Adevěrul, iunie 1923 (Anul 36, nr. 12059-12088)

1923-06-10 / nr. 12068

PROTNA 8 .aanaiaa» Citiţi Adevărul Literar” TESTAMENT Eu subsemnatul Vasile Alecsan­­dri, născut şi trăit în sfânta religie ortodoxă a lui Hristos, ajuns în ma­turitatea vieţei şi bucurându-mă de întregimea facultăţilor mintale, iau următoarele dispoziţii în privirea averei ce posed astăzi, făcând a­­cest testament de bună voea mea şi scriindu-l întreg eu însumi. In urma căsătoriei fiicei mele Maria cu Dumitru A. Catargiu la 9 octombrie 1877, şi a înzestrărei sale conform legei dându-i moşia Borzeşti din judeţul Bacău (moşie de un venit egal cu al moşiei Mir­­ceşti) precum şi un trusou în valoa­re de doiţă mii galbeni. In urma vânzărei moşiei mele Patraşcani din acelaş judeţ al Ba­căului, pentru plata de datorii to­tale, astăzi averea mea se compu­ne din moşia Mirceşti aflătoare în plasa Moldovei din judeţul Roman, şi, din via de la Socola, corn. Bu­ciumi lângă Iaşi. Las sofiei mele Paulina uzul fruct acestei moşii Miroeşti şi a pădurei de pe dânsa, precum şi a­­cela al viei mele dela Socola, pe tot timpul cât va trăi, cu dreptul de a le cultiva însăşi sau de a le a­­renda, fără a fi supusă la nici o dare de seamă către nimene de dis­poziţiile ce va voi să fie în privirea lor( afară însă de a le putea vinde sau a le înstrăina prin schimb). Soţia mea va locui pe Mirceşti, de îi va conveni sau în casele cele vecini, sau în cele mai nouă şi va dispune de tot ce alcătuesc gospo­dăria şi menajul lor fără să fie răs­punzătoare de degradările caselor, acaretelor, modelelor etc. fie par­ţiale fie generale. După săvârşirea din viaţă a soţiei mele Paulina atât moşia Mirceşti cât şi via de la Socola, vor rămâne conform voinţei mele, dreaptă pro­prietate a copilelor Margareta şi Elena, născute din căsătoria fiicei mele Maria cu Dumitru A. Catar­giu; însă dacă sofia mea s’ar muta din viaţă înaintea epoci majorită­­ţi ambelor copile, sus numita mama lor, se va bucura pănă la a­­cea epocă de uzufructul moşiei Mir­ceşti şi al viei dela Socola. Pun însărcinate soţiei mele să înbunătăţească şcoala primară din Mirceşti, încurajând dezvoltarea în­­văţăturelor folositoare şi să înzes­treze 3 fete sarace din satul Mir­ceşti dăndu-le câte una pereche boi şi una vacă fie­cărei dintre ele. O rog, dacă va dispune de mij­loace să clădească o şcoală încă­pătoare şi să construeze pe piaţa satului de lămngă casă o biserică mică (capelă) cu beci boltit destinat rămăşiţilor părinţilor moi şi ale în­­tregei mele familii. Pentru aceste clădiri precum şi pentru meremetul caselor şi acare­tului se va lua lemnul de construc­ţie necesar din lunca de pe malul­­ Siretului. Las Academiei Române toate ma­nuscrisele mele. . Făcut, scris şi subscris de mine în Mirceşti astăzi 20 Septembrie una mie opt sute opt zeci şi şase (1886). (ss) V. ALECSANDRI Urmaşii lui Vasile Dumitriu, Gh. Dumitriu, a Preotesei Baltuşa, a Mă­riei Surdoae, precum şi Dascalu Constantin şi Iordache cu urmaşii lor (toţi locuitori din satul Mirceşti) vor rămâne veşnici stăpâni pe locu­rile de case, de grădină şi pe pă­mânturile dăruite lor de mine după aplicarea legei rurale. Dorinţa mea este ca moşia Mir­ceşti să nu se înstrăineze din fami­lie şi frumoasa luncă de pe malul Siretului să nu se fae nici­odată un mod de a fi desființată. (ss.) V. Alecsandri 20 Septembrie 1886, Mircești. ^ CREDITUL pentru ■» ,ITM--,,-,, ÎNTREPRINDERI electrice Societate Anonimă Română Sediul: București, Strada Matei MIN­o 2 PROSPECT pentru Emisiunea 2-a de 40.030.000 lei împărţită în 80.000 ac­ţiuni