Adevěrul, iunie 1923 (Anul 36, nr. 12059-12088)

1923-06-11 / nr. 12069

Ar: IN­a - în formaţiuni Hurta nelucrând in a­­Jun de duminică, nici în juriul liber nu nau în­cheiat prea multe opera­ţiuni. Din această cauză au lip- sit ori cursurile valorilor. O delegaţie de profesori secundari a fost primita in audienţa de minis­trul instrucţiunii Sâmbăta dimi­neaţa D-nii colonel dr. Constantinescu Ilie şi capi­tan dr. Vasiliu Dumitru, au fost delegaţi să ia parte la con-­­ul internaţional de medicină mvii­­ă ce se ţine la Roma. SINAIA Marale Hotel al Băilor Pune la dispoziţia publicului 120 camere mobilate, cu servi­ciu, pentru ac­st sezon, cu Înce­pere dela 15 Iulie. Pentru Inchi­rime a se adresa până la 1 Iulie In Strada Paris 4. Direcţiunea L. Fornara Societatea „Mormintele eroilor” căzniţi In război convoacă aduna­rea generală ordinară, în ziua de 28 Iunie 1923, ora 10 dimineaţa, în lo­calul societăţei „Palatul Metropoli­tan”.­­ Vor avea dreptul a lua parte la această adunare toţi membrii socie­tăţii, cu plata cotizaţiunilor de lei 24 anual la curent şi delegaţii tuturor comitetelor afiliate Societăţei Adunarea Generală va fi legal­­loente constituită conform articolu­lui 14 din statut, orcare ar fi numă­rul membrilor prezenţi Ordinea de zi va următoarea! "darea de seamă a comitetului de direcţie; raportul d-lor cenzori, pri­vitor la gestiunea exerciţiului 1922- 623; bilanţul şi contul de rezultate încheiat pe ziua de 31 Martie 1923; descărcarea comitetului executiv şi de direcţie şi a cenzorilor de gestiu­nea lor pe exerciţiul 1922—1923; a­­probarea proectului de budget al so­cietăţei pe 1 Aprilie —31 Decembrie 1923; alegerea a 3 membri in comi­tetul executiv pe o perioadă de 3 ani şi desemnarea unuia dintre a­­ceştia, ca director al societăţii; ale­gerea comisiunei de control (cenzori) compusă din 3 membri şi 3 su­pleanţi; luarea in discuţiune şi ho­­­tărirea asupra diferitelor propuneri făcute de comitetul central, cu pri­vire la mersul societăţei. Teatru Cărăbuş Director: C. Tanase In fiecare seară UNA şi BUNA Revistă In 2 acte şi 4 tablour de DUHSTOY Cea mai bogată montare. Balet de Bo persoane cu peste 1000 costume Varşovia, 9. — De la 23 Iunie la În­tâi Iulie, va avea loc la Poena o ex- I poziţie indust­rala şi agricolă pentru­­ a arăta prugi■ sere realizate de indus­­t tria şi agricultura poloneză. Un vas polonez va vizita diferite porturi, pe acest vas va fi instalată o expoziţie de mărfuri poloneze. Pentru Direcţiunea gene­rală C. F. H / suntem rugaţi să publicăm ur­mătoarele: Funcţionarii c. f. r. au aşteptat cu cea mai mare nerăbdare pla­ta sporului acordat prin „Curba Lalescu“ din creditul de 500 mi­lioane. S’au dat directive, s’au trans­mis ordine de felul cum trebu­iesc plătite aceste sporuri, s’au întocmit listele de plată aştep­tări du­se numai aprobarea plăţii. Direcţiunea generală c. f. r., foarte promptă, a aprobat şi funcţionarii ei au şi încasat a­­cest spor. Funcţionarii centrali ai Direc­ţiunii I Regionale deşi listele sunt gata, nu pot încasa acest spor de motivul că trebuiesc Întocmite şi listele personalului exterior, aşa, ca plata să se facă concomitent Aceasta înseamnă o aşteptare r de încă una sau două săptă­mâni deoarece listele personalu­lui exterior nici n’au sosit încă toate şi chiar admiţând prin im­posibil că au să sosească in cu­rând, o altă dificultate se va ivi, lipsa de bani în cassă, sumele de plată fiind considerabile. Rugăm direcţiunea generală c. f. r. a da ordin celor în drept să aprobe cât mai urgent plata sporului, pentru personalul cen­tral cifrat la peste 1.000 funcţio­nari, considerând şi faptul că nevoile acestor funcţionari sunt prea urgente ca să mai fie şica­naţi cu ordine ce nu-şi au nici un sens. nainte. Din aceşti fugari nenoro­ciţi, 500 au murit în şcoală. Şcoala era acum goală, dar se puteau vedea urmele vieţii grele trăite într-însa. Toate erau în ne­regulă, până şi biblioteca, de altfel destul de bogată. Se