Adevěrul, octombrie 1923 (Anul 36, nr. 12171-12197)
1923-10-01 / nr. 12171
Societatea Naţională de Credit Industrial Prospect de Emisiune pentru 100.000 Acţiuni Nominative a 1000 lei , Societatea Naţională de Credit Industrial înfiinţată prin legea din 29 Iunie 1923 (publicată în Monitorul Oficial No. 64 din 23 Iunie 1923 Împreună cu statutele societăţei) fiind menită să vină în ajutorul industriei noastre naţionale este chemată să îndeplinească mai ales în împrejurările actuale un rol covârşitor, căci perturbarea economică pricinuită de războiu a adus o schimbare fundamentală — mai ales în organizarea creditului care este de esenţă în desvoltarea oricărei industrii. Spre a se putea sprijini cât mai bine rolul ce societatea este chemată « avea» ea a fost organizată prin participarea Statului şi a Băncei Naţionale cu iniţiativă particulară, ceia ce dă în acelaş timp şi o însemnată Asigurare a plasamentelor publicului. Capitalul social este de 500.000.000 lei, impărtit in 500.000 acţiuni a 7.000 lei. Statul participă cu 20 la sută iar Banca Naţională a României cu 30 la sută. Toate acţiunile sunt nominative. Acţionarii nu răspund însă pentru Societate decât cu capitalul acţiunilor lor. Ele nu se pot atribui şi transmite decât cetăţenilor români. La înfiinţarea Societăţei urmează conform statutelor să se subscrie 300.000 acţiuni, din cari potrivit legei, 40.000 acţiuni revin Statului, 60.000 acţiuni Bănce Naţionale iar 100.000 acţiuni se dau subscripţiunei publice. Emisiunea se face pe I1OOO lei acţiunea, valoarea ei nominală. Comitetul provizoriu al Consiliului de Administraţie al Societăţei 't compus din 3 delegaţi ai Statului şi 3 delegaţi ai Băncei Naţionale a României, constituit conform art. 9 din statutele societăţei, emite acest prospect şi face apel la public să subscrie la această operă naţională care totodată asigură subscriitorilor un venit bun pentru capitalul lor. Vărsămintele se vor face la datele următoare: La subscriere, 1 Octombrie 1923 250 lei de acţiune La 1 Noembrie 1923 250 lei de acţiune La 1 Decembrie 1923 250 lei de acţiune La 1 Ianuarie 1924 250 lei de acţiune Se va mai vărsa la subscriere câte 25 lei de acţiune, ca spese de" emisiune. " Termenul subscrierei se fixează dela 1—10 ale Ionel Octombrie.Ghişeurile se vor putea însă închide şi înainte. Locurile de subscripţie vor fi următoarele: 1) La Casieria Centrală a Tezaurului Public de la Ministerul Finanţelor in Bucureşti şi la toate Administraţiile financiare din tară. 2) L Casieria Centrală a Băncei Nationale din Bucureşti si la foaie , Sucursalile si Agenţiilei din tară. 3) La Casa de Depuneri si Consemmtiuni din Bucureşti. EXPOSITIA DE MOBILE Bogată expoziţie permanentă de mobile de fabricatiune exclusiv străină 8 Piaţa Alex Lahovary (fostă Dorobanţilor) Telefon G153 Să ^^\\V\vvvvvv {pastele MARCA .TRAIAN REPREZENTANT GENERAL: MORITZ MOSCOVICI BUCUREŞTI -STR. CAROLSI Banca Minelor Soc. An. Bucureşti, Str. N. Filipescu No. 7 înştiinţare bunii acţionari sunt rugaţi a face VARSAMANTUL AL II-LEA ŞI ULTIM la acţiunile din Emisiunea II-a, adică lei 300, de acţiune, in intervalul dele 1 la 10 Octombrie a. c. In Bucuresti, la SEDIUL BĂNCII str. N. Filipescu No. 7 , Ploeşti, la BANCA CENTRALA Pentru acţiunile pentru cari nu s’a efectuat acest văremânt la timp, se va proceda, fără altă înştiinţare sau somaţiune, conform art. 170 din Cod. de Corn. Consiliul de Administraţie MODELELE DE PĂLĂRII de CATIFEA •' % au sosit «ii din 1 ‘-'‘-jf PARIS LA „P I C AFabrică Franco-Românfide PALA R II Str. Carol 70 (mtrarea prin Str. Căldărari) (Vis-a-vis de Col. Creţulescu) Singura * adorata