a 500 lei valoare nominală Societatea Anonimă Română „CRE­DITUL PENTRU ÎNTREPRINDERI ELECTRICE“ a fost constituită la Începutul anului 1921, cu scopul de a instala, exploata şi face orice fel de operaţiune în legătură cu între­prinderile de producerea, distribui­rea şi utilizarea energiei electrice şi a celor de transport. Societatea este fondată şi organizată după modelul marilor societăţi de finanţare a în­treprinderilor electrice din străină­tate, cari au dat o aşa de mare dez­voltare in această ramură de activi­­tate, pe care se bazează progresul e­­conomic al ţărilor din occident. Încă de la începutul existenţei sale „CREDITUL PENTRU ÎNTREPRIN­DERI ELECTRICE“ şi-a pus în a­­plicare programul său, procedând la naţionalizarea a trei din­ impo­r­tantele întreprinderi electrice din Ardeal: a) Calea Ferată Electrică „A­­rad Podgoria“, Arad 60 k­m. linie electrică (prima exploatare de acest fel din România Mare); b) Societa­tea Anonimă de Electricitate „Arad“, Arad. (6000 C. P instalaţi) pentru producerea şi distribuirea energiei electrice în Arad şi localităţile în­vecinate; c) Societate anonimă da electricitate „Deva“ Deva, pentru producerea şi distribuirea energiei electrice în Deva, împrejurimi şi centru de cale ferate Simeria. Ca în­­treprinderi noi „CREDITUL PEN­TRU ÎNTREPRINDERI ELECTRI­CE“ a luat iniţiativa înfiinţărei: a) „Electrolux“ Societate Anonimă Ro­­mână pentru fabricarea becurilor e­­lectrice în ţară; b) „Tarlungul“ So­­­cietate Anonimă Română care a construit şi pus de curând în exploa­tare uzina hidro-electrică de pe Tar­­lungul, lângă Braşov; c) Societatea Comunală Românască din Ploeşti care a preluat acum concesiunea iluminatului, distribuirii energiei e­­lectrice şi tracţiunea în oraşul Plo­eşti, împreună cu societatea anonimă română ,,Electrica“ şi „Steaua Ro­mană“. „CREDITUL PENTRU ÎN­TREPRINDERI ELECTRICE“ a con­struit cea mai modernă uzină elec­trică din ţară, centrala de la Floreşti (10.000 C­P, instalaţii) care va con­tribui la distribuţia energiei electri­ce in valea Prahovei si care va avea un însemnat rol in sistematizarea producerii şi distribuirii energiei electrice. In primii doi ani de funcţionare (1921 şi 1922) societatea a dat un di­vidend de 10 la sută pe fiecare an la capitalul iniţial de 20.000.000 lei. După doi ani de funcţionare, la 31 Decembrie 1922, fondul de rezervă al societăţii este de 505.598,68 lei iar fondul de amortizare de 1.200.000 lei. Pentru completarea programului lucrărilor în curs şi in vederea unui program in cadrul scopului societă­ţii, pentru a contribui la punerea in valoare a surselor de energie şi a sistematizării producerii şi distribu­ţiei energiei electrice, societatea ano­nimă „CREDITUL PENTRU ÎN­TREPRINDERI ELECTRICE" a de­cis sporirea capitalului iniţial de 20.000.000 lei, complet acoperit de la început, prin facerea unei a doua emisiuni de 40.000.000 lei, împărţită In 80.000 acţiuni a 500 lei valoarea nominală. Datorită relaţiunilor ce societatea are cu principalele insti­­tuţiuni de bancă şi întreprinderi in­­d­ustriale, acoperirea acestei a doua emisiuni este aproape asigurată. In vederea prevederilor statutare se pune la dispoziţia vechilor noştri acţionari, precum şi subscriitorilor noi ce vor dori, o parte din această emisiune, pentru care se va face subscriere publică. Subscrierea se va face între 4—30 Iunie 1923 la instituţiunile mai jos menţionate. Condiţiunile subscrierii sunt: 25 la sută adică lei 125 de ac­ţiune plus lei 25 drept cheltueli de emisiune (total 150 lei de acţiune) la facerea