Adevěrul, aprilie 1924 (Anul 37, nr. 12325-12349)
1924-04-16 / nr. 12338
«fa «p CEREŢI LA FARMACIAVIREL din piatra-n. Lăţimi cu stl incandescenţi SISTEZI ©tm V FARA POMPA (presiune naturală) pentru iluminat cu PETROL Intensitate de lumină: 750 luminări freză de acţiune: 250 metri Cea mai economică şi practică lumină pentru triaj, şcoli, conacuri, fabrici, gări, magazii, etc. Cea mai bună lampă pentru Comune Rurale. Periferia oraşului Bucureşti este luminată cu aceste lămpi tomcsnia flns!o Americani — bucureşti - ;aiea Victoriei §0 (fost Glse) fese de Bani Lacăte de Siguranţă «uss fabricile — UPS »!ÎNSS -Depozitul Str. Episcopiei « Comptuar Metaurric S. A. R. — Bttciftesti — mici şi mai cu motoare Deutz“ de Benzină 21 H. P. de 4 Me. foarte etile furnizăm din depozitul nostru: al nan. asr S. A. Sibiu Strada Sarei No. 22 Mare Depozit de Maşini si Unelte pentru Agricultură! Oferte gratuite şi imediaţi CIMENT in vagoane prompt expediazfi Tonner & Böhm, Arad Telegrammes, Comisionărs " "'ministerul JUSTIŢIEITM ' Direcţiunea judiciară B. Gheorghe C. Ceapă, domicilat în Bucureşti, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Ceapă în acela de Crăciunescu, spre a se numi Gheorghe Crăciunescu. Ministerul publică aceasta conf. art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol. de persoane şi marturii ! Peste 160 in ţara ! Reprezentanţii FRAŢII PORN Bucureşti, Str. Regală Nr 9 1 Piese de rezervă şi cabluri în depozit 1 Daca doriţi a cumpăra MOBILE de lemn, fier şi bronz in prima calitate Şi PIANE să nu vă pară rău de un drum la TÅRGU-MUREŞ să vedeţi atelierele aranjate. cu rpobda a fabricei Székely şi Réti Fabrică de mobile ardeleană Societate Anonimă Târgu-Mureş. Tâmplarii îşi pot procura foarte avantagios placajul de lemne ne CPRAT Impotenţa Şi Slăbiciunea Sexuală Se vindecă radical cu nouile medicamente TESTOGAN pentru bărbaţi şi THELYGAN pentru femei. Preparatele doctorilor Henning şi Ivan Bloch experimentate de toate somităţile medicale şi aprobate în România de Onor. Serv. Sanitar cu Nr. 1.154 din 1923. Se găsesc la toate farmaciile, drogeriile şi la Depozitul General soc. anonimă „Sica” Bucureşti, calea Griviţei 67. De închiriat Imobilul din B-dul Pake 35 Cuprinde : (Parter) entreu, hali, biurou, sufragerie, bucătărie, toaletă. In primul etaj: 2 dormitoare, salonaș, hali, două odăi de servitoare, două băi complect instalate, apoi pod, pimniță spălătorie, curte si o grădină mare cu pomi roditori. Vizibil dela 2—4 d. a. im. Socor AVOCAT Strada Muzelor No. 19 Consustațiuni j-c. Telef. 53| 4 M. GRAUR AVOCAT CALEA ȘERBAN-VODĂ 20 Telefon 5F|50 I • nairtmcntf" v -~niffj?î*1 ——, —1—^ PACINA . prrnnniThii.^ 8RQ3URAF. INTEREJANTA.NU TREBUIE JA LIPjEAJCA DIN NICI O CAIA. GRATUIT CONTRA JUNEI DE 1 LEU PENTRU PORTO. CERETI la. FARMAGA VQRSL din piatran. NE VINDECAM DE REUMATISM SI GUTTA 1 BROSURAF. INTERESANTA.NU TREBUIE JA LIPJEAJCA DiN NICi0 CAJA.GRATUIT CONTRA JUNEI DE 1 LEU PENTRU PORTO. itorii ce nu ştiu nemţeşte (şi chiar cei ce ştiu, căci e o crimă să citeşti în limba germană o carte tradusă în franţuzeşte) vor găsi acolo lămuriri adevărate, nepărtinitoare, ştiinţifice, într’o chestie aşa de actuală ca aceea tratată de Sombart. Profesorul de la Berlin se ocupă oii deosebi cu situaţia Evreilor către sfârşitul Evului-Inediu şi în prima perioadă a Istoriei capitaliste. Originalitatea punctului său de vedere stă în aceea că recunoaşte o însemnătate mai mult decât foarte mică aactorului religios. Găsim aci polemica pe care a avut o cu savantul economist şi sociolog Max Weber. Acesta din urmă, susţinea că spiritul