SURSA DE MOBILE SOLIDE MODERNE PRETURI DE FABRICA ............... .......... EXPOZIŢIA DE VÂNZARE BUCUREŞTI STRADA CAROL No. 70 Etaj I, Colţ Căldărari CURELE De orice fel pentru maşini Curele de cusut ţi beat Furtun de cauciuc şi cânepă Sticle de nivel StBufere Ungător! Asbest Kl in perit, Vanlochbard Ţevi de fier. Butoae de fer giiselguhrmasse şi Bandaje Crupnane din Belgia pentru curele E. S. Sotirescu & co. FABRICA de curele Bucureşti Str. Morilor 31. Tel. S4 70 cu tramvai 4 din Piaţa Sf. Gheorghe Dr. A. Iancu Fost medic de apital SIFILIS, VENERICE tjecţiuni intravenoase nedureroase .ONSPLT. 8 10 a ra. şi 1-8 ţi 5-8 Str Caoi 52 Teref. ÎNTĂRIREA NERVILOR Dr. ERDREICH Str. Bibescu-Voda # Tratamente speciale: Boale Nervoase Sexuale (Impotenta), Stomacale (dilatat!), Reumatice şi Inar Jirea Feţi Consultaţiniji deal 9—1 şi dela 6—8 Br. Messer Odeseanu Boli Interne, de stomac Sifilis intern Str. Colţei 17 11—1 şi 4— Produse chimice şi Farmaceutice „POULMG“ Freres la S. NESTOREANU eTÂ ca o necesitat« vitală pentru stat, pentru Patrie. Când in înştiinţarea din care am luat cuvintele de mal sus, întâlnim printre materiile ce &vreau să ea predea In Academia dela Sf Sava, ii »Istoria neamului cu a Patriei dimpreună; într'o vreme când In Principate se învăţa numai Istoria Eladel, în greceşte, şi când nimeni nu-I trecea prin minte să se gândească măcar la Papa românească, necum Ia neamul românesc, trebui să înţelegem că prin Lazăr s’a petrecut la Bucureşti o fundamentală răsturnare a temeliilor culture de până aci. Nu era vorba pur şi simplu de Înlăturarea limbei greceştii şi de Înlocuirea ei cu limba românească, ci de „reintroducerea vieţii româneşti întregi în drepturile şi străvechi imprescriptibile. Dacă Lazăr n'a fost cunoscut în cercurile largi ale românismului în acest chip, vina este In partea* cea mal mare a lul Z. Carcafechi, care i-a Atribuit, In prefaţa .3*0 văţuitoruluî tinerimii“ o mulţime de vederi destul de strâmte, care adeseori ne-au făcut să vedem în cel dintâi dascăl ardelean venit în ţară, un simplu profesor de limba română şi de matematici. Dar Lazăr a fost incomparabil mai mult decât atâta; el a fost eroul care, în cele mai grele vremuri a fixat neamului românesc un program de viaţă naţională pe baze culturale şi care, prin sufletul său mare, a şi realizat acel program, sfărâmând toate piedicile pe care un trecut lung ei vitreg le îngrămădesc în cale î. Un om de idei mari, de suflet mare şi de fapte mari a fost Lazăr, — un om de vorbe mari, cum au fost destul în toarte vremurile, şi cum sunt şi astăzi pretutindeni. De aceea Lazăr a vorbit şi a scris atât de puţin, lucrând în schimb, până la totala sa consumare. Şcoala de la Sf. Sava, la temelia căreia Lazăr îşi pusese deodată cu toată credinţa sa însăşi preceptele fundamentale ale vieţii întregului neam românesc, a fost o pepinieră de idei regeneratoare şi de sentimente naţionale cari au fecundat în mod neaşteptat întreaga viaţă publică românească. Cei dintâi elevi cari au ieşit de pe băncile acestei şcoli, — Eliade, Poteci Pcenariu, Sc. Rosetti, s. a. — au fost adevăraţi evangheliştii ai crezului naţional menit să deştepte la o nouă viaţă un întreg popor. O sută de ani au trecut dela plecarea lui Lazăr de pe aceste plaiuri dar numele lui n’a fost uitat. Şi vor trece veacuri după veacuri, şi numele lui va străluci de ce în ce mai mult, ca al unui erou, ca al unui apostol. d’r care cu drept cuvânt 89 poate spune şî astăzi şi în viitor ce pre unul din Iubiţii lui elevi l-a gravat pe marmora de pe mormânt. Precum Christos pe Lazăr I din morţi a înviat, Aşa tu românimea din somn aideşteptat OMIBITOR GHEBP Viaţa artistică TEATRUL NATIONAL. — Matineu : Vicleniile lui Scapin ; seara: Noaptea regilor. TEATRUL REGINA MARIA — Maria Stuart. TEATRUL MIC. — Matineu şi seara Gândul. TEATRUL CAROL CEL MARE. — Ancheta ei Carinno şi Marieta. TEATRUL CENTRAL. — Ce iubesc bărbaţii. TEATRUL ALHAMBRA.