Adevěrul, iunie 1924 (Anul 37, nr. 12374-12397)

1924-06-11 / nr. 12381

Vagina 2 Moon»® K-K2XK;Xi­­zXi MBStH 111 TraSiga s*a spusropit Fortissi s*a eftinit! Represen­tafi aistorizat penfini ROMANIA Nn sfat Intelen! ! înainte de război s UN FORD costa 5.000 lei când dolarii era 5 lei AZI: UN FOID typ Standard complect echipat deși dolarul este aproape ZIO Lei costă numai c. a. Lei 131.000 Si cu pornire automată si genfi amovibile» c. a. Lei 155.400 Autogarulele COLIN CaS@a Victoriei 49 si 203 Telefon 29|51 si 49|50 cât si la toate sucursalele si agenţiile din toată tară. CUIELE @I PIELE pentru transmisiuni din crupoane tăbăcite sistem vechi, importate din Belgia şi Elveţia. Furnizăm curele în toate grosimile. Curele de cusut şi legat. Dăm plină garanţie pentru curelele noastre. Executăm ori­ce reparaţiuni şi montaje de curele. E. S. SOtîreSCEl St Co. Fabrica specială de curele “ ** 8WHBS8,M­g w* - pentru transmisiuni - Strada Morilor 31, Telefon 34170 cu tramvaiul No. 4 sau autobuze de la Piaţa Sf. Gheorghe. II . PILULELE PUNK regene­rează sângele şi forţele ner­­uilse, stimulează pofta de Încarc, şi funcţiunile diges­­titive care constitue un remediu ide o puternică eficacitate con­­ftra afecţiunilor sau tulbură­­­rilor având la bază sărăcirea I .sângelui si slăbirea sistemului nervos, ca : anemia, chlorosa, neurasthenia, slăbirea generală tulburările creşterei şi a vâr­stei critice, durerile de stomac, durerile de cap, durerile in general, epuizare nervoasă. Poulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile, pe pretai de Lei 60 cat­a. Doctor £. ODESEANU Specialist din Paris Boale de stomac Boale interne Tra­tamente electrice Dlatermle Consult 3—7 c~.—: ■ . - . Dr. ERDREICH Str. Bibescu-Vodă 6 Tratamente speciale: Bon­le Nervoase Sexuale (Impotența), Stomacale, Reu­matice, Paralizii, şi cură de slăbire, îngrijirea Feţei şi prin metode elec­trice speciale. Consultafiunt dela 1—9 şi dela 6—8 a. Vioto presoca SPECTACOLE PARCUL OTETELEŞANU. - Bafe­dera. TEATRUL1 CĂRĂBUŞ. — Vorba vine- TEATRUL BREZEANU. (Grivita). — Strejigarul din Paris. GRADINA JIGNITA­. — Potopul. CINEMA PATHE-FALACE. (Sala de sus). — Copilul halelor. (Sala de Jos). Vrabia­ Parisului. CINEMA’ AMERICAN. (Moşilor). — Ocolul pământului. * La Parcul Oteteleşanu se repetă zil­nic revista „Cui o spui?“ de „trei, Doam­ne, şi toţi trei“. D-hul P. Gusty va începe zilele a­­cestea la teatrul National, repetiţiile piesei: „Femeia îndărătnică“ de Shake­speare. Mâine seară Miercuri va avea loc la parcul Qtgtebeleşanu premiera operetei .„Fire de artist“ de Kupier. in­ Adeverul Literar Dacă doriţi K2 a cumpăra I^^^rSSIibB1 de lemn, fier şi bronz QlflNF intprima calitate şi rlHllL că nu vă pară rău de un drum la TĂRGU-MUREŞ să vedeţi atelierele aranjate cu mobilă a fabricei Székely şi Réti Fabrică de mobile ardeleană Societate Anonimă Târgu-Mureş. Tâmplarii Îşi pot procura foarte avantagios placajul de lemne ne­cesar.­ ­ * întreba mirat: cum se produce o atare faţă ? De ce nu se vede în Apus?... Problemă curat ştiinţifică!... Iată, aproximativ, deslegarea: Mănâncă omul la prânz, spre pil­­idă, câteva bucăţele de Ipastramă tare, o bucăţică de brânză sărată, o pâine întreagă, şi bea un litru­­de vin. Pâinea ii lăţeşte fălcile şi-i desvoltă umerii obrajilor; fiindcă nu prea mănâncă mâncare gătită, (as­­ta-i o teorie a mea), nasul rămâne pătlăgea, înfundat, fără profil — antipodul nasului burbonic; în schimb vinul îl roşeşte. Din carnea neagră, de vită bătrână, muncită, necurăţeniile se depun pe piele şi mai ales pe faţă. Şi tot pe faţă răz­beşte murdăria corpului nespălat. Se adaugă somnul chinuit de in­secte, lipsa de aer şi... întuneci­mea sufletului... V O, infernul lui Dante!... N ' In halul acesta zace mai ales să­răcimea dela oraşe, dar şi ţăranul sărac; ardelenii stau mai bine. Şi mă gândesc la măturătorul de stradă din Ambach, a cărui fată, servitoare, albă şi trandafirie, svel­­ită şi graţioasă, cu trăsături delica­te şi cu zâmbet de copil, chic îm­brăcată, treceri