aştepta deza­fectarea. Apartamentul profesoru­lui Comninos era încă pecetluit. Şcoala de la Halki e un institut teologic, aproape o facultate de teologie. E o clădire largă şi bine înzestrată. Are şi biserică, în care ţi se arată câte­va triste amintiri, bucăţi din veşmintele de slujbă şi frânghia cu care Turcii au spânzu­rat la 1822 pe Patriarhul Grigorie în Constantinopol. E ţinută într’o cutie de argint. In partea stângă a bisericii, se găseşte o icoană care înfăţişează Sf. Treime. Când o priveşti în fa­ţă, ţi se arată numai porumbelul (Sf. Duh); dacă o priveşti din stânga, vezi­ pe Fiul; dacă o pri­veşti din dreapta, pe Tatăl. Are pe suprafaţa ei, întinse de sus în jos câteva fâşii de hârtie, aşezate, pe muche. Pe fiecare fată aceste fâşii au zugrăvit o parte din chipul Fiu­lui, pe cealaltă faţă al Tatălui. Deci, dacă priveşti dintr’o parte, 4—5 fâşii îţi dau la un loc chipul Fiu­lui, de cealaltă parte al Tatălui. Aşa e toată minunăţia aşezării a­­cesteia. Afară de şcoala teologică, la alt cap al insulei, pe o coamă care se îndoaie puţin spre mijloc, se află o şcoală comercială grecească. Are 8 clase, cu 2 secţiuni: liceu şi sec­ţiune comercială. E o clădire lar­gă, cu elevi interni, ca şi şcoala teo­logică. Amândouă se văd bine din vapor, fiind singurele clădiri care izbesc privirea în deosebi. Insula Prinkipe e mult mai mare şi mai populată, cuprinzând până la război numai Greci, acuma­­şi Turci. Plină de vile, loc de plim­bare şi desfătare, in care marinarii englezi şi americani îşi fac plăce­rea de a alerga călări pe catâri şi măgari. Are trei mănăstiri, una Sf. Gheorghe, aşezată în locul cel mai înalt al Insulei, care se înalţă sus peste faţa mării. Oriunde te întorci, marea te vră­jeşte cu farmecul ei. De­ccola şi năvăleşte lumea aici de la Constan­tinopol, ca să se desfăteze. Cât nu-ţi odihneşti cugetul întro umbla­re de 2 ceasuri pe întinsul mării! Pe un punct înalt al insulei, se găseşte un aşezământ care te zmul­­ge din liniştita gustare a naturii şi te întoarce la durerile zile de azi. E orfelinatul grecesc pentru copiii rămaşi fără părinţi după război. Sunt peste 800 de copii, între 10 şi 17 ani, care atât se zbenguiesc, încât ţi s-ar părea că nu se gân­desc la tristeţa stării lor. Cu toate acestea câtă durere ascunsă şi ne­văzută! Venit aici cu d. prof. Drag. De­­metrescu de la teollogia noastră din Bucureşti, am fost bine primiţi şi ţinuţi la masă. Am cunoscut pe toţi profesorii, tineri şi simpatici. Orfanii au ţinut să dea o serbare în onoarea noastră. Aici se vedea ce e în sufletul, macar a celor mai mari. Unul, care a ţinut o cuvânta­re, a spus către tovarăşii lui: „Să ajutăm noi înşine silinţele profeso­rilor noştri, prin ascultarea noastră. Să facem aceasta cu atât mai mult, cu cât noi nu mai avem familie în care să ne putem forma...“ Ce cugetare serioasă şi ce dure­roasă totodată! Aşa se găsesc unite, în această Insulă, şi natură încântătoare şi du­rere ascunsă şi viaţă zglobie... Şi dacă s’ar sui cineva spre mănăsti­re, acolo ar fi năpădit de alte gân­duri, în priveliştea mării deoparte şi foşnetul copacilor care înconjură locaşul, de altă parte. E o insulă care din multe laturi poate atinge şi mişca sufletul. Pe mine mă izbeşte mult înfă­ţişarea de asirian a directorului or­felinatului, deşi e grec. Mă gândesc­­ la amestecul raselor. Dar e o ches­tiune care ne duce la alt şir de gân­duri şi o las pe altădată. Constantin.npnl, 5 Iunie 1923. '' — 1 ■■-'■■inH»*-# -----------­Arhim. Sch­isan Chestia sindicatului artiştilor unguri Agitaţii deplasate Primim următoarele: Presa maghiară agită­­de câte­va zile opinia publică a concetăţe­nilor noştri unguri pe­ o temă, care după informaţiunile noastre abso­lut autentice, ar trebui tratată cu totul altfel. Este vorba despre pre­tinsa desfiinţare a sindicatului tea­trelor­ ungureşti din Transilvania. Nu suntem dintre aceia, cari a­­probă fără rezerve politica mino­ritară a guvernanţilor noştri. Sun­tem convinşi