii co­nstituţionale, dar că aceste ne­gocieri nu vor fi i­isputate decât da parlament Grupul care ar vrea să deschidă discuţiile asu­pra Constituţiei şi a organizării generale a­ ţării In afară de Par­lament, şi caza pretindă să repre- »marc» Harrey- Davison c­ i At­­zints o paria din popor pentru ah­ache, capotă, Parabrisa şi Ku­­trata cu guvernul, nu ar putea 11 lometraj, 3 viteze, Pompă auto-­ considerat dacât răsvrătitor. Mi­­mată de ulei, Model 1920, 9-12 nistrul a adăugat că Coroana are H. P. în perfectă stare, preţui încredere deplină la cabinet, care hei 40.000 de vânzare la Sibiu ! n'art nici de num Intenţia să de­­i Petrte Fleischer ’ n'are nici de cum intenţia să de­misioneze. Vorbind despre eventualitatea unor noui alegeri, ministrul de­clară că s'ar putea ivi o astfel de chestiune numai in urma unei acţiuni parlamentare. Ştirile confirmă o incetenire a mişcării revizionista in Croaţia şi Slovenia. In Croaţia domneşte ordine pretutindeni. Ştirile că ax i­sPotian»chî fl stare de asediu sunt absolut neadavărate. Teatrul Regina Maria .Astăzi Duminică 1 Aprilie 1928* Matineu Moartea Civili Seara Pământul Morţii Luni 2 Aprilie Premieri 11 FAMILIA SCHIMER Teatrul Mie ta fftt* Pa Is­tulului Regal wHttti! OraiMtiei: Eiiiri, laftesm­o • Miihasteo Duminică Matineu orele 2 juni, Școala Cocotelor Miercuri 4 Aprilie PREMIERA Năzdrăvăniile Vinului (Les Vignes du Seigneur) Comedie în 3 acte de Robert de Fleur și Francis de Crousset ca Al. Mihalescu, Ion Tancovescu, Mariet­­ta Rare?, Nutz­ Stanescu, etc. MECANIC 80 ani, fochist experimentat,specialist pentru motoare Diesel şi foarte price­put în lucrările de Instalaţie de lu­mină şi energie electrică CAUTĂ POST. Ofertele se vor adresa sub B. •’B­i ia Unu sens (.ein & Vogler Ate G., Wien I. f Se­hnlerstrasse 11. Motocicletă Grosser Fiin^ No. f» mNŢi~ ~^ cumpăr urgent DINŢI. CENTURE ÎNTREGI A PARŢIALE VECHI, ARTIFICIALA p,lătind preţuri foarte bune ttf Calea Moşilor 244 5eT&$î3 Conferinţa Concursurile rd.lui Em. Antonescu DREPTUL FAŢA DE NOUILE PROBLEME SOCIALE 1­ 1 Guvernul maghiar a*­pelează la străi­nătate if»»­ CERE SI CONCURSUL1 RO­MÂNIEI Budapesta, 31. — In polemica eco­nomică a guvernului Bethlen, s’a ivit un nou caz caracteristic. Guvernul maghiar este hotărât a cere toncursul străinătăți pentru re­facerea fi consolidarea Ungariei. ^ Guvernul va încerca chiar con­tezelor și pregătirea serbărilor ilwtarea umd împrumut în străină­, de premiate. JtefA in acest scop ministrul de ft-j La concura tu m vor prim! de I ' la internata, Aeeeata spre a se e | hhcv de înstut wh,i *«»«,,.1.1.: „„ 4 vita ne&Tanaurîia de încuajtl­­ie% BetSS^t ie1 rufre. I Daruvari.­­ Pot veni însă’ 1« concur» si j . Acţiunea guvernului maghiar im peste numărul hotărât, tacă pe­­străinătate pentru ajutarea Ungariei, spesele lor, în cela ce priveste |nu se. maTvjmeste numai atei. fiu­; masa si casa ', ^ \ vermi maghiar va cere eotumrtuti Trifrâtîraa' Istatelor vecine ti tn speriat al Rots rojirea XA\­mâniei, singurul stat care prin re i putea face decât «iăca^ n­ecaja j mrsele sale economice pe cari le are, școală va fi reprezentată, de a- (va putea contribui 'la ajutarea U%­, ceia vă rugăm, din toată inima,­­gârlei.­­ * a lua toate măsurile cuvenite ca j Incur­ ministrul de finanţe Baiau. şcoala d­ v. să fie reprezentată. « recunoscut acest fapt - • Cunoscând sentimentele d-v. IJ? faţă da scopul ce urmărim avem j “accentuat că numai un împrumut convingerea că veti asculta ă- j extern şi un ajutor din Wtta sta­, pelul nostru şi vă veţi grăbi A­­­telor străine va putea tataa Ungaria ne răspunde afirmativ.