subscrierii. Un al doilea văr­­sământ de 25 la sută adică 125 lei de acţiune nu va fi cerut înainte de 1 Octombrie 1923, iar restul vărsă­­mântului după 1 Ianuarie 1924. Se primesc şi vărsăminte complete. Acţiunile din noua emisiune vor avea dreptul la dividend pe 1923 în proporţia sumei vărsate şi a tim­pului. Numărul de acţiuni ce se va atri­bui subscripţiei va fi hotărit de că­tre consiliul de administraţie. Vechii acţionari au drept de pre­ferinţă şi în orice caz li se va atri­bui cel puţin o acţiune nouă pentru fiecare acţiune veche ce­ posedă; în acest scop vor prezenta la subscrie­re vechile acţiuni spre a se face menţinerea de exercitare a dreptului de opţiune. Consiliul de administraţie îşi re­zervă dreptul de a închide subscrie­rea chiar mai înainte de data mai sus fixată. Subscrierile se primesc la: CASA SOCIETĂŢII STRADA MA­TEI MILLA, 2 şi la următoarele in­­stituţiuni: BANCA ROMANEASCA precum şi la sucursalele ei din: Arad, Bălţi, Bazargic, Braşov, Cernăuţi, Chişinău, Cluj, Constanta, Galaţi, Ismail Ora­­dea-Mare, Sibiu, Târgul-Mureş, Ti­mişoara, Tighina, Tulcea. BANCA AGRICOLA precum şi la sucursalele ei din: Brăila, Iaşi, Cons­tanţa, Craiova, Galaţi, Botoşani, Ca­­lafat, Călăraşi, Giurgiu, Roman, Tul­cea. T.­Măgurele, Silistra, Bazargic. BANCA GENERALA A ŢARII RO­MANEŞTI precum şi la sucursalele ei din: Brăila, Braşov, Cluj, Cons­tanţa, Craiova, Galaţi, Giurgiu, O­ra­dia Mare,­­ Ploeşti, Sft. Gheorghe, T.­­Măgurele. BANCA DE SCONT A ROM­NIEI precum şi la sucursalele ei din: Constanţa, Galaţi, Focşani, R.­Vâl­­cea, Sibiu, Timişoara, T.­Măgurele, Tulcea; Banca Gh­isoveleni, loco; Banca Creditul Prahovei Ploeşti; Banca Candicului Craiova; Banca Dunărea Românească; Banca laşilor laşi; Banca Muscelului Câmpulung; Cre­ditul Technic loco; Creditul Tech­­nic Transilvănean, Sibiu; Creditul Extent, loco. Comsiliul de Administraţie Preşedinte: ANGHEL SALIGNY, inginer inspector general, membru al Academiei Române, fost minis­tru . Vice-Preşedinte: N. P. ŞTEFANES­­CU inginer inspector general, Direc­­tor General al Bancei Româneşti. Administrator Delegat: CONSTAN­TIN D. BUŞILA, profesor la şcoala Politechnică din Bucureşti. Membrui: Corneliu Bălteanu, ingi­ner inspecor general, Director Gene­ral­­al Creditului Technic; S. Cali­machi, Membru in Consiliul de Ad­ministraţie al Băncei Generale a Ţa­rei Româneşti, mare proprietar; Hi­bai Constantinescu. Inginer de mi­ne, Administrator Delegat al „Cre­ditului Minier“; Mihail Flechtemna­­cher, Director General al Băncei A­­gricole; I. Kovács, Inginer Director General al „Aktiengesellschaft fur Elektrische und Verkehrsunterneh­mungen B.-Pesta; C. Neamţu, Direc­­tor G-ral al Băncii Comerţului Cra­iova , C. P. Olănescu, fost minis­tru, Preşedintele Consiliului de Ad­ministraţie al Băncii de Scont a Ro­­mâniei, A.­da Usmana, Director la f­r Aktiengesellschaft fur Elektrische und Verkehrsunternehmungen B. Pesta. ..Graiul Românesc** de nevoia de a se înfiinţa în Albania un consulat sau o agenfie diplomatică. Pe cât ştim, de fiecare dată d. Duca a dat asigurări că o va face îndată ce va avea în buget fon­durile trebuincioase. Precum am spus, fondurile e­­joistă. Aprilie a trecut de mult şi totuşi lucrurile continuă a ră­mânea în starea de mai Înainte. De ce ? Repetăm că e greu de găsit un răspuns si o explicare. încheiem însă cu o speranţă care n’ara voi ta fie iluzorie: aceia că, în sfârşit» d. Duca ţi­nând seamă de importanta cheshu­­nel se va hotărî ta facă acum, ceea ce ar fi trebui să facă mai de mult. N. BATZARIA Din Ploesti IN JURUL UNEI