Adevěrul, octombrie 1923 (Anul 36, nr. 12171-12197)

1923-10-14 / nr. 12183

PAGINA Cereţi numai becurile „PHILIPSO Durabile şi economice pentru Industria Cimentului şi anume pentru fabricarea de 9 ţigle de ciment pentru­ acoperiş, pietre de beton, blocuri „MAŞINI BB­scobite, ciment­ mozaic teragzo-granitoid şi plăci pe trotuare pentru industria de mână şi forţă motrică. P­entru arme pentru ţevi de beton, inele pentru Spărgătoare de pietre, li - - - “ * lucrări de valţuri, maşini, pentru fabricarea de ardesie de asbest timent .Eternit*. N­AnCDMA» MAŞINI de CONSTRUCŢIUNE PIVU^KIvM şi RADIATOARE S. A. BRAŞOV, Strada înfundată 12 s­iwectu­ri; offciMu «r;« Bi$ AMILCAR5'« « Automobil mic cu record mondial rapid (Învingător la cursele din Semmerin 1923 precum și alte important«) curse de Întrecere) Reprezentanţa generală pentru Aus­­ria, Ungaria, Jugoslavia, Cehoslova­cia, Polonia şi România. Holdengräber & Schwartz Wien VL Linke Wienzefle * Se caută sub reprezentanţi solvabili pentru România funcţionare sigură formă frumoasă întrebuinţare 6 litri benzină până la 100 kilometri PLUGUL MOTOR W. D. 80 C. P. Două viteze înainte şi una înapoi. Ungere automată. Cadrul Plugului poate fi demontat si înlocuit cu orice alt instrument agricol ACCESORII SI PIESE de REZERVA la ABI­OMITEM STR. CÂMPINEANU 16 — Telefon 42|S7-36­66 Sosit nouile tipuri :MERCEDES* 6­25 si IM40 HP, cu compresor 28,95 HP, sport Compania frng­o - Americană BUCUREȘTI, Calea Victoriei 90 (fost Olso) CAUTATI SUPERIOARE CALITĂŢI Tiki UŞOARE CU PRETURI EXTREM DE REDUSE Vitoare isi Cir@s şi En Detail A SOSIT Air LONDRA un mari transport pentru Sezonul de Toamnă şi lamă şi alte diferite STOFS pantou HAINE, NEGRU, BLEU MIEI şli FANTAISSEt de cea mai fină calitate în desenuri noi şi cele mai moderne în special atragem atenţiunea D-lor amatori de o marfă mal aleasă asupra mărcei comerciale patentată cusută pe bordurile (marginile) stofei, care e de o elegantă durabilitate şi fineţa neîntrecută până in prezent şi a căreia unici şi singurii proprietari suntem In toată lumea PENDLE & RIVETT Ltd. LOMBOM SUCURSALE: Paris, W­ilano, Madrid, Cairo, Ruaroco, Capstadt, Meiburn, Peking, Rio de Janiero SInguraa­­spresentant pentru România SryRobertHIT SUPUSUL MAREI BRITANII Centrala: BUCUREȘTI, Str. Academiei 45 Sucursala: QALAIB» Str. Domnească 13 'Alexandru Lahovary, marele con­servator, moare de un atac de an­­ghină de­ piept Lahovary a fost una din figu­rile cele mai originale şi mai ca­racteristice ale politicei române. Foarte integru, foarte consecvent, foarte talentat avea numai cusu­rul ţinutei sale, îndepărta în loc să atragă. Nu era o figură simpatică maselor. Totuși acest om mândru a fost al doilea om politic după Dimitrie Sturze care a practicat în serbă­rile oficiale de la palatul regal, pu­pătura mamei regelui. Alexandru Lahovary era privit ca viitorul șef al partidului -conser­vator, dar în ultimele vremuri el pierduse această speranţă. Ştiind că este bolnav de inimă şi fără scăpare, a spus unui prie­ten personal şi politic, la Paris­ . — Eu n’am să fiu şef al parţialu­lui. Mai întâiu fiindcă sunt bol­­nav fără putinţă de vindecare şi fcpo­ fiindcă sunt alţii cari vo trece înaintea mea. Moartea bruscă a lui Lahovary a căzut ca o grea lovitură pentru partidul conservator care se pre­gătea să ia în curând puterea. Dar prezenta lui Alexandru Lahovary crea o necesitate si din alt punct de vedere, pentru vechiul partid : Alexandru