Adevěrul, iunie 1923 (Anul 36, nr. 12059-12088)
1923-06-10 / nr. 12068
PROTNA 8 .aanaiaa» Citiţi Adevărul Literar” TESTAMENT Eu subsemnatul Vasile Alecsandri, născut şi trăit în sfânta religie ortodoxă a lui Hristos, ajuns în maturitatea vieţei şi bucurându-mă de întregimea facultăţilor mintale, iau următoarele dispoziţii în privirea averei ce posed astăzi, făcând acest testament de bună voea mea şi scriindu-l întreg eu însumi. In urma căsătoriei fiicei mele Maria cu Dumitru A. Catargiu la 9 octombrie 1877, şi a înzestrărei sale conform legei dându-i moşia Borzeşti din judeţul Bacău (moşie de un venit egal cu al moşiei Mirceşti) precum şi un trusou în valoare de doiţă mii galbeni. In urma vânzărei moşiei mele Patraşcani din acelaş judeţ al Bacăului, pentru plata de datorii totale, astăzi averea mea se compune din moşia Mirceşti aflătoare în plasa Moldovei din judeţul Roman, şi, din via de la Socola, corn. Buciumi lângă Iaşi. Las sofiei mele Paulina uzul fruct acestei moşii Miroeşti şi a pădurei de pe dânsa, precum şi acela al viei mele dela Socola, pe tot timpul cât va trăi, cu dreptul de a le cultiva însăşi sau de a le arenda, fără a fi supusă la nici o dare de seamă către nimene de dispoziţiile ce va voi să fie în privirea lor( afară însă de a le putea vinde sau a le înstrăina prin schimb). Soţia mea va locui pe Mirceşti, de îi va conveni sau în casele cele vecini, sau în cele mai nouă şi va dispune de tot ce alcătuesc gospodăria şi menajul lor fără să fie răspunzătoare de degradările caselor, acaretelor, modelelor etc. fie parţiale fie generale. După săvârşirea din viaţă a soţiei mele Paulina atât moşia Mirceşti cât şi via de la Socola, vor rămâne conform voinţei mele, dreaptă proprietate a copilelor Margareta şi Elena, născute din căsătoria fiicei mele Maria cu Dumitru A. Catargiu; însă dacă sofia mea s’ar muta din viaţă înaintea epoci majorităţi ambelor copile, sus numita mama lor, se va bucura pănă la acea epocă de uzufructul moşiei Mirceşti şi al viei dela Socola. Pun însărcinate soţiei mele să înbunătăţească şcoala primară din Mirceşti, încurajând dezvoltarea învăţăturelor folositoare şi să înzestreze 3 fete sarace din satul Mirceşti dăndu-le câte una pereche boi şi una vacă fiecărei dintre ele. O rog, dacă va dispune de mijloace să clădească o şcoală încăpătoare şi să construeze pe piaţa satului de lămngă casă o biserică mică (capelă) cu beci boltit destinat rămăşiţilor părinţilor moi şi ale întregei mele familii. Pentru aceste clădiri precum şi pentru meremetul caselor şi acaretului se va lua lemnul de construcţie necesar din lunca de pe malul Siretului. Las Academiei Române toate manuscrisele mele. . Făcut, scris şi subscris de mine în Mirceşti astăzi 20 Septembrie una mie opt sute opt zeci şi şase (1886). (ss) V. ALECSANDRI Urmaşii lui Vasile Dumitriu, Gh. Dumitriu, a Preotesei Baltuşa, a Măriei Surdoae, precum şi Dascalu Constantin şi Iordache cu urmaşii lor (toţi locuitori din satul Mirceşti) vor rămâne veşnici stăpâni pe locurile de case, de grădină şi pe pământurile dăruite lor de mine după aplicarea legei rurale. Dorinţa mea este ca moşia Mirceşti să nu se înstrăineze din familie şi frumoasa luncă de pe malul Siretului să nu se fae niciodată un mod de a fi desființată. (ss.) V. Alecsandri 20 Septembrie 1886, Mircești. ^ CREDITUL pentru ■» ,ITM--,,-,, ÎNTREPRINDERI electrice Societate Anonimă Română Sediul: București, Strada Matei MINo 2 PROSPECT pentru Emisiunea 2-a de 40.030.000 lei împărţită în 80.000 