Adevěrul, octombrie 1923 (Anul 36, nr. 12171-12197)

1923-10-01 / nr. 12171

­ Societatea Naţională de Credit Industrial Prospect de Emisiune pentru 100.000 Acţiuni Nominative a 1000 lei , Societatea Naţională de Credit Industrial înfiinţată prin legea din 29 Iunie 1923 (publicată în Monitorul Oficial No. 64 din 23 Iunie 1923 Împreună cu statutele societăţei) fiind menită să vină în ajutorul indus­triei noastre naţionale este chemată să îndeplinească mai ales în împre­jurările actuale un rol covârşitor, căci perturbarea economică pricinuită de războiu a adus o schimbare fundamentală — mai ales în organizarea creditului care este de esenţă în desvoltarea oricărei industrii. Spre a se putea sprijini cât mai bine rolul ce societatea este chemată « avea» ea a fost organizată prin participarea Statului şi a Băncei Naţio­nale cu iniţiativă particulară, ceia ce dă în acelaş timp şi o însemnată Asigurare a plasamentelor publicului. Capitalul social este de 500.000.000 lei, impărtit in 500.000 acţiuni a 7.000 lei. Statul participă cu 20 la sută iar Banca Naţională a Româ­niei cu 30 la sută. Toate acţiunile sunt nominative. Acţionarii nu răspund însă pentru Societate decât cu capitalul acţiunilor lor. Ele nu se pot atribui şi trans­mite decât cetăţenilor români. La înfiinţarea Societăţei urmează conform statutelor să se subscrie 300.000 acţiuni, din cari potrivit legei, 40.000 acţiuni revin Statului, 60.000 acţiuni Bănce Naţionale iar 100.000 acţiuni se dau subscripţiunei publice. Emisiunea se face pe I1OOO lei acţiunea, valoarea ei nominală. Comitetul provizoriu al Consiliului de Administraţie al Societăţei 't compus din 3 delegaţi ai Statului şi 3 delegaţi ai Băncei Naţionale a Ro­mâniei, constituit conform art. 9 din statutele societăţei, emite acest prospect şi face apel la public să subscrie la această operă naţională care tot­odată asigură subscriitorilor un venit bun pentru capitalul lor. Vărsămintele se vor face la datele următoare: La subscriere, 1 Octombrie 1923 250 lei de acţiune La 1 Noembrie 1923 250 lei de acţiune La 1 Decembrie 1923 250 lei de acţiune La 1 Ianuarie 1924 250 lei de acţiune Se va mai vărsa la subscriere câte 25 lei de acţiune, ca spese de" emisiune. " Termenul subscrierei se fixează dela 1—10 ale Ionel Octombrie.­­Ghişeurile se vor putea însă închide şi înainte. Locurile de subscripţie vor fi următoarele: 1­­) La Casieria Centrală a Tezaurului Public de la Ministerul Finan­ţelor in Bucureşti şi la toate Administraţiile financiare din tară. 2) L Casieria Centrală a Băncei Nationale din Bucureşti si la foaie , Sucursalile si Agenţiil­ei din tară. 3) La Casa de Depuneri si Consemmtiuni din Bucureşti. EXPOSITIA DE MOBILE Bogată expoziţie per­manentă de mobile de fabricatiune exclusiv străină 8 Piaţa Alex Lahovary (fostă Dorobanţilor) Telefon G153 Să ^^\\V\vvvvvv {pastele MARCA .TRAI­AN REPREZENTANT GENERAL: MORITZ MOSCOVICI BUCUREŞTI -STR. CAROLSI Banca Minelor Soc. An. Bucureşti, Str. N. Filipescu No. 7 înştiinţare bunii acţionari sunt rugaţi a face VARS­AMANTUL AL II-LEA ŞI ULTIM la acţiunile din Emisiunea II-a, adică lei 300, de acţiune, in intervalul dele 1 la 