chiar, că această po­litică este in multe privinţe greşită şi greşala fundamentală este că nu avem o politică minoritară, o poli­tică precisă, statornică, consec­ventă şi fără tradiţionala lipsă de sistem şi prevedere. In cazul con­cret însă suntem nevoiţi să con­statăm că agitaţia presei ma­ghiare este cu desăvârşire lipsită de orice teme îu serios şi, cum se va vedea îndată, este de­ adventul de rea credinţă. Căci ce s’a întâmplat ? Actorii unguri din Transilvania erau or­ganizaţi într’un sindicat al lor re­cunoscut de ministrul cultelor. Cu acest sindicat se discutau toate problemele, cari interesau viaţa teatrală maghiară şi reprezentan­ţii lui erau în continuă legătură cu ministrul. înainte cu câte­va zile directorii trupelor teatrale ungu­reşti din Transilvania au venit la Bucureşti şi după discuţii temei­nice, serioase şi, presupunem, con­ştiente, au declarat, că consideră inoportună organizaţia separată a teatrelor ungureşti şi au cerut să fie şi dânşii admişi să facă parte din asociaţia generală a actorilor din ţara întreagă. Cei în drept au luat act de această declaraţie, au re­dactat cuvenitul proces verbal semnat de toţi reprezentanţii ce­lor opt trupe ungureşti. Procesul verbal a cărui copie a­m reuşit să ne-o câştigăm este următorul : „Prezidează şedinţa d. Al. Vasi­­lescu, directorul general al teatrelor asistat da d. felefan Spinescu­ inspec­tor general al artelor. Prezenţi: d. dr Eugen Ioanovici (Cluj), Ladislau Grof (Oradia-mare), Iosef Sabeteri, directorul trupei din Satu-mare Irimie Kovács (Petro­şani), Ludovic Parlagi (Oradea- Mare), Eugen Gáspár, directorul teatrului Dej, Desidescu Rona (Arad), Mihail Fekete (Târgu-Mureş), Erem­­e Feher (Turda), Paul Szobo (Timişoara.) Traian Născu, secreta­rul şi delegatul Sindicatului pe lângă asociaţiune. Toţi cei da faţă reprezentând Inte­resele teatrului maghiar declară de comun acord că organizaţiunea sin­dicatului ce funcţionează actual­mente in­clud sub preşedinţia d-nul dr. Eugen Ioanovici, nu mai are ra­ţiunea de-a 11 şi In dorinţa de al sta­bili o cât mai mare apropiere Intre toţi artiştii ţării fără deosebire de naţionalitate sau religie, aderează la organizaţiunea sindicatului din Bu­cureşti, considerând sindicatul din Cluj ca dizolvat, încheiat la 5 Iunie 1923 la minis­terul Cultelor şi Artelor. (ss) VASILESCU VALJAN director general al Teatrelor ss) STEFAN SOIMESCU Inspector general al Teatrelor ss) Dr. Eugen Ioanovtct, ss) Fe­kete, ss) Eugen Caspar, ss) Srah<» Pal. ss) Kovács, ss) Ludvto Feber, ss) Moseu, ss) Desiderlu Rona, ss) lose! Szabateri, ss) Parlagi ss) La­­dislan Grof.“ Acesta este adevărul. Şi-acum ne întrebăm : cui cred ziarele ma­ghiare din Transilvania, că folo­seşte agitaţia pe care au pornit-o în jurul acestei chestiuni ? Nu au dânsele cunoştinţă de actul săvâr­şit de reprezentanţii autorizaţi ai teatrelor ungureşti ? Ar fi greu de-a presupune o astfel de necu­­noştinţă a situaţiei, mai ales că domnii, cari au semnat procesul verbal reprodus mai sus textual au fost însoţiţi şi de câţi­va reprezen­tanţi de-ai ziarelor maghiare. Sau, chiar presupunând, că nu cunoş­teau chestiunea se puteau adresa d-lui Ioanovici, care, cum ştim, are intime relaţii cu presa fiind însuş un scriitor de seamă. Dacă p­esa maghiară nu aprobă gestul domnilor, cari au semnat procesul verbal de la 5 iunie e li­beră să-i atace pe ei şi să agite împotriva lor. Ni se pare însă, că la mijloc este altceva: este mâna cunoscuţilor otrăvitori de suflete, semănători de discordie şi pescui­tori în apă tulbure, cari şi-au făcut o meserie d­e a agita cu rost şi fără rost populaţia maghiară, zădărni­cind orice muncă cinstită şi fră­­ţiască de apropiere. Gesturile acestea nesocotite le regretăm profund şi le regretăm fiindcă suntem convinşi, că numai pe­ o armonie prietenească se poa­te întemeia progresul şi liniştea şi a noastră şi a minorităţilor şi ori­cine încearcă pe orice cale şi în orice fel să arunce mărul discor­diei