acţiuni a 500 lei valoare nominală Societatea Anonimă Română „CREDITUL PENTRU ÎNTREPRINDERI ELECTRICE“ a fost constituită la Începutul anului 1921, cu scopul de a instala, exploata şi face orice fel de operaţiune în legătură cu întreprinderile de producerea, distribuirea şi utilizarea energiei electrice şi a celor de transport. Societatea este fondată şi organizată după modelul marilor societăţi de finanţare a întreprinderilor electrice din străinătate, cari au dat o aşa de mare dezvoltare in această ramură de activitate, pe care se bazează progresul economic al ţărilor din occident. Încă de la începutul existenţei sale „CREDITUL PENTRU ÎNTREPRINDERI ELECTRICE“ şi-a pus în aplicare programul său, procedând la naţionalizarea a trei din importantele întreprinderi electrice din Ardeal: a) Calea Ferată Electrică „Arad Podgoria“, Arad 60 km. linie electrică (prima exploatare de acest fel din România Mare); b) Societatea Anonimă de Electricitate „Arad“, Arad. (6000 C. P instalaţi) pentru producerea şi distribuirea energiei electrice în Arad şi localităţile învecinate; c) Societate anonimă da electricitate „Deva“ Deva, pentru producerea şi distribuirea energiei electrice în Deva, împrejurimi şi centru de cale ferate Simeria. Ca întreprinderi noi „CREDITUL PENTRU ÎNTREPRINDERI ELECTRICE“ a luat iniţiativa înfiinţărei: a) „Electrolux“ Societate Anonimă Română pentru fabricarea becurilor electrice în ţară; b) „Tarlungul“ Societate Anonimă Română care a construit şi pus de curând în exploatare uzina hidro-electrică de pe Tarlungul, lângă Braşov; c) Societatea Comunală Românască din Ploeşti care a preluat acum concesiunea iluminatului, distribuirii energiei electrice şi tracţiunea în oraşul Ploeşti, împreună cu societatea anonimă română ,,Electrica“ şi „Steaua Romană“. „CREDITUL PENTRU ÎNTREPRINDERI ELECTRICE“ a construit cea mai modernă uzină electrică din ţară, centrala de la Floreşti (10.000 CP, instalaţii) care va contribui la distribuţia energiei electrice in valea Prahovei si care va avea un însemnat rol in sistematizarea producerii şi distribuirii energiei electrice. In primii doi ani de funcţionare (1921 şi 1922) societatea a dat un dividend de 10 la sută pe fiecare an la capitalul iniţial de 20.000.000 lei. După doi ani de funcţionare, la 31 Decembrie 1922, fondul de rezervă al societăţii este de 505.598,68 lei iar fondul de amortizare de 1.200.000 lei. Pentru completarea programului lucrărilor în curs şi in vederea unui program in cadrul scopului societăţii, pentru a contribui la punerea in valoare a surselor de energie şi a sistematizării producerii şi distribuţiei energiei electrice, societatea anonimă „CREDITUL PENTRU ÎNTREPRINDERI ELECTRICE" a decis sporirea capitalului iniţial de 20.000.000 lei, complet acoperit de la început, prin facerea unei a doua emisiuni de 40.000.000 lei, împărţită In 80.000 acţiuni a 500 lei valoarea nominală. Datorită relaţiunilor ce societatea are cu principalele instituţiuni de bancă şi întreprinderi industriale, acoperirea acestei a doua emisiuni este aproape asigurată. In vederea prevederilor statutare se pune la dispoziţia vechilor noştri acţionari, precum şi subscriitorilor noi ce vor dori, o parte din această emisiune, pentru care se va face subscriere publică. Subscrierea se va face între 4—30 Iunie 1923 la instituţiunile mai jos menţionate. Condiţiunile subscrierii sunt: 25 la sută adică lei 125 de acţiune plus lei 25 drept cheltueli de emisiune (total 150 lei de acţiune) la facerea