Adevěrul, aprilie 1924 (Anul 37, nr. 12325-12349)

1924-04-01 / nr. 12325

iPÁOTÁ'a N 5SS^) masame DE,MASAEI.® if» I »&/» §3» '/a .!? g t gr^ StoABAJfig. I % CQlECpUNc 1 IteiENDROSVEN 0£TAI^:^W^36n s ss MU ■^':*^-:’, ,:.15Yr.’CAROL.5011: ...,. §f&,CAL£Av, v I CT ore i£ i/i oa* .a fost. .o iso­n (ftUHWHif»«VI..ui»m5s.iu^ryj^(uwu». v., 'v/////#////^ mmmK^aamuamBxmsmmmmmmsmamss SISAL-MANIJA ‘ Din deposit şi flotant. Provenind din uzinele VAN DEN RESGHE BELCIB& Preţuri speciale pentru grosişti, sindicate şi bănci Uvrare Imediată deiî­n BE SEVERE & F8BSOF, 134 Ştirbei-Vodă Bucureşti ■ . Casa Schönfeld, L'wasi­li,1 Bai face cunoscut sosirea ultimilor noutăţi în irodere da Pălării de Dame (garnisita fi negarnirige. Asemanaa şi diverse fwrnE- nisri în culorile «©!© mai noul s© primeşte de trans­format S§ VOpSl­. . Os*. ERDREICH Str. Bibescu-Vodă 6 - v Tratamente speciale: Boale Nervoase Sexuale (Impotenţa),­Stomacale, Re .»­matice, Paralizii, şi cură de slăbire, I­ngrijirea Feţei şi prin metode elec­trice speciale. iConsuitatiuni dela 9—1 şi data 6—8. a Cabinet Medical Central Str. Miar Haine! 10 vis-a-vis de (Hotel Capşa) Sifilis? Genito-Urinare, Venerice Injecţii intravenoase C Analiza Sângelui 11-1 a. m. 5-8 ram p. m. Consultaţii Ilim. Socor 1 ALOCAT Strada Muzelor No.1l? în«Utatiupl mamuiBBBBsmeiBm întrebuinţaţi peritru prepa­rare­a bucatelor OgafuS Concentrat, „ACVILA produs al fabricai „clschireasa" Cel mai aromatic şi gustos din câte există, fiind preparat pe principiul unui bun Oţel ele de vânzare pretutindeni. Evi­taţi confuziunile de etichetă. Pentru EN GROS, în bu­toaie şi lăzi, cu preţuri foarte, avantajoase, a se adresa repre­zentanţei generale. !&zh­ L Saisil & C®; Telefon 40/40 BUCUREŞTI Str. Mărăşti, 2 (fostă Banului)­­VA te INVITATION1 %­ mp* TOl * vinotr\­­pAKCtil* pio* tefrv, AT£* CofiST LE,­OuA'tOOOOO lt.\ insjs. APR.­Htba^­mwwKvi, GALIAVICTOWU-ft; l»S. ■in in 1 Se dă la Autorizată de Direcția Serv. Sanitar Singura Clinică dentară cu 4 săli de operație a DENTOniM ASOCIAT 1 Str. Bis. Enel 9 Deschisă continuu dela 8 dim. până la 8 seara. înlesniri de plată (rate lunare) Telefon 38[27 Ascensor Pr.A.Jancii Post medic da spital SIFILIS, VENERICE Injecţiuni intravenoase nedureroase Consult. 8—10 a. n­ şi 1—3 şi 5—6 Str. Carol 52. Telef­on­ 38 Ateverul Literar Concerte Leo Guetta, unul dintre cei mai mari violonişti ai Italiei, va con­certa Vineri 4 Aprilie la Ateneu. Ceia ce distinge pe acest strălucit virtuos, este muzicalitatea sa cu a­­devărat, italiană, temperamentul său, puterea sa extraordinară de concentrare şi pătrundere până­ la ultimele fine ale limbajului muzi­cal. El uneşte cea mai desăvârşită stăpânire a instrumenului, cu o fi­neţe de concepţiune, care îngăduie să simtă ce este perfecţiunea în muzică. A apărut No. 1 din excelenta re­vistă „DIMINEAŢA COPIILOR" cu Un bogat sumar din care cităm: „Judecata păsărilor“ de Dr. I. C. Drăgescu; „Din ţânţar armăsar“ de Alice Gabrieleachi; „Povestea bure­­telui“ de Tuşica; „Suflete de Viteji“ de N. Batzariaţ­i,Cei trei