între noi ne este duşman şi nouă şi lor. VERIDICUS Notiţe muzicale ULTIMUL CONCERT AL LUI GEORGE ENESCU Numai Enescu a fost în stare să înfăptuiască această minune. La toate cele 12 şedinţe ale marelui nostru violonist, sala a fost arhi­plină, cu toate că ultimele s’au dat pe o temperatură senegaliană. Dacă e de admirat artistul care provoacă atât interes, nu e mai puţin îmbu­curătoare constatarea că, hotărât, gustul publicului pentru muzica bu­nă s’a dezvoltat simţitor la noi. Grosul auditorilor, aci ca şi d’alt­­mintreli şi În centrele apusene, a­­plaudă într’adevăr mai zgomotos poate bucăţile în care virtuozitatea mai cu seamă triumfă, dar tot pen­tru a complace publicului, maestrul ne-a oferit la şedinţele sale, de trei ori atât pasionata, dureros vibranta, muzicala sonată a lui Lek­eu, cât şi Sonata de Beethoven dedicată lui Rudolf Kreutzer. Să ne bucurăm: Beethoven face reţetă ! Când „Filar­monica“ anunţă „Eroica“ sau Sim­fonia a 9-a, sala se umple, iar bile­tele la şedinţele in care s-a execu­tat faimoasa „Kreutzer-Sonate“ au fost cele dintâi epuizate. „Kreutzer-Sonate“ merită această faimă care, din domeniul muzicei, a trecut, graţie lui Tolstoi, şi nu al literaturei Enescu a cântat şi la ul­timul său concert această lucrare care domină toate celelalte sonate pentru piano şi vioară ale lui Bee­thoven prin puterea sa expresivă şi măiastra’i factură. Frumuseţea idei­lor melodice, splendida lor dezvol­tare, bogăţia modulaţiunilor fac dintr’însa una din capodoperile mu­zicei de cameră. In celelalte ale sale sonate pentru piano şi vioară, Bee­thoven urmează planul tradiţional pe atunci al acestei forme muzicale cu o prea cuminte docilitate ; dez­voltarea temelor o mărgineşte la un schimb de motive între ambele in­strumente, de o regularitate care nu aduce nici o surpriză. In „Kreutzer-Sonate“, din potrivă, pare că asistăm la o luptă între piano şi vioară, cu deosebire în par­tea întâia, dramatică, plină de nerv, precum şi în contrapunctul vijelios din acea finală. Şi ce graţioase, pli­ne de drăgălaşe invenţii, sunt va­­riaţiunile din partea a 2-a, adora­bilul „andante“ pe care in Bucu­reşti pentru prima oară le-am auzit fermecător redate de Isage şi Pug­­no! In­admirabila sa tălmăcire a a­­cestei sonate, Enescu a fost secon­dat cu căldură şi precizie de d. Ca­­ravia, care a avut şi dânsul coche­tăria să-şi execute partea pe din­­fară. Tânărului pianist i se cuvin o bună parte din aplauzele furtu­noase cu care publicul a răsplătit plina de viaţă interpretare a So­natei în la. Programa de­­aseară a acestui concert cu preţuri populare, se com­plecta cu bucăţi deja auzite la pre­cedentele şedinţe şi pe care Enescu „în form“, le-a executat cu o vir­tuozitate transcendentă, o ideală va­rietate de sunet şi un temperament de artist excepţional. __________ SC. COCORASCU Universitatea din Buc­reşti D. Ion Finţescu doctor în drept de la Universitatea din Roma şi jude­cător la Tribunalul Ilfov, în urma e­­xamenului depus a fost abilitat de­cent in specialitatea dreptului co­mercial pe lângă facultatea de drept din București. * D. Constantin G. Rarincescu şi-a susţinut teza de doctor în drept la facultatea de drep din Bucureşti ob­ţinând menţiunea laureat Teza cu subiectul : Decretele legi şi dreptul de necesitate, a fost reţinută de fa­cultate. ---------- ■ | Cafeluţa pensionarilor ••• Un venerabil pensionar veni azi la redacţia noastră cu plângerea că pe o cafeluţă turcească, la una din terasele din localitate i s’a luat 6 lei. Bietul pensionar! Se vede că sin­gurul lucru pe care-l consumă, de multă vreme, în localuri publice, e acea cafea. Altfel, ar şti că se pe­trec, cu preţurile articolelor de con­­sumat, lucruri şi mai îngrozitoare. A­l› K. VK­R­U­b­a»®®» Premiile ziarului „Dimineaţa” Strângerea cupoanelor Vl Ch­îfor, car! pe ziuta de Dumini­că, 17 Iunie, vor avea adunate 90 de cupoane CONSECUTIVE — a­­dică TOATîî—cupoanele apărute până în acea zi — le vor expedia, IN