Adevěrul, iunie 1924 (Anul 37, nr. 12374-12397)
1924-06-11 / nr. 12381
Vagina 2 Moon»® K-K2XK;XizXi MBStH 111 TraSiga s*a spusropit Fortissi s*a eftinit! Representafi aistorizat penfini ROMANIA Nn sfat Intelen! ! înainte de război s UN FORD costa 5.000 lei când dolarii era 5 lei AZI: UN FOID typ Standard complect echipat deși dolarul este aproape ZIO Lei costă numai c. a. Lei 131.000 Si cu pornire automată si genfi amovibile» c. a. Lei 155.400 Autogarulele COLIN CaS@a Victoriei 49 si 203 Telefon 29|51 si 49|50 cât si la toate sucursalele si agenţiile din toată tară. CUIELE @I PIELE pentru transmisiuni din crupoane tăbăcite sistem vechi, importate din Belgia şi Elveţia. Furnizăm curele în toate grosimile. Curele de cusut şi legat. Dăm plină garanţie pentru curelele noastre. Executăm orice reparaţiuni şi montaje de curele. E. S. SOtîreSCEl St Co. Fabrica specială de curele “ ** 8WHBS8,Mg w* - pentru transmisiuni - Strada Morilor 31, Telefon 34170 cu tramvaiul No. 4 sau autobuze de la Piaţa Sf. Gheorghe. II . PILULELE PUNK regenerează sângele şi forţele neruilse, stimulează pofta de Încarc, şi funcţiunile digestitive care constitue un remediu ide o puternică eficacitate conftra afecţiunilor sau tulburărilor având la bază sărăcirea I .sângelui si slăbirea sistemului nervos, ca : anemia, chlorosa, neurasthenia, slăbirea generală tulburările creşterei şi a vârstei critice, durerile de stomac, durerile de cap, durerile in general, epuizare nervoasă. Poulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile, pe pretai de Lei 60 cata. Doctor £. ODESEANU Specialist din Paris Boale de stomac Boale interne Tratamente electrice Dlatermle Consult 3—7 c~.—: ■ . - . Dr. ERDREICH Str. Bibescu-Vodă 6 Tratamente speciale: Bonle Nervoase Sexuale (Impotența), Stomacale, Reumatice, Paralizii, şi cură de slăbire, îngrijirea Feţei şi prin metode electrice speciale. Consultafiunt dela 1—9 şi dela 6—8 a. Vioto presoca SPECTACOLE PARCUL OTETELEŞANU. - Bafedera. TEATRUL1 CĂRĂBUŞ. — Vorba vine- TEATRUL BREZEANU. (Grivita). — Strejigarul din Paris. GRADINA JIGNITA. — Potopul. CINEMA PATHE-FALACE. (Sala de sus). — Copilul halelor. (Sala de Jos). Vrabia Parisului. CINEMA’ AMERICAN. (Moşilor). — Ocolul pământului. * La Parcul Oteteleşanu se repetă zilnic revista „Cui o spui?“ de „trei, Doamne, şi toţi trei“. D-hul P. Gusty va începe zilele acestea la teatrul National, repetiţiile piesei: „Femeia îndărătnică“ de Shakespeare. Mâine seară Miercuri va avea loc la parcul Qtgtebeleşanu premiera operetei .„Fire de artist“ de Kupier. in Adeverul Literar Dacă doriţi K2 a cumpăra I^^^rSSIibB1 de lemn, fier şi bronz QlflNF intprima calitate şi rlHllL că nu vă pară rău de un drum la TĂRGU-MUREŞ să vedeţi atelierele aranjate cu mobilă a fabricei Székely şi Réti Fabrică de mobile ardeleană Societate Anonimă Târgu-Mureş. Tâmplarii Îşi pot procura foarte avantagios placajul de lemne necesar. * întreba mirat: cum se produce o atare faţă ? De ce nu se vede în Apus?... Problemă curat ştiinţifică!... Iată, aproximativ, deslegarea: Mănâncă omul la prânz, spre pilidă, câteva bucăţele de Ipastramă tare, o bucăţică de brânză sărată, o pâine întreagă, şi bea un litrude vin. Pâinea ii lăţeşte fălcile şi-i desvoltă umerii obrajilor; fiindcă nu prea mănâncă mâncare gătită, (asta-i o teorie