acela sever şi realist, care caracterizează capitalismul, nui altceva decât traducerea în limbaj economic, a mentalităţii austere proprie protestantismului.A capitaliza, înseamnă a economisi, a te supune la privaţiuni de tot felul; este ideia de Ascetism pe care o găsim în toată Învăţătura lui Luther. Sombart combate acest punct de vedere. E neverosimil ca un sfat al lui Martin Luther să fi determinat o Întreagă revoluţie economică. De fapt explicaţia e mult mai generală şi mai simplă. Pentru ce, se întreabă Sombart, clasa industriaşilor şi negustorilor compune, la laceputurile capitalismului, numai din evrei şi protestanţi ? Din pricina religiei lor, care îi predispune la capitalism ? Nici de cum. Cauza adevărată est® ceea ce Sombart numeşte Halbbürgertum, adică semi-cetăţenia. Evreii, ca şi Hughenoţii, nu aveau aceleaşi drepturi ca celelalte categorii de oameni. Erau persecutaţi. Activitatea lor li era stânjenită când era vorba de agricultură, de arta războinică, etc. Singurul tărâm pe care lupta era juridiceşte egală, a fost negoţul. Şi atunci, a fost natural ca Evreii să se specializeze întru aceasta. Ba chiar, in domeniul împrumutului de bani, Biserica dădea evreilor un adevărat monopol. Căci Papa interzicea dobânda. Dobânda e preţul timpului, şi timpul aparţine lui Dumnezeu. Omul n’are deci voe să-l încaseze. Evreii însă, cari au alt Dumnezeu, pot face ce vor în această privinţă. Ei au dreptul să fie zarafi. Iată origina predilecţiei Evreilor pentru finanţă. Nu a fost, la origine, înăscută. A fost o favoare acordată de Biserica Creştină, unde şi Biserica era profitată, căci dacă nu era cineva care să poată, oficial, face comerţ de bani, dobânda ar fi fost încă şi mai cămătărească. Persecuţia pe de o parte, prohibiţia dobânzei pentru creştini de altă parte, acestea sunt isvoarele partig,larkis,ilor evreaţi. Există, în Franţa, un curent filozofic foarte ciudat, acela al Sociologiei neotomiste. Numele şi-l trage de la Sfântul Toma din Aquino. Scopul, e de a misticiza (era să izic mistifica) adevărurile Sociologiei. Procedura : o împerechere stranie de frazeologie ştiinţifică cu subite şi intempestive apariţii, în mijlocul argumentării, ale venerabilei figuri a lui Dumnezeu Iată, de pildă, o carte recentă (Hubert: L’école Sociologique et les origines de la morale, 1924) unde fee critică rezultatele obţinute de întreaga sociologie de până acum. Intre altele, şcoala lui Dürkheim are parte de cele mai multe săgeţi. Am putea fi surprinşi, căci numitei şcoli îi revine tocmai meritul de a fi explicat cum orice absurditate morală sau religioasă îşi are adevărul ei adânc pe care îl putem descoperi. Decât, reacţionarii au întotdauna programe „integrale”. Vorbot ori Nimire. A relativiza adevărul lui Dumnezeu însamnă a-1 înjosi mai mult chiar decât fac ateii. In speţă, argumentarea d-lui Habert e simplă. Sociologia încearcă să împace noţiunea de Ideal cu aceea de Fapt obiectiv? Acolo unde alţii văd un merit al acestei ştiinţe, d. Hubert vede o Contradicţie a , priori, kSi. Iâ4 «aflfcesfik ««tiol«giei progresează, cu atât contradicţia îi apare mai mare autorului nostru. Procedeul e simptomatic. El ne arată două lucruri. Mai întâi că adversarii Ştiinţei obiective se simt datori să se folosească de chiar armele adversarului. Apoi, că aceste arme le întrebuinţează în chip atât de nepriceput, încât oricine îi poate scoate din luptă. ..Toată pasărea pe limba ei piere” nu e deci un adevăr absolut. Se pare că se poate pieri încă mai si•'■ey pre o limbă străină... Şi neotomiştii merg cu nevoia de a se arunca de bună voie în gura