Adevěrul, aprilie 1924 (Anul 37, nr. 12325-12349)
1924-04-01 / nr. 12325
iPÁOTÁ'a N 5SS^) masame DE,MASAEI.® if» I »&/» §3» '/a .!? g t gr^ StoABAJfig. I % CQlECpUNc 1 IteiENDROSVEN 0£TAI^:^W^36n s ss MU ■^':*^-:’, ,:.15Yr.’CAROL.5011: ...,. §f&,CAL£Av, v I CT ore i£ i/i oa* .a fost. .o ison (ftUHWHif»«VI..ui»m5s.iu^ryj^(uwu». v., 'v/////#////^ mmmK^aamuamBxmsmmmmmmsmamss SISAL-MANIJA ‘ Din deposit şi flotant. Provenind din uzinele VAN DEN RESGHE BELCIB& Preţuri speciale pentru grosişti, sindicate şi bănci Uvrare Imediată deiîn BE SEVERE & F8BSOF, 134 Ştirbei-Vodă Bucureşti ■ . Casa Schönfeld, L'wasili,1 Bai face cunoscut sosirea ultimilor noutăţi în irodere da Pălării de Dame (garnisita fi negarnirige. Asemanaa şi diverse fwrnE- nisri în culorile «©!© mai noul s© primeşte de transformat S§ VOpSl. . Os*. ERDREICH Str. Bibescu-Vodă 6 - v Tratamente speciale: Boale Nervoase Sexuale (Impotenţa),Stomacale, Re .»matice, Paralizii, şi cură de slăbire, Ingrijirea Feţei şi prin metode electrice speciale. iConsuitatiuni dela 9—1 şi data 6—8. a Cabinet Medical Central Str. Miar Haine! 10 vis-a-vis de (Hotel Capşa) Sifilis? Genito-Urinare, Venerice Injecţii intravenoase C Analiza Sângelui 11-1 a. m. 5-8 ram p. m. Consultaţii Ilim. Socor 1 ALOCAT Strada Muzelor No.1l? în«Utatiupl mamuiBBBBsmeiBm întrebuinţaţi peritru prepararea bucatelor OgafuS Concentrat, „ACVILA produs al fabricai „clschireasa" Cel mai aromatic şi gustos din câte există, fiind preparat pe principiul unui bun Oţel ele de vânzare pretutindeni. Evitaţi confuziunile de etichetă. Pentru EN GROS, în butoaie şi lăzi, cu preţuri foarte, avantajoase, a se adresa reprezentanţei generale. !&zh L Saisil & C®; Telefon 40/40 BUCUREŞTI Str. Mărăşti, 2 (fostă Banului)VA te INVITATION1 % mp* TOl * vinotr\pAKCtil* pio* tefrv, AT£* CofiST LE,OuA'tOOOOO lt.\ insjs. APR.Htba^mwwKvi, GALIAVICTOWU-ft; l»S. ■in in 1 Se dă la Autorizată de Direcția Serv. Sanitar Singura Clinică dentară cu 4 săli de operație a DENTOniM ASOCIAT 1 Str. Bis. Enel 9 Deschisă continuu dela 8 dim. până la 8 seara. înlesniri de plată (rate lunare) Telefon 38[27 Ascensor Pr.A.Jancii Post medic da spital SIFILIS, VENERICE Injecţiuni intravenoase nedureroase Consult. 8—10 a. n şi 1—3 şi 5—6 Str. Carol 52. Telefon 38 Ateverul Literar Concerte Leo Guetta, unul dintre cei mai mari violonişti ai Italiei, va concerta Vineri 4 Aprilie la Ateneu. Ceia ce distinge pe acest strălucit virtuos, este muzicalitatea sa cu adevărat, italiană, temperamentul său, puterea sa extraordinară de concentrare şi pătrundere până la ultimele fine ale limbajului muzical. El uneşte cea mai desăvârşită stăpânire a instrumenului, cu o fineţe de concepţiune, care îngăduie să simtă ce este perfecţiunea în muzică. A apărut No. 1 din excelenta revistă „DIMINEAŢA COPIILOR" cu Un bogat sumar din care cităm: „Judecata păsărilor“ de Dr. I. C. Drăgescu; „Din ţânţar armăsar“ de Alice Gabrieleachi; „Povestea buretelui“ de Tuşica; „Suflete de Viteji“ de N. Batzariaţi,Cei trei prieteni“ de George Nichita; „Vulpea şi turturica“ fabulă de L. Tolstoi; „Mână lungă“ de Teodor Castrişanu; „Mândria pedepsită“ de Mircea Ionescu; „Băiatul cel deştept“ de N. Mateescu institutor; „Pisica şi şoarecele“ de P. Copăcescu; „Cântec de Primăvară“; „Doi boboci“; „Tunde-i Neică“ cu Haplea; „Dorel lui Azorel“; precum şi un mare număr de jocuri, notiţe interesante, hazuri, glume, etc. Numeroase desenuri tip culori. Du exemplar, 3 Lef. O. Maatu primit cu ovaţiuni, la tribună