a mea), nasul rămâne pătlăgea, înfundat, fără profil — antipodul nasului burbonic; în schimb vinul îl roşeşte. Din carnea neagră, de vită bătrână, muncită, necurăţeniile se depun pe piele şi mai ales pe faţă. Şi tot pe faţă răzbeşte murdăria corpului nespălat. Se adaugă somnul chinuit de insecte, lipsa de aer şi... întunecimea sufletului... V O, infernul lui Dante!... N ' In halul acesta zace mai ales sărăcimea dela oraşe, dar şi ţăranul sărac; ardelenii stau mai bine. Şi mă gândesc la măturătorul de stradă din Ambach, a cărui fată, servitoare, albă şi trandafirie, svelită şi graţioasă, cu trăsături delicate şi cu zâmbet de copil, chic îmbrăcată, treceri în goană pe bicicletă... Cu voita şi cu manierele ei,putea fi din clasa cea mai bună... A făcut opt ani de şcoală, iar şcoala primară din Holzhausen, eu am luat-o drept vila unui proprietar bogat... Şi-mi mai aduc aminte de măturătorul de stradă de la Montmorency, care povestea tovarăşului meu de plimbare, bătrânului profesor de la Hautes-études, istoria curelor întreprinse de dânsul sub supraveghere medicală, pentru reumatismele sale.. Avea câte un petec pe hainele lui de lucru, dar trenţeros?!... Şi ce demnitate liniştită de cetăţean al republicei!.. Aud că ar fi existând în România un partid comunist. Vorba aia: ce-i lipseşte chelului?!... Se tot vorbeşte de clase şi de lupte de clase. La noi, când te gândeşti bine, nu-i vorba atâta de distribuţia bunurilor, cât de crearea lor... Nu cere comunism, proletar român !... Să aibă bogaţii miliarde — ce-ţi pasă?.. Tu să ajungi să trăeşti ca un lucrător francez, englez ori american, şi-ţi va fi ca în sânul lui Abraham ! În America un lucrător agricol, tocmit cu ziua, e hrănit dimineaţa cu sandwich (pâine albă cu şuncă) la discreţie, şi cu cafea cu lapte în thermos. In zilele libere, argatul proprietarului meu — acesta din urmă- Baran din Ambach, n’avea decât 7—8 hectare de pământ — era un gentleman, care, îmbrăcat după ultima modă, cânta din literă, se ducea la bal, ori făcea pe alpinistul în costum de sport, urcând vârfurile Albilor... Ce cuviință avea în vorbă... Era o plăcere să vorbeşti cu dânsul... Lupta cea mare, care trebueşte dată la noi, nu-i de la clasă la clasă, ci în contra barbariei şi pentru civilizaţie... Suferim cu toţii. Sărăcimea se svârcoleşte în chinurile iadului... Dar şi bogaţii, ce au? Un cort din covoare de Persia, pe un maidan de gunoaie... Mizerii şi urâciuni jignesc ochiul la fiece pas!... Când văd un om zdrenţăros, fără cămaşă şi desculţ, cu faţa îndobitocită, mă simt pălmuit în demnitatea mea de omi... Se spune despre d. Vintilă Brătia, nu că-i sincer patriot. E de crezut. Să se plimbe atunci prin mahalalele Capitalei, în infernul lui Dante, şi dacă are suflet, va suferi adesea de insomnie... Adă, d-le Brătianu, capital străin şi civilizaţie, şi mântueşte poporul de râia barbariei... E păcat de poporul acesta tânăr, inteligent şi viciu, în care dorm avânturi mari şi energii ca nu găsesc întrebuinţare, cufundat în mizerie asiatică, în ţara cea mai bogată din Europa!.. Liberează-1 din patul lui Procrust!.. Ridicaţi-1 domnilor oligarhi, la o viaţă de om, nu numai din patriotism, ci şi din interes egoist. In această ţară veţi trăi voi şi copiii voştri. Să nu vă închipuiţi că cu banii strânşi aici, veţi putea