în goană pe bici­cletă... Cu voita şi cu manierele ei,­­putea fi din clasa cea mai bună... A făcut opt ani de şcoală, iar şcoa­la primară din Holzhausen, eu am luat-o drept vila unui proprietar bo­gat... Şi-mi mai aduc aminte de mătu­rătorul de stradă de la Montmorency, care povestea tovarăşului meu de plimbare, bătrânului profesor de la Hautes-études, istoria curelor între­prinse de dânsul sub supraveghere medicală, pentru reumatismele sale.. Avea câte un petec pe hainele lui de lucru, dar trenţeros?!... Şi ce demni­tate liniştită de cetăţean al repu­­blicei!.. Aud că ar fi existând în Româ­nia un partid comunist. Vorba aia: ce-i lipseşte chelului?!... Se tot vorbeşte de clase şi de lupte de clase. La noi, când te gândeşti bine, nu-i vorba atâta de distribuţia bunurilor, cât de crearea lor... Nu cere comunism, proletar ro­mân !... Să aibă bogaţii miliarde — ce-ţi pasă?.. Tu să ajungi să trăeşti ca un lucrător francez, englez ori american, şi-ţi va fi ca în sânul lui Abraham ! În America un lucrător agricol, tocmit cu ziua, e hrănit dimineaţa cu sandwich (pâine albă cu şuncă) la discreţie, şi cu cafea cu lapte în thermos. In zilele libere, argatul proprieta­rului meu — acesta din urmă- Ba­ran din Ambach, n’avea decât 7—8 hectare de pământ — era un gen­tleman, care, îmbrăcat după ulti­ma modă, cânta din literă, se du­cea la bal, ori făcea pe alpinistul în costum de sport, urcând vârfurile Al­bilor... Ce cuviință avea în vorbă... Era o plăcere să vorbeşti cu dân­sul... Lupta cea mare, care trebueşte dată la noi, nu-i de la clasă la clasă, ci în contra barbariei şi pentru ci­vilizaţie... Suferim cu toţii. Sărăcimea se svârcoleşte în chinurile iadului... Dar şi bogaţii, ce au? Un cort din covoare de Persia, pe un maidan de gunoaie... Mizerii şi urâciuni jig­nesc ochiul la fiece pas!... Când văd un om zdrenţăros, fără cămaşă şi desculţ, cu faţa îndobito­cită, mă simt pălmuit în demnita­tea mea de omi... Se spune despre d. Vintilă Brătia­, nu că-i sincer patriot. E de crezut. Să se plimbe atunci prin mahalale­le Capitalei, în infernul lui Dante, şi dacă are suflet, va suferi adesea de insomnie... Adă, d-le Brătianu, capital străin şi civilizaţie, şi mântueşte poporul de râia barbariei... E păcat de poporul acesta tânăr, inteligent şi viciu, în care dorm avânturi mari şi energii ca nu găsesc întrebuinţare, cufun­dat în mizerie asiatică, în ţara cea mai bogată din Europa!.. Liberea­­ză-1 din patul lui Procrust!.. Ridi­­caţi-1 domnilor oligarhi, la o viaţă de om, nu numai din patriotism, ci şi din interes egoist. In această ţa­ră veţi trăi voi şi copiii voştri. Să nu vă închipuiţi că cu banii strânşi aici, veţi putea trăi în străinătate. E­ o iluzie! Acolo vă duceţi numai în plimbare. Poţi sta un an, doi — pe urmă ţi se urăşte... Ţi se goleşte­ sufletul, ţi se pustieşte inima — eşti între străini... Omul e un animal sociabil şi legăturile sufleteşti cer­­vechime, sunt în funcţie de vreme; ele nu se improvizează. De ţara în care te-ai născut, te leagă toate fibrele corpului şi ale su­fletului... In casă străină nu putem trăi; să ne curăţim casa noastră. OMICRON NOTĂ. — Scrisesem acest articol acum vreo două săptămâni, abia în­tors din străinătate. De atunci am avut prilejul să constat că majorita­tea câinilor şi pisicilor din Bucu­reşti sufăr de râie — simptom alar­mant pentru starea sanitară a Capi­talei. Dar asupra acestei chestiuni voi reveni. întreruperea dirculaţiei pe tanarul Sulina SITUAŢIA ÎNGRIJITOARE PEN­TRU COMERŢUL INTREGEI TARI GALAŢI. 9. — Ştirile sosite din Sulina, anunţă că situaţia canalului navigabil este mai mult decât în­grijitoare. Apele Dunărei, venite atât de mari, au târît o cantitate de alu­viuni, cari depuse In braţul Sulina, ameninţă să întrerupă definitiv ori­ce comunicaţie După ultimele telegrame sosite azi după amiază la Galaţi, situaţia este foarte critică, întrucât azi ca­nalul de la Sulina a scăzut la 13 pic­cioare, cea ce înseamnă că nu se poate naviga decât 11 picioare şi trei sferturi. Societăţile de navigaţie din străi­nătate, informate asupra gravei si­tuaţii a canalului de la Sulina au decis să nu mai trimită vapoare în Dunăre.