10 Octom­brie a. c. In Bucuresti, la SEDIUL BĂNCII str. N. Filipescu No. 7 , Ploeşti, la BANCA CENTRALA Pentru acţiunile pentru cari nu s’a efectuat acest văr­­e­mânt la timp, se va proceda, fără altă înştiinţare sau somaţiune, conform art. 170 din Cod. de Corn. Consiliul de Administraţie MODELELE DE PĂLĂRII de CATIFEA •' % au sosit «ii din 1 ‘-'‘-jf PARIS LA „P I C A­Fabrică Franco-Românfide PALA R II Str. Carol 70 (mtrarea prin Str. Căldărari) (Vis-a-vis de Col. Creţulescu) Singura * adorata SURSA DE MOBILE SOLIDE MODERNE PRETURI DE FABRICA ............... .......... EXPOZIŢIA DE VÂNZARE BUCUREŞTI STRADA CAROL No. 70 Etaj I, Colţ Căldărari CURELE De orice fel pentru maşini Curele de cusut ţi b­eat Furtun­ de cauciuc şi cânepă Sticle de nivel StBufere Ungător! Asbest Kl in perit, V­anlochbar­d Ţevi de fier. Butoae de f­er giiselguhrmasse şi Bandaje Crupnane din Belgia pentru curele E. S. Sotirescu & co. FABRICA de curele Bucureşti Str. Morilor 31. Tel. S4 70 cu tramvai 4 din Piaţa Sf. Gheorghe Dr. A. Iancu Fost medic de api­tal SIFILIS, VENERICE tjecţiuni intravenoase nedureroase .ONSPLT. 8 10 a ra. şi 1-8 ţi 5-8 Str Ca­oi 52 Teref. ÎNTĂRIREA NERVILOR Dr. ERDREICH Str. Bibescu-Voda # Tratamente speciale: Boale Nervoase Sexuale (Impotenta), Stomacale (dila­tat!­), Reumatice şi Inar­ Jirea Feţi Consultaţiniji deal 9—1 şi dela 6—8­­ Br. Messer Odeseanu Boli Interne, de stomac Sifilis intern Str. Colţei 17 11—1 şi 4—­ Produse chimice şi Farmaceutice „POULMG“ Freres la S. NESTOREANU eTÂ ca o necesitat« vitală pentru stat, pentru Patrie. Când in înştiinţarea din care am luat cuvintele de mal sus, întâlnim printre materiile ce &­­vreau să ea predea In Academia dela Sf Sava, ii »Istoria neamu­lui cu a Patriei dimpreună; în­­tr'o vreme când In Principate se învăţa numai Istoria Eladel, în greceşte, şi când nimeni nu-I tre­cea prin minte să se gândească măcar la Papa românească, ne­cum Ia neamul românesc, trebui să înţelegem că prin Lazăr s’a­ petrecut la Bucureşti o funda­mentală răsturnare a temeliilor culture­ de până aci. Nu era vor­ba pur şi simplu de Înlăturarea limbei greceştii şi de Înlocuirea ei cu limba românească, ci de „rein­troducerea vieţii româneşti în­tregi în drepturile şi străvechi imprescriptibile. Dacă Lazăr n'a fost cunoscut în cercurile largi ale românismului în acest chip, vina este In partea* cea mal mare a lul Z. Carcafechi, care i-a Atribuit, In prefaţa .3*0­ văţuitoruluî tinerimii“ o mulţi­me de vederi destul de strâmte, care adeseori ne-au făcut să ve­dem în cel dintâi dascăl arde­lean venit în ţară, un simplu profesor de limba română şi de matematici. Dar Lazăr a fost in­comparabil mai mult decât atâta; el a fost eroul care, în cele mai grele vremuri a fixat neamului românesc un program de viaţă naţională pe baze culturale şi ca­re, prin sufletul său mare, a şi realizat acel program, sfărâmând toate piedicile pe care un trecut lung ei vitreg le îngrămădesc în cale­ î. Un om de idei mari, de suflet mare şi de fapte mari a fost Lazăr, — un om de vorbe mari, cum au fost destul în toarte vre­murile, şi cum sunt şi astăzi pre­tutindeni. De aceea Lazăr a vor­bit şi a