trăi în străinătate. E o iluzie! Acolo vă duceţi numai în plimbare. Poţi sta un an, doi — pe urmă ţi se urăşte... Ţi se goleşte sufletul, ţi se pustieşte inima — eşti între străini... Omul e un animal sociabil şi legăturile sufleteşti cervechime, sunt în funcţie de vreme; ele nu se improvizează. De ţara în care te-ai născut, te leagă toate fibrele corpului şi ale sufletului... In casă străină nu putem trăi; să ne curăţim casa noastră. OMICRON NOTĂ. — Scrisesem acest articol acum vreo două săptămâni, abia întors din străinătate. De atunci am avut prilejul să constat că majoritatea câinilor şi pisicilor din Bucureşti sufăr de râie — simptom alarmant pentru starea sanitară a Capitalei. Dar asupra acestei chestiuni voi reveni. întreruperea dirculaţiei pe tanarul Sulina SITUAŢIA ÎNGRIJITOARE PENTRU COMERŢUL INTREGEI TARI GALAŢI. 9. — Ştirile sosite din Sulina, anunţă că situaţia canalului navigabil este mai mult decât îngrijitoare. Apele Dunărei, venite atât de mari, au târît o cantitate de aluviuni, cari depuse In braţul Sulina, ameninţă să întrerupă definitiv orice comunicaţie După ultimele telegrame sosite azi după amiază la Galaţi, situaţia este foarte critică, întrucât azi canalul de la Sulina a scăzut la 13 piccioare, cea ce înseamnă că nu se poate naviga decât 11 picioare şi trei sferturi. Societăţile de navigaţie din străinătate, informate asupra gravei situaţii a canalului de la Sulina au decis să nu mai trimită vapoare în Dunăre. Toate vasele se vor opri la Constanţa, unde vor descărca mărfurile aduse. Faţă de această situaţie, comercianţii din Galaţi şi Brăila vor alege mâine o delegaţie, în frunte cu d. Apostol Popa, vicepreşedintele Camerei de comerţ, din localitate, care va prezenta un energic protest comisieieuropene a Dunărei, cerând imediata curăţire a canalului. Delegaţia se va prezenta miniştri BRAŞOV, 9. P Eri ministrul agriculturei d. Constantinescu, fiind la Făgăraş, a fost întrebat de mai mulţi fruntaşi politici ce este cu demisia d-sale, anunţată de unele ziare din Capitală). "»S» =" D-sa a răspuns că dacă ar fi demisionat din guvern n’ar mai fi fost azi la Făgăraş. Ministrul agriculture! a rezolvat apoi, împreună cu prefectul judeţului d. C. Radovici, mai multe chestiuni, in legătură cu cele 13 comune ale Branului. ; ! ■• | i Trei falimente senzaţionale la Galaţi GALAŢI, 9. — Senzaţionalul faliment fraudulos din Galaţi, al comerciantului Ionescu, a luat o gravă întorsătură. In urma cererei creditorilor din Buzău, judele sindic Neculau, a aplicat sechestru pe averea coasociaţilor falitului. De asemenea au fost sigilate averile întreprinderilor predate in ultimul timp de Ionescu. Astfel a fost sigilat magazinul d-lui Jean Achip din strada Brăilei, precum și averea d-lui T. Stoenescu. Numeroşi comercianţi din Galaţi au căzut victimele lui Alexandru Ionescu. ase!' însuşi socrul falitului d. Stoe. Â?!n^i5I^ Â^iopu,î.c°rae-'nescu a girat pentru ginerele său die la 3 acte de Konigberger. Sub regia d-lui Samberg şi cu concursul d-nei Orleska, al d-lor Stein, Bidow, Kadisem, Welslitz, Elwrentkrantz şi Kamen reprezentaţia a avut succes, girate poliţe în valoare de 350 mii lei. Parchetul de Buzău a cerut imediata trimitere la Buzău a coasocaţilor lui Ionescu. Tot azi a venit spre judecare în faţa tribunalului de Covurlui cererea