declară că partidul pe care-l conduce, va şti să lupte pentru democraţie aşa cum a ştiut că lupte 75 de ani pentru dezrobirea fraţilor de peste Carpaţi. Partidul naţional este convins, că existenţa neamului depinde de două idei care stau la bază : Ideia naţională şi Democraţia. . Pentru realizarea acestor două mari idei, ţara trebue să fie sub stăpânirea dreptăţii şi a cinstei. Ardealul a dorit unirea în scopul de a da poporului dreptatea socială, şi de aceea partidul naţional pretinde ca toate drepturile şi rodul muncii să aparţie numai clasei muncitoare (producăoare sub orice formă), iar trântorilor nimic. Acestea sunt două mari clase sociale: muncitorii şi trântorii, spune d. Maniu. OCROTIREA ŢĂRĂNIME! In primul rând, din clasa muncitoare, trebue ocrotită ţărănimea; aceasta nu pentrucă, toţi acei ce vin de peste munţi sunt fii şi nepoţi de D. MANIU ■îuvf.iv ţărani ci pentrucă mulţumind ţărănimea, toate clasele producătoare vor fi mulţumite, vor duce un trai mai bun. Ţăranii, spune d. Maniu, să nu ne considere ca străini, fiindcă purtăm altă haină decât a lor, să se uite la suflet şi la origine, nu la haină. Partidul naţional român nu doreşte numai schimbarea guvernului actual, ci mai mult doreşte să înlăture sistemul care a stat la baza guvernării până astăzi. Şi pentru aceasta, el se bizue pe sprijinul poporului, al cetăţenilor. Forţa partidului naţional s’a dovedit în alegerile de la Reghin (unde a fost ales senator d. Vasile Stroescu) de la Durostor şi de la Romanati. Zilele acestea, continuă d. Iuliu Mania — fi. profesor N. Iarga a propus partidului naţional, fuziunea cu partidul d-sale. „Partidul naţional se simte onorat de această cinste, spune d. Maniu, căci Ardelenii nu vor uita ce au făcut pentru ei Take Ionescu Micolae Filipescu şi d. prof. Gor-ga", care ne-a luminat şi mângâlat în zile de grea orgie şi a înţeles cu suflet mare şi nevoile neamului şi dreptatea celor asupriţi „In scurt timp vom răspunde acestei propunerii ii vom da un răspuns sincer şi frăţesc, pe care sperăm că-1 va înţelege şi d. Iorga tot aşa cum îl înţelegem şi noi“. „Noi nu voim să stăpânim această ţara — spune d. Maniu — ci voim să o shijim, şi de aceea voim să lucrăm alături de aceia care cred ca şi noi. , , Fiecare minte îşi are locul ei la muncă. Nu cerem guvernul pentru un singur partid. Toate minţile luminate sunt datoare să arăte prin sclipirea lor, cărările pe care trebue să meargă ţara"1. In calea partidului naţional — închee d. Maniu — stă partidul liberal, care a păcătuit şi faţă de Coroană pe care o împinge în luptele politice şi faţă de popor; dar calea partidului naţional este luminată de cele două mari principii: naţionalism şi democraţie, şi în numele lor va învinge. Trustul bancar liberal atotputernic — spune d. Popovici. — a făcut ca administraţia, justiţia, parlamentul, ba însuşi votul cetăţeanului să fie degradate la simple mijloace de a satisface poftele economice ale clientelei liberale. Dinstitutionalismul a evaporat principiul de drept, lege, justiţie, iluzii. Binele obştesc farsă şi ipocrisi©ar bogăţiile statului, doar ele presintă interes pentu trustul bancar, deci cea mai de căpetenie preocupare a guvernului este exploatarea acestor avuţii prin cointeresare în folosul capitalului liberal. De necrezut Bogăţiile miniere, petrol, cărbuni, gaz metan, aur, argint, fier, păduri, rezerve agrare, pescării, C. F. R., S. M. R., toate miliardele nenumărate ale statului, bogăţia naţională, vor trece prin legea comercializării