duşmanului (reminiscenţe probabil de pe vremea lui Diocletian) până acolo încât dau prilejul şi la critici privitoare la exactitatea faptelor relatate. Astfel în cartea amintită mai sus, se pare că d. Hubert n’are.... habar de Istorie (v. Annes Philosophique, M-April 1924) şi că sunt pagini cari alcătuesc o „ţesătură întreagă de neadevăruri de fapt”. In tot cazul, aceasta ne arată, pentru a nu ştiu câta oară, vitalitatea intelectuală a ţarei franceze. Acolo, şi din Rău iese Bine, de îndată ce intră în joc libertatea de cugetare şi progresul ştiinţei. . — *- frmii O. I, Suchuianu tualii români îşi dau seama că forţele lor imense n’au fost suficient ultilizate de stat pentru binele poporului. E multă probabilitate că nu se vor alătura nici de vreunul din sindicatele patronale, nici de sindicatele muncitorilor manuali, ci se vor constitui într’un mare sindicat autonom, cu tendinţa de internaţionalizare, de asociare cu sindicatele mondiale, care urmăresc un scop similiar. Numai în acest mod intelectualii români vor contribui să dea Inteligenţii impportanta, ce i se cuvine în organizarea civilizaţiei pe pământ. Ygs*. Congresul internaţional de studii bizantine COMUNICĂRILE DE ERL — RECEPŢIA DELA ACADEMIA ROMÂNĂ In şedinţa de eri dimineaţă a congresului internaţional de studii bizantine, după cuvântările reprezentanţilor statelor participante, s’a constituit biroul din d-nîi : Charles Diehl, William Ramsay, Grégoire, Filow, Puigi Cadafalch, E. E. Peterson, A. Pernice, N. Iorga, N. Miatlow şi K. Svoboda. ŞEDINŢA DE ERI DUPĂ AMIAZĂ Ambele secţiuni (de istorie şi de filologie) au lucrat împreună sub preşidenţia d-lui Charles Diehl. Şedinţa de după amiază a fost ocupată cu comunicările d-lor . D. Paul Collinet profesor la facultatea de drept din Paris, a ţinut o comunicare cu subiectul următor : Cum s’a putut termina repede codificarea lui Justinian, graţia lucrărilor anterioare ale profesorilor greci de la Beyrouth. Profesorul A. Gnaiicr Citat de la Universitatea din Palermo, a vorbit despre : Şcoalele şi drepturile orientale asupra formaţiunii dreptului roman. D. Henry Grégoire, profesor la Universitatea din Bruxelles, a ţinut următoarea comunicare : „Un continuator al lui Constantin lanasses“ după un manuscript al Bibliotecei regale din Bruxelles. Comunicarea d-lui profesor N. Iorga a tratat despre „Greaca dialectală în ţările române“. RECEPŢIA DE LA ACADEMIA ROMANA La orele 5 d. a. a avut loc la Academia Română o recepţie în onoarea congresiştilor. Au luat parte d-nii miniştri Alexandru Lapedatu şi dr. C. Angelescu, membrii activi şi corespondenţi ai Academiei, şi numeroşi invitaţi. D. Iacob Negruzzi, preşedintele Academiei Române, aduce oaspeţilor străini salutul acestei instituţiuni. D. Charles Diehl mulţumeşte pentru onoarea ce Academia le-a făcut congresiştilor şi declară că se simte onorat de a face parte din această înaltă instituţiune de înaltă cultură românească al cărei membru este şi d-sa. * Congresiştii au examinat apoi, mai multe manuscripte vechi, documente şi monede din colecţia Academiei. Seara a avut loc o recepție la ministerul de externe. MILITARE Au fost puşi în poziţie de disponibilitate pentru caz de boală ofiţerii de mai jos: locot. Berleaga Petre din reg. 34 inf., loc. Sava din corp. de instrucţie al aviaţiei, sublocot. Cotişer Const, reg. 83 inf., locot. Căluşeru Teodor din reg. 82 inf., şi locot. Balaban Em. din reg. 89 inf. # Locotenentului Ionescu Andrei din reg. 2 călărași i s’a ridicat gradul pentru condamnare la închisoare de consiliul de războiu al corpului I armată. * Locot. Dimăncescu