de declarare în stare de faliment a marilor comercianţi angrosişti de coloniale Müller, Eftisidis et Comp. din strada Portului .Falimentul acestei case produce mare senzaţie în localitate. La masa sindicului au fost depuse zeci de poliţe şi toate protestate Tribunalul a amânat judecarea procesului pentru 12 iunie. • Tot astăzi a venit spre judecare. în faţa aceluiaş tribunal, cererea de declarare în stare de faliment a cunoscutului comerciant ,Victor Bratoveanu. Judecata a fost amânată pentru ziua de 12 Iunie. I» -V •’ ADEVERUL discursurile d-lor J. Th. Fiorescu . După o lungă absenţă d. Vintilănescu, pe motiv că ar cere multă Brătianu a apărut ori pentru câteva pregătire. Se face astfel dovada că momente la Cameră. A dat unele explicaţii colegilor săi relative la focul de la finanţe şi a plecat. D. Virgil Madgearu s’a plâns că ministrul de finanţe nu i-a dat nici un răspuns cu privire la părerile ce le are asupra posibilităţei împrumuturilor în streinătate şi a cerut ca acelaş ministru să-i răspundă mai degrabă la interpelarea privitoare la scăderea cursului valutei noastre. r" Examinând proectul de lege în sine, d. Em. Antonescu a început cu felul numirilor în magistratură. D-sa a observat că era necesar să fie organizate mai întâi facultăţile de drept şi apoi magistratura. D. Mârzescu, i-a ripostat că facultăţile de drept ţin vacante catedrele cele mai importante, pentru că profesorii nu se înţeleg. D. Antonescu a susţinut că e necesar ca stagiul în magistratură, înainte de examen să fie de doi ani pentru licenţiaţi şi numai un an pentru doctori. In ce priveşte recomandarea pentru înaintare, d. Antonescu e de părere că trebue să predomine munca magistraţilor, iar nu recomandaţiile superiorilor. Dosarul cu hotărîrile date de un magistrat, acela să fie singura recomandaţie pentru înaintare. Consiliul superior al magistraturei nu poate cunoaşte pe toţi magistraţii, asupra cărora urmează să se pronunţe. Apoi acel consiliu e prea adesea influenţat de ministru la facerea recomandaţiilor, pentru înaintare. D. Antonescu a mai observat că prin felul cum se acordă inamovibilitatea, se nedreptăţesc magistraţii din Ardeal, proveniţi din avocaţi şi Continuam discuţiei la legea organizării judecă- liberalii au venit la guverni nepregătiţi,deşi în 1922 au cerut puterea pe motiv că au specialişti cari au pregătite proectele necesare. D. Antonescu şi-a continuat discursul în şedinţa de noapte. D-nii Iorgu Toma şi Victor Munteanu au făcut o serie de observaţii asupra dispoziţiilor din proect privitoare la magistratura din Bucovina şi Ardeal. D. Toma s’a arătat mulţumit de dispoziţiile proectului, iar d. Munteanu s’a declarat în contra introducerea inspectorilor judecătoreşti în Ardeal. Discursul d-lui J. Th. Fiorescu Foarte interesant şi ascultat cu atenţie a fost discursul fostului ministru de justiţie, d. I. Th. Florescu. D. Florescu a polemizat la început cu d. Mirto, care-i adusese oarecari critice. Apoi a constatat că proectul în discuţie aduce o dispoziţie foarte importantă, care constă în întinderea inamovibilităţei magistraţilor şi ’n provinciile unite. D-sa a amintit că întocmise un proect de lege pentru organizarea magistraturei, în care prevăzusedeasemenea întinderea inamovibilităţei, dar acel proect a fost întârziat de prelungirea