prieteni“ de George Nichita; „Vulpea şi tur­turica“ fabulă de L. Tolstoi; „Mână lungă“ de Teodor Cas­trişanu; „Mândria pedepsită“ de Mircea Io­­nescu; „Băiatul cel deştept“ de N. Mateescu institutor; „Pisica şi şoa­recele“ de P. Copăcescu; „Cântec de Primăvară“; „Doi boboci“; „Tunde-i Neică“ cu Haplea; „Dorel lui Azorel“; precum şi un mare nu­măr de jocuri, notiţe interesante, hazuri, glume, etc. Numeroase desenuri tip culori. Du exemplar, 3 Lef. O. Maatu primit cu ovaţiuni, la tribună declară că partidul pe care-l conduce, va şti să lupte pentru de­mocraţie aşa cum a ştiut că lupte 75 de ani pentru dezrobirea fraţilor de peste Carpaţi. Partidul naţional este convins, că existenţa neamului depinde de două idei care stau la bază : Ideia naţională şi Democraţia. . Pentru realizarea acestor două mari idei, ţara trebue să fie sub stă­pânirea dreptăţii şi a cinstei. Ardealul a dorit unirea în scopul de a da poporului dreptatea socială­, şi de aceea partidul naţional pre­­tinde ca t­oate drepturile şi rodul muncii să aparţie numai clasei muncitoare (producăoare sub orice formă), iar trântorilor nimic. Aces­tea sunt două mari clase sociale: muncitorii şi trântorii, spune d. Maniu. OCROTIREA ŢĂRĂNIME! In primul rând, din clasa munci­toare, trebue ocrotită ţărănimea; a­­ceasta nu pentrucă, toţi acei ce vin de peste munţi sunt fii şi nepoţi de D. MANIU ■îuvf.iv ţărani ci pentrucă mulţumind ţără­nimea, toate clasele producătoare vor fi mulţumite, vor duce un trai mai bun. Ţăranii, spune d. Maniu, să nu ne considere ca străini, fiindcă purtăm altă h­aină decât a lor, să se uite la suflet şi la origine, nu la haină. Partidul naţional român nu do­reşte numai schimbarea guvernului actual, ci mai mult doreşte să în­lăture sistemul care a stat la baza guvernării până astăzi. Şi pentru a­­ceast­a, el se bizue pe sprijinul popo­rului, al cetăţenilor. Forţa partidu­lui naţional s’a dovedit în alegerile de la Reghin (unde a fost ales sena­tor d. Vasile Stroescu) de la Durostor şi de la Romanati. Zilele acestea, continuă d. Iu­­liu Mania — fi. profesor N. Iar­ga a propus partidului naţional, fuziunea cu partidul d-sale. „Partidul naţional se simte o­­­norat de această cinste, spune d­. Maniu, căci Ardelenii nu vor uita ce au făcut pentru ei Take Ionescu Micolae Filipescu şi d. prof. Gor-­­­ga", ca­re ne-a luminat şi mângâ­lat în zile de grea orgie şi a înţe­les cu suflet mare şi nevoile nea­mului şi dreptatea celor asupriţi „In scurt timp vom răspunde acestei propunerii ii vom da un răs­puns sincer şi frăţesc, pe care spe­răm că-1 va înţelege şi d. Iorga tot aşa cum îl înţelegem şi noi“. „Noi nu voim să stăpânim această ţara — spune d. Maniu — ci voim să o shijim, şi de aceea voim să lu­­crăm alături de aceia care cred ca şi noi. , , Fiecare minte îşi are locul ei la muncă. Nu cerem guvernul pentru un sin­gur partid. Toate minţile luminate sunt datoare să arăte prin sclipirea lor, cărările pe care trebue să mear­gă ţara"1. In calea partidului naţional — în­chee d. Maniu — stă partidul libe­ral, care