scris atât de puţin, lu­crând în schimb, până la totala sa consumare. Şcoala de la Sf. Sava, la temelia căreia Lazăr îşi pusese deodată cu toată credinţa sa însăşi preceptele fundamenta­le ale vieţii întregului neam ro­mânesc, a fost o pepinieră de idei regeneratoare şi de sentimen­te naţionale cari au fecundat în mod neaşteptat întreaga viaţă publică românească. Cei dintâi elevi cari au ieşit de pe băncile acestei şcoli, — Eliade, Poteci Pcenariu, Sc. Rosetti, s. a. — au fost adevăraţi evangheliştii ai crezului naţional menit să deştep­te la o nouă viaţă un întreg po­por. O sută de ani au trecut dela plecarea lui Lazăr de pe aceste plaiuri dar numele lui n’a fost uitat. Şi vor trece veacuri după veacuri, şi numele lui va străluci d­e ce în ce mai mult, ca al unui erou, ca al unui apostol. d’r care cu drept cuvânt 89 poate spune şî astăzi şi în viitor ce­ pre unul din Iubiţii lui elevi l-a gra­vat pe marmora de pe mormânt. Precum Christos pe Lazăr I din morţi a înviat, Aşa tu românimea din somn ai­­deşteptat OMIBITOR GHEBP Viaţa artistică TEATRUL NATIONAL. — Mati­neu : Vicleniile lui Scapin ; seara: Noaptea regilor. TEATRUL REGINA MARIA — Maria Stuart. TEATRUL MIC. — Matineu şi sea­ra Gândul. TEATRUL CAROL CEL MARE. — Ancheta ei Carinno şi Marieta. TEATRUL CENTRAL. — Ce iu­­besc bărbaţii. TEATRUL ALHAMBRA.­­*• Gura lumii. CINEMA GLORIA. — Circul To­selli. CINEMA VLAICU. — Odiseea lui Elmo cu Louise Lorraine. Seria ul­timă. CINEMA PATH! PALACE. - Le chant ue VAmour. CINEMA DOAMNEI. Tom Mix sau briganzii desertului In pro­gram figurează şi producții acro­­batîce. * MAine seară 30 Sept. va avea loc deschiderea Teatrului Popular cu piesa Lume Vne crescută. * Luni 1 Octombrie are loc la Tea­trul Naţional premiera piesei «Sa­­pho“ de Gh­îlpaner ce d-na Agatha Bârsescu.­­Duminicii 90 ’Septem­­brie la orele 11 dinu va avea loc in palatul olaru­lui nostru, str. Sărindar 0/11, prima tragere a pre­miilor pe cari „Dimi­­neaţa“ le oferă, in mod gratuit, abonaţilor si citi­torilor săi.­­ Premiile După cum se ştie participă la a­­ceastă tragere toţi abonaţii noştri cari au primit bonurile de parti­cipare, adică 40 bonuri abonaţii pe un an şi 15 bonuri abonaţii pe şase turţi, şi toţi diu­inii noştri cari au strâns cupoanele din seria întâi şi a doua (câte 90 cupoane) şi au primit în schimb câte cinci bonuri de participare pentru fiecare serie. Toţi cititorii, ale căror cupoane au fost primite până în ziua de 15 Septembrie la administraţia ziarului „Dimineaţa“ sunt trecuţi intr’un registru special unde s’au notat şi bonurile trimise fiecăruia. Această primă tragere cuprinde următoarele premii: Casa din Strada Vălcov compusă din sală, trei camere, bac, pivniţă, pod, dependinţă. Imobilul este o construcţie nouă ridicată de către Societatea comu­nală de locuinţe eftine de sub pre­­sidenţia d-lui dr. Costinescu, pri­marul Capitalei și va îi predat liber de orice sarcină, astfel ca fericitul câștigător să se poată Instala de Sf. Dumitru ca proprietar ca acte de proprietate în regulă. 1) UN DORMITOR COM­PLECT de stejar, compus din două garde­­roabe cu oglinzi, două paturi, două dulăpioare de noapte şi o toaletă cu oglindă, furnizate de casa Marco Dattelkremer din Bucureşti, strada Carol No. 67. 