PLIC RECOMANDAT, admi­nistraţie! noastre, pe adresa Indi­cată mai Jos. El vor primi. In schimb, din partea administraţiei noastre, CINCI BONURI de parti­cipare la tragerea premiilor. Cititorii cari n’au izbutit să-şi procure regulat toate numerele din „DIMINEAŢA“ ?i cărora, deci, le lipsesc unele cupoane din seria de până acum, vor putea să-şi com­­plecteze numărul de 90 de cupoa­ne CONSECUTIVE, adăugând la cupoanele pe cari le-au adunat până acum, numărul necesar de cupoane din seria II, a căror pu­blicare va începe de Luni 18 Iunie. * Seria aceasta II va da prilej norilor noștri ctitori cari pân’ acum nu adunaseră cupoane — să participe şi ei la tragerea marilor premii, ei nu va avea de­cât să adune de acum înainte 90 de cu­poane consecutive. Cât despre cititorii cari au strâns cupoanele din seria I-a, adunând şi cupoanele din seriall­a ei vor pri­mi în plus alte CINCI bonuri de tragere, astfel că ei vor participa la prem­ii, CU ZECE bonuri, ceia ce le sporeşte mult şansele de câştig. * Toate aceste lămuriri privesc nu­mai pe cititorii cu numărul Abona­ţii au primă de la început toate bonurile şi ei participă la tragere cu 15 BONURI, sau cu 40, după cum sânt abonaţi pe şase luni ori pe un an întreg. Abonamente cu dreptul de parti­cipare la premii se vor primi pănă în preziua tragerii premiilor. Tragerea Tragerea premiilor se va intra pe la mijlocul lunei Septembrie. Până la acea dată cititorii noştri vor avea timp să trimită cupoanele lor şi să primească, în schimb, bo­nurile cuvenite­ In Septembrie se va face prima tragere, pentru una din cele patru case şi pentru o parte din premiile anunţate. Vor urma apoi, la intervale ce se vor anunţa atunci, celelalte trageri. De fiecare dată se vor adăuga la premiile deja anunţate alte premii de valoare. Astfel putem anunţa de pe acum că am cumpărat la BUCUREŞTII­ NOI un mare şi fru­mos teren, din care vom oferi la premii, parcele­­ p­entru locuinţe. Cum se vor expedia cupoanele Cititorii din provincie vor trimite cu­poanele, in plic recomandat, pe urmă­toarea adresă ! Căscata poştală No. 435 Premiile ziarului „Dimineaţa“ Bucureşta Cititorii din Capitală le vor depune in cutiile a­­nume aranjate la Admi­nistraţia ziarului Diimi­­neaţa, str. Sărindar Wo. 6. Honurile de participare la tragerea premiilor le vom expedia, in plic, la domiciliul cititorilor, pe adresa indicată de ei. ma Patronii din ţara Bârsei au declarat lockout parţial Muncitorii răspund cu greva flîsiatia altor greve din Ardeal BRAŞOV. 9.­Azi dimineaţă patr­o­nii din ţara Bârsei au declarat loc­kout parţial. Din fabricele metalur­gice Goldschmidt au fost concediaţi astăzi 20 muncitori. Din atelierele „Deutsch” au fost concediaţi 7. De la uzinele „Schiell" au fost concediaţi 60. Majoritatea celor concediaţi sunt delegaţii muncitorilor şi membrii în comiisiunea însărcinată cu tratative­le pentru încheerea noului contract colectiv. Concedierile au produs o vie agitaţie in rândurile muncitorilor. Toţi lucrătorii dela uzinele cari au declarat lockout parţial s’au solida­rizat cu cei concediaţi şi au părăsit lucrul. TRATATIVELE S’AU RUPT Tratativele ce au urmat la inspec­toratul muncii între reprezentanţii muncitorilor şi ai fabricilor metalur­gica au fost rupte. Motivele­ cari au provocat această ruptură, este refuzul patronilor de a semna contracte colective pe fabrici şi cari cer încheerea unui contract colectiv în care să fie cuprinse şi o­­raşele­ Tg.-Mureş şi Sibiu. Patronii mai cer introducerea lu­crului cu acordul şi a zilei da zece ore de muncă. Fără acceptarea ace­stor condiţiuni ei nu sunt dispuşi să semneze un nou contract colectiv. » După eşuarea acestor tratative s’a încercat continuarea tratativelor cu celelalte bresle de muncitori din ţa- I ra Bârsei. In cursul zilei de astăzi tratative­le au continuat la inspectoratul mun­cii. Insă şi aceste tratative se pot con­sidera ca eşuate, întru­cât patronii au respins toate cererile formulate de muncitori. SITUAŢIA ALTOR GREVE Lucrătorii din industria metalur­gică din Tg.