ANCHETE PLOESTI, 8. — Am anuntat la timp că în urma unei anchete, fă­cute de d. inspector Ioanovici, d. C. Naumescu-Cociu a fost suspendat din postul de administrator finan­ciar al judeţului Prahova. Fiind tri­mis înaintea comisiei de judecată de pe lângă ministerul de finanţe şi constatându-se că acuzările ce i s’au adus sunt neîntemeiate, a fost rein­tegrat în postul său şi-și va relua mâine serviciul___Sim. CXo­ x^tcy4mâme csa mai mm CEA MAI GUSTOASA fKcJiBJ ;Wi' rav, ...». .uv ^ -zi ■ Cum ne curâlint sângeie și ne întărim Trupul Broşura interesantă şi Instruc­tivă care nu trebue sa tips­ască din nici o casă (’.erefi­o gratuit contra­­ leu în măre) p­e tale pentru porto pomenind nume!' ziarului Adresaţi Farmacia Vorel di­n Piatra-1'* Cum ne vindecăm de Reumatism si Gută Broşură interesan­ta și instruc­tivă. Se trimete gratuit contr­a mărci postale de 1 leu, pentru port, pomenind numele zia­rului adresați I Farmacia Vorel. Pi»tra-N. Prin ştiinţă la lumini Renuri Kuî oculîist şl prasicălor „SALOM“ reîn­orcându-se din străinătate şi-a reluat consultaţiunile în mod regulat dela 9 12 şi 3—7 zilnic. Duminica dela 3 — 5, prezice în mod pre­cis cu ajutorul supremelor şti­nţ­e oculte şi al Cabalei: Trocufiul, Presents şi Ui­­teraS* dă în acelaş timp cele mai­ celebre sfaturi în toate di­recţiunile. Corespondenţa cu provincia se necesită: Dhui, luna şi ziua nas­­topei şi trei întrebări principale, 100 lei onorar trimişi odată cu corespondenţa. Str. 13 Septem­brie 63, (în un­dătură). Dr. ERDREICH Str.­­­Ioliescu-Vod­ă 6 Tratamente speciale . Boale Ner­voase Sexuale impotenţa) Stomacale (Dilatatie) Reumatici­e şi Îngrijiră® feţii Consuitaţiuni dela 9—1 şi de l­e—8 adleverün O luptă cu tâlharii lângă Covasna (Trei Scaune) UN PLUTONIER DE JANDARMI GRAV RĂNIT Braşov, 8. — Jandarmeria din Covasna a fost încunoştiinţă tâ ori de către sătenii din această localitate şi împrejurimi că o ban­dă de tâlhari terorizează de câte­va zile întregul Judeţ Trei­­Sca­une,­­ URMĂRIREA S’a format o puternică poteră de Jandarmi pornind pa ur­mele bandiţilor, cari au fost sur­prinşi pe coasta unei coline din apropierea comunei Covasna. LUPTA Intre bandiţi şi jandarmi s’a iscat o încăerare care a durat mai mult de o oră. S’au tras focuri de armă şi dintr’o parte şi dintr’alta. Plutonierul de Jan­darmi Rosch a fost grav rănit in cursul luptei. Doi dintre ban­diţi au fost prinşi restul reuşind să dispară. URMĂRIREA BANDIŢILOR CONTINUA Jandarmeria continuă urmări­rile cu asiduitate şi se crede că şi cei cinci bandiţi ce s’au refu­giat în munţi vor fi prinși cu rând. ­rindină cumplită în Bulgaria SOFIA, 8. — După buletinele ofi­ciale ale staţiunei meteorologice în foarte multe localităţi din Bulgaria a căzut grindină de o mărime necu­noscută pănă in­ prezent şi care a distrus complectamente semănăturile acolo unde a căzut. MARIMEA BUCĂŢILOR DE GEIAŢA Grindina cea mai mică a fost de mărimea unui ou. In ocolul (Viasa) Iambel bucăţi!» de grindină au câ­n­tării până la .200 de grama, iar în comuna Botoşeva pendinte de plasa Sevlievo, rapoartele­ oficiale arată că grindina căzută a fost de mări­­mea unui cap de pisică şi că multe bucăţi au cântărit aproape un kilo­­gram. FURTUNA ŞI DESCĂRCĂRI ELEC­TRICE Pretutindeni grindina a fost pre­cedată de furtună şi violente descăr­cări electrice. In mai multe regiuni a căzut nu­mai grindină. Au fost ucise numeroase vite mari şi mici aflate pe câmp iar mulţi să­teni grav răniți. Pagubele sunt enorme. Cârfi şi reviste Afacerea Reţița, Chestia revistelor, Scumpetea, Remanierea, Lipsa