3) O INSTALAŢIE COM­PLECTA DE BAE compusă dintr'o bae de fontă emai­lată, o sobă de bae (interiorul şi ex­teriorul de aramă cu duşe), un la­­voar de faianţă alb cu roanelor necesare, de la Compania Anglo- Americană Calea Victoriei 51 (fost Oiso). 4) O mașină de cusut. 51 O blană de vulpe gri 6) Un dug cu o brazd? 7) Un plug de de. 8) O bucată de Sifon. 9) O bicicletă. 10) Un câștig un numerar de ZE­CE MII LEI. Comisiunea C­omisiunea de tragere este formată din: 1) D. General Nicoleanu, Prefectul Poliţiei Capita­lei; 2) D-nul M. Berceanu şi Niculescu-Rietz, ajutori de primar, din partea Pri­măriei Capitalei; 3) D. Branco­vici, vice­preşedinte al Camerei de Comerţ din Capitală; 4) D. Eugeniu Botez (Jean Bart), directorul a­­sistenţei sociale; 5)­­ D. D. Doforescu, pre­şedintele Uniunei avoca­ţilor din ţară; 9) Doamna Izabela Sa­­doveanu, cunoscuta scrii­toare, presidentă a „Aso­ciaţiei pentru drepturile femei”; 7) Della Calypso Botez, presidentă Consiliului I­a­ţional al Femeilor Ro­mâne; 8) Doi reprezentanţi ai cititorilor noştri aleşi din publicul present la tra­gere. Cum se va face tragerea Tragerea premiilor se va efec­tua după sistemul întrebuinţat de obicei de către autorităţile noas­tre, şi care s’a aplicat, între altele, şi de Primăria Capitalei, şi anume: Pe masa biroului tragerei se vor instala sase cutii iar in fiecare cutie vor fi zece bile cu cifrele 0—9. Cutia t­in stânga preşedintelui biroului va reprezenta sute de mii. cutia No. 2 zeci de mii, cutia No. 3 mii, cutia No. 4 sute, cutia No. 5 zecimi, cutia No. 6 tmeni. O altă cutie va cuprinde pre­miile câştigătoare. Şapte copi, biaţi la întâmplare din publicul ce va lua parte la tragere, vor fi aşezaţi la aceste cutii. Operaţia tragerei va urma ast­fel: Copilul de la cutia No. 1 va scoate o bilă şi o va prezenta preşedintelui biroului care va striga In auzul tuturor cifra seco­­sâ, însemnând-o pe o listă ti tot) astfel se va urma la fiecare cutie. Cele sase cifre ieşite vor com­pune numărul câştigător. După aceasta, copilul de la cu­tia No. 7 scoate un bilet pe care este scris obiectul câştigat, care de asemenea se strigă in auzul tuturor si se trece pe listă in drep­tul numărului format din cele 6 cifre trase din primele 6 cutii. Cifrele scoase se pun înapoi, fie­care la cutia respectivă şi se prev­­ede apoi la o nouă tragere de Hippism Alergări la Băneasa FAVORIŢII NOŞTRI In Pr. Dudeşti, Dar şi Deepdale au cele mai mari şanse de a câştiga. Fe­rul Rom se va plasa înaintea celor­lalţiPr. Ciocăneşti, va reveni lui Graur urmat de Lele Dragă. In Pr. Sinaia, Kodak este o certitu­dine. Verdun va lua locul al 2-lea îna­intea lui Faraon. Pr. Dimitrîe Ghîca, va fi un quasi walk-over pentru grajdul Marghilo­man care va putea câştiga cu oricare din concurenţii ce pare în linie. Pr. Blaremberg, va fi un duel Inte­resant între reprezentanţii grajdului Marghiloman şi Faima întru­cât Bun Venit nu se va prezenta la steag iar­ pentru isvor distanţa pare puţin cam lungă. Pr. Leurden S. va reveni epei Săftica urmată de Faima H’capul Belciugatele, Budl­ia