a păcătuit şi faţă de Co­roană pe care o împinge în luptele politice şi faţă de popor; dar calea partidului naţional este luminată de cele două mari principii: naţiona­lism şi democraţie, şi în numele lor va învinge. Trustul bancar liberal atotputer­nic — spune d. Popovici. — a făcut ca administraţia, justiţia, parlamen­tul, ba însuşi votul cetăţeanului să fie degradate la simple mijloace de a satisface poftele economice ale clientelei liberale. Dinstitu­tion­a­lismu­l a evaporat principiul de drept, lege, justiţie, ilu­zii. Binele obştesc farsă şi ipocri­si©­ar bogăţiile statului, doar ele pre­­sintă interes pentu trustul bancar, deci cea mai de căpetenie preocu­pare a guvernului este exploatarea acestor avuţii prin cointeresare în folosul capitalului liberal. De necre­zut Bogăţiile miniere, petrol, căr­buni, gaz metan, aur, argint, fier, păduri, re­zerve agrare, pescării, C. F. R., S. M. R., toate miliardele ne­numărate ale statului, bogăţia na­ţională, vor trece prin legea comer­­cializării întreprinderilor statului, cu ajutorul consiliului superior de control şi îndrumare în exploatarea trustului liberal. Prin această lege parlamentul abzicie şi de dreptul de a dispue de b­unurile statului şi de controlul felului cum se gospodăresc­ aceste bunuri. Este imoral să se suprime drep­tul naţiunei asupra averilor sale. Nuimai un parlament de slugă eşit din furt de frină şi fraudă poate să-şi vândă unei molici politi­ce, unul trust averea naţioanlă, să se decapiteze, şi să trădeze intere­sele economice ale ţării abzicând de toate prerogativele sale. Naţiunea protestează — d-voas­tră sunteţi chemaţi să vă apăraţi avutul, atunci când este scos în m­od criminal la mezat. Sistemul de guvernare trebue să înceteze. In faţa acestui materialism noin­teresat al celor de la putere, parti­dul naţional opune­a principiul naţional, democraţie, legalitate şi cinste. Statul trebuie să fie călăuzit de însă­şi esenţa geniului românesc. Sinceră dreaptă, generoasă, nobilă ca însuşi poporul românesc trebue să fie şi guvernarea ţării. Ideea naţională a făcut România de as­tăzi.­ea este temelia ţării. 1 . ■ ■ . s/cK..-- - ■ >' i. r ~ ■■■!• ■■■■ ■ BeeSarafsile d-lui Iuliu Maniu ' >%sf #0# 8aM.MSwu3Ba^iK«o»»>«^ sraff&pyj.:^?; ADEVERUÎ) assssasssESEKsssEKG şaatBMMMBBBaa MMB! cel mai mare asortiment de l­obile din Capitală Sa presta sole mai edline Sa­s Industra de MOBILE r “ "" “** “ “ "W­ ­ Str. B>ä©ifra-W©dä *24 Cprlgi €®r©S$ ŞŞ 2, 3 şi locuri 7 litri Mmm la 100 kilóm. 75 kilóm, pe ora Pneismafica Bandaie-piim Accesorii ftoriizoara etc., et*. Reprezentant Exclusiv 1, Str. latei alle, 1 Toate articolele atinptee de Ramura Automobila s^gj^ja^gaigMSSsa'ffi^'szsEzssssmama SS noi fie vorbă... Această politică nu s’a continuat, iar astăzi alergăm noi fiupă Rusia“. RELAȚIUNI CU CELELALTE ÎTĂRI Dar nici cu celelalte ţâri relaţiu­­nile noastre nu sunt destul de ami­cale. Partidul liberal n’a contribuit cu nimic la lărgirea raporturilor noastre de prietenie cu celelalte state, iar prestigiul ţării este astăzi atâta