discuţiei la Constituţie. D. Florescu a declarat apoi că, după cererea d-sale, s’a prevăzut în mesagiul de deschidere a Corpurilor Legiuitoare proectul care e adus acum în discuţie. In chip ironic, d. Florescu a declarat că bine au făcut, atât ministrul de justiţie, cât şi raportorul că n’au amintit nimic de proectul d-sale. D. Moldovanu, raportor, i-a răspuns că n’a cunoscut acel proect. D. Florescu a observat după aceea că ar fi bine şi drept ca inamovibilitatea să fie acordată direct prin lege acelor preşedinţi de tribunal din Ardeal, cari au gradul de consilieri de Casaţie şi Curte de apel, iar nu să mai fie trecuţi prin consiliu superior al magistraturei. S-a declarat pentru introducerea inspectorilor judecătoreşti în Ardeal, precum şi pentru reînfiinţarea examenului de admitere în magistratură, ca şi pentru listele de prezentare* ale Curţilor de apel pentru înaintări. D. Florescu a susţinut necesitatea şi modul de compunere al consiliului magistraturei, aşa cum prevede proectul, dar a combătut desfiinţarea dispoziţiei privitoare la înaintarea pe loc. Susţinând apoi în treacăt necesitatea sporirei salariilor, la magistraţi, d. Florescu a încheiat cu o stăruitoare susţinere a actualului directorat al justiţiei, de la Cluj şi el declarat că va propune un amendament pentru menţinerea gradaţiilor şi înaintarea pe loc. D. Mârzescu l-a felicitat călduros pe d Florescu, iar majoritatea i-a răsplătit cu aplauze discursul destul de obiectiv şi interesant, nu trebue să se dea ardelenilor impresia că sunt trataţi ca nişte cuceriţi. D-sa a criticat după aceea omorârea de la inamovibilitate a magistraţilor din parchet şi s-a declarat pentru gradaţii şi înaintarea pe loc. In schimb a cerut şi asigurarea împricinaţilor faţă de, magistraţii cari dau dovadă de rea voinţă. D. Antonescu a cerut ministrului să ia măsuri ca să înceteze ruşinea de azi, când personalul grefelor e fără leafă şi trăeşte din bacşişul publicului. In încheere oratorul a exprimat credinţa că prin îmbunătăţirea magistraturei se reface viaţa morală a statului nostru. Cuvântarea d-lui Giurculescu In partea introductivă, d. Giurculescu s’a răsboit cu conducerea partidului liberal pe care o socoteşte tiranică, adăogând că şi-a pierdut cu regret şi iluziile ce şi le făcuse de d-nii Duca şi Mârzescu. Ocupându-se de proectul în discuţie, d-sa a cerut ca inspectorii judecătoreşti să fie desemnaţi nu de miniştrii, ci de consilierii Curţilor de apel. D. Giurculescu nu s-a împăcat nici cu modul de constituire al consiliului superiori al magistraturei, constatând că ministrul are, după proect, posibilitatea să constitue consiliul care-i convine. In partea finală a împărţit observaţiile făcute de d. Florescu. Discuţia va fi continuată azi.. . Ca Şedinţa De noapte Discursul d-lui Em. Antonescu Distinsul profesor universitar, fost fruntaş liberal, a debutat ca membru al partidului naţional printr-un discurs incisiv pentru politica guvernului şi plin de ironii pentru raportorul proetului în discuţie. D. Antonescu a constatat că raportul d-lui Leonte Moldovan nesocotește regulele gramaticale, ceea ce a dat prilej d-lui Mârzescu să-i spună: — Dacă te ocupi de gramatică, înseamnă că n’ai nimic de spus despre proect. — Să nu-ți faci o asemenea iluzie, a ripostat d. Antonescu. După aceea d-sa