subscrierii. Un al doilea vărsământ de 25 la sută adică 125 lei de acţiune nu va fi cerut înainte de 1 Octombrie 1923, iar restul vărsământului după 1 Ianuarie 1924. Se primesc şi vărsăminte complete. Acţiunile din noua emisiune vor avea dreptul la dividend pe 1923 în proporţia sumei vărsate şi a timpului. Numărul de acţiuni ce se va atribui subscripţiei va fi hotărit de către consiliul de administraţie. Vechii acţionari au drept de preferinţă şi în orice caz li se va atribui cel puţin o acţiune nouă pentru fiecare acţiune veche ce posedă; în acest scop vor prezenta la subscriere vechile acţiuni spre a se face menţinerea de exercitare a dreptului de opţiune. Consiliul de administraţie îşi rezervă dreptul de a închide subscrierea chiar mai înainte de data mai sus fixată. Subscrierile se primesc la: CASA SOCIETĂŢII STRADA MATEI MILLA, 2 şi la următoarele instituţiuni: BANCA ROMANEASCA precum şi la sucursalele ei din: Arad, Bălţi, Bazargic, Braşov, Cernăuţi, Chişinău, Cluj, Constanta, Galaţi, Ismail Oradea-Mare, Sibiu, Târgul-Mureş, Timişoara, Tighina, Tulcea. BANCA AGRICOLA precum şi la sucursalele ei din: Brăila, Iaşi, Constanţa, Craiova, Galaţi, Botoşani, Calafat, Călăraşi, Giurgiu, Roman, Tulcea. T.Măgurele, Silistra, Bazargic. BANCA GENERALA A ŢARII ROMANEŞTI precum şi la sucursalele ei din: Brăila, Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Giurgiu, Oradia Mare, Ploeşti, Sft. Gheorghe, T.Măgurele. BANCA DE SCONT A ROMÂNIEI precum şi la sucursalele ei din: Constanţa, Galaţi, Focşani, R.Vâlcea, Sibiu, Timişoara, T.Măgurele, Tulcea; Banca Ghisoveleni, loco; Banca Creditul Prahovei Ploeşti; Banca Candicului Craiova; Banca Dunărea Românească; Banca laşilor laşi; Banca Muscelului Câmpulung; Creditul Technic loco; Creditul Technic Transilvănean, Sibiu; Creditul Extent, loco. Comsiliul de Administraţie Preşedinte: ANGHEL SALIGNY, inginer inspector general, membru al Academiei Române, fost ministru . Vice-Preşedinte: N. P. ŞTEFANESCU inginer inspector general, Director General al Bancei Româneşti. Administrator Delegat: CONSTANTIN D. BUŞILA, profesor la şcoala Politechnică din Bucureşti. Membrui: Corneliu Bălteanu, inginer inspecor general, Director Generalal Creditului Technic; S. Calimachi, Membru in Consiliul de Administraţie al Băncei Generale a Ţarei Româneşti, mare proprietar; Hibai Constantinescu. Inginer de mine, Administrator Delegat al „Creditului Minier“; Mihail Flechtemnacher, Director General al Băncei Agricole; I. Kovács, Inginer Director General al „Aktiengesellschaft fur Elektrische und Verkehrsunternehmungen B.-Pesta; C. Neamţu, Director G-ral al Băncii Comerţului Craiova , C. P. Olănescu, fost ministru, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii de Scont a României, A.da Usmana, Director la fr Aktiengesellschaft fur Elektrische und Verkehrsunternehmungen B. Pesta. ..Graiul Românesc** de nevoia de a se înfiinţa în Albania un consulat sau o agenfie diplomatică. Pe cât ştim, de fiecare dată d. Duca a dat asigurări că o va face îndată ce va avea în buget fondurile trebuincioase. Precum am spus, fondurile ejoistă. Aprilie a trecut de mult şi totuşi lucrurile continuă a rămânea în starea de mai Înainte. De ce ? Repetăm că e greu de găsit un răspuns si o explicare. încheiem însă cu o speranţă care n’ara voi ta fie iluzorie: aceia că, în sfârşit» d. Duca ţinând seamă de importanta cheshunel se va hotărî ta facă acum, ceea ce ar fi trebui să facă mai de mult. N. BATZARIA Din Ploesti IN JURUL UNEI ANCHETE