d­e căzut, încât primul-minis­­tru nici nu cutează să întovără­şească pe suverani în călătoria ce o fac în Occident. I). Vaida în continuare arată apoi că încrederea străinătăţii în Româ­nia pe timpul guvernului d-sale de trei luni se explică prin aceea, că d-sa reprezenta un guvern parla­mentar şi constituţional. Putea mer­ge cu fruntea sus şi străinătatea a­­vea încredere şi în cuvântul şi în semnătura d-sale pentru că repre­zenta cu adevărat poporul. D. Brătianu nu poate oferi străi­nătăţii asemenea garanţii morale. D. AL. VAIDA VOEVOD Un sfat nu poate fi s tare în afară când anarhia tronează, în adminis­traţia internă. CĂLĂTORIA SUVERANILOR D. Brătianu, spune d. Vaida, nu trebuia să expue pe rege la neplă­ceri. Avea datoria, să ridice întâi prestigiul ţării şi apoi să dea sfatul regelui să facă proectata călătorie în străinătate. Dar primul-ministru şi guvernul său, au găsit că e mai comod să răs­pundă regele pentru greşelile lor. Dacă, d. Brătianu nu e capabil să ridice prestigiul ţării, să lase locul altuia. Drept mulţumire şi recunoştinţă pentru dragostea ce românii din gât o arată ardelenilor, închee Vaida, partidul naţional îşi ia anga­re­da­jamentul să ducă mai departe lupta pentru dreptate, cu cinste şi cu ome­nie. CUVÂNTAREA D-LUI MIHAIL CANTACUZINO D. Mihail Cantacuzino analizează şi critică proectele economice ale guvernului, precum şi lipsa lui de solicitudine faţă de funcţionari şi în special faţă de magistraţi. DISCURSUL D-LUI DR. DEME­­TRESCU-BRAILA D. dr. Demetrescu-Brăila, justi­fică cu trecutul istoric al partidu­­lui­ naţional, dreptul de a cere pu­terea pentru şeful său. Acest partid, spune d-sa, se con­fundă în­­Ardeal cu sufletul naţiu­­nei române, ai cărei conducători au aşteptat ca vestalele cu candele aprinse, actul devenit istoric de la Alba-Iulia. Cu un partid care are o astfel de tradiţie istorică, şi un puternic capital moral, când ochii ţării în­tregi sunt aţintiţi asupra lui, d. Iuliu Maniu are dreptul de a vorbi foarte de sus, în politica ţării, spune d. dr. Demetrescu-Brăila. Ţara nu poate admite să fie căp­­tuşala guvernului de astăzi. Răsturnarea guvernului nu e greu de realizat, căci avem de lup­tat — spune d-sa — nu cu un par­tid, ci­ cu o zărăfie, care-şi face a­­facerile. REVIZUIREA ÎMPROPRIETĂ­RIRE! Guvernul de mâine are o dato­rie de onoare, să revizuiască în parte împroprietărirea şi să reia relaţiile amicale cu toate statele. Crede că numai stângăcia gu­vernului român, a provocat irasci­­bilitatea meridională a primului­­ministru italian şi iată cum: d. Vintilă Brătianu a fost în străină­tate şi a promis cum a promis şi în ţară, dar nu s’a ţinut de vorbă... Dar călcarea cuvântului dat străi­nătăţii are urmări pe care nu le-a avut călcarea cuvântului dat în ţară. A avut mare dreptate Take Ionescu când spunea că d. Vintilă Brătianu e o marfă bună numai pentru consumaţia internă. COMERCIALIZAREA Tot d. Vintilă Brătianu­ a ţinut să-şi închee cariera politică cu cea mai cinică expropriere: comercia­lizarea bunurilor statului în bene­ficiul