Lahovary singur avea destulă autoritate morală, destul talent si destulă cultură spre a tine piept competitiunei lui Petre Carp la sefia partidului. Pierind Lahovary mare parte a tineretulii îsi întorcea acum privirile către seful junimiştilor. In ziua de 26 Martie cabinetul Aurelian, îsi dă demisiunea în ur­ma unei cariere din cele mai agi­tate de intrigile ocultei si a stur­­zistilor. Noul cabinet este astfel alcătuit: Dimitrie Sturza, preşedinte si ex­terne, Gogu Cantacuzino finanţe, M. Fern­cide interne, Anastase Sto­­lojan domenii, Al. Djuvara Justitie. Cum ne vindecăm de Reumatism şi Gută !Broşură interesantă şi instruc­­t­ivă. Se trimite gratuit contre­­mărci poştale de 1 leu, pentru­­ porto adresaţi Farmacia Vorel Piatra­?!, Spiru Haret instrucţie, Ionel Bră­­tianu lucrări publice, General Be­­rendeiu războiu. De abia se formează acest cabi­net şi agitaţia în ţară începe din nou. La 30 Martie o mare întrunire publică se ţine la sala Dacia unde participă vechii conservatori cu Lascar Catargiu, junimiştii cu Pe­tre Carp şi fleviştii cu Fleva. S’a proclamat candidatura generalului Manu la colegiul 2 de Senat din Ilfov rămas vacant prin moartea lui D. Ghica. La Senat se alege preşedinte, în locul lui D. Sturza, fostul ministru Eugeniu Stătescu cu 53 voturi con­tra 28 date lui Petre Grădişteanu Stătescu demisionează dar Se­natul îi respinge demisia. La 2 Aprilie au început reprezen­taţiile trupei germane de la Teatrul imperial din Viena în frunte cu Eli­­sabeta Hruby, Olga Lewinsky, Jo­sef Levinsky, etc. S’a jucat Nat­ Cum ne curăţăm sângele şi ne întărim Trupul Broşură interesantă şi instruc­tivă­ care nu trebue să lipsească din nici o casă. Cereţi-o gra­tuit contra 1 leu în măre poş­tale pentru porto. Adresaţi: farmacia VOREL ttin Piatra.­N han înţeleptul. Cronica teatrală a ziarelor notează că toate leiile de rang I şi II erau goale. împăratul Wilhelm anunţase do­rinţa de a vizita România de 10 Mai dar în faţa gravelor eveni­mente din Orient şi-a contraman­dat vizita. ■ Eugeniu Stătescu este supărat pe noul guvern, dar supărat în felul său: se retrage ca Achile în cort şi nu­ mai dă nici un concurs guvernului. Dorinţa lui ar fi fost să intre în guvern. Cei mai iniţiaţi şi acesta era adevărul — spuneau că Stătescu consideră că, după căderea cabinetului Aurelian, era dreptul său ca să prezideze noul guvern.­­Totuși Stătescu care era perso­nalitatea cea maii însemnată din partidul liberal n’a putut nici­o­dată fi șef d­e guvern. • De ce? ... CONSTANTIN BACALBASA O datorie de realitate ne face să răspundem negativ acestei între­bări. Nu doar că administraţia noas­tră din Dobrogea ar fi o adminis­traţie model.­ist are, bine­înţeles, şi ea păcatele şi scăderile ei. Dar nu e mai puţin adevărat că mahomedanii — e vorba în special de cei din Cadrilater — nu trăiau mai bine sub administraţia bulgă­rească. Erau nedreptăţiţi pe toate căile în folosul populaţiei bulgă­reşti. Bulgarii nu erau numai stă­pâni politiceşte, ci al lor era pă­mântul, De când turcii nu pos­edau mai nimic. Astăzi ei nu sunt prigoniţi şi sunt trataţi pe un picior de egali­tate. Şi fiindcă am pomenit de Cadri­­later, aceiaşi datorie de realitate îmi impune şi exprimarea convin­­gerei ce o am că prefecţii din jude­ţele Durostor şi Caliacra îşi dau toate silinţele, ca să-i ferească pe mahomedani de orice tratament ne­drept. Totuşi, emigrarea a început din nou. Ea trebue oprită. Oprită, atât în interesul celor