cu toa­tă supragreutatea va reuşi să-şi adju­dece alergarea. Pentru locul al 2-lea vom preferi pe Anii in­ei Texei. In jurul unei polemici LĂMURIREA UNUI FRUNTAŞ, SVAB­D Emerich Reitter, deputat, ne tri­mite următoarea scrisoare: „Mai multe ziare din Capitală au comentat un articol al meu apărut în numărul din 8 Septembrie al zia­rului „Schwäbische Volkspresse“, imputându-mi intenţiuni provoca­toare. Ţinând foarte mult ca opinia cititorilor d­v. să fie lămurită, vă rog să binevoiţi a da loc în foaia d-voastră următoarei rectificări: Comentariile In chestie se bazează pe o traducere românească foarte sumară şi inexactă a articolaşului meu, a cărui concluziune (suprimată In traducţie) este: „Şi noi cari am creat-o (die Scholle, adică ţarina lu­crată de noi, nicidecum ţara) sun­tem strâns uniţi cu ea, ţinem de ea şi de ţara care ne este patria şi nici­odată nu ne vom lăsa priviţi sau tra­taţi ca străini. Expresiunile ca „ţara aceasta Ba­natul“ ne-ar aparţine, nu există în articolaşul Încriminat, cuvântul „Scholle“ neput­ându-se traduce nici prin „ţara“, nici prin „Banat“. Nimeni dintre noi nu s’a gândit cu prilejul serbării şvabilor, care a fost o mani­fectaţiune loială dela în­ceput până la sfârşit, să răspundă «O provocaţiuni la bunăvoinţa cu care a fost privită serbarea noastră de fraţii noştri români şi de oficiali­tate şi de sigur ultimul de a se gân­di la aşa ceva a fost subsemnatul. Mulumindu-vă pentru publicarea rândurilor de mai sus, vă rog să primiţi. Domnule Director, asigura­rea distinsei mele consideraţiuni Emerich Reitter deputat Lovrin (jud. Hmis-Torontal) 71 Sep­tembrie 1923. In chestia şcoalelor confesionale in Mal Ciuj. 27. — Ziarele maghiare publică în extenso ordonanţa mini­sterială privitoare la funcţionarea şcolilor confesionale maghiare. Ziarele maghiare se declară mul­ţumite cu soluţiile date. Ele spun că, ceia ce nu a putut rezolvi parti­dul maghiar prin atitudinea sa e­­nergică, prin memorii si adunări, a fost in stare să rezolve d. Zombory Ladislau, directorul seminarului ca­tolic. Zombory — de gazetele maghi­are — este persona­­rata la Bra­­tianu­ si la ministerul instrucţiunii. Au fost câştigate două revendi­cări importante si anume: functio­­narea scoaleior ordinelor călugă­reşti in condiţii egale cu şcolile confesionale maghiare, si predarea numai a geografiei ti Istoriei Ro­mâniei in limba română. Aşa că pe anul acesta şcolar va fi pace şi linişte In Ardeal. Ungurii se tem insă da anui 1924, când top învăţătorii dela toate ma­teriile de Învăţământ vor fi siliţi să treacă examen de Umba română, cifre , câştiguri până la termi­narea biletelor câştigătoare din cutia No. 7. Rezultatul tragerei pre-­­miilor „Dimineţei“ va fi comunicat telegrafic în seara de 1O Septembrie in toată ţara prin depozi­tarii noştri spre a fi afi­şat şi făcut cunoscut abo­naţilor şi cititorilor în a-­ ceeaşi zi. Informaţiuni „Monitorul Oficial“ a publicat şi decizie ministerială relativă la în-­ tocmirea propunerilor de înaintare­: pe anul 1924—25.