Poa­melor ţi alte chestii de o egală im­portanţă sunt tratate ţi ilustrate în­­tr'un chip admirabil in No. 26 al revistei „PARDON” care a apărut azi. Preţul 3 lei. alinta oamorslsls câoslowci Oficiul statistic al statului ceho­slovac publică rezultatul definitiv al balanței comerciale pe 1922. Cifrele sunt din cele mai edificatoare. Tota­lul importului pe anul trecut a fost în valoare de 12.695.515.701 coroane cehoslovace, iar totalul exportului a fost de 18.086.348.590 coroane. Prin urmare balanța comerciala a repu­blicii vecine a prezintat un activ de mai bine de 5 miliarde de coroane. Aceasta explică mai bine decât orice urcare a coroanei. Această sumă de 5 miliarde se repartizează astfel: trei miliarde pentru primul semestru şi două mi­­liarde pentru al doilea. Se ştie că urcarea pronunţată a coroanei a a­­vut loc în Iulie şi August. Prin ur­mare această urcare a făcut ca ex­cedentul să dea puţin înapoi, dar nu în măsură să stânjenească se­rios exportul. Viata artistica SPECTACOLELE DE AZI PARCUL OTETELEŞANU. — „Ka­­ti­a“ GRADINA CĂRĂBUŞ. — „Una şi bună“. GRADINA ALHAMBRA. — „Carul statului“. CINEMA VLAICU. — „Atlantida“. CINEMA BRISTOL. — „Sapho“. CINEMA PATHE PALACE. — „La Maison du Mystére”. MEMENTO-EXPOZIŢn Ateneu. — Expoziţia de cusături şi pânzeturi româneşti. * Maison d’Art, — Salonul umoriş­tilor. Repetiţiile de la Teatrul Naţional în vederea viitoarei stagiuni vor continua până la 15 iunie. O deraere DOUA VAGOANE ALE TRENU­LUI BUCUREŞTI — CERNĂUŢI DERAIAZA — IAŞI. 8.— Astă noapte trenul ce venea din Bucureşti spre Cernăuţi a deraiat la intrarea în stafia Les­pezi. Două vagoane au fost răsturnate, dar nu s’a înregistrat nici un acci­dent de persoane.­­ ........ «1*1­­ » Un Interview cu S­cotus Viator Ce crede publicistul englez despre pro­blemele vitale ale ţării noastre Distimuul publicist englez Scotus Viator: Înainte de a părăsi ţara a a­­cordat interviewuri mai multor zia­re româneşti, fără deosebire de cu­loare politică. Publicăm astăzi interview, acor­dat ziarului „înfrăţirea“. Vorbind despre situaţia generală a ţării noastre d. Scotus Viator a spus unui redactor al ziarului în­frăţirea. O PROBLEMA VITALA „După părerea mea, chestiunea minorităţilor este o chestiune de a doua linie. Mult mai importantă problemă e aceea de a face o realitate din gu­vernământul constituţional şi parla­mentar." DOLEANŢELE MINORITĂŢILOR Minorităţile şi în special un­gurii au unele doleanţe reale, dar ele nu se datoresc unor hotărâri politice anti-maghiare a statului român ci metodelor arbitrare în­trebuinţate de administraţie. UN ALT FACTOR In afară de dezordinea parlamen­tară şi administrativă, cel mai de seamă obstacol ce se pune între strângerea relaţiunilor intre români şi minorităţi, îşi are bază in actualul regim reacţionar din Ungaria care în existenţa sa, atârnă de aţâţarea mişcării iredentiste." D. Scotus Viator termină: O ARMONIZARE POSIBILA „Eu nu cred în imposibilitatea unei înţelegeri între români şi unguri şi sunt sigur că românii cari sunt toleranţi din fire nu vor cădea in psihoza şovinismului pe urma căreia a suferit atâta in trecut. Dar sunt sigur că reali­zarea unei reprezentanţe parla­mentare, iar în comune şi judeţe a unui „seif gouvernement” de­mocratic, este cea mai bună şi poate singura cale pentru apro­pierea celor două naţiuni. corpului nane 51 curba Lalescu Chestiunea rămâne nerezolvată ori la ora 11 dim, delegaţiunile corpului didactic urmau să primeas­că ultimul cuvânt, acela al d-lui Vintilă Brătianu, ministrul de finani­­ţe, în legătură cu