cari se duc în­­tr'o tară unde îi aşteaptă foamea si un întreg cortegiu de mizerii, cât si în interesul statului român. In Cadrilater proporţia între bul­gari si mahomedani este cam ju­mătate si jumatate, iar populaţia românească este foarte puţină. Plecând mah­omedanii, echilibrul se distruge în favoarea bulgarilor. Aceasta nu e însă o perspectivă plăcută. Adăugăm că mahomedanii simt cei mai blânzi, cei mai cuminţi şi cei mai reali cetăţeni. Nici un gând din partea lor de răzvrătire, de cretare de dificultăţi statului Muncesc -- ar fi de dorit să muncească mai intens — şi se su­pun fără să murmure si să pro­testeze. Pentru consideraţiunile acestea atragem serioasa atenţie a guver­nului asupra emigrărilor cari au reînceput. Guvernul e dator să tri­mită la urma lor pe agenţii provo­catori veniţi de afară si să arate populaţiei mahomedane că se duce la ruină si perie, părăsind tara si căminul natal. N. BATZARIA Serbările dela Belgrad PARTICIPAREA SUVERANILOR ROMÂNIEI SI GRECIEI Belgrad. 12. — Serbările cu ocazia botezului principelui mos­tenitor si căsătoriei principelui Paul Karagheorghevici cu prin­cipesa Olga de Grecia vor avea loc, la 21 si 22 octombrie. Afară de ducele de York, nasul copi­lului, vor mai fi de fată si regele Ferdinand, regina Maria a Ro­mâniei si regele si regina Gre­ciei. Ambele ceremonii vor avea loc în capela palatului regal. Sosirea ducelui si ducesei de York este așteptată Sâmbătă 20 Octombrie. Leaffeld, 12. — Ducele si du­cesa de York vor părăsi Londra la 18 Octombrie pentru a merge la Belgrad, și se vor reîntoarce la 23. Mppism Alergări la Băneasa FAVORITII noștri PR.­AMNE, pare o bună afacere pentru Spic urmat de Gândac. In PR. FINLAS, Flaşneta oricât de slabe iar fi ultimele curse nu vom ezita a-i acorda prima şansă pri­mind dela toţi concurenţii greutăţi. Pentru plasă vom Indica pe Afferi şi Lele Dragă. In H’CAPUL BOSTON, Trădător şi Of sunt cel mai avantajaţi cu greutate. PR. ZORI DE ZI,­e la discreţia lui Zagreb, Resvretire la 18 livre nu va putea lua decât locul al doilea. PR. CRESCĂTORILOR, se va pe­trece între reprezentanţii grajduri­lor Niculescu-Costandache, şi M. De­­luboick PR. MĂGURELE, în lipsa lui (Spic) va reveni lui Rămăşag şi So­­rento. In PR. BRANEŞTI, Szépség, Oţel şi Faron II au In ordine preferinţele noastre, Cernăuţi 12. — Face mare sen­zaţie In localitate descoperirea unei vaste organizatiuni de spionaj In favoarea Ungariei. In această afacere sunt implicaţi patru plutonieri din armată, agen­tul de siguranţă Tiron, fraţii Hit­zing, proprietarii unei mari între­prinderi comerciale, studentul Lau­In afară de un material Redacţio­nal bogat şi extrem de variat, zi­arul economic „PLUTUS" de sub direcţiunea d-lui Chr. D. Staicovici mai publică astăzi: „Problema monetară", de Const Garoflid. Industria lemnului, de H. Brau­ner. ELE VOR ÎNCEPE IMEDIAT Budapesta 12. (Rador)» Ministrul de externe Da­­ruvary a convocat o con­sfătuire, la care au parti­cipat reprezentanţii tu­turor ministerelor de re­sort. La ordinea zilei au fost toate chestiunile re­lative la viitoarele nego­cieri cu statele vecine. S’a constatat cu acest pri­lej că materialul necesar tratativelor este com­­­petent pregătit, aşa in­cât Ungaria ar putea începe negocierile respective fără întârziere. întrunirea partidului naţional român Cetăţenii culoarei de verde s’au întrunit aseară în casa d-lui pro­fesor I. Clinciu, din calea Plevnei D. Clinciu mulţumeşte cetăţeni­lor