*• Gura lumii. CINEMA GLORIA. — Circul Toselli. CINEMA VLAICU. — Odiseea lui Elmo cu Louise Lorraine. Seria ultimă. CINEMA PATH! PALACE. - Le chant ue VAmour. CINEMA DOAMNEI. Tom Mix sau briganzii desertului In program figurează şi producții acrobatîce. * MAine seară 30 Sept. va avea loc deschiderea Teatrului Popular cu piesa Lume Vne crescută. * Luni 1 Octombrie are loc la Teatrul Naţional premiera piesei «Sapho“ de Ghîlpaner ce d-na Agatha Bârsescu.Duminicii 90 ’Septembrie la orele 11 dinu va avea loc in palatul olarului nostru, str. Sărindar 0/11, prima tragere a premiilor pe cari „Dimineaţa“ le oferă, in mod gratuit, abonaţilor si cititorilor săi. Premiile După cum se ştie participă la această tragere toţi abonaţii noştri cari au primit bonurile de participare, adică 40 bonuri abonaţii pe un an şi 15 bonuri abonaţii pe şase turţi, şi toţi diuinii noştri cari au strâns cupoanele din seria întâi şi a doua (câte 90 cupoane) şi au primit în schimb câte cinci bonuri de participare pentru fiecare serie. Toţi cititorii, ale căror cupoane au fost primite până în ziua de 15 Septembrie la administraţia ziarului „Dimineaţa“ sunt trecuţi intr’un registru special unde s’au notat şi bonurile trimise fiecăruia. Această primă tragere cuprinde următoarele premii: Casa din Strada Vălcov compusă din sală, trei camere, bac, pivniţă, pod, dependinţă. Imobilul este o construcţie nouă ridicată de către Societatea comunală de locuinţe eftine de sub presidenţia d-lui dr. Costinescu, primarul Capitalei și va îi predat liber de orice sarcină, astfel ca fericitul câștigător să se poată Instala de Sf. Dumitru ca proprietar ca acte de proprietate în regulă. 1) UN DORMITOR COMPLECT de stejar, compus din două garderoabe cu oglinzi, două paturi, două dulăpioare de noapte şi o toaletă cu oglindă, furnizate de casa Marco Dattelkremer din Bucureşti, strada Carol No. 67. 3) O INSTALAŢIE COMPLECTA DE BAE compusă dintr'o bae de fontă emailată, o sobă de bae (interiorul şi exteriorul de aramă cu duşe), un lavoar de faianţă alb cu roanelor necesare, de la Compania Anglo- Americană Calea Victoriei 51 (fost Oiso). 4) O mașină de cusut. 51 O blană de vulpe gri 6) Un dug cu o brazd? 7) Un plug de de. 8) O bucată de Sifon. 9) O bicicletă. 10) Un câștig un numerar de ZECE MII LEI. Comisiunea Comisiunea de tragere este formată din: 1) D. General Nicoleanu, Prefectul Poliţiei Capitalei; 2) D-nul M. Berceanu şi Niculescu-Rietz, ajutori de primar, din partea Primăriei Capitalei; 3) D. Brancovici, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ din Capitală; 4) D. Eugeniu Botez (Jean Bart), directorul asistenţei sociale; 5) D. D. Doforescu, preşedintele Uniunei avocaţilor din ţară; 9) Doamna Izabela Sadoveanu, cunoscuta scriitoare, presidentă a „Asociaţiei pentru drepturile femei”; 7) Della Calypso Botez, presidentă Consiliului Iaţional al Femeilor Române; 8) Doi reprezentanţi ai cititorilor noştri aleşi din publicul present la tragere. Cum se va face tragerea Tragerea premiilor se va efectua după sistemul întrebuinţat de obicei de către autorităţile noastre, şi care s’a aplicat, între altele, şi de Primăria Capitalei, şi anume: Pe masa biroului tragerei se vor instala sase cutii iar in fiecare cutie vor fi zece bile cu cifrele 0—9. Cutia tin stânga preşedintelui biroului va reprezenta