declaraţiunile d-lui dr. Angelescu, ministrul şcoa­­lelor, care în prealabil se consulta­se cu d. prim-ministru asupra ca­racterului acelor declaraţiuni. Era vorba — şi lucrul părea ori hotărât — ca corpul didactic să fie scos de sub curba Lalescu aplicân­­du-i-se un regim special decurgând din întrebuinţarea deosebită a unui fond pus la dispoziţia ministerului instrucţiunei. Rezolvarea chestiunea depindea, în ultimă instanţă, de d. Vintilă Brătianu, ministrul finanţelor şi ea trebuia comunicată delegaţiunilor la şedinţa comisiunei bugetare de eri dimineaţă. In cursul şedinţei însă, nu s’a ho­tărât decât studierea chestiune! şi după amiază, la Cameră, d. Vintilă Brătianu a declarat că nu se poate face mai mult decât s’a făcut pen­tru corpul didactic şi că contează pe cuminţenia acestui corp. Deasemeni nu s’a precizat nimic în chestiunea scoaterii de sub curba Lalescu a corpului didactic. In aceste condiţiuni, asociaţiunile didactice sunt decise să reînceapă mişcarea, terminând consultaţiile a­supra refuzului sporurilor prin curba Lalescu şi reluând chestiunea taxelor şcolare pentru examenele particulare. Deocamdată, profesorii secundari au cerut ministerului amânarea cestor examene pentru 23 iunie du­­pă cu s’a admis pentru cursul pri­­mar. Din sursă autorizată ni st comunicat însă, că ministerul va re­fuza categoric amânarea cerută. Și astfel chestiunea salariilor cor­pului didactic rămâne nerezolvată. Aseară, era vorba ca azi minis­terul să dea un comunicat asupra soluţiunilor definitive . ’ Dl. Spilan!« şi ori­ce pietre preţioase cumpără plătind preţurile cele mai bune Conpia lgumenă — Str. Carol 50 — „Monitorul Oficial“ cu data de 9 iunie promulgă legea asupra în­­fiinţărei Cooperativei militare- A­­celași număr al Monitorului pu-­­blică și statutele acestei coope­­rative. „Monitorul Oficial“ cu data de 9. iunie promulgă legea în virtutea căreia se fac mai multe schimbări de fonduri în bugetul ministerului de finanțe în sumă totală de lei 3.753615. ____ Digestiunile încete şi grele sunt în-» sosite de greaţă, râgâială, acreli, duh­­eri de cap, care sunt datorate fer­­mentafiunilor anormale. Două sau trei Pastille-„Vichy” Etat la sfârşitul meselor înlesnesc diges-, tiunea.­­ Asociaţia creştină a femeilor ro­­mâne, anunţă că serbările care ur­mau să înceapă de azi 9 crt. vor avea loc mâine Duminică 10 crt. si Luni 11 crt. Aceste serbări vor fi onorate cu prezenta reginei Maria a României si regina Maria a Iugoslaviei. ..... ---- _ Organizarea serviciilor administrative Şedința comisiunei plenare bugetare Comisiunea superioară bugetară de pe lângă ministerul de finanţe ama întrunit­eri dimineaţă la ora 11 sub prezidenţia d-lui ministru de finanţe Vintilă Brătianu. La şedinţă au luat parte toţi mi­niştrii aflaţi în Capitală, la ordinea zilei fiind chestiunea organizării serviciilor publice. INTENŢIILE GUVERNULUI Se ştie că intenţia guvernului e ca înainte de a se proceda la apli­carea proectului reformei adminis­trative precum şi la Întocmirea bu­getului viitor, să facă o cercetare amănunţită a felului cum sunt or­ganizate şi cum funcţionează actual­mente diferitele servicii ale statului. Pornindu-se de la convingerea că actualul personal funcţionăresc, este mai mult ca suficient pentru tre­buinţele statului, intenţia guvernu­lui e ca printr-o metodică organizare birourilor să se poată face o cât mai mare reducere de personal ast­fel ca personalul rămas, încadrat într’o­ organizaţie perfectă, dacă se poate, şi cu o situaţie materială bună să îndeplinească toate sarci­nile