acţionarilor liberali. Şi cea mai mare imoralitate po­litică e faptul că exponentul politi­cei d-sale în străinătate este astăzi d. N. Titulescu, după cum exponen­tul impozitelor d-lui Titulescu în ţară, este astăzi d. Vintilă Bră­­tianu: d-sa are astăzi nevoe — pentru comercializare—de capitalul străin, la care e nevoit să bată nu în numele ţării, ci în numele afa­cerilor d-sale personale şi ale par­tidului liberal şi speră în ajutorul d-lui Titulescu. Liberalii, dându-şi seamă că domnia d-lui Vintilă Brătianu nu va fi eternă, sunt în căutarea unui guvern care să le convie. Aci tira­nia liberală întinde o mână cute­zătoare către prerogativele regale. Poporul i-a dăru­t­­Coroanei, pre­rogativele de care se bucură, cu mână largă, dar fără drept de sub­­stituțiune și crede că nu se va ex­pune, de dragul partidului liberal. 5»WB:frS*J3WS­B91 / i Mofiunea D. ION CLINCIU a citit moţiu­nea cu­ care s’a închis întrunirea din sală la ora L Moţiunea rezu­mă dezideratele exprimate de ora­torii cari s’au strccedat la tribună. La întrunirea din curtea hotelu­lui ,,Dacia“ și din stradă au vor­bit d-ni Hortopan’. Stefan Cice, Pop, pr. Mani­. Nica Petrescu (Gorj) Mihail Negrutzi, Constan­­tinescu (Basarabia), Economu, dr. Seteanu, Gr. Ruptureanff, Gh. Ghi­­bănescu­, colonel Rădulescu, Mă­gură şi Mihai Popovici, SFÂRŞITUL INTRUNIRII La orele 2 publicul s’a împrăş­tiat în linişte, fără incidente cu armata, care ocupa toate străzile din preajma sălii de întrunire. Uliți! Adevărat ia ceini ppm!! Fi­i „IES OPRIMES“ Societatea „Sarpic“, a cărei b­ună credinţă, nu o punem la îndoială, săvârşeşte o gravă e­­roare afirmând că are proprie­tatea filmului francez: „LES OP­­PRIMES“ (Asupriţii), celebra o­­peră a lui Henry Roussel, in­terpretată de cea mai mare ve­detă mondială: RAQUEL MEL­LER — româncă de origină — pe care toţi impresarii şi-o dis­pută, oferind sume fabuloase. Cu toată lupta disperată, ce s’a dat de către amatori în jurul acestui film, luptă nemai­văzută până azi, victoria a fost de par­tea noastră, reuşind a-1 obţine. In consecinţă desfidem Socie­tatea „SARPIC“ să­ exploateze acest film, avertizând, în acelaşi timp, pe toţi cei interesaţi, că vom sequestra orice copie se va proecta, urmărind pe cei respon­sabili, de aceasta. Ţinem la dispoziţia celor ce vor voi să se convingă, toate docu­mentele privind aceste drepturi ale noastre. „MATADOR-FELIN« Serbările pentru alipirea Basarabiei CHIŞINĂU,­­ la vederea pro­gramului, după care urmează să fie sărbătorită ziua alipirii Basa­rabiei la patria mumă, a avut loc o şedinţă sub preşedinta Arhiepis­copului Gurie, la care au asistat re­presentanţii autorităţilor locale şi mulţi parlamentari. S-a format un comitet sub preşedenţia activă a Arhiepiscopului Gurie şi sub preşe­dinţia de onoare a d-lui general Rudeanu. Comitetul organizator a decis să invite la aceste serbări grandioase pe d. prim ministru Io­nel Brătianu şi întreg guvernul, pe preşedinţii Corpurilor legiuitoare cum şi pe toţ­ representanţii auto­rităţilor. Deasemenea va cere