că au huit parte în număr aşa de mare şi propune ca preşedinte pe d. Mihail Cireşeanu. D. Cireşeanu critică partidul li­beral şi în special legiuirile fără nici o noimă, cari se contrazic în­tre ele. Spune că dacă sunt și roa­de bune apoi acestea sunt datorite sădirilor mănoase ale marelui ro­mân Take Ionescu, cu cari d-l Bră­­tianu se fălește acum, atribuindu-le d-sale si guvernului pe care îl con­­duce. D. H. Trembiski vorbeste des­pre politica economică îndrumată pe calea atâta de greşită de d. Vintilă Brătianu. Când partidul democrat s’a unit cu cel naţional s’a făcut cea din­tâi unire intre vechiul regat si Ar­deleni. România întregită n’au fă­cut-o Brătienii, cari au supt sân­gele cetăţenilor, ci cetăţenii cari şi-au vărsat sângele întru înfăptui­rea idealului nostru. D. Caius Brediceanu: partidul liberal are un trecut nemernic. El n’a voit nici­odată să ştie d­e ne­cesităţile poporului ci de ale par­tizanilor săi. Numai un partid animat de sen­timente morale poate face operă constructivă: acea a liberalilor a fost distructivă. Sfârşeşte invitând pe cetăţeni la marea întrunire care va avea loc la 14 oct. în sala Dacia. D. Clinciu închide întraniera la orele 11 noaptea. In­ chestiunea taxei de export a pieilor de mie» Privitor la felul cum a fost fixa­tă taxa de export asupra pieilor de miel, ministerul de finanţe ne in­formează că­ nu este la mijloc nici o eroare şi că un adevăr, comisiunea superioară vamală, care la început opinase pentru o taxă de 25 de lei la kilogram, a fixat-o apoi cu asen­timentul d-lor miniştri de finanţe şi industrie la 30 de lei kilogramul. Comisiunea fixând această taxă a pornit de la constatarea că în ţară se găsesc piei de miel sufi­ciente şi că taxa nu trebue deci să aibă un caracter prohibitiv, fei şi alţii. Comandamentul militar din Cer­năuţi, care a făcut primele cercetări a trimis cu trenul personal de astă­­seară, pe cei vinovaţi, la Bucureşti, sub o puternică escortă, comandată de căpitanul Gailin, comisar regal. Grizeanu Doleanţele agricultorilor. Repartiţia cotelor în despăgubiri­le de război. -­ Lămurirea chestiei Index-u­ri. Piaţa petrolului Presa engleză şi vizita d-lui Vir­gil Mad­gearu în Anglia,­­ Banatul agricol, de A. D. Carat bella. In vederea ajutorării materiale ai studenţilor buzoeni, studenţii bu­zoi­ani sunt rugaţi să-şi trim­ea­tă a­­dresele cu arătarea facultăţilor la care sunt înscrişi, avocatului Ale­­xamdru Georgescu, strada Sfântul Gheorghe Nou 7. Vizitat! INDUSTRIA de MOBILE ARADUL“ Str. Carol 70 (Colt Str. Căldărari) Preţuri de Fabrică Luni 15 Oct. orele 3 p. m. va a­­vea loc solemnitatea deschiderei cursurilor la Facultatea de Medi­cină. Doctorul TEODOR SARAGEA, a­­sistent universitar, întorcându-se din străinătate, îşi reia consultaţia, ni­le de boale interne, Inimă şi sân­ge în str. Anton Pan, 29, orele 20­. Mâine dimineaţă la orele 10 jum. va avea loc inaugurarea localului Maternităţei din Bulevardul Tăbă­­cari No. 76, lângă fabrica Grigore Alexandrescu. Pentru a menţine un echilibru per­fect al sănătăţii în epoca noastră de viaţă intensivă, alcalinee naturale sunt adeseori indispensabile, deci nu trebue întebuinţat decât „SAREA de VICHY­­ETAT“ singura care este extrasă din Isvoarele Statului Francez. Luni seara 15 Oct. la Ateneu, con­­certul renumitului Chuartet din Pa­­ris „Capelle“. Bilete la Feder. , Negustori! Industriaşi! Voiţi să vă mortifi cifra afacerilor ? Faceţi reclamă ! Pentru reclame în gările