mecanismului administrativ. HOTĂRÂRILE COMISIUNEI D. Vintilă Brătianu, a făcut o ex­punere In acest sens a dezideratelor guvernului Iar pentru îndeplinirea lor s’a hotărit apoi ca din sânul comisiunei bugetare să se delege membrii necesari cari să, lucreze împreună cu subcomisiunile­ de or­ganizare de pe lângă fiecare depar­tament. Pentru scopul urmărit deci, pe lângă fiecare minister se va alcătui o subcomisiune bugetară compusă din: doi delegaţi ai comisiunei supe­rioare bugetare, doi specialişti în materie, din afară de comisiune, se­cretarul general al ministerului res­pectiv, şi directorii şi subdirectorii serviciilor respective. Toate lucrările efectuate de aces­te comisiuni în timpul verei vor fi centralizate şi depuse la ministerul de finanţe până la 15 Septembrie 1923, urmând ca apoi să fie exami­nate de către plenul comisiunei bu­getare. EFECTELE CURBEI LALESCU Tot in şedinţa de ori comisiunea a luat cunoştinţă de doleanţele pro­fesorilor şi altor categorii de func­ţionari nemulţumiţi de efectele apli­­cărei „curbei Lalescu”, rămânând ca ministerul, de finanţe, după ce va termina studiul chestiunei, să avi­zeze la îndreptările ce s’ar mai pu­tea aduce repartiției fondului dispo­nibil. Academia Română a finnt­eri d. a. şedinţă solemnă sub preşedenţia d-lui I. C. Negrutzi pentru decerna­rea premiilor acordate In actuala seziune. VALOAREA PREMIILOR D. V. PARVAN a cetit o dare de seamă cu privire la acordarea aces­tor premii. D-sa a arătat că a’au acordat pre­mii _ In actuala sesiune — in va­loare totală de 63500 lei din care 25000 lei s’au Împărţit, 7 premii, va­­riând între 1500 şi 5000 lei şi 3000 lei in 6 premii. Academia Română regretă că a­­nul acesta a’au prezentat prea pu­ţini concurenţi constată că şi pre­miile acordate sunt prea mici faţă de valuta de azi. Sa­u citit apoi rapoartele la premii­le acordate in ordinea următoare. RAPOARTE“ - D. I. NISTOR a citit raportul asu­pra­­publicaţiunii „Istoria Ittoboiului pentru întregirea României“ 1916— 1919 de Const. Kiriţescu, lucrare pre­miată cu premiul Năsturel. D. I. SIMIONESCU a citit raportul asupra cărţii ddactice: Nofiuni ele­mentare de chimie şi mineralogie conform programei in vigoare pen­tru şcoalele secundare de d-nii M. Cădere şi V. Popescu, lucrare pre­miată cu 1500 lei cu premiul „Asocia­ţiei“. D. I. PARVAN a citit raportul asu­pra volumului Prinţesa Bibiţia de Jean Bart, lucrare premiată cu 5000 lei cu premiul Eliade Rădulescu. D. I. BIANU a citit raportul asu­pra publicaţiei „Scrisorile unui ră­zeş“ de Cezar Petrescu, lu­crare pre­miată cu 1000 lei cu premiul „Tano­viceanu“ şi cu 2000 lei premiul „Con­­stantinidi“. D. SADOVEANU a citit raportul asupra volumului de poezii „Casca­dele Luminei“ de Vintilă V. Paras­­chivescu, lucrare premiată cu 700 lei cu premiul Constantinidi. D. SADOVEANU a citit raportul a­­supra publicaţiei „Isvoare Limpezi“, sonete şi poezie de Marcel Roman­es­cu lucrare premiată cu 700 lei­ cu premiul „Constantinidi“. D. S. PUȘCARIU a citit raportul asupra „Traducerei in versuri a Bucolicelor lui Virgil“ de Teodor Ma­nu, lucrare premiată cu 600 lei cu premiul „Constantinidi“. D. G. BOGDAN DUICA a citit ra­portul asupra hicratiei „Istoria tea­trului în Moldova“ de Teodor Bura­­da, lucrare premiată cu 4000 lei cu premiul „Gr. Angelescu“. D-L DR. ANTIPA a citit raportul asupra publicaţiei „Porumburile ro­mâneşti“ de Ion Enescu, lucrare pre­miată cu 3000 lei cu premiul „ Ada­mache“. D-L DR. V. BABEŞ a citit raportul asupra lib­rărei „Parazitologie uma­nă“ de C. Poenaru Căpl­escu, premia­tă