­­dezastru. ’ " . ^ te Preşedinte. N. Damb­reşcu­ li \ Sociala!*« „Tinarime* Româ­nă“ a trimis următoarea i­dreu- i soc. „Tinerimea Română" Institutul cultural românesc, 3 organizat o serie de conferinţe a­­pelând Ia cefe mai distinse perso-; Iară directorilor de şcoale cum^i ale intelectualitâţi noastre*' privire la concursurile şcolare. El a avut loc prima conferinţă Domnule Director, pr­etinută de d- Emanuel Antonescu Societate« l ?Iofesor .Ia. Acuitatea de_ drept, ca­nă", cu "Tinerime« Romă-jre a tratai subiectul: „Dreptul in toată c&ldura pe care i-o | fata noUor proleme sociale“ dă măreţia scopului po carii fl | Comfexwilarul T'anan­za Vactua- SSSSîele­­ sociate izvorâte din Unitatea sufletească a generaţii- necesitatea vremurilor de după1 lor tinere, are onoare a vă face război, căutând să stabilească pri­vor ţine concursuri primare, «Hpe legiuitor în făurirea legilor, când aro 9l mrivemtare. Făcând o incursiune în domeniul încurajaţi de succesele obţi-1 istoriei sociale, d. Antonescu evi­­nute până acum, cu concurau-1 denţiaza cele două epoci importa*:-, rile noastre, anul acesta! pentru j te, antagoniste între ele, a indivl­­prima oară, vom organiza con- dualismului îl a idei­ de stat. Am­­cursuri pentru toate gradele de Me acesta concepţii duse la eoc- Învăţământ. '® Ices sunt periculoase unui trainic Concursurile secundare vor a- fundament social a­vea loc în zilele de 0 şi 15 Mai. De aceea media este Cea, mai st. v. Subiectele pentru lucrări bună chezășie a progresului so­­nu vo­r fi luate dintrio singură I dar. Acesta este primul principu materie, ca în trecut, cl sa vor care treime să călăuzească pe re­­stabili, pe cât posibil, chestiuni­giuitorul de azi ca să poate făuri de sinteză referitoare la cultura I o lege, care să fie conformă cu naţională considerată ca un tot I noile cerinţi sociale garantându-le unitar şi cuprinzând elemente j trăinicia. 4 de Istoria literatură şi credinţă In al doilea rând dreptul aca ifiv românească. pă cum treime să se modeleze azi, In modul acesta, pe de o parte, nu poate fi realizat decât pria ptriz­­vom lărgi sfera Interesului pen-­mai ideii de solidaritate. Dasvol­­tru cultura naţională, pe de când această teorie, conferenţiarul altă parte vom apela mai mult analizează cu exemple din instituţia la forţele psihice productive ale extractului de muncă şi a proprie­­elevilor adică la judecată şi luna­­tăţii cât de intertantă este teoria ginaţie, decât la­ memorie, şi ne - solidarităţii în vremurile noastre vom da seama întrucât ei reu- întreaga cor­ferinţă a fost o­resc să concentreze elementele rituală causerie din care se des-’ de cultură literară, istorică şi prindeau cele mai frumoase şi in­­teligioasă în jurul ideei naţio- tenesante idei-­­ nale.­­—■ I D. Em. Antonescu­ a fost viu a-Concurenţii vor avea gratuit pîaudat de numerosul public venit trenul şi In internate casă şi­­ să-l asculte, masă, însoţitorii vor avea trenul şi casa gratuit, iar masa cu preţ redus. Recompensele se vor distrUml celor ce se vor distinge în zila de 21 Maiu (3 Iunie). Concurenţii vor fi în Bucureşti pentru ziua de 1* Maiu, ÎAt 1« 15 vor plec« spre casă. Cei premiaţi vor veni din nou în ziua de 21 Maiu spre al fi recompensați ai vor lua parte la excursia ce se va fac« întjfor lo­calitate istorici. Cu modul ace«t* w ni esttel graba ce era nevoe a pune In fl* nerea concursurilor, cercetarea

Next