­­ Aflăm că renumita fabrică ruseas-, că de galoşi şi şoşoni din Malmö, (Suedia) m­arca „Trapez“, a trimis­ în acest an în România un mare transport de galoşi şi şoşoni care, din punctul de vedere al calităţei şi formelor, întrec toate fabricatele si-­­milare. Produsele acestei case sunt nu deaj­uns de cunoscute marelui pu­blic românesc fapt, ce ne scuteşte de a îndemna lumea să-şi facă cum­părăturile din timp observând cu­­a­­tenţiune marca „Trapez“. Hai! la Eforie Industria Lansi S.A.­­ di­n Timişoara are onoare de a aduce la cu­noştinţa onor clientele, ca pentru a satisface c­rorile me­reu eres­ânde ale Capitalei, a înfiinţat un DI­FOZIT PER ANEN, în Bucureşti str. Paris No 3 şi l-a înzestrat in abu­denţa cu toate sorturile de POST VUB de asemer,ea pâllărie rreota­ge şi celelalte fabricate ale ei Roagă intreaga clientelă din ţarâ ai se acorda aceeaşi în­credere ca in trecut. Examenul de admitere la Acade­mia de înalte studii comerciale şi industriale din Bucureşti, începe la 10 octombrie după orarul afişat la Academie. Acest examen se va face in scris; în cazuri excepţionale se vor exami­na uni­i studenţi şi orar. Candidaţii vor aduce cele necesara pentru proba scrisă. Maison SUZANNE Pasagiul Imobiliara Anunţă Oner- *»le c­lient­ele că expune Colecta de MODELE de TO­AM­­NA ca inc.’pero de ercuri 3 Octom.i ora 4 p. m.­­ In zilele următoare. Intrarea pentru primele zile este r­­ezervată excla­­r clientelei casei răto­­ra li s’a şi a­resat invitaţ­i,iar cliente, la care eventual n’a primit asemenea Invitaţie o va putea cere casei noastre ! Un confrate crede a deţine din sursă autorizată, ştirea că pentru locul de şef de stat major este des­tinat de general Al. Lupescu. Numirea sa în această calitate urmează să se facă în curând. „Direcţiunea Cabaretului şi restau­­rantului de noapte MAXIM din Str. Oteteieşeanu , anexa teatrului AL­HAMBRA, aduce la cunoştinţa dis­tinsei sale clientele că reorganizând ea total din nou restaurantul de noapte sub direcţiunea anul cunos­cut specialist restaurator, oferă pu­blicului vizitator dineuri şi in spe­cial supeuri după terminarea specta­colelor. Bucătărie franceză şi română. Spe­cialităţi de preparate calde, sape « Foipnon etc., etc. WeVrVii •! 1 • 1 Magazinul „RULETA* Fraţii O* AL KUHNBCmG Str. BărăţW fcp. 2 (Piaţa Sf. Gheorghe) Luni 1 Oct­omvrie ore.­­«4­7 d.a. are loc deschi­derea Expoziţiei de Modele Originale pariziene de Rochi, Treib­ar­uri şi Mantouri Hai! la Eforie Bătrâneţea atrage nigeri,o atât de cunoscute ale băşicei şi ale prne­­tateL Dacă ae adoptă ce­le de „VJPC7 -CBLATINS“ ReStioilitMai ACMIA c de« 1» funcţionarea ee ne­ « -■ ::st •­Tragerea premiilor ziarului „Dimineaţa Poimâine Luni 1 Opt. la Eforie pentru prima oară hau... Revistă de mare spectacol in 2 acte şi 10 tablouri de Nick şi Keopa Zece decoruri—800 de costume—Palatul pietrelor pre­ţioase—100 de femei frumoase— Foxtrot-Palace — Tri­logia amorului-ATLANTIDA—Strada. In rolurile principale: Marilena Bodescu, BrânduşaGrozăvescu, Zizi Moşoianu etc., d-nii lorgu Tomescu, I. Băjescu-Oardă, I. Ange­­lescu şi cu concursul D-nei Did'-na Bene?