Ion, de la institutul naţional de educaţie fizică, a fost trimis în Statele Unite pentru studii, pe timp de 2 ani. Iii ElteiTâlliiti Comitetul executiv al „Ligii Chiriaşilor“ în şedinţa ţinută la sediul său din str. Halelor No 19 în ziua de 14 Aprilie a decis ca o comisiune compusă din comercianţi şi fruntaşi ai „Ligii“ să se prezinte d-lui ministru de idustrie şi comerţ în chestia legiferăreî vadului comercial. Acest demers al „Ligii Chiriaşilor“ a fost determinat pe deoparte de agitaţia ce domneşte în sânul comercianţilor. Iar pe de altă parte pentru a se preîntâmpina o nouă scumpire a vieţii prin acordarea liberei tranzacţii la prăvălii,in chestia vadului comercial fruntaşii „Ligii Chiriaşilor“ vor ţine o serie de conferinţe în oraşele principale din ţară. Az EVft RTI O. C. Arion si realipirea Basarabiei Scrisoare deschisă d-lui Alexandru Marghiloman Din partea d-lui Dinu C. Arion, 1ani. In această calitate, tatăl meu, împliinim următoareascrisoare deschisă, cu rugămintea de-a o publica : Stimate d-le Marghiloman, Am citit cu atenţie frumosul dv. discurs, pronunţat la bancherul, ce vi s’a oferit, la 9 Aprilie 1924, pentru sărbătorirea alipire! Basarabiei (Timpul din 12 Aprilie 1924). L-am citit, de oarece n’am avut prilejul . .de a asista, la această sărbătoare, care a fost şi o justă serbare a d-niei voastre. Cu deplină dreptate ,aii pretins pentru d-voastră meritul de a fi susţinut şî realizat — şi în ce vremuri de aspre restrişte! — revendicarea Basarabiei. Acesta este un adevăr, pe care istoria îl va consfinţi în dauna uitărei voite a zilei de aziîn jurul numelui dv. Dar tocmai în numele acestui adevăr îmi permit să intervin şi să adaog un nume pe lângă acela al dv. E un nume pe care nu l-am găsit menţionat în această punere la punct ce a fost discursul dv. din 9 Aprilie a. c., numele defunctului meu părinte, C. C. Arion. C. C. Arion a fost, se ştie, partizanul dv. cel mai de căpetenie, cel mai vechi şi cel mai credincios în politica pe care aţi susţinut-o. A fost vicepreşedinte de consiliu şi ministru de externe în guvernul ce vaţi format la 13 Martie 1918 (st. vechi). A fost, e just să ne aducem aminte, delegat împreună cu dv. pentru a trata atunci, din partea României, pacea cu învingătorii momen(ss) DINU C. ARION 14 Aprilie, 1924, preună cu dv., a avut patrioticul curaj de a-şi asuma răspunderea unei păci de sacrificiu, necauzată de cei cari te semnau, dar pe care tot astfel ca şi dv., o ţinea ca indispensabilă în acele momente, pentru salvarea ţărei, deoarece ne păstră mai presus de toate dinastia şi armata, deci posibilităţile viitorului. A luat parte la tr. *•--♦-.»!v»le. ce se negociau cu centralii pentru alipipirea Basarabiei, a luptat umăr la umăr cu dv. pentru realizarea ei şi pe când dv. triumfaţi la Chişinău, cu atâta folos pentru ţară, cu atâta dreptate pentru dv., el stătea în Bucureşti pentru a Supraveghia mişcările acelora, cari ne erau încă duşmani, căci până atunci, pacea nu se încheiase definitiv, ca nimic să nu poată împiedeca înfăptuirea unei juste recompense. Deci e drept și de aceia o revendic, ca precum C. C. Arion, ministru de externe și delegat al României pentru tratarea păcei, a avut partea lui de sacrificiu în tratatul de la Bucureștî, să aibă partea lui de glorie în alipirea Basarabiei, care nu a fost decât un corolariu al acestui tratat şi o consecinţă a politicei, susţinută de el, alături de dv. Primiţi vă rog, stimate domnule Marghiloman, încredinţarea înaltei mele consideraţiuni. O adresa a grupului cehoslovac către Uniunea interparlamentară PRAGA. — Se știe că „Uniunea