sus­pendarea cursurilor şcolare şi a ju­decării proceselor, în acea zi pen­tru ca toată lumea să poată parti­cipa. Serbările ce se pregătesc vor fi grandioase. Se aşteaptă partici­parea a zeci de mi de oameni din toate colturile Basarabiei. lata Mira alcoolului întrunirea de la „Dacia“ In lupta pentru combaterea al­coolismului, şi respectarea repa­­osului duminical, întreprinsă de către „Soc. generală a funcţiona­rilor comerciali“ au aderat până acum: soc. „Clerul“ şi „Ajutorul“ ale clerului, şi Asociaţia genera­lă a medicilor. Prima întrunire — semnalul campaniei viitoare — a avut loc ori d. a. la sala Dacia. A prezidat arhimandritul Iu­liu Scriban. Au luat cuvântul d-nii: Dem. Robrescu, preşedintele „Uniunii asociaţilor“, dr. S. Irionescu, care a adus adeziunea „Soc. pentru rofilaxia tuberculozei“, Popescu Tudor, avocat în numele „Soc. ortodoxe a femeilor române“, A­­vacovici şi Alfandarî din partea „Soc. generale a funcţionarilor comerciali“, Volanski, farmacist de la Controlul cetăţenesc. Preoţii Popescu-Mălăeşti, pro­fesor universitar şi Păunescu, de la biserica Cărămidarii de sus, au adus hotărîrea organizaţiilor de clerici de a lua pentru obţinerea repaosului duminical, complect şi general. In timpul intrunirei a avut loc un incident, provocat de im grup de sindicalişti, cari au cerut cu­vântul pentru funcţionarul Va­­silescu. Adunarea protestând, sindica­liştii au fost evacuaţi de poliţie. * Intrunirea­ s’a terminat la ore­le 6 seara. _____ ~mti * . fideveru! Literar „Monitorul Oficial“ publică le­gea votată de Corpurile legiuitoa­re prin­ care dispoziţiile codului ci­vil relative la căsătorii se aplică și pentru evreii din Bucovina.­­ Până acuma, conform codului civil austriac, în Austria se apli­ca ş­ dispoziţiile religioase după cari, între altele, numai bărbaţii, puteau cere divorţ, şi ori­ce pietre preţioase cumpără plătind pretorii® ml® seal­bum Strada Carol Rio. So Impiegatul de mişcare Gh. Bum­­bulescu a fost destituit din serviciu pentru o neglijenţă culpabilă, care a provocat ciocnirea a două tre­­nuri în staţia Filiaşi. STOFE ENGLEZEŞTI, Covered unis si cu fiessn, fantesturi exclu­sive, cu uraturi convenabile, găsiţi la FOSTAVASIA .,BRITANIA", Sîz­a Earagheorgh­evici 2. D. dr. Const. Garoiu şi-a dat di-, misia din postul de medic de cir­cumscripţie al direcţiei căilor fera­te. Din aceeaş direcţie şi-au mai dat demisiile d-nii Al. Neagoe din postul de inspector Const. Ursache din postul de desenator şi Iosif Da« n’o$ din postul de şef de gară. NANQUR Primim următoarele: Se aduce la cunoştinţa: 'detentori­­lor de obligaţiuni 5% Camera de comerţ şi industrie, că la 1 Aprilie 1924 va avea loc la Camera de co­merţ şi industrie din Bucureşti, a 14-a tragere la sorţi pentru a se a­­­mortiaz­a obligaţiuni a 500 lei şi 9 .1 % obligaţiuni a 1.000 lei din împrumu­ti­tul Camerei de comerţ de 1.500.000­ din 1910. "­­ Artistul Niculescu-Buzău in frun­tea unei companii artistice,­ va juca cu începere de Joi 3 Aprilie la Tea-­­tru Cinema „Eforia“ şi va apare trt nostima sa creaţiune