sute de mii. cutia No. 2 zeci de mii, cutia No. 3 mii, cutia No. 4 sute, cutia No. 5 zecimi, cutia No. 6 tmeni. O altă cutie va cuprinde premiile câştigătoare. Şapte copi, biaţi la întâmplare din publicul ce va lua parte la tragere, vor fi aşezaţi la aceste cutii. Operaţia tragerei va urma astfel: Copilul de la cutia No. 1 va scoate o bilă şi o va prezenta preşedintelui biroului care va striga In auzul tuturor cifra secosâ, însemnând-o pe o listă ti tot) astfel se va urma la fiecare cutie. Cele sase cifre ieşite vor compune numărul câştigător. După aceasta, copilul de la cutia No. 7 scoate un bilet pe care este scris obiectul câştigat, care de asemenea se strigă in auzul tuturor si se trece pe listă in dreptul numărului format din cele 6 cifre trase din primele 6 cutii. Cifrele scoase se pun înapoi, fiecare la cutia respectivă şi se prevede apoi la o nouă tragere de Hippism Alergări la Băneasa FAVORIŢII NOŞTRI In Pr. Dudeşti, Dar şi Deepdale au cele mai mari şanse de a câştiga. Ferul Rom se va plasa înaintea celorlalţiPr. Ciocăneşti, va reveni lui Graur urmat de Lele Dragă. In Pr. Sinaia, Kodak este o certitudine. Verdun va lua locul al 2-lea înaintea lui Faraon. Pr. Dimitrîe Ghîca, va fi un quasi walk-over pentru grajdul Marghiloman care va putea câştiga cu oricare din concurenţii ce pare în linie. Pr. Blaremberg, va fi un duel Interesant între reprezentanţii grajdului Marghiloman şi Faima întrucât Bun Venit nu se va prezenta la steag iar pentru isvor distanţa pare puţin cam lungă. Pr. Leurden S. va reveni epei Săftica urmată de Faima H’capul Belciugatele, Budlia cu toată supragreutatea va reuşi să-şi adjudece alergarea. Pentru locul al 2-lea vom preferi pe Anii inei Texei. In jurul unei polemici LĂMURIREA UNUI FRUNTAŞ, SVABD Emerich Reitter, deputat, ne trimite următoarea scrisoare: „Mai multe ziare din Capitală au comentat un articol al meu apărut în numărul din 8 Septembrie al ziarului „Schwäbische Volkspresse“, imputându-mi intenţiuni provocatoare. Ţinând foarte mult ca opinia cititorilor dv. să fie lămurită, vă rog să binevoiţi a da loc în foaia d-voastră următoarei rectificări: Comentariile In chestie se bazează pe o traducere românească foarte sumară şi inexactă a articolaşului meu, a cărui concluziune (suprimată In traducţie) este: „Şi noi cari am creat-o (die Scholle, adică ţarina lucrată de noi, nicidecum ţara) suntem strâns uniţi cu ea, ţinem de ea şi de ţara care ne este patria şi niciodată nu ne vom lăsa priviţi sau trataţi ca străini. Expresiunile ca „ţara aceasta Banatul“ ne-ar aparţine, nu există în articolaşul Încriminat, cuvântul „Scholle“ neputându-se traduce nici prin „ţara“, nici prin „Banat“. Nimeni dintre noi nu s’a gândit cu prilejul serbării şvabilor, care a fost o manifectaţiune loială dela început până la sfârşit, să răspundă «O provocaţiuni la bunăvoinţa cu care a fost privită serbarea noastră de fraţii noştri români şi de oficialitate şi de sigur ultimul de a se gândi la aşa ceva a fost subsemnatul. Mulumindu-vă pentru publicarea rândurilor de mai sus, vă rog să primiţi. Domnule Director, asigurarea distinsei mele consideraţiuni Emerich Reitter deputat Lovrin (jud. Hmis-Torontal) 71 Septembrie 1923. In chestia şcoalelor confesionale in Mal Ciuj. 27. — Ziarele maghiare publică în extenso ordonanţa ministerială privitoare la funcţionarea şcolilor confesionale maghiare. Ziarele maghiare se declară mulţumite cu soluţiile date. Ele spun că, ceia ce nu a putut rezolvi partidul maghiar prin atitudinea sa energică, prin memorii si adunări, a fost in stare să rezolve d. Zombory Ladislau, directorul seminarului catolic. Zombory — de gazetele maghiare — este personarata la Bratianu si la ministerul instrucţiunii. Au fost câştigate două revendicări importante si anume: functionarea scoaleior ordinelor călugăreşti in condiţii egale cu şcolile confesionale maghiare, si predarea numai a geografiei ti Istoriei României in limba română. Aşa că pe anul acesta şcolar va fi pace şi linişte In Ardeal. Ungurii se tem insă da anui 1924, când top învăţătorii dela toate materiile de Învăţământ vor fi siliţi să treacă examen de Umba română, cifre , câştiguri până la terminarea biletelor câştigătoare din cutia No. 7. Rezultatul tragerei pre-miilor „Dimineţei“ va fi comunicat telegrafic în seara de 1O Septembrie in toată ţara prin depozitarii noştri spre a fi afişat şi făcut cunoscut abonaţilor şi cititorilor în a- ceeaşi zi. Informaţiuni „Monitorul Oficial“ a publicat şi decizie ministerială relativă la în- tocmirea propunerilor de înaintare: pe anul 1924—25. Aflăm că renumita fabrică ruseas-, că de galoşi şi şoşoni din Malmö, (Suedia) marca „Trapez“, a trimis în acest an în România un mare transport de galoşi şi şoşoni care, din punctul de vedere al calităţei şi formelor, întrec toate fabricatele si-milare. Produsele acestei case sunt nu deajuns de cunoscute marelui public românesc fapt, ce ne scuteşte de a îndemna lumea să-şi facă cumpărăturile din timp observând cuatenţiune marca „Trapez“. Hai! la Eforie Industria Lansi S.A. din Timişoara are onoare de a aduce la cunoştinţa onor clientele, ca pentru a satisface crorile mereu eresânde ale Capitalei, a înfiinţat un DIFOZIT PER ANEN, în Bucureşti str. Paris No 3 şi l-a înzestrat in abudenţa cu toate sorturile de POST VUB de asemer,ea pâllărie rreotage şi celelalte fabricate ale ei Roagă intreaga clientelă din ţarâ ai se acorda aceeaşi încredere ca in trecut. Examenul de admitere la Academia de înalte studii comerciale şi industriale din Bucureşti, începe la 10 octombrie după orarul afişat la Academie. Acest examen se va face in scris; în cazuri excepţionale se vor examina unii studenţi şi orar. Candidaţii vor aduce cele necesara pentru proba scrisă. Maison SUZANNE Pasagiul Imobiliara Anunţă Oner- *»le clientele că expune Colecta de MODELE de TOAMNA ca inc.’pero de ercuri 3 Octom.i ora 4 p. m. In zilele următoare. Intrarea pentru primele zile este rezervată exclar clientelei casei rătora li s’a şi aresat invitaţi,iar cliente, la care eventual n’a primit asemenea Invitaţie o va putea cere casei noastre ! Un confrate crede a deţine din sursă autorizată, ştirea că pentru locul de şef de stat major este destinat de general Al. Lupescu. Numirea sa în această calitate urmează să se facă în curând. „Direcţiunea Cabaretului şi restaurantului de noapte MAXIM din Str. Oteteieşeanu , anexa teatrului ALHAMBRA, aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele că reorganizând ea total din nou restaurantul de noapte sub direcţiunea anul cunoscut specialist restaurator, oferă publicului vizitator dineuri şi in special supeuri după terminarea spectacolelor. Bucătărie franceză şi română. Specialităţi de preparate calde, sape « Foipnon etc., etc. WeVrVii •! 1 • 1 Magazinul „RULETA* Fraţii O* AL KUHNBCmG Str. BărăţW fcp. 2 (Piaţa Sf. Gheorghe) Luni 1 Octomvrie ore.«47 d.a. are loc deschiderea Expoziţiei de Modele Originale pariziene de Rochi, Treibaruri şi Mantouri Hai! la Eforie Bătrâneţea atrage nigeri,o atât de cunoscute ale băşicei şi ale prnetateL Dacă ae adoptă cele de „VJPC7 -CBLATINS“ ReStioilitMai ACMIA c de« 1» funcţionarea ee ne « -■ ::st •Tragerea premiilor ziarului „Dimineaţa Poimâine Luni 1 Opt. la Eforie pentru prima oară hau... Revistă de mare spectacol in 2 acte şi 10 tablouri de Nick şi Keopa Zece decoruri—800 de costume—Palatul pietrelor preţioase—100 de femei frumoase— Foxtrot-Palace — Trilogia amorului-ATLANTIDA—Strada. In rolurile principale: Marilena Bodescu, BrânduşaGrozăvescu, Zizi Moşoianu etc., d-nii lorgu Tomescu, I. Băjescu-Oardă, I. Angelescu şi cu concursul D-nei Did'-na Bene?