întreprinderilor statului, cu ajutorul consiliului superior de control şi îndrumare în exploatarea trustului liberal. Prin această lege parlamentul abzicie şi de dreptul de a dispue de bunurile statului şi de controlul felului cum se gospodăresc aceste bunuri. Este imoral să se suprime dreptul naţiunei asupra averilor sale. Nuimai un parlament de slugă eşit din furt de frină şi fraudă poate să-şi vândă unei molici politice, unul trust averea naţioanlă, să se decapiteze, şi să trădeze interesele economice ale ţării abzicând de toate prerogativele sale. Naţiunea protestează — d-voastră sunteţi chemaţi să vă apăraţi avutul, atunci când este scos în mod criminal la mezat. Sistemul de guvernare trebue să înceteze. In faţa acestui materialism nointeresat al celor de la putere, partidul naţional opunea principiul naţional, democraţie, legalitate şi cinste. Statul trebuie să fie călăuzit de însăşi esenţa geniului românesc. Sinceră dreaptă, generoasă, nobilă ca însuşi poporul românesc trebue să fie şi guvernarea ţării. Ideea naţională a făcut România de astăzi.ea este temelia ţării. 1 . ■ ■ . s/cK..-- - ■ >' i. r ~ ■■■!• ■■■■ ■ BeeSarafsile d-lui Iuliu Maniu ' >%sf #0# 8aM.MSwu3Ba^iK«o»»>«^ sraff&pyj.:^?; ADEVERUÎ) assssasssESEKsssEKG şaatBMMMBBBaa MMB! cel mai mare asortiment de lobile din Capitală Sa presta sole mai edline Sas Industra de MOBILE r “ "" “** “ “ "W Str. B>ä©ifra-W©dä *24 Cprlgi €®r©S$ ŞŞ 2, 3 şi locuri 7 litri Mmm la 100 kilóm. 75 kilóm, pe ora Pneismafica Bandaie-piim Accesorii ftoriizoara etc., et*. Reprezentant Exclusiv 1, Str. latei alle, 1 Toate articolele atinptee de Ramura Automobila s^gj^ja^gaigMSSsa'ffi^'szsEzssssmama SS noi fie vorbă... Această politică nu s’a continuat, iar astăzi alergăm noi fiupă Rusia“. RELAȚIUNI CU CELELALTE ÎTĂRI Dar nici cu celelalte ţâri relaţiunile noastre nu sunt destul de amicale. Partidul liberal n’a contribuit cu nimic la lărgirea raporturilor noastre de prietenie cu celelalte state, iar prestigiul ţării este astăzi atâta de căzut, încât primul-ministru nici nu cutează să întovărăşească pe suverani în călătoria ce o fac în Occident. I). Vaida în continuare arată apoi că încrederea străinătăţii în România pe timpul guvernului d-sale de trei luni se explică prin aceea, că d-sa reprezenta un guvern parlamentar şi constituţional. Putea merge cu fruntea sus şi străinătatea avea încredere şi în cuvântul şi în semnătura d-sale pentru că reprezenta cu adevărat poporul. D. Brătianu nu poate oferi străinătăţii asemenea garanţii morale. D. AL. VAIDA VOEVOD Un sfat nu poate fi s tare în afară când anarhia tronează, în administraţia internă. CĂLĂTORIA SUVERANILOR D. Brătianu, spune d. Vaida, nu trebuia să expue pe rege la neplăceri. Avea datoria, să ridice întâi prestigiul ţării şi apoi să dea sfatul regelui să facă proectata călătorie în străinătate. Dar primul-ministru şi guvernul său, au găsit că e mai comod să răspundă regele pentru greşelile lor. Dacă, d. Brătianu nu e capabil să ridice prestigiul ţării, să lase locul altuia. Drept mulţumire şi recunoştinţă pentru dragostea ce românii din gât o arată ardelenilor, închee Vaida, partidul naţional îşi ia angaredajamentul să ducă mai departe lupta pentru dreptate, cu cinste şi cu omenie. CUVÂNTAREA D-LUI MIHAIL CANTACUZINO D. Mihail Cantacuzino analizează şi critică proectele economice ale guvernului, precum şi lipsa lui de solicitudine faţă de funcţionari şi în special faţă de magistraţi. DISCURSUL D-LUI DR. DEMETRESCU-BRAILA