din Geneva, deputat Uhlkr reese interparlamentară”, care înainte de război juca un rol destul de important, lâncezește în ultimul timp. Cauzele sunt multiple. In primul rând este faptul că, după război, n’a fost uşor să se adune la lucru comun o uniune a parlamentarilor din toate ţările, deoarece mulţi parlamentari ai ţărilor învingătoare, n’au vrut să stea alături de „colegii” lor din ţările învinse. Afară de aceasta, pe când înainte de război „Uniunea interparlamentară” era singura instituţie care se ocupe de achestiile ■■’politice -internaţionale, avem acuma o instituţie oficială, „Liga Naţiunilor” care, cu toate ocărilenaţionaliştilor extremişti, joacă un rol din ce în ce mai mare. Iar pentru acele acţiuni politice cari ar fi stânjenite de o instituţie oficială, s-a înfiinţat o „Uniune a asociaţilor pentru Liga Naţiunilor”, care desfăşură o activitate apreciabilă. Cum acele personagii politice, cari se interesează de chestiunile internaţionale, lucrează la ambele uniuni, rezultă că „Uniunea interparlamentară” a fost neglijată în favoarea „Uniunii asociaţiilor pentru Liga Naţiunilor”, că prin aceste chestiuni „strigătoare“, d. Apponyi a înţeles chestia minorităţilor şi că intenţia d-sale ar fi ca la congresul viitor să se facă exponentul plângerilor minorităţilor din statele succesoare. Cehii nu aprobă metoda Faţă de această tendinţă, grupul cehoslovac, după ce reproduce rezoluţia citată mai sus, d. Winter spune: „Mărturisim sincer că nu aprobăm această tactică şi că, din contră, o socotim vătămătoare. S-ar părea că Uniunea interparlamentară ar vrea să-şi atragă membri la conferinţe, promiţindu-le discuţii pasionate, cu ajutorul cărora ar vrea, in acelaş timp, să atragă atenţia lumii. ..Dar, după modesta noastră părere, nu aceasta este dorinţa oamenilor politici responsabili din toate ţările. Ei sunt convinşi, din contră, că trebue făcute toate sforţările cu ajutorul organizaţiilor internaţionale pentru a găsi mijloacele necesare unei alianţe a naţiunilor; de aceia ei părăsesc instituţiile cari caută cu parti-pris chestiile cele mai arzătoare, cu singurul scop de a atrage atenţia asupra reuniunilor lor. „ştiţi, desigur, domnule secretar general, că chestiunea minorităţilor Această situaţie a început să neli- naţionale care n a fost pusă neliniştească pe conducătorii Uniunei idinea de zi a instituţiunilor interinterparlamentare, naţionale de cât din a lua când na-Ei s’au gândit la mijloacele potri- ţiunile cari până la sfârşitul războinte pentru a administra oxigen a- ■ iului, oprimau minorităţile in chicestei instituţii. Ideia a pornit de pui cel mai brutal, au fost reduse la... contele Apponyi. Cum acesta în câteva cazuri, ele insile la situapersonagiu juca un rol important în ţip de minoritate naţională, ştiţi că vechea uniune, interparlamentară , zisa chestiune a devenit atât de ar antibelică, el s’a gîndit să pue umuzătoare, din cauza tendinţelor de nea în serviciul propagandei maghiare, făcând ca ea să lucreze mai activ. De aceia, în şedinţa din Geneva dela 2 Februarie, a biroului, în care s’a discutat ordinea de zi a conferinţei viitoare, s’a admis următoarea rezoluţie inspirată de Apponyi: „Este foarte important ca ordinea de zi să prevadă una sau două chestiuni, făcute pentru a provoca discuţii animate, chiar pasionante. Astfel interesul parlamentarilor şi al opiniei publice va fi deşteptat, şinoi adeziuni vor fi câştigate. Nu trebue să evităm chestiunile arzătoare. Din contră, într-o oarericare măsură trebue să le căutăm, chiar cu riscul unor jigniri. Sub acest raport, ultimele noastre două conferinţe