PLOESTI, 8. — Am anuntat la timp că în urma unei anchete, făcute de d. inspector Ioanovici, d. C. Naumescu-Cociu a fost suspendat din postul de administrator financiar al judeţului Prahova. Fiind trimis înaintea comisiei de judecată de pe lângă ministerul de finanţe şi constatându-se că acuzările ce i s’au adus sunt neîntemeiate, a fost reintegrat în postul său şi-și va relua mâine serviciul___Sim. CXo x^tcy4mâme csa mai mm CEA MAI GUSTOASA fKcJiBJ ;Wi' rav, ...». .uv ^ -zi ■ Cum ne curâlint sângeie și ne întărim Trupul Broşura interesantă şi Instructivă care nu trebue sa tipsască din nici o casă (’.erefio gratuit contra leu în măre) pe tale pentru porto pomenind nume!' ziarului Adresaţi Farmacia Vorel din Piatra-1'* Cum ne vindecăm de Reumatism si Gută Broşură interesanta și instructivă. Se trimete gratuit contra mărci postale de 1 leu, pentru port, pomenind numele ziarului adresați I Farmacia Vorel. Pi»tra-N. Prin ştiinţă la lumini Renuri Kuî oculîist şl prasicălor „SALOM“ reînorcându-se din străinătate şi-a reluat consultaţiunile în mod regulat dela 9 12 şi 3—7 zilnic. Duminica dela 3 — 5, prezice în mod precis cu ajutorul supremelor ştinţe oculte şi al Cabalei: Trocufiul, Presents şi UiteraS* dă în acelaş timp cele mai celebre sfaturi în toate direcţiunile. Corespondenţa cu provincia se necesită: Dhui, luna şi ziua nastopei şi trei întrebări principale, 100 lei onorar trimişi odată cu corespondenţa. Str. 13 Septembrie 63, (în undătură). Dr. ERDREICH Str.Ioliescu-Vodă 6 Tratamente speciale . Boale Nervoase Sexuale impotenţa) Stomacale (Dilatatie) Reumaticie şi Îngrijiră® feţii Consuitaţiuni dela 9—1 şi de le—8 adleverün O luptă cu tâlharii lângă Covasna (Trei Scaune) UN PLUTONIER DE JANDARMI GRAV RĂNIT Braşov, 8. — Jandarmeria din Covasna a fost încunoştiinţă tâ ori de către sătenii din această localitate şi împrejurimi că o bandă de tâlhari terorizează de câteva zile întregul Judeţ TreiScaune, URMĂRIREA S’a format o puternică poteră de Jandarmi pornind pa urmele bandiţilor, cari au fost surprinşi pe coasta unei coline din apropierea comunei Covasna. LUPTA Intre bandiţi şi jandarmi s’a iscat o încăerare care a durat mai mult de o oră. S’au tras focuri de armă şi dintr’o parte şi dintr’alta. Plutonierul de Jandarmi Rosch a fost grav rănit in cursul luptei. Doi dintre bandiţi au fost prinşi restul reuşind să dispară. URMĂRIREA BANDIŢILOR CONTINUA Jandarmeria continuă urmăririle cu asiduitate şi se crede că şi cei cinci bandiţi ce s’au refugiat în munţi vor fi prinși cu rând. rindină cumplită în Bulgaria SOFIA, 8. — După buletinele oficiale ale staţiunei meteorologice în foarte multe localităţi din Bulgaria a căzut grindină de o mărime necunoscută pănă in prezent şi care a distrus complectamente semănăturile acolo unde a căzut. MARIMEA BUCĂŢILOR DE GEIAŢA Grindina cea mai mică a fost de mărimea unui ou. In ocolul (Viasa) Iambel bucăţi!» de grindină au cântării până la .200 de grama, iar în comuna Botoşeva pendinte de plasa Sevlievo, rapoartele oficiale arată că grindina căzută a fost de mărimea unui cap de pisică şi că multe bucăţi au cântărit aproape un kilogram. FURTUNA ŞI DESCĂRCĂRI ELECTRICE Pretutindeni grindina a fost precedată de furtună şi violente descărcări electrice. In mai multe regiuni a căzut numai grindină. Au fost ucise numeroase vite mari şi mici aflate pe câmp iar mulţi săteni grav răniți. Pagubele sunt enorme. Cârfi şi reviste Afacerea Reţița, Chestia revistelor, Scumpetea, Remanierea, Lipsa Poamelor ţi