a afirmat că reforma cea mare pe care o aşteaptă şi magistraţii şi impricinaţii constă în accelerarea justiţieişi sporirea salariilor. D. Florescu, cu riscul de a fi fost brutalizat de d. Vintilă Brătianu, a reuşit anul trecut să dubleze lefurile magistraţilor. Ele sunt azi din nou neîndestulătoare. Simplificarea procedurei e lăsată pentru la toamnă, spunea d. Ante Biblioteca „Dimineaţa“ Marele succes obţinut de numerele apărute până acum din Biblioteca „Dimineaţa arată măsura în care această publicaţie răspunde nevoii de literatură bună în ediţii bine îngrijite şi ieftine. Au apărut pănă acum în această colecţie : 1. Războiul balcanic de Mihail Sascoiveanu. 2. Diavolul, nuvele de Ion Agârbiceanu. 3. Spitalul de Pierre Jean Jouve. 4. Mâna vrăjită de Gérard de Nerval.5. Crima lordului Arthur Savile de Oscar Wilde. 6. Şeful gărei, schiţe vesele de A. derlerz. mt întrunirile partidului naţionalist poporului din judetul Tutova BARLAD, 8. — Partidul nationalist al poporului a început o serie de întruniri în judeg In ziua de Duminică 1 Iunie, a fost prima întrunire, care s’a tinut în comuna Ongreşti. întrunirea a avut loc în casa fostului primar V. Bahrim. Au participat numeroşi săteni, cărora le-auvorbit d-nii Vasile Georgescu-Bârlad, Teodor Sglimbea, Em. Grigoraş şi Neculita Darin. După ce li s-a adus celor adunaţi la cunoştinţă fuziunea Iorga-Argetlianu, sătenii şi fruntaşi lor au plecat în satul Căpuşneni, unde la casa locuitorului Gh. Cărămidaru... s’au ţinut iarăşi cuvântări. In timpul cuvântărilor a început o ploae binefăcătoare, care a însufleţit mult pe săteniîntrunirile au urmat apoi în comuna Unteşti, în casa locuitorului Virgil Mihoci, unde au luat parte numeroşi săteni,în frunte cu preotul satului unde au vorbit totcel de mai sus. în corpore au luat parte la o nuntă, unde naştrl era unul din propagandiştii partidului naţionalist al poporului. In ziua de Sf. Constantin şi Elena, au avut loc întruniri în satele: Lăteşti, Avrămeşti şi Mărâşeşti. Ca şi în celelalte comune, au participat numeroşi săteni. S-au ţinut întruniri apoi în satele Cristeşti şi Călimăneşti; pretutindeni fuzionarea celor două partide a fost primită cu entuziasm. In satul Lungeşti în ziua de 5 iunie, a avut de asemenea loc o întrunire, unde au participat numeroşi săteni şi din satele vecine. Fruntaşii partidului naţionalist a poporului d-nii V. Georgescu-Bârlad, Teodor Sglimbea, N. Doria şi Em. Grigoraş, au, luat parte cu sătenii la serbătorirea Eroilor satului Lungeşti, unde au ţinut cuvântări d-l învăţător Munteanu, săteanul Ghianiş, Iard- Georgescu, a făcut propunerea să se alcătuiască un comitet pentru ridicarea unui monument în această cătună celor morţî pentru patrie, în acest sat în care din 100 plecaţi, nu s’au întors la Vetrele lor decât 53 oşteni D-l Georgescu a subscris cel dintâi pentru monument După amiază au avut loc serbări şi o întrunirepolitică, lor plenipotenţiari şi le va arăta că porturile Galaţi şi Brăila sunt ameninţate cu sistarea lucrului. Pe de altă parte aflăm că o altă delegaţie de armatori, reprezentanţi ai societăţei de navigaţie şi comercianţi se vor prezinta în audienţă primului ministru, pentru a-i arăta primejdia ce ameninţă comerţul României din cauza închiderei canalului de la Sulina. Reprezentanţii societăţilor de navigaţie