oferă exemple făcute pentru a edifica organizmul director al Uniunii Cum se vede, se caută mijloace cam americane de propagandă strigătoare pentru popularizarea uniunii interparlamentare. Din raportul înaintat grupului cehoslovac de către reprezentantul său la şedinţa restaurare a regimului dinaintea războiului in Europa, tendinţe care se introduc in deliberările asupra drepturilor şi datoriile minorităţilor. ..Totuşi „Uniunea asociaţiilor pentru Liga Naţiunilor“ şi ultimul congres al Uniunii interparlamentare s-au ocupat in mai multe rânduri de această chestiune. Suntem de părere că directorii Uniunii interparlamentare ar putea fi satisfăcuţi de felul şi de rezultatele deliberărilor ultimului congres“. După ce arată că în aceste împrejurări delegatul cehoslovac nu şi-ar putea îndeplini datoria in comitetul uniunii, d. Winter termină: ,,Iată de ce, înainte de a răspunde la apelurile d-voastră, pe cari aţi binevoit a le formula in scrisorile d-voastră şi aiurea, ne permitem a vă declara că ne-am decis să aşteptăm până în momentul când granţii suficiente ne-ar fi date, că Uniunea interparlamentară va fi găsit adevăratul şi justul program, asupra căruia s-ar putea reuni toate parlamentele din lume. Aducem decizia noastră la cunoştinţa celorlalte grupuri interparlamentare“. Goana după senzaţional _ CORESFbdiata artistică SPECTACOLE OPERA ROMANA. — Manon. TEATRUL NATIONAL. — Shylock TEATRUL REGINA MARIA — Viteazul innotător. TEATRUL MIC. — Când femeia vrea. TEATRUL POPULAR. — Fiul ‘mprehit. — CINEMA PATHE-PALACE. — O blondină cu dinţii albi. CINT M.A VLAICU. — Pe urmele vulturului. * Primadona rusă, Ecaterina Voronetz, a fost angajată pentru patru spectacole la Operă și va debuta în seara de 30 Aprilie cu „Aida“. # Direcțiunea Operei a reușit să angajeze numai pentru două spectacole pe artistul rus Pirogoff, care va debuta la 2 Mai în rolul Mefistofele din „Fauste In matineu! de Duminică 20 Aprilie se va cânta pentru prima oară în sia- J«iimm mStibd A* A .v*s*»‘ * Cronica teatral TEATRUL REGINA MARIA: „Viteazul Innotător”, comedie în 3 acte de Arnold şi Baci, în traducerea d-nei Amie Aurian. A, ce treabă proastă o să povesteşti anecdota unei comedii de această calitate! Uite, e vorba de un biet bătrânel simpatic şi încă voinic, căruia îi place o fată. Sunt la Staanbergersee. Intr’o zi fata, care înnoată, e luată de valurile lacului şi gata să se înnece. Strigă ajutor. Bătrânelul îndrăgostit are... prezenţa de spirit să cheme pe un ţăran care trecea din întâmplare. Ţăranul sare şi scapă fata. Fata se trezeşte în braţele bătrânelului. II socoate salvatorul ei şi i se oferă ca soţie. Asta-i faptul iniţial al vodevileştei farse. Cât poate să scoată un om de haz dintr-o asemenea substituire, e uşor de imaginat. Arnold şi Bach au fost, ca să zic aşa, fără milă... Au tras până la epuizare din sursa ce-şi găsiseră... Dar, nu te-a ajuns atâta! Pe lângă ce le poate oferi impostura comică a bătrânelului transformat în viteaz înnotător, ei au mai cerut concursul a... doi câini: o căţea şi-un căţeluş, intre cari se bagă o „intrigă" priu a încurca savuros o navă idilă pe rane germană. In sfârşit, tot a poate aduce o contribute de caraghioslâc şi de veselie a fost asezonat cu meşteşug în această farsă, care a găsit o traducătoare excelenta în d-na Annie Aurian. A jucat d. Maximilian pe bătrânelul „innotător”. E destul pentru a spune că anecdota a avut maximum de valoare artistică şi comică ce se poate pretinde. D-nele Renée Annie, Cătuşă Elvas, d-nii Constantinescu, Focşeneanu, Şerbănescu, V. Bulandra şi Anastasiad, s’au silit să