şi va­goanele G. F. R., adresaţi-vă con­cesionarei exlusive, şoc. anonimă „Reclama" Str. Sărindar 7, telefon 47­35 Constituirea comitetului „Lngei chiriaşilor" La sediul „Ligei Chiriaşilor“ s’a­ ţinut erl adunarea pentru constitui­­rea noului comitet. Au fost aleşi în comitetul executiv d-nil: dr. G. Răduilescu, preşedinte, vicepreşedinţi d-nil: B. Magder avo­cat şi I. Constanţiu comerciant. D. Anton Camburopol, ziarist, a fost reales secretar general al Ligei. Au ma fost­ aleşi: secretar de şe­dinţă d. Miron Trah­dafirescu, casier, general d. N. Polizu, funcţionar; membri d-nil: Marcel Leonin, avo­­cat; dr. T. Simionescu, medic; St Constantinescu, A. Nedelcu şi Petru­ Lungu meseriaşi. D. Em. Diacon­escu, fost secretar de şedinţă şi membru in vechiul co­mitet a fost ales cenzor împreună cu d-nii Hesck şi Kauffmann. In comitetul central sunt aleşi d-nii: Leon Sal. Preiss, Alex. Brand, R. G. Stoian, dr Rădulescu, i­. Gol­­denberg, Al. Ardeleanu, B. Magder, Victor Bilciurescu, dr. T. Simio­nescu, M. Leonin, Lungu P., dr A­­lexandrescu-Dersca, A. Miiăilescu, Gale Marinescu, Nedelcu, Florian, Jacques Cohen, dr. Ia­rea, I. Cons­tantin, d-na Fișier, și A. Gamburo­­pol. Restabilirea armoniei Intre unii conducători ai Ligei și mărirea comitetului prin intrarea unui mare număr de membri noui au fost sărbătorite apoi printr’un ban­chet, la care sa toastat pentru iz­bânda chiriaşilor in lupta contra exploatărei proprietarilor urbani. „Liga“ a decis tinerea unei seri de Întruniri pe cartiere, după care chiriaşii Capitalei şi cei din ţară vor fi convocaţi la un mare congres . Acest congres se va ţine intr’una din sălile mari din Bucureşti la care vor fi invitate şi toate autorităţile interesate în problema chiriilor. IN TARA Pe un an 650 lei. Pe şase luni 350 lei Pe trei luni 980 lei, IN STRĂINĂTATE Pe un an 650 lei. . Pe şase luni 350 lei, Pe trei luni ISO Iei JMmi Vastă organizaţie de spionaj In Bucovina 4 plutonieri, un poliţist, doi comercianţi şi un student arestat! Ziarul economic 99PLUTUS apărut azi in 6 pagini 66 rAlt Informaţiuni a . Franţa şi reacţiunea germană Paris. — Intr'un frumos discurs, ţinut la congresul radical-socialist din Carpenh­as, d. Paul Painlevé, fost prim-ministru, a spus între al­tele, vorbind de Germania: „Orice succes al reacţiunei germane este o victorie împotriva Franţei şi împo­triva văci­i".­ ­ A­D­V. V­F. R­U­L Viața artistică TEATRUL NATIONAL MATINEU: Institutorii, seara Me­­ TEATRUL REGINA MARIA MATINEU: Maria Stuart. Seara Magnificul Încoronat. TEATRUL MIC Matineu şi seara: Triurghiul. TEATRUL CAROL CEL MARE Hai! TEATRUL POPULAR Matineu şi seara: Crimă şi pedeapsă TEATRUL CENTRAL Berate Tremp. CIRCUL SIDOLI­ Lupte greco-romane. PALATUL ATENEULUI Concert Boskoff. TEATRUL ALHAMBRA Varietăţi. CINEMA VLAICU Dansul Milioanelor. CINEMA DOAMNEI Secretul circului ,Eddie Polo. La Ateneu se află deschisă expozi­ţia de peisagii şi interioare orientale a talentatului pictor Scodreanu. # La Mozart pictorul Manea are foarte reușită expoziție de peisagii nuduri. * Gitiii .iilevii Lmrar“ Fixarea liniei de frontieră intre România şi Ungaria ORADEA MARE, 12. — Astăzi co­misiunea mixtă pentru Uzarea de­finitivă a frontierei intre Ungaria şi România a reînceput lucrările. Până astă seară comisiunea a fi­xat linia de frontieră intre Tanaida şi Borş. Pe linia de frontieră se lasă o dis­tanţă de un metru intre Romănia şi Ungaria pentru punerea semnelor de demarcaţie

Next