D. dr. Demetrescu-Brăila, justifică cu trecutul istoric al partidului naţional, dreptul de a cere puterea pentru şeful său. Acest partid, spune d-sa, se confundă înArdeal cu sufletul naţiunei române, ai cărei conducători au aşteptat ca vestalele cu candele aprinse, actul devenit istoric de la Alba-Iulia. Cu un partid care are o astfel de tradiţie istorică, şi un puternic capital moral, când ochii ţării întregi sunt aţintiţi asupra lui, d. Iuliu Maniu are dreptul de a vorbi foarte de sus, în politica ţării, spune d. dr. Demetrescu-Brăila. Ţara nu poate admite să fie căptuşala guvernului de astăzi. Răsturnarea guvernului nu e greu de realizat, căci avem de luptat — spune d-sa — nu cu un partid, ci cu o zărăfie, care-şi face afacerile. REVIZUIREA ÎMPROPRIETĂRIRE! Guvernul de mâine are o datorie de onoare, să revizuiască în parte împroprietărirea şi să reia relaţiile amicale cu toate statele. Crede că numai stângăcia guvernului român, a provocat irascibilitatea meridională a primuluiministru italian şi iată cum: d. Vintilă Brătianu a fost în străinătate şi a promis cum a promis şi în ţară, dar nu s’a ţinut de vorbă... Dar călcarea cuvântului dat străinătăţii are urmări pe care nu le-a avut călcarea cuvântului dat în ţară. A avut mare dreptate Take Ionescu când spunea că d. Vintilă Brătianu e o marfă bună numai pentru consumaţia internă. COMERCIALIZAREA Tot d. Vintilă Brătianu a ţinut să-şi închee cariera politică cu cea mai cinică expropriere: comercializarea bunurilor statului în beneficiul acţionarilor liberali. Şi cea mai mare imoralitate politică e faptul că exponentul politicei d-sale în străinătate este astăzi d. N. Titulescu, după cum exponentul impozitelor d-lui Titulescu în ţară, este astăzi d. Vintilă Brătianu: d-sa are astăzi nevoe — pentru comercializare—de capitalul străin, la care e nevoit să bată nu în numele ţării, ci în numele afacerilor d-sale personale şi ale partidului liberal şi speră în ajutorul d-lui Titulescu. Liberalii, dându-şi seamă că domnia d-lui Vintilă Brătianu nu va fi eternă, sunt în căutarea unui guvern care să le convie. Aci tirania liberală întinde o mână cutezătoare către prerogativele regale. Poporul i-a dărutCoroanei, prerogativele de care se bucură, cu mână largă, dar fără drept de substituțiune și crede că nu se va expune, de dragul partidului liberal. 5»WB:frS*J3WSB91 / i Mofiunea D. ION CLINCIU a citit moţiunea cu care s’a închis întrunirea din sală la ora L Moţiunea rezumă dezideratele exprimate de oratorii cari s’au strccedat la tribună. La întrunirea din curtea hotelului ,,Dacia“ și din stradă au vorbit d-ni Hortopan’. Stefan Cice, Pop, pr. Mani. Nica Petrescu (Gorj) Mihail Negrutzi, Constantinescu (Basarabia), Economu, dr. Seteanu, Gr. Ruptureanff, Gh. Ghibănescu, colonel Rădulescu, Măgură şi Mihai Popovici, SFÂRŞITUL INTRUNIRII La orele 2 publicul s’a împrăştiat în linişte, fără incidente cu armata, care ocupa toate străzile din preajma sălii de întrunire. Uliți! Adevărat ia ceini ppm!! Fii „IES OPRIMES“ Societatea „Sarpic“, a cărei bună credinţă, nu o punem la îndoială, săvârşeşte o gravă eroare afirmând că are proprietatea filmului francez: „LES OPPRIMES“ (Asupriţii), celebra operă a lui Henry Roussel, interpretată de cea mai mare vedetă mondială: RAQUEL MELLER — româncă de origină — pe care toţi impresarii şi-o dispută, oferind sume fabuloase. Cu toată lupta disperată, ce s’a dat de către amatori în jurul acestui film, luptă nemaivăzută până azi, victoria a fost de partea