întovărăşească cheltuelile fanteziei d-lui Maximilian D. T. Răspuns la frauda de la Constanta Referitor la articolul intitulat „Fraudele de la Gara Portului Constanţa“ publicat în ziarul dv. vă rog sa binevoiţi a publica cele de mai jos spre a se stabili adevărul: Subsemnatul am vândut Direcţiunei C. F R. serv. de aprovizionare o cantiate de zahăr cu contract în regulă aprobat cu Jurnalul consiliului de miniştri cu No 2645 din 1921. Această marfă era vândută de port adică nevamuită şi deci obligaţia vămuirei acestui zahăr cădea în sarcina C. F.R., or, în procesul verbal încheiat se arată presare că dir. C. F. R. a primit zahărul integral și deci dacă s’a constatat vr’o neplătă a vămei, vina nu o poate suporta decât dir. C. F. R. împreună cu d. Ivanovici, declarantul vamal însărcinat de C. F. R. cu vămuirea măriei, iar pentru amenda ce mi-a fost impusă am făcut apel contra procesului verbal. Relativ la cele 886 kgr. zahăr faptul s’a petrecut după cum urmează: zahărul mi-a fost înapoiat fiind murdar şi după ce l’am înlocuit Tam luat în primire şi vândut la doi comercianţi din oraşul Constanţa, C. CONSTANTINESCU Bul. Lascar Catargiu, 3. D-na Sofia Dobrogeanu-Gherea, văduva marelui scriitor, ne adresează următoarea scrisoare: Domnule Director, In anumite ziare au apărut informaţii tendenţioase şi complect inexacte in legătură cu ultimele arestări. Sunt în măsură să restabilesc adevărul asupra împrejurărilor în care a fost arestat fiul meu Alex. Dobrogeanu Gherea, întrucât le cunosc în mod direct. La perchiziţia ce a avut loc în preajma arestărei, după ce mi-a scotocit toată casa, s-au confiscat trei acte „subversive“ şi anume: O scrisoare cu descrierea unei arestări, o notă cu numele corespondenţilor Socialismului şi o chitanţă a librăriei Casa Poporului pentru o sumă primită, toate datând de mai de mult de un an. Iată actele compromiţătoare pentru siguranţa statului în sarcina unuia dintre cei arestaţi. Dealtfel, în procesul verbal încheiat de însuşi, comisar regal, locotenentul Vicol, se constată că nu s’a găsit nimic care să atingă în vreun fel siguranţa statului, şi că cele trei piese au fost reţinute cu titlul de informaţie. După câte am aflat acelaş rezultat negativ l-au avut toate perchiziţiile care au urmat arestărilor. După arestare, la toate cererile stăruitoare ale fiului meu, nu i s’a putut cita nici o învinuire concretă care să justifice deţinerea lui. Ştiu bine, prin mine însămi, că s’a menţinut în toată activitatea lui publică în cadrul legalităţei. In condiţiile acestea nu poate exista dovada vreunui fapt precis care să motiveze legalmente arestarea şi darea lui în judecată. Fiul meu, ca de altfel, acum, şi Ceilalţi camarazi ai lui, ne mai înţelegând să stea pasivi în faţa deţinerei lor arbitrare au declarat greva foamei, hotărâţi să o susţie până la motivarea documentată a arestării. Nu pot decât să adresez următoarea întrebare tuturor oamenilor de Inimă: Admit ei ca, fără nici un motiv legal, cetăţenii ţarei sa fie arestaţi, în aşteptarea pe viitor, a unor dovezi azi inexistente? Cred că Intelectualii, fără deosebire de vederi politice, vor ridica glasul întru apărarea dreptăţei şi a legalităţei. Primiţi, vă rog, d-te director, asigurarea deosebitei mele consideraţiuni. SOFIA DOBROGEANU-GHEREA iQ2.S«SaS*KEL_ t UH ff la\ Ml 'fci» a Si al i) '• '* v»... La ministerul agriculture!. .. ’ maniilor s'a luat decizia Y«. ir! I Maiu—10 lirei ' să jc ' pescuirea în bălţile şi apele 0 nului public, in scop de a r.r. reproducţia peştelui. Pentru plata, cheltuelilor neee.