alte chestii de o egală importanţă sunt tratate ţi ilustrate într'un chip admirabil in No. 26 al revistei „PARDON” care a apărut azi. Preţul 3 lei. alinta oamorslsls câoslowci Oficiul statistic al statului cehoslovac publică rezultatul definitiv al balanței comerciale pe 1922. Cifrele sunt din cele mai edificatoare. Totalul importului pe anul trecut a fost în valoare de 12.695.515.701 coroane cehoslovace, iar totalul exportului a fost de 18.086.348.590 coroane. Prin urmare balanța comerciala a republicii vecine a prezintat un activ de mai bine de 5 miliarde de coroane. Aceasta explică mai bine decât orice urcare a coroanei. Această sumă de 5 miliarde se repartizează astfel: trei miliarde pentru primul semestru şi două miliarde pentru al doilea. Se ştie că urcarea pronunţată a coroanei a avut loc în Iulie şi August. Prin urmare această urcare a făcut ca excedentul să dea puţin înapoi, dar nu în măsură să stânjenească serios exportul. Viata artistica SPECTACOLELE DE AZI PARCUL OTETELEŞANU. — „Katia“ GRADINA CĂRĂBUŞ. — „Una şi bună“. GRADINA ALHAMBRA. — „Carul statului“. CINEMA VLAICU. — „Atlantida“. CINEMA BRISTOL. — „Sapho“. CINEMA PATHE PALACE. — „La Maison du Mystére”. MEMENTO-EXPOZIŢn Ateneu. — Expoziţia de cusături şi pânzeturi româneşti. * Maison d’Art, — Salonul umoriştilor. Repetiţiile de la Teatrul Naţional în vederea viitoarei stagiuni vor continua până la 15 iunie. O deraere DOUA VAGOANE ALE TRENULUI BUCUREŞTI — CERNĂUŢI DERAIAZA — IAŞI. 8.— Astă noapte trenul ce venea din Bucureşti spre Cernăuţi a deraiat la intrarea în stafia Lespezi. Două vagoane au fost răsturnate, dar nu s’a înregistrat nici un accident de persoane. ........ «1*1 » Un Interview cu Scotus Viator Ce crede publicistul englez despre problemele vitale ale ţării noastre Distimuul publicist englez Scotus Viator: Înainte de a părăsi ţara a acordat interviewuri mai multor ziare româneşti, fără deosebire de culoare politică. Publicăm astăzi interview, acordat ziarului „înfrăţirea“. Vorbind despre situaţia generală a ţării noastre d. Scotus Viator a spus unui redactor al ziarului înfrăţirea. O PROBLEMA VITALA „După părerea mea, chestiunea minorităţilor este o chestiune de a doua linie. Mult mai importantă problemă e aceea de a face o realitate din guvernământul constituţional şi parlamentar." DOLEANŢELE MINORITĂŢILOR Minorităţile şi în special ungurii au unele doleanţe reale, dar ele nu se datoresc unor hotărâri politice anti-maghiare a statului român ci metodelor arbitrare întrebuinţate de administraţie. UN ALT FACTOR In afară de dezordinea parlamentară şi administrativă, cel mai de seamă obstacol ce se pune între strângerea relaţiunilor intre români şi minorităţi, îşi are bază in actualul regim reacţionar din Ungaria care în existenţa sa, atârnă de aţâţarea mişcării iredentiste." D. Scotus Viator termină: O ARMONIZARE POSIBILA „Eu nu cred în imposibilitatea unei înţelegeri între români şi unguri şi sunt sigur că românii cari sunt toleranţi din fire nu vor cădea in psihoza şovinismului pe urma căreia a suferit atâta in trecut. Dar sunt sigur că realizarea unei reprezentanţe parlamentare, iar în comune şi judeţe a unui „seif gouvernement” democratic, este cea mai bună şi poate singura cale pentru apropierea celor două naţiuni. corpului nane 51 curba Lalescu Chestiunea rămâne nerezolvată ori la ora 11 dim, delegaţiunile corpului didactic urmau să primească ultimul cuvânt, acela al d-lui Vintilă Brătianu, ministrul de finaniţe, în legătură cu declaraţiunile