-Mureş sunt în grevă de 5 săptămâni. Numărul greviștilor se ridică la 1200. Muncitorii tâmplari din Cluj află în grevă de opt săptămâni. La Sibiu greva celor 1000­ de me­talurgisti continuă. Tratativele n’au dus până acum la nici un rezultat. 100 lei au cotat. La Paris: 1 franci.1 La Agram: 46 dinari. La New-York: 51 și un La Budapesta: 3000 ca­sish­ cents. roane. La Triest: 11 Oir© și 75 La Viena: 36.400 cores* cerotesima. tne. La Helgrad: 45,50 di­i La Londra: 895 lei costă nari, o liră sterlină. ­n jurul furturilor de la C. F . IPti Ziarele au vorbit la timp despre furturile de la C. F. R. descoperite în unca unui denunţ. Cantităţi în­semnate de piese în alamă şi bronz de ale căilor ferate au fost furate şi în urmă, vândute pe preţuri mici la diverşi comercianţi din Capitală, cum sunt: societatea Sagrip şi alţii. Cazul a fost deferit cabinetului 7 de­ instrucţie unde au Început cerce,­tările pentru a se putea prinde în­tregul ir al acestor furturi. In adevăr, chemând pe acei cari stăpânesc azi­ materiale furate, ca­tă să dea de urma celor cari le-au vândut întru cât ele sunt predate cu facturi regulat făcute. In acest scop sau ordonat cercetări în provincie prin comisii rogatorii spre a se stabili dacă acei cari au vândut sunt ei autorii furtului sau alţii. Deocamdată cercetările abia au început şi pe măsură ce ele vor înainta se vor putea stabili răspun­­derile. Citiţi „Adeverul literar’’ Două crime oribile în jud. FSI cu NEÎNŢELEGERI FAMILIARE TRAN­ŞATE PRIN FOCURI DE ARMA ŞI LOVITURI DE CUŢIT,—UN SOCRU ÎNJUNGHIE PE GINERELE SAU RUŞI, 8. — Două crime deopotri­vă de înfiorătoare au fost săvârşite pe ziua de eri, în judeţul nostru. Iată împrejurările dramatice in cari s’au comis crimele : In comuna Oţeleni locuesc sătenii Iancu Botezatu şi Petru Botezatu. Am­bii sunt înrudiţi — veri primari — şi stau In vecinătate. Intre aceştia există o veche ne­înţelegere, pe o chestie de pământ. Adesea se iscau certuri, cari culmi­nau in excese brutale. In urma unei vii altercaţii, Iancu Botezatu a tras focuri de armă asu­pra vărului său Victima, în stare muribundă, a fost transportată la spital. Criminalul după săvârşirea faptei, a dispărut de la domiciliu. Şeful postului de jandarmi se află pe urmele lui. UN OM DE 88 ANI IŞI UCIDE GI­­NERELE Dumitra Zora, un sătean In etate de 88 ani, din Hocent aflând că so­­ţia Iul ,care il părăsise de mal bine de un an din cauza răului trata­ment, se afla refugiată In casa gi­­neralul sân loan Bădraş, secretarul comunei Deleni, s’a dus s’o înduple­ce a se reîntoarce la domiciliul con­jugal. A11fcndu­ se In casa ficei sale, bă­trâna n’a vrut să răspundă cerere! soțului ei. Acesta devenind violent a Încercat s‘o lovească. Ginerele La luat apărarea. Bătrânul fără a sta mult pa gân­duri sa repezit asupra acestuia și l-a Înjunghiat. Rămas cu cuţitul in inimă, neferi­citul tânăr a sucombat imediat, toa­­te ajutoarele date au fost fără efect. Criminalul a fost prins şi arestat. El a fost adus In localitate pentru a fi depus. Cercetările continuă. Leontin Pe tot timpul sezonului de băi, primim abona­­mente la „Adeverul“ și „Dimineața“ cu lei 30 lu­nar.» Ziua XXI-a Duminică 19 Iunie. FAVORIŢII NOŞTRI In pr. „Tribunelor“ Opres cu toa­te 66 kg. va trebui să câştige, fiind cu totul de o altă clasă de­cât La­­nişte şi Coco V. In pr. de Iunie Poeta este mult superior lotului în care aleargă. Roma şi Arnăut se vor plasa. Din­tre ceilalţi Sorento, care se acomo­dează cu distanţele scurte va aler­ga frumos. In pr. „Opaiţa“ Ghici­u va putea câştiga. Leliţa cu toate că beneficia­ză de mari descărcări, iapa d-lui col. Răzvan mai are nevoe de lu­cru. In „Marele Pr. Naţional“ cursa se va petrece între Ovid. Zagreb şi Tai­fun. Primul, cu toate că a făcut o cursă slabă Duminică, are toate posibilităţile să-şi ia revanşa asu­pra fiului lui The Story, care ne-a făcut impresia că nu mai este ace­­laş cal