noastră, reuşind a-1 obţine. In consecinţă desfidem Societatea „SARPIC“ să exploateze acest film, avertizând, în acelaşi timp, pe toţi cei interesaţi, că vom sequestra orice copie se va proecta, urmărind pe cei responsabili, de aceasta. Ţinem la dispoziţia celor ce vor voi să se convingă, toate documentele privind aceste drepturi ale noastre. „MATADOR-FELIN« Serbările pentru alipirea Basarabiei CHIŞINĂU, la vederea programului, după care urmează să fie sărbătorită ziua alipirii Basarabiei la patria mumă, a avut loc o şedinţă sub preşedinta Arhiepiscopului Gurie, la care au asistat representanţii autorităţilor locale şi mulţi parlamentari. S-a format un comitet sub preşedenţia activă a Arhiepiscopului Gurie şi sub preşedinţia de onoare a d-lui general Rudeanu. Comitetul organizator a decis să invite la aceste serbări grandioase pe d. prim ministru Ionel Brătianu şi întreg guvernul, pe preşedinţii Corpurilor legiuitoare cum şi pe toţ representanţii autorităţilor. Deasemenea va cere suspendarea cursurilor şcolare şi a judecării proceselor, în acea zi pentru ca toată lumea să poată participa. Serbările ce se pregătesc vor fi grandioase. Se aşteaptă participarea a zeci de mi de oameni din toate colturile Basarabiei. lata Mira alcoolului întrunirea de la „Dacia“ In lupta pentru combaterea alcoolismului, şi respectarea repaosului duminical, întreprinsă de către „Soc. generală a funcţionarilor comerciali“ au aderat până acum: soc. „Clerul“ şi „Ajutorul“ ale clerului, şi Asociaţia generală a medicilor. Prima întrunire — semnalul campaniei viitoare — a avut loc ori d. a. la sala Dacia. A prezidat arhimandritul Iuliu Scriban. Au luat cuvântul d-nii: Dem. Robrescu, preşedintele „Uniunii asociaţilor“, dr. S. Irionescu, care a adus adeziunea „Soc. pentru rofilaxia tuberculozei“, Popescu Tudor, avocat în numele „Soc. ortodoxe a femeilor române“, Avacovici şi Alfandarî din partea „Soc. generale a funcţionarilor comerciali“, Volanski, farmacist de la Controlul cetăţenesc. Preoţii Popescu-Mălăeşti, profesor universitar şi Păunescu, de la biserica Cărămidarii de sus, au adus hotărîrea organizaţiilor de clerici de a lua pentru obţinerea repaosului duminical, complect şi general. In timpul intrunirei a avut loc un incident, provocat de im grup de sindicalişti, cari au cerut cuvântul pentru funcţionarul Vasilescu. Adunarea protestând, sindicaliştii au fost evacuaţi de poliţie. * Intrunirea s’a terminat la orele 6 seara. _____ ~mti * . fideveru! Literar „Monitorul Oficial“ publică legea votată de Corpurile legiuitoare prin care dispoziţiile codului civil relative la căsătorii se aplică și pentru evreii din Bucovina. Până acuma, conform codului civil austriac, în Austria se aplica ş dispoziţiile religioase după cari, între altele, numai bărbaţii, puteau cere divorţ, şi orice pietre preţioase cumpără plătind pretorii® ml® sealbum Strada Carol Rio. So Impiegatul de mişcare Gh. Bumbulescu a fost destituit din serviciu pentru o neglijenţă culpabilă, care a provocat ciocnirea a două trenuri în staţia Filiaşi. STOFE ENGLEZEŞTI, Covered unis si cu fiessn, fantesturi exclusive, cu uraturi convenabile, găsiţi la FOSTAVASIA .,BRITANIA", Sîza Earagheorghevici 2. D. dr. Const. Garoiu şi-a dat di-, misia din postul de medic de circumscripţie al direcţiei căilor ferate. Din aceeaş direcţie şi-au mai dat demisiile d-nii Al. Neagoe din postul de inspector Const. Ursache din postul de desenator şi Iosif Da« n’o$ din postul de şef de gară. NANQUR Primim următoarele: Se aduce la cunoştinţa: 'detentorilor de obligaţiuni 5% Camera de comerţ şi industrie, că la 1 Aprilie 1924 va avea loc la Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti, a 14-a tragere la sorţi pentru a se amortiaza obligaţiuni a 500 lei şi 9 .1 % obligaţiuni a 1.000 lei din împrumutitul Camerei de comerţ de 1.500.000 din 1910. " Artistul Niculescu-Buzău in fruntea unei companii artistice, va juca cu începere de Joi 3 Aprilie la Tea-tru Cinema „Eforia“ şi va apare trt nostima sa creaţiune din comedia Mătuşa lui Carol. In urma succesului obţinut cu filmul la Mendiante (Cerşetoarea de la Saint-Suplice), şi care va mai, rula numai încă 2 zile. Direcţiunea: Cinema „Eforia“ va reprezenta ca, începere de Joi S Aprilie o sentională premieră „Parveniţii de lăzi“ — ultimul succes mondial. ■ n om mm La m Aprilie cor. se vatine ministerul cultelor şi artelor attamen pentru ocuparea la vacante de impiegaţi. Comisia e*minatoare „este instituită din d-na St. Brădişteanu, SL Popescu, Z. Pâclişan şi I. Al. Valjean. Cererile candidaţilor se primesc la minister până în ajunul examenului „Koenigsmark" — celebrul film care a avut aşa mare succes, se mai reprezintă încă câteva zile.le Cim. Lux. „Junimea Ştiinţifică“ ţine şedinţa astăzi Luni 81 Martie a. c., ora 5 seara în sala de marmoră a rjtmi.nului Studenţilor Evrei. Va vorbi d. prof. dr. Rotman, tratând subiectul „ Din lumea existe* lel°r“, :■: ti I ftţH Bipism REZULTATUL ALERGĂRILOR : DE LA FLOREASCA ! Deschiderea hippodromului dar Floreasca a atras pe noul câmp de curse un public extrem de numeros, .Alergările s’au desfăşurat conformi previziunilor generale, mai toţi favo, riţii câştigând. De remarcat frui moasa cursă efectuată de Clatrett, care a adus la mutual 10:1. A asistat întreaga familie regală. Iată rezultatele: PR. PE DESCHIDERE. 1J2Q0DL' j 15.000 lei, n I. St. Omer (Utol) al d-toii cap. Gu,liano; tt. Varadia (căp. Guliano).; III. Aninoasa (Gollei). ' Nepl. Primrose, Mireasa, _ Salcia- Fără Nume. ’-L . T. 18; 19; 98:10. PR. DE MARTIE, 1.000 m., 20.000 I. Tembel (Smutay)’ al d-lui M. Costandache; II. Tufan (Gill); HL Otel (Szalay)’. Nepl. Sorento, Edina. T. 13; 17; 13 : 10. ITCAP.UL OPTIONAL, 1.400 m., 20.000 lei ; I. Clairette( Dragomir)' al J-lului (Csillag);IM Zeneker ; IL Arnăui Confidena (Spiller), Nepl. Texel, Goarna; Rigoletto 1 T. 132 : 36 ; 29 — : 10. PR. MOȘ AJUN. 1.600 m., 40.(XR) lei I. Fidibusz (Csillag) al d-lui M. Costandache; II. Aventin (Golovkin); III. Loczi bácsi (R. Chetea), NepL. Mormon, Baba Zinca, Graur. •; *i.. .J T. 13; 17 ; 23:10. - te PR. PISCUL HRUBELOR (gard),-: 2.400 m., 20.000 let “ I. Furtună (I. Gheorghhe) a d-lui Schein ; II. Radu (Gollei); III. Baraniu (Palasti), -• T. 21:10. ] PR. PASSEPORT( trap), 1500 m., 10.000 let j. L Pallas (I. Corsac), al ’d-lui D Campeanu; NI. Ierosca (M. Andreewsky); III. Lisca (Orgill). Nepl. Scomoroh, T. 18 ; 12; 14. IPCAPUL HAMILTON: (trap), 1.500 m„ 8.000 lei. .. ]Carlosca (Borisiac) a d-lui Matac; in, Saphir (Romanîue); IIL, Kadet (Marcenko). Nepl Glasatar T. 34; 15 ; 16. & Toleranţi şi iubitori faţă de toţi fii acestei ţări. Vrem distrugerea bunului plac, vrem libertate în cadrele legii, simţul de legalitatea şi stăpânirea dreptăţii întemeiată pe lege vrem să fie la baza Sfinţii noastre de stat. Şi toate insemnate de o desăvârşită cinste, armonie între principii şi fapte, fără gânduri ascunse şi fără ipocrizie. Cu principiile aceste bani nu sunt ale partidului ci ale însuşi neamului,vom învinge.