d-lui dr. Angelescu, ministrul şcoalelor, care în prealabil se consultase cu d. prim-ministru asupra caracterului acelor declaraţiuni. Era vorba — şi lucrul părea ori hotărât — ca corpul didactic să fie scos de sub curba Lalescu aplicându-i-se un regim special decurgând din întrebuinţarea deosebită a unui fond pus la dispoziţia ministerului instrucţiunei. Rezolvarea chestiunea depindea, în ultimă instanţă, de d. Vintilă Brătianu, ministrul finanţelor şi ea trebuia comunicată delegaţiunilor la şedinţa comisiunei bugetare de eri dimineaţă. In cursul şedinţei însă, nu s’a hotărât decât studierea chestiune! şi după amiază, la Cameră, d. Vintilă Brătianu a declarat că nu se poate face mai mult decât s’a făcut pentru corpul didactic şi că contează pe cuminţenia acestui corp. Deasemeni nu s’a precizat nimic în chestiunea scoaterii de sub curba Lalescu a corpului didactic. In aceste condiţiuni, asociaţiunile didactice sunt decise să reînceapă mişcarea, terminând consultaţiile asupra refuzului sporurilor prin curba Lalescu şi reluând chestiunea taxelor şcolare pentru examenele particulare. Deocamdată, profesorii secundari au cerut ministerului amânarea cestor examene pentru 23 iunie după cu s’a admis pentru cursul primar. Din sursă autorizată ni st comunicat însă, că ministerul va refuza categoric amânarea cerută. Și astfel chestiunea salariilor corpului didactic rămâne nerezolvată. Aseară, era vorba ca azi ministerul să dea un comunicat asupra soluţiunilor definitive . ’ Dl. Spilan!« şi orice pietre preţioase cumpără plătind preţurile cele mai bune Conpia lgumenă — Str. Carol 50 — „Monitorul Oficial“ cu data de 9 iunie promulgă legea asupra înfiinţărei Cooperativei militare- Același număr al Monitorului pu-blică și statutele acestei cooperative. „Monitorul Oficial“ cu data de 9. iunie promulgă legea în virtutea căreia se fac mai multe schimbări de fonduri în bugetul ministerului de finanțe în sumă totală de lei 3.753615. ____ Digestiunile încete şi grele sunt în-» sosite de greaţă, râgâială, acreli, duheri de cap, care sunt datorate fermentafiunilor anormale. Două sau trei Pastille-„Vichy” Etat la sfârşitul meselor înlesnesc diges-, tiunea. Asociaţia creştină a femeilor române, anunţă că serbările care urmau să înceapă de azi 9 crt. vor avea loc mâine Duminică 10 crt. si Luni 11 crt. Aceste serbări vor fi onorate cu prezenta reginei Maria a României si regina Maria a Iugoslaviei. ..... ---- _ Organizarea serviciilor administrative Şedința comisiunei plenare bugetare Comisiunea superioară bugetară de pe lângă ministerul de finanţe ama întruniteri dimineaţă la ora 11 sub prezidenţia d-lui ministru de finanţe Vintilă Brătianu. La şedinţă au luat parte toţi miniştrii aflaţi în Capitală, la ordinea zilei fiind chestiunea organizării serviciilor publice. INTENŢIILE GUVERNULUI Se ştie că intenţia guvernului e ca înainte de a se proceda la aplicarea proectului reformei administrative precum şi la Întocmirea bugetului viitor, să facă o cercetare amănunţită a felului cum sunt organizate şi cum funcţionează actualmente diferitele servicii ale statului. Pornindu-se de la convingerea că actualul personal funcţionăresc, este mai mult ca suficient pentru trebuinţele statului, intenţia guvernului e ca printr-o metodică organizare birourilor să se poată face o cât mai mare reducere de personal astfel ca personalul rămas, încadrat într’o organizaţie perfectă, dacă se poate, şi cu o situaţie materială bună să îndeplinească toate sarcinile mecanismului