—Ţăranu, tenorul Agebar Ionel Ţăranu, — PATRU BALETUR! — Dam. Constant. Maesru de balet. — Elisa be ta Mekiewa primă balerină. Bitet- te In tot cursul n-le* el seara )a Eforie. ft PACîIN® 3 guvern s’au întrecut să facă curte împăratului. Dar conservatorii mai deprinşi cu societatea înaltă, au bătut pe toată linia pe miniştrii liberali, afară de Dimitrie Sturza. împăratul a cerut ca să’i fie prezentat V. A. Ureche preşedintele de onoare al Liga Culturale. Acest fapt a fost foarte rău văzut de Unguri. —■ Simultan cu venirea împăratului au venit prin Vârciorova şi un număr de parlamentari italieni, în cap cu deputatul Pandolfi. Guvernul a luat, însă, măsuri, ca aceşti parlamentari să nu încapă pe mâna opoziţiei, mai ales că până atunci, erau în corespondenţă secretă cu V.\. Ureche. Spre a’i acapara guvernul, a trimis la Vârciorova o delegaţie compusă din d-nii Lt Sihlau, Barbu Delavrancea, Dr. Antipa şi Bianu. Au urmat mai multe incidv.ie magico-comice care fac vrumuri, au , făcut zgomot. “ . Deputaţi ilani, după ce au vizitat, ce este pe văzut in Bucureşti, au fost invitati de ies* la Sinaia.* — In 16 Octombrie s-a inaugurat portul Constanta. Regele, regina, prinţul Ferdinand, principesa Maria şi marele duce Boris Vladimirovici au fost la Constanţa şi au asistat la festivitate. — Vineri 18 Octombrie soseşte în Bucureşti regele Alexandru al Serbiei. Primirea este rece, pe străzi lume puţină, nici o decoraţiune. După prânzul dat seara la Palat, regele se duce la ora 10 să viziteze pe bărbatul politic conservator Alecu Catargiu, ruda sa. S-a spus că regele Serbiei venise in Bucureşti să sondeze terenul pentru o oarecare căsătorie. * — Procesul lui Georgescu-Vitriol vine la Juraţi. Dar o lovitură de teatru se produce. Chiar în dimineaţa acelei zile, Georgescu evadează. Şi iată cum. De dimineaţă se îmbracă şi e®e în curte. La poartă vede un gardian care dormitează. Se duce drept la dânsul și îl scutură strigându-i: — Aşa îţi faci serviciul dormind ?... Bietul gardian, zăpăcit și, crezând că are de a face cu vreun înalt demnitar, rostește o scuză îngânată. — Pentru astă dată te iert, îi spune Vitriol, dar să nu te mai prind. — Guardul, buimăcit îşi ia poziţia şi strigă: trăiţi. Iar Vitriol ese liniştit din închisoare. La ora 12, pe când la Curtea cu Juri se făceau pregătiri pentru începerea judecăţei, Georgescu apare în sală şi se aşează într-o bancă. Preşedintele îl vede şi dă ordin să fie arestat Acuzatul răspunde că n‘a evadat din închisoare d * ieşit numai ce să se prezinte liber înaintea CurţeL * — Cu apropierea deschidere! parlamentului şi începere! sezonului politic activ chestia Ghenadie intră în faza critică ei dedsdvL Nicolae Fleva organiza agitaţia, inventase un comitet de 300 care nu a existat odată, şi în numele acestui comitet anonim chema pe cetăţenii Capitalei la dese întruniri. Toate cheltuelile eru susţinute de Ghenadie. Printre cei 300 neexistenţi, se aflau vro 12 membri reali, între cari un căpitan ,din rezervă anume Păpurică. Acest nume predestinat a ilustra comitetul, liberalii și chiar alte voci din public când vorbeau de celebrul comitet ÎI numeau : comitetul papuricilor lui Flevi. Și acum dantul final în chestia Ghenadie începe. -■- Const. Bacalbasa a DKVBRUK