—Ţăranu, tenorul A­gebar­­ Ionel Ţăranu, — PATRU BALETUR! — Dam. Constant. Maes­­ru de balet. — Eli­sa be ta Mekiewa primă balerină. Bitet- te In tot cursul n-le* el seara )a Eforie. ft PACîIN® 3 ­ guvern s’au întrecut să facă curte împăratului. Dar conservatorii mai deprinşi cu societatea înaltă, au bătut pe toată linia pe miniştrii li­berali, afară de Dimitrie Sturza. împăratul a cerut ca să’i fie prezentat V. A. Ureche preşedintele de onoare al Liga Culturale. Acest fapt a fost foarte rău văzut de Unguri. —■ Simultan cu venirea împăra­tului au venit prin Vârciorova şi un număr de parlamentari italieni, în cap cu deputatul Pandolfi. Gu­vernul a luat, însă, măsuri, ca a­­ceşti parlamentari să nu încapă pe mâna opoziţiei, mai ales că până atunci, erau în corespondenţă secretă cu V.­­\. Ureche. Spre a’i acapara gu­vernul, a trimis la Vâr­­ciorova o delegaţie compusă din d-nii Lt Sihlau, Barbu Dela­­vrancea, Dr. Antipa şi­­ Bianu. Au urmat mai m­ulte incidv.ie ma­­gico-comice care fac vrumuri, au , făcut zgomot. “ . Deputaţi ila­­ni, după ce au vi­zitat, ce este pe văzut in Bucu­reşti, au fost invitati de ies* la Sinaia.­­* — In 16 Octombrie s-a inaugu­rat portul Constanta. Regele, re­gina, prinţul Ferdinand, principesa Maria şi marele duce Boris Vladi­­mirovici au fost la Constanţa şi au asistat la festivitate. — Vineri 18 Octombrie soseşte în Bucureşti regele Alexandru al Serbiei. Primirea este rece, pe străzi lume puţină, nici o decora­­ţiune. După prânzul dat seara la Palat, regele se duce la ora 10 să viziteze pe bărbatul politic conser­vator Alecu Catargiu, ruda sa. S-a spus că regele Serbiei ve­nise in Bucureşti să sondeze tere­nul pentru o oare­care căsătorie. * — Procesul lui Georgescu-Vi­­triol vine la Juraţi. Dar o lovitură de teatru se produce. Chiar în di­mineaţa acelei zile, Georgescu e­­vadează. Şi iată cum. De dimineaţă se îmbracă şi e®e în curte. La poartă vede un gar­dian care dormitează. Se duce drept la dânsul și îl scutură stri­­gându-i: — Aşa îţi faci serviciul dor­mind ?... Bietul gardian, zăpăcit și, cre­zând că are de a face cu vre­un înalt demnitar, rostește o scuză îngânată. — Pentru astă dată te iert, îi spune Vitriol, dar să nu te mai prind. — Guardul, buimăcit îşi ia po­ziţia şi strigă: trăiţi. Iar Vitriol ese liniştit din închisoare. La ora 12, pe când la Curtea cu Juri se făceau pregătiri pentru în­ceperea judecăţei, Georgescu apa­re în sală şi se aşează într-o bancă. Preşedintele îl vede şi dă ordin să fie arestat Acuzatul răspunde că n‘a evadat din închisoare d * ieşit numai ce să se prezinte liber înaintea CurţeL * — Cu apropierea deschidere! parlamentului şi începere! sezonu­lui politic activ chestia Ghenadie intră în faza critică ei dedsdvL Nicolae Fleva organiza agitaţia, inventase un comitet de 300 care nu a existat odată, şi în numele acestui comitet anonim chema pe cetăţenii Capitalei la dese întru­niri. Toate cheltuelile eru susţinu­te de Ghenadie. Printre cei 300 neexistenţi, se aflau vr­o 12 membri reali, între cari un căpitan ,din rezervă anu­me Păpurică. Acest nume predes­tinat a ilustra comitetul, liberalii și chiar alte voci din public când vorbeau de celebrul comitet ÎI nu­meau : comitetul papuricilor lui Flevi. Și acum dantul final în chestia Ghenadie începe. -■- Const. Bacalbasa a DKVBRUK

Next