administrativ. HOTĂRÂRILE COMISIUNEI D. Vintilă Brătianu, a făcut o expunere In acest sens a dezideratelor guvernului Iar pentru îndeplinirea lor s’a hotărit apoi ca din sânul comisiunei bugetare să se delege membrii necesari cari să, lucreze împreună cu subcomisiunile de organizare de pe lângă fiecare departament. Pentru scopul urmărit deci, pe lângă fiecare minister se va alcătui o subcomisiune bugetară compusă din: doi delegaţi ai comisiunei superioare bugetare, doi specialişti în materie, din afară de comisiune, secretarul general al ministerului respectiv, şi directorii şi subdirectorii serviciilor respective. Toate lucrările efectuate de aceste comisiuni în timpul verei vor fi centralizate şi depuse la ministerul de finanţe până la 15 Septembrie 1923, urmând ca apoi să fie examinate de către plenul comisiunei bugetare. EFECTELE CURBEI LALESCU Tot in şedinţa de ori comisiunea a luat cunoştinţă de doleanţele profesorilor şi altor categorii de funcţionari nemulţumiţi de efectele aplicărei „curbei Lalescu”, rămânând ca ministerul, de finanţe, după ce va termina studiul chestiunei, să avizeze la îndreptările ce s’ar mai putea aduce repartiției fondului disponibil. Academia Română a finnteri d. a. şedinţă solemnă sub preşedenţia d-lui I. C. Negrutzi pentru decernarea premiilor acordate In actuala seziune. VALOAREA PREMIILOR D. V. PARVAN a cetit o dare de seamă cu privire la acordarea acestor premii. D-sa a arătat că a’au acordat premii _ In actuala sesiune — in valoare totală de 63500 lei din care 25000 lei s’au Împărţit, 7 premii, variând între 1500 şi 5000 lei şi 3000 lei in 6 premii. Academia Română regretă că anul acesta a’au prezentat prea puţini concurenţi constată că şi premiile acordate sunt prea mici faţă de valuta de azi. Sau citit apoi rapoartele la premiile acordate in ordinea următoare. RAPOARTE“ - D. I. NISTOR a citit raportul asuprapublicaţiunii „Istoria Ittoboiului pentru întregirea României“ 1916— 1919 de Const. Kiriţescu, lucrare premiată cu premiul Năsturel. D. I. SIMIONESCU a citit raportul asupra cărţii ddactice: Nofiuni elementare de chimie şi mineralogie conform programei in vigoare pentru şcoalele secundare de d-nii M. Cădere şi V. Popescu, lucrare premiată cu 1500 lei cu premiul „Asociaţiei“. D. I. PARVAN a citit raportul asupra volumului Prinţesa Bibiţia de Jean Bart, lucrare premiată cu 5000 lei cu premiul Eliade Rădulescu. D. I. BIANU a citit raportul asupra publicaţiei „Scrisorile unui răzeş“ de Cezar Petrescu, lucrare premiată cu 1000 lei cu premiul „Tanoviceanu“ şi cu 2000 lei premiul „Constantinidi“. D. SADOVEANU a citit raportul asupra volumului de poezii „Cascadele Luminei“ de Vintilă V. Paraschivescu, lucrare premiată cu 700 lei cu premiul Constantinidi. D. SADOVEANU a citit raportul asupra publicaţiei „Isvoare Limpezi“, sonete şi poezie de Marcel Romanescu lucrare premiată cu 700 lei cu premiul „Constantinidi“. D. S. PUȘCARIU a citit raportul asupra „Traducerei in versuri a Bucolicelor lui Virgil“ de Teodor Manu, lucrare premiată cu 600 lei cu premiul „Constantinidi“. D. G. BOGDAN DUICA a citit raportul asupra hicratiei „Istoria teatrului în Moldova“ de Teodor Burada, lucrare premiată cu 4000 lei cu premiul „Gr. Angelescu“. D-L DR. ANTIPA a citit raportul asupra publicaţiei „Porumburile româneşti“ de Ion Enescu, lucrare premiată cu 3000 lei cu premiul „ Adamache“. D-L DR. V. BABEŞ a citit raportul asupra librărei „Parazitologie umană“ de C. Poenaru Căplescu, premiată cu 1000 lei premiul „Adamache”. D-L I. SIMIONESCU a citit raportul asupra publicaţiei „Muscalul nostru” de C. Rădulescu-Codin, premiată cu 1000 lei premiul „Adamache” D. SIMIONESCU a citit raportul asupra lucrărei în manuscris „Climatografia câmpiei dintre râul Olt şi Argeş“ de Iulian Rick, premiată cu 5000 lei cu premiul „Năsturel“. MISS...... 1 " ’TTlflffrr*- T ~l7|jjţTf*|TTi»iiii -- I iii ideyeml Literar* Capitala COPILA DISPĂRUTĂ ' In ziua de 21 Mai, orele 5 seam, a dispărut de la domiciliul părinţilor săi, copila Ileana Neagu Ştefan pe vârsta de 9 ani. Cu toate cercetările poliţiei, fetiţaa putut fi găsită. Părintele copilei, d. Neagu Ştefan, sergent de oraş, roagă pe cei ce au cunoştinţă de locul unde se află copila sa, să-l anunţe în strada Braşoveni 42. Fetiţa e îmbrăcată intr’o rochiţă gris cu vărgi negre, cadrilate, părul blond şi rotunjit, aşa cum se obişnueşte la copiii de acea vârstă, în momentul dispariţiei era desculţă şi pe capul gol giniiBiiiing^^ Şedinţa solemnă de la Academia Română Decernarea premiilor Informaţiuni „Monitorul Oficial“ cu data de 9 iunie promulgă legea în virtutea căreia se fac mai multe schimbări de fonduri în bugetul ministerului de interne în sumă totală de lei 15 887-177. Creditul judeţean şi comunal, va efectua în zilele de 14 și 15 iunie a. c., două trageri la sorţi, una pentru trecut si una curentă. Tragerile vor avea loc, în localul Directiunei, din Palatul Casei de Depuneri, la orele 10 a. m. Cursul practic de horticultură al Soc de Horticultură din România va avea loc Duminică 10 Iunie ora 9 si iuni, la sediul Soc. Serbar Vodă 221. Teatru Cărăbuş Director: C. Tăfătase In fiecare seară UNA şi BlIMA Revistă în 3 acte şi 4 tablouri de DUHSTOY Cea mai bogată montare. Balet de 80 persoane cu peste 1000 costume Examenele de religie pentru elevii evrei cari urmează fie în particular fie la şcolile Statului vor Începe săptămâna viitoare, în cancelaria rabinului comunităţii evreilor din Bucureşti. Programa de examinare este publicată în „Curierul Israelit“ No. 21. Absolvenţii liceului Lazăr din Bucureşti, promoţia 1913, sunt rugaţi a-şi trimite adresele şi a-şi exprima dorinţele în vederea unei întâlniri colegiale, cu ocazia incheerii celor zece ani de la absolvire. Adresa : Mihail Moldovan, str. Carol Davila 149. Doamna Mariette „Mode" strada Francon No. 2 etaj soldează modele originale de pălării. S’a aprobat înfiinţarea pe lângă direcţiunea generală P. T. T. a unui serviciu, denumit „Serviciul construcțiilor noui“, menit să se ocupe cu executarea de nouă centrale telefonice și are o durată pro- vizorie. Cu conducerea acestui serviciu a fost însărcinat d. O. Rădulescu inginer șef, detașat în acest scop de la ministerul lucrărilor publice. Marele incendiu de la rama Episcopia Vitorului LINIA TELEGRAFICA DISTRUSA PE O MARE DISTANTA ORADIA MARE, 8. — Un mare incendiu a izbucnit astăzi la orele 3 în gara de graniță Episcopia Bihorului. Scânteiele unei locomotive care manevra pe linie au căzut pe o mare grămadă de traverse uscate incendiindu-le. CE A ARS Patru vagoane din aceste traverse au fost mistuite de flăcări in timp de trei ore. Pirul telegrafic a fost distrus pe întindere de o jumătate de kilometru. Din această cauză legătura telegrafică dintre Oradea Mare şi Budapesta, cu începere de astăzi după amiază a fost întreruptă. AJUTOARELE Două plutoane de pompieri chemate telefonic, au sosit cu un tren special la Episcopia Bihorului, unde după patru ore de muncă încordată au izbutit să localizeze incendiul.