de anul trecut, pensionarul lui Madenn va fi încredinţat lui Korb, cu care va face în totul o altă cursă de­cât cu Bleuler. In pr. „Ghioceilor“ îndată ce Glonţ se va prezenta la start, găsirea câş­tigătorului nu este grea. Flueraş se va plasa. In „H’capul Contretemps“ Fecioa­ra dacă va avea o montă bună la 48 de kg. va putea câştiga. Aventin şi Farad sunt apoi favoriţii noştri. Outsider posibil este Maxim 11. In pr. „M-lle de Joinville“ Verdun bine încălecat este o certitudine. Denikin se va plasa urmat de Fior. Sp. PROGRAMUL I) Pr. Tribunelor 2000 m. — 16600 lei. — Florar (30000) 56 jum., Trăs­net (20000) 49 jum., Invincible (30000) 50 jum., Dor de Ducă (30000) 52. Trădător (30000) 50, Eroul K­OOOO) 60 jum., Teneriff (30000) 43 jum., La­­niște (30000) 60, Wunderbărchen (30000) 60, Snop (20000) 48 jum., Ope­reta (20000) 47, Maxim II (20000) 48 jum., Grănicer (20000) 45, Vicleim (20000) 51, Olac (20000) 51, Mireasa (20000) 53 jum., Gollega (20000) 48 jum., Ypres (30000) 66. II) Pr. de Iunie 1000 m. — 20600 lei. — Denikin 58, Bacchus 56 jum., Kerensky 50, Arnăut 58, Edina 56 jum., Sorento 58, Mărăști 58, Amok 55 jum., Paulette 48 jum., Poeta 63, Redivivus 55 jum., Str Omkr 60 Jum., Aninoasa 56 jum., Aranyom 56 Jum., Roma 66 Jum., Gioconda 56 jum., Baronin 56 jum., Egmont 63. III) Pr. Opaiţa 2500 m. — 25200 lei. — Ghici­a 57 jum., Scurteica 66 jum., Gândac 60 jum., Hora 43 jum., Mândruliţa 53 jum., Firicel 05, Mona Vana 43 jum., Angora II 58, Baba Zinca 63 jum., Leliţa 58 jumătate. IV) Marele Pr. Naţional 2800 m.— 130.000 lei. — Resvrătire 58 şi Jum., Dulău 62, Glonţ 50, Taifun 50, Spic 02, Landratz 64, Zagreb 64, Fidibusz 62, Mormon 62, Alfa 62, Luftibusz 64, Ovid 64, Egmont 62. V) Pr. Ghioceilor 1700 m. — 34800 lei. — Graur 55 jum., Fier 54, Hora 50 jum., Mândruliţa 55 jum., Glonţ 57, Firicel 64 jum., Mona Vana 50 jum., Angora II 58, Sorento 57, Flue­­ras 64 jum. VI) H'capul Contretemps 2500 m.— 20600 lei.«— Landratz 64, Aventin 01 jum., Parad 60 jum., Coco V 60, Ferbit 50, Egmont 56 jum., Afferl 56 jum., Dandy 54 jum., Aranyom 54 jum., Wunderbärchen 54 jum., Fecioara 48, Grevist 47 jum., Maxim II 46 jum., Snop 45 jum., Grănicer 45, Teneriff II 41 jum. VII) Pr. M-lle de Joinville 2300 metri. — 20600 lei. — Fior 58, Coco V 64 jum., Ferbli 64 jum., Afferl 63, Alba Iulia 63, Denikin 64 jum., Ver­dun 68 jum., Mascara 55 jum., Hora 54, Invincible 60 jum., Baronin 64 jum., Aranyom 60 jum. Incendiul „din Focşani FOCŞANI, 8. „ Azi la orele 11 dim, un mare incendiu s’a declarat la proprietatea d-lul Nicu Cioară din str. Sf. Gheorghe. Focul a luat naştere din negligen­­ţă. Un Întreg şir de locuinţe a fost distrus de foc. Cinci familii au rămas pe dru­muri. Partea de imobil locuită de familia Carol Nemeth a fost salvată. Pompierii au venit cu întârziere, dar totuşi au depus o mare muncă pentru localizarea focului. Toate au­­torităţile civile şi militare au sosit la faţa locului. Focul continuă. Sunt pagube de peste un milion. Proprie­­tatea era asigurată. Or Adunarea senatală a Ateneului MEMBRII ALEŞI Duminică 3 Iunie a. c., la orele 11 dimineaţa s’a ţinut în palatul Ateneului Român, adunarea genera­lă anuală sub presidenţia d-lui vice­preşedinte Ştefan C. Ioan, secretar fiind d-l Mihail Dragomirescu. S’a aprobat cu unanimitate: da­rea de seamă a comitetului Ateneu­lui pe anul 1922 și raportul censori­­lor, s'a votat bugetul pe anul 1923 și în urmă prin scrutin secret s’au ales membri ai Ateneului d-nii: Dr. C. Angelescu, I. Atanasiu, P. Antones­cu, V. Brătianu, Chiri­ac, Ci­­hosky, I. G. Duca, O. Goga, Geor­gescu C. Hurmuzescu, Kiriţescu C, Moldoveanu Corneliu, Nottara C, P. Negulescu, Oromolu, Pangratti, Gr. Tăuşanu, Verona A., Evolceanu, P. Bâznoşeanu, Severin, Dr. Mina Mi­­novici, I. B. Bobescu, Al. Mavrodi, G. Murau, G. Ranetti, Dr. Langier, general Petala, I. Botez, Pompeiu, Marin Şteffinescu, I. Nistor, Zaha­­ria Bârsan, Al. Lăpedatu, I. Peretz, Bănescul, I. Petrovici, Taffrali, Cesar