din comedia Mătuşa lui Carol. In urma succesului obţinut cu fil­mul la Mendiante (Cerşetoarea de la Saint-Suplice), şi care va­­ mai, rula numai încă 2 zile. Direcţiunea: Cinema „Eforia“ va reprezenta ca, începere de Joi S Aprilie o sen­tională premieră „Parveniţii de lăzi“ — ultimul succes mondial. ■ n om mm La m Aprilie cor. se va­­tine ministerul cultelor şi artelor att­­amen pentru ocuparea la vacante de impiegaţi. Comisia e*­minatoare „este instituită din d-na St. Brădişteanu, SL Popescu, Z. Pâclişan şi I. Al. Valjean. Cererile­ candidaţilor se primesc la minister până în ajunul examenului­­ „K­oenigsmark" — celebrul film ca­­re a avut aşa mare succes,­­ se mai reprezintă încă câteva zile.­le Cim. Lux. „Junimea Ştiinţifică“ ţine şedinţa astăzi Luni 81 Martie a. c., ora 5 seara în sala de marmoră a rjtmi.­nului Studenţilor Evrei. Va vorbi d. prof. dr. Rotman, trat­­ând subiectul „ Din lumea existe* lel°r“, :■: ti I ftţH Bipism REZULTATUL ALERGĂRILOR : DE LA FLOREASCA ! Deschiderea hippodromului da­r Floreasca a atras pe noul câmp de curse un public extrem de numeros, .Alergările s’au desfăşurat conformi previziunilor generale, mai toţi favo­, riţii câştigând. De remarcat fru­i moasa cursă efectuată de Clatrett, care a adus la mutual 10:1. A asistat întreaga familie regală. Iată rezultatele: PR. PE DESCHIDERE. 1J2Q0­­DL' j 15.000 lei, n I. St. Omer (Utol) al d-toii cap. Gu­,­liano; tt. Varadia (căp. Guliano).; III. Aninoasa (Gollei). ' Nepl. Primrose, Mireasa, _ Salcia- Fără Nume. ’-L . T. 18; 19; 98:10. PR. DE MARTIE, 1.000 m., 20.000 I. Tembel (Smutay)’ al d-lui M.­ Costandache; II. Tufan (Gill); HL Otel (Szalay)’. Nepl. Sorento, Edina. T. 13; 17; 13­ : 10. ITCAP.UL OPTIONAL, 1.400­ m., 20.000 lei ; I. Clairette( Dragomir)' a­l J-lul­ui (Csillag);IM­ Zenek­er ; IL Arnăui Confidena (Spiller), Nepl. Texel, Goarna; Rigoletto 1 T. 132 : 36 ; 29 — : 10. PR. MOȘ AJUN. 1.600 m., 40.(XR) lei I. Fidibusz (Csillag) al d-lui M. Costandache; II. Aventin (Golovkin); III. Loczi bácsi (R. Ch­etea), NepL. Mormon, Baba Zinca, Graur. •; *i.. .J T. 13; 17 ; 23:10. - te PR. PISCUL HRUBELOR (gard),-: 2.400 m., 20.000 let “ I. Furtună (I. Gheorghhe) a d-lui Schein ; II. Radu (Gollei); III. Bara­niu (Palasti), -• T. 21:10. ] PR. PASSEPORT( trap), 1500 m., 10.000 let j. L Pallas (I. Corsac), al ’d-lui D Campeanu; NI. Ierosca (M. An­­dreewsky); III. Lisca (Orgill).­ Nepl. Scomoroh, T. 18 ; 12; 14. IPCAPUL HAMILTON: (trap), 1.500 m„ 8.000 lei. .. ]Carlosca (Borisiac) a d-lui Ma­­tac; in­, Saphir (Romanîue); IIL,­ Kadet (Marcenko). Nepl Glasatar T. 34; 15 ; 16. & Toleranţi şi iubitori faţă de toţi fii acestei ţări. Vrem distrugerea bunului plac, vrem libertate în cadrele legii, simţul de legalitatea şi stăpânirea dreptăţii întemeiată pe lege vrem să fie la baza Sfinţii noastre de­ stat. Şi toate insemnate de o desă­vârşită cinste, armonie între prin­cipii şi fapte, fără gânduri ascun­se şi fără ipocrizie. Cu principiile aceste bani nu sunt ale partidului ci ale însuşi neamului,­­vom învinge.

Next