de la Galaţi ne-au declarat că o aşa metre scădere a canalului de? S£lna nu s a mai întâmplat de peste 20 ani. Comisia europeană care încasează taxe enorme, nu întreprinde nici un fel de lucrări de dragaj. m MIJL: Palatul justiţiei Fals de permite Tribunalul Ilfov S. A, care are de judecat procesul lui Mişu Braveanu, cel care a falsificat permite de export de vite, după urma cărora încasase peste un milion lei* — admisese punerea în libertae provizo-100 mi? MPatUlUi’ Pe ° cauţiune de Falsificatorul făcu apel şi ieri in faţa Curţei ? S. III, d. av. Pompîliu Ioaniţescu care obţinuse ■ liberarea la tribunalj,a cerut Curţii să reducă stima fixatâ de prima instanţă. JStAfiT“apeM' ■«"* Reia Contenciosul administrativ D. dr. Mircea Bruteanu, medic primar la secţia Iii a ospiciului de alienaţi Mărcuţa, fusese pedepsit de minister cu transferarea la spitalul de alienaţi din Oradea Mare, la bazahotărârei, comisiunii disciplinarecare constatase că I. Bruteanu se făcuse vinovat de neexecutare de ordine primite de la medicul director al ospiciului şi că în rapoartele adresate directorului a întrebuinţat un ton ireverenţios faţă de un superior in grad. s au împotriva decretului ministerului sănătăţii, d. dr. Bruteanu a făcut recurs la Contenciosul Administrativ,, recurs care s’a judecat ieri. D. av. Gh. M. Dumitrescu din partea recurentului a susţinut că decretul, ca şi hotărârea comisiunii sunt lipsite de bază legală, întrucât ele se sprijină pe o situaţiune de raporturi ierarhice, în existenţă. In adevăr d-rul Bruteanu a fost considerat ca subaltern al medicului care era şi director, pe când în realitate ei se găseau pe aceiaşi treaptă ierarhică, ambii fiind medici primari. înalta Curte a admis recursul şi a declarat ilegală transferarea, dispunând readucerea d-rului Bruteanu la postul avut. D general Moşoiu, ministrul comunicaţiilor, acordând suma de 300 mii lei din fondurile ministerului comunicaţiilor, oraşului T.-Severin pentru complectarea pavagiului stradelei din oraş, în legătură cu şoselele judeţului Mehedinţi, i s’au adus mulţumiri şi omagii din partea comunei Severin. D. Axente, senator, s’a prezentat zilele trecute la ministerul comunicaţiilor şi a predat d-lui ministru Moşoiu o diplomă din partea comunei Severin, prin care d. general Moşoiu e proclamat cetăţean de onoare al oraşului Severin, precum şi un baston din lemnul din podul lui Traian, lemn care a stat 1800 ani sub apă. D. ministru Moşoiu a fost viu mişcat de această atenţiune şi a răspuns la alocuţiunea d-lui Axente In cuvinte bine simţite. In [railia Cai din SĂRINDAR prop. I. GABOR Se reprezintă cu Succes neobişnuit NIBELUHGNI Legenda lui Siegfried 7 acte Literari, oameni politici şi tot ce are Capitala mai select admiră zîlnic această capodoperă Este îndeobşte cunoscut, cât de rudimentar este serviciul de desin fecţiune în comunele noastre ru-* rale. Consecinţele sunt multe şi rele. Pentru aceste motive, organii zarea serviciului de desinfecţie a ocupat un loc de frunte în programul de organizare al serviciului sanitar şi rezultatele la care s’a ajuns sunt îmbucurătoare. Aparatele studiate şialese, formând un grup complect cu tot ceea ce îi este necesar medicului, ca în orice împrejurări epidemiologice, să poată face faţă situaţiilor, prezintă o inovaţie, pe cât de