Trancu-Iași, Mihail Sadoveanu, Gă­­vănescu, I. Petrovici, Taffrali, Cesar Papacostea, I. Simionescu, Bogdan Ionescu, colonel Bacaloglu, I. A. Ba­­sarabescu, Munteanu-Râmnic, I. Fo­­nescu, Radu Rosetti, Stelian Po­­pescu, Lezar Munteanu, I. Minu­­lescu, Victor Eftimiu, I. Vasilescu- Valjan, Em. Antonescu, Simion Mân­­drescu, Ștefan Popescu (pictor), Dem. Burileanu, Georgescu Constant, Pe­­trescu Comneni, Vâlcovici, C. Tătă­­răscu, G. Taşcă, Mircea Djuvara. O m­anifestaţie a comercianţi­lor ieşeni -------- ! IAŞI, 9. — E vorba, ca în ziua prom­ulgărei legei speculei, comer­cianţii din Iaşi, ca şi cei din întrea­ga ţară, să închidă prăvăliile timp­ de o oră, ca m­anfestaţie de protes­tare. — D.­­, o­ r Instalarea nouei comisiuni interimare din R.­Sărat CUVÂNTĂRILE ŢINUTE V R. Sărat, 8 Iunie. — In urma unui conflict ivit la primăria de aci, d. Gh­iţă Niculescu, preşedin­tele Comisiunei interimare a de­misionat din această demnitate. Demisiunea fiind primită, s’a alcătuit o nouă comisiune com­pusă din d-nii: Aristide Hartu­­laru, preşedinte; Dumitru Gher­man, vice-preşedinte; Alexandru Zamfirescu, dr. I. Solomon, Ste­lian Gheorgh­iu, preotul Manea Comănescu, Ion Moisoiu, Const. Grigoriu, Vasile Popa, Ion Roşu şi I. V. Dănilă, ca membrii. Azi dimineaţă la orele 11, s’a făcut Instalarea nouei comisiuni, în faţa d-lui prefect Mitti Zam­­firescu, un public numeros şi reprezentanţilor presei. D. Mitti Zamfirescu, prefect, după ce a dat citire decretului de numire, declară Comisiunea instalată şi solicită membrilor ei o bună cârmuire a treburilor co­munei. D. Aristide Harfinare, preşe­dintele Comisiunei, mulţumeşte pentru încrederea ce i s’a arătat şi spune di­n conştient de greaua sarcină ce i s’a dat. Promite că se va ocupa de toate nevoile co­munei, grăbind soluţionarea che­stiunilor urgente şi vitale. Roa­gă pe reprezentantul guvernului, funcţionari şi cetăţeni de a-i da cel m­­ai larg sprijin. D. deputat Nicu Pro­to­popescu, preşedintele „Sfatului Negusto­resc“ felicită pe noii membri ai comisiunei şi atrage atenţiunea asupra raporturilor ce trebuie să existe între reprezentanţii comu­nei şi clasa comercianţilor şi ceea ce trebuie să se facă pentru facilitarea desvoltării unei vieţi comerciale cât mai intense. Au mai vorbit: preotul Manea­ Comănescu şi d. Ion Moisoiu. R. \ . "......................... ■ «w» **——■». x ry . . ' I Un monument al Uni*­rei la Cernăuţi . AU ÎNCEPUT lucrările de AMENAJARE CERNĂUŢI, 6 Iunie.— Se ştie căi' încă din anul trecut s'a constituit în Capiuua Bucovine, un tr 'iter în frunte cu ministrul dr Nistor, co­mandantul diviziei locale generaliul Mircescu şi primarul oraşului dr. Nicu Flondor, care luase frumoasa iniţiativă, de a strânge fondurile ne-,­­cesare pentru ridicarea unui gran­dios monument al Unire! la Cernă­uţi. Graţie m­u­cii depuse de persoa­nele cari au alcătuit comitetul de i­­niţiativă s’a putut realiza până a­­cum frumoasa sumă de peste 2.000.000 lei, putându-se astfel proceda la În­ceperea lucrărilor. Monumentul care este opera talen­tatului sculptor Burcă din Bucu­reşti, va fi aşezat in piaţa Unirei din faţa primăriei. Această piaţă va fi transformată intr’un elegant parc de trandafiri în mijlocul căruia va trona monumentul. Lucrările de amenajare ale parcu­lui au şi Început­, sub directa su­praveghere a clui general Mirce­scu.­­ Cu începere de azi Miercuri, circulaţia vechicule­m a fost oprită pe strada principală care străbate piaţa, de­oarece o echipă de lucră­tori a şi început a face primele să­pături şi demontări ale trotuarelor. Pentru moment s’a lăsat liberă nor­mal circulaţia tramvaelor, a căror linii vor împrejmui monumentul. In cursul acestei veri totul va fi ga­ta, iar monumentul care — se spune — e o adevărată capo­d­operă» a și început a fi adus demontat în loca­litate. Se crede că la inaugurare va par­ticipa întreaga­ familie regală. Dar asupra acestei importante che­stiuni vom reveni cu detalii.— Gri.

Next