--.v cu tinerea congresului de !:•':• :•eh nologie, ministrul instrucţiunii cerut şi a plimit un credit 0: : 1 ••• dinar de 250.600 lei. La Clasic reluarea marelui succes La Gartonne CSieSamaan Jazz-Is&mi Idajsneeexecută Uttmiere noutăți Comitetul liceului de fete Regina Maria din Capitală a fost autorizat sa primească donaţia d-lui Micu Zentler de 100.000 lei, cu respectarea clauzelor din actul de donaţie. IIli IIIU119 III Cunoscuta grafoloagă d-na Selma Sigerus-Goilner va ţine mâine Miercuri, 16 Aprilie, în sala Transilvania din str . Imprimeriei, o conferinţă însoţită de proecţiuni luminoase, despre „Ştiinţa Grafologiei“. In ziua de 13 Aprilie au avut loc întruniri pe judeţe ale tuturor sindicatelor micilor morari din ţară. S-a protestat împotriva fabricilor cari au ridicat preţul benzinei grele şi împotriva măsurilor luate de guvern de a interzice congresul stabilit şi de a confisca Gazeta Morarilor. Congresul se va ţine în zilele de 11 şi 12 Mai, la Ploeşti. Sfaturi pentru îngrijirea copilului mic, sănătos şi bolnav, de doctor I. Ettinger, medic de copii. La librăria Socec, 20 lei. -- - «WHS»" UHU» "fii—a« Minoritarii şi Basarabia Am publicat un extras din ziarul „Czernowitzer Allgemeine Zeitung“ din care s’a putut vedea că acest ziar n’are, faţă de pretenţiile Rusiei sovietice asupra Basarabiei, altă atitudine decât aceia a ziarelor române. Citim acum în „înfrăţirea“ că şi imensa majoritate a ziarelor ungureşti din Ardeal şi Banat a informat în mod obiectiv asupra tratativelor, iar unele ziare ungureşti de la noi au luat chiar atitudine, în partea redacţională, în favoarea unirii Basarabiei. Această atitudine a presei minoritare de la noi trebue să fie relevată. Ea dovedeşte că în chestiile esenţiale ale statului român, minoritarii noştri încep să se identificecu intersul general al ţării. Dacă în chestia Basarabiei atitudinea presei minoritare trebue să ne bucure, se cuvine să răspundem şi noi cu o atitudine binevoitoare în chestiile cari interesează minorităţile. Să nu ne repezim cu atacuri şi bănuieli asupra lor oridecâte ori îşi exprimă vreo nemulţumire. Când un ziar românesc acuză guvernul, sau pe exponenţii săi din judeţe, pentru un act păgubitor populaţiei, lucrul e considerat ca îngăduit. Ei bine, să ne deprindem cu ideea că şi ziarele minorităţilor au dreptul să aducă astfel de acuzări, şi să cercetăm dacă sunt sau nu sunt întemeiate, fără să le socotim ca insulte la adresa statului însuşi sau întregului popor român. Trebue să ne desbărăm de astfel de obiceiuri. Să nu uităm că minoritarii au şi ei dreptul de a protesta când se cred loviţi, cu atât mai mult, cu cât atunci când e vorba de un interes superior al statului, cum e, în cazul Basarabiei, se vede că putem începe să contăm şi pe solidarizarea lor. Iată de ce am ţinut să relevăm în mod special satisfacţia noastră pentru atitudinea presei minoritare în chestia Basarabiei". ŞCOLARE. Decretul lege din 1919, care edica la rangul de catedră în filologie comparată a limbilor greacă şi latină conferinţa acestor limbi, a fost ratificat de parlament prin lege. Această catedră a fost creată pentru ilustrul B. P. Haşdeu, iar urmaş şi titular al catedrei este acum d. Iuliu Valaori! Epitropia bisericei Madona-Dudu din Craiova a primit autorizarea să cedeze ministerului instrucţiunii fostul sanatoriu de alienaţi din Craiova în schimbul imobilului ce adăpostea provizoriu seminarul teologic Sf. Grigore Decapolitul. Cele mai complecte dări de seamă asupra ultimelor evenimente sportive, le citiţi mâine în SPORTUL No. IO care apare în patru pagini mari cu numeroase desene şi fotoorralii de actuilatate.