cu 1000 lei premiul „Adamache”. D-L I. SIMIONESCU a citit rapor­tul asupra publicaţiei „Muscalul nos­tru” de C. Rădulescu-Codin, premia­tă cu 1000 lei premiul „Adamache” D. SIMIONESCU a citit raportul asupra lucrărei în manuscris „Cli­­matografia câmpiei dintre râul Olt şi Argeş“ de Iulian Rick, premiată cu 5000 lei cu premiul „Năsturel“. MISS...... 1 " ’TTlflffrr*- T ~l7|jjţTf*|TTi»iiii -- I iii ideyeml Literar* Capitala COPILA DISPĂRUTĂ ' In­ ziua de 21 Mai, orele 5 seam, a dispărut de la domiciliul părinţilor săi, copila Ileana Neagu Ştefan pe vârsta de 9 ani. Cu toate cercetările poliţiei, fetiţa­­a putut fi găsită. Părintele copilei, d. Neagu Ştefan, sergent de oraş, roagă pe cei ce au cunoştinţă de locul unde se află co­pila sa, să-l anunţe în strada Braşo­veni 42. Fetiţa e îmbrăcată intr’o rochiţă gris cu vărgi negre, cadrilate, părul blond şi rotunjit, aşa cum se obiş­­nueşte la copiii de acea vârstă, în momentul dispariţiei era desculţă şi pe capul gol­­ giniiBiiiin­g^^ Şedinţa solemnă de la Academia Română Decernarea premiilor Informaţiuni „Monitorul Oficial“ cu data de 9 iunie promulgă legea în virtutea căreia se fac mai multe schimbări de fonduri în bugetul ministerului de interne în sumă totală de lei 15 887-177. Creditul judeţean şi comunal, va efectua în zilele de 14 și 15 iunie a. c., două trageri la sorţi, una pentru trecut si una curentă. Tragerile vor avea loc, în loca­lul Directiunei, din Palatul Casei de Depuneri, la orele 10 a. m. Cursul practic de horticultură al Soc­ de Horticultură din România va avea loc Duminică 10 Iunie ora 9 si iuni, la sediul Soc. Serbar Vodă 221. Teatru Cărăbuş Director: C. Tăfătase In fiecare seară U­NA şi BlIMA Revistă în 3 acte şi 4 tablouri de DUHSTOY Cea mai bogată montare. Balet de 80 persoane cu peste 1000 costume Examenele de religie p­entru elevii evrei cari urmează fie în particular fie la şcolile Statului vor Începe săptămâna viitoare, în cancelaria rabinului comunităţii evreilor din Bucureşti. Programa de examinare este pu­blicată în „Curierul Israelit“ No. 21. Absolvenţii liceului Lazăr din Bu­cureşti, promoţia 1913, sunt rugaţi a-şi trimite adresele şi a-şi exprima dorinţele în vederea unei întâlniri colegiale, cu ocazia incheerii celor zece ani de la absolvire. Adresa : Mihail Moldovan, str. Ca­rol Davila 149. Doamna Mariette „Mode" strada Francon No. 2 etaj soldează modele originale de pălării. S’a aprobat înfiinţarea pe lângă direcţiunea generală P. T. T. a unui serviciu, denumit „Serviciul construcțiilor noui“, menit să se ocupe cu executarea de nouă cen­trale telefonice și are o durată pro-­ vizorie. Cu conducerea acestui serviciu a fost însărcinat d. O. Rădulescu inginer șef, detașat în acest scop de la ministerul lucrărilor publice. Marele incendiu de la rama Episcopia Vitorului LINIA TELEGRAFICA DISTRU­SA PE O MARE DISTANTA ORADIA MARE, 8. — Un mare incendiu a izbucnit astăzi la orele 3 în gara de graniță Episcopia Biho­rului. Scânteiele unei locomotive care manevra pe linie au căzut pe o mare grămadă de traverse uscate incendiindu-le. CE A ARS Patru vagoane din aceste traver­se au fost mistuite de flăcări in timp de trei ore. Pirul telegrafic a fost distrus pe întindere de o jumătate de kilo­metru. Din această cauză legătura telegrafică dintre Oradea Mare şi Budapesta, cu începere de astăzi după amiază a fost întreruptă. AJUTOARELE Două plutoane de pompieri che­mate telefonic, au sosit cu un tren special la Episcopia Bihorului, unde după patru ore de muncă încorda­tă au izbutit să localizeze incendiul.

Next