interesantă, pe atât de folositoare tuturor serviciilor de desinfecţie. Remorcat de auto-tractor, grupul de aparate care constitue echipa de desinfecţie cea mai perfecţionată, poate străbate cu multă uşurinţă drumurile rele şi accidentate, şi poate cu ajutorul auto-tractorului să ajungă la destinaţie în timp foarte scurt. Cum în organizaţia noastră sanitară această echipă „tip românesc“ prezintă o însemnătate deosebită, s’au decis nişte foarte interesante, experienţe, ce se vor face în comuna Pantelimon, în ziua de Joi 12 Iunie, orele 5 jum. d. a. m ............ TABLOURI PICTATI opere de valoare semnate de maeştri Români vinde ocazional Sf. Apostaţi No. 82. In direcţia generală a serviciului sanitar e vacant postul de medic primar al secţiei chirurgicale a spitalului din Cetatea Albă. Medicii doritori de a ocupa prin transferare acest loc vor Înainta cererile direcţiei serviciului aanital. D. docent dr. Theodor Fischer-Galaţi specialist in boli de ochi şi-a reluat consultaţiile str. Sf. Gheorghe No. 29, orele 3—6. Primim următoarele: Tod intelectualii şi oamenii de bine, dornici de a contriljuui la opera de luminare şi cultivare a poporului român de pretutindeni, sunt cu insistenţă rugaţi de către asociaţia naţional-culturală „învăţătura poporului“ de sub preşedinţia d.lui Dem. L Coprescu, (preşedintele uniunei generale a avocaţilor din România) dei a asista la marea adunare ce va avea loc Marţi 1, crt. creie 6 luni- seara, în str. SL Apostoli 11 (casele Dem. L Dobrescu), Ministerul artelor, aduce la cunoştinţă artiştilor expozanţi la salonul oficial din anul acesta, că alegerea juriului pentru anul viitor va avea loc, conform art. 5 din regulament, în ziua de Duminică 15 Iunie. Votarea va începe la orele 4 d. a. şi va ţine până la orele 6 d. a., când se va începe despuierea scrutinului. .Artiştii expozanţi îşi vor legitima dreptul de vot cu carta de expozorii. Societatea generală a funcţionarilor publici anunţă că începând de joi, 12 iunie, va funcţiona zilnic policlinica instalată în palatul socie* tăţii din piaţaVictoriei, cu urmă* torul orariu| Boli de copil : Marţi, Joi şi Sâm* bâtă dela 11M—1 p. m.; boli inter* na : Marţi, Joi şi Sâmbătă de la 5—7 d. genito-urinare: zilnic AM—4 d. a. Dela consiliul de revizie f _ •* • ’. ' VVV»\ '______. DE PE VREMEA RETRAGERE! Săteanul Nuţu Tudor, din comuna Moldoveni(Ialomiţa)la ÎSStrimes în judecata consiliului de rizboi al corpului 2 armată sub învinuirea că, în timpul retragerei, a rămas în urma unităţei sale, pe la Pogoanele ,(Buzău) cu intenţiunea de a fi capturat de duşman. Ianintea consiiliului de război, numitul a susţinut că deschizându-i-se rana căpătată în piept, la Turtucaia, a rămas în şanţul şoselei, lipsit de puteri* pe la începutul nunei Decembrie 1916, lucru pe care l’a dovedit cu doi ca* maxazi de armă, cari au izbutit să scape în Moldova, precum şi cu cicatricile din piept şi spate, care stabilesc că în adevăr a fost grav rănit. Cu toate acestea, instanţa de fond l-a condamnat la 5 ani muncă silnică. împotriva acestei sentinţe, Nuţu Tudor a făcut recurs la consiliul de revizie al armatei, care, găsind întemeiate motivele de casare evocate de apărătorul său, d. Virgil Mora, a casat sentința de condamnare, dispunând ca procesul să se judece din nou de consiliul diviziei a patra.