­­ Toa­te vasele se vor opri la Con­stanţa, unde vor descărca mărfurile aduse. F­aţă de această situaţie, co­mercianţii din Galaţi şi­­ Brăila vor alege mâine o delegaţie, în frunte­ cu d. Apostol Popa, vice­preşedintele Camerei de comerţ, din localitate, care va prezenta un ener­gic protest comisiei­­europene a Du­nărei, cerând imediata curăţire a canalului. Delegaţia se va prezenta miniştri­ BRAŞOV, 9. P Eri ministrul a­­griculturei d. Constantinescu, fiind la Făgăraş, a fost întrebat de mai mulţi fruntaşi politici ce este cu demisia d-sale, anunţată de unele ziare din Capitală). "»­S» =" D-sa a răspuns că dacă ar fi demisionat din guvern n’ar mai fi fost azi la Făgăraş. Ministrul agriculture! a rezolvat apoi, împreună cu prefectul judeţului d. C. Radovici,­ mai multe chestiuni, in legătură cu cele 13 comune ale Branului. ; ! ■• | i Trei falimente sen­zaţionale la Galaţi GALAŢI, 9. — Senzaţionalul fali­ment fraudulos din Galaţi, al com­er­ciantului Ionescu, a luat o gravă întorsătură. In urma cererei creditorilor din Buzău, judele sindic Neculau, a a­­plicat sechestru pe averea coasocia­­ţilor falitului. De asemenea au fost sigilate ave­rile întreprinderilor predate in ulti­mul timp de Ionescu. Astfel a fost sigilat magazinul d-lui Jean Achip din strada Brăi­lei, precum și averea d-lui T. Stoe­nescu. Numeroşi comercianţi din Galaţi au căzut victimele lui Alexandru Ionescu. ase!' însuşi socrul falitului d. Stoe. Â?!n^i5I^ Â^iopu,î.c°rae-'nescu a girat pentru ginerele său die la 3 acte de Konigberger. Sub re­gia d-lui Samberg şi cu concursul d-nei Orleska, al d-lor Stein, Bidow, Kadisem, Welslitz, Elwrentkrantz şi Ka­men reprezentaţia a avut succes, girat­e poliţe în valoare de 350 mii lei. Parchetul de Buzău a cerut ime­diata trimitere la Buzău a coaso­caţilor lui Ionescu. Tot azi a venit spre judecare în faţa tribunalului de Covurlui cere­rea de declarare în stare de fali­ment a marilor comercianţi angro­sişti de coloniale Müller, Eftisidis et Comp. din strada Portului .Falimentul acestei case produce mare senzaţie în localitate. La masa sindicului au fost depu­se zeci de poliţe şi toate protestate Tribunalul a amânat judecarea procesului pentru 12 iunie. • Tot astăzi a venit spre judecare. în faţa aceluiaş tribunal, cererea de declarare în stare de faliment a cunoscutului comerciant ,Victor Bra­toveanu. Judecata a fost amânată pentru ziua de 12 Iunie. I» -V •’ A­D­E­V­E­R­U­L discursurile d-lor J. Th. Fiorescu . După o lungă absenţă d. Vintilă­nescu, pe motiv că ar cere multă Brătianu a apărut ori pentru câteva pregătire. Se face astfel dovada că momente la Cameră. A dat unele explicaţii colegilor săi relative la focul de la finanţe şi a plecat. D. Virgil Madgearu s’a plâns că ministrul de finanţe nu i-a dat nici un răspuns cu privire la părerile ce le are asupra posibilităţei împrumu­turilor în streinătate şi a cerut ca acelaş ministru să-i răspundă mai de­grabă la interpelarea privitoare la scăderea cursului valutei noas­tre. r" Examinând proectul de lege în sine, d. Em. Antonescu a început cu felul numirilor în magistratură. D-sa a observat că era necesar să fie organizate mai întâi facultăţile de drept şi apoi magistratura. D. Mârzescu, i-a ripostat că facul­tăţile de drept ţin vacante catedrele cele mai importante, pentru că pro­fesorii nu se înţeleg. D. Antonescu a susţinut că e ne­cesar ca stagiul în magistratură, înainte de examen să fie de doi ani pentru licenţiaţi şi numai un an pentru doctori. In ce priveşte recomandarea pen­tru înaintare, d. Antonescu e de pă­rere că trebue să predomine munca magistraţilor, iar nu recomandaţiile superiorilor. Dosarul cu hotărîrile date de un magistrat, acela să fie singura reco­­mandaţie pentru înaintare. Consiliul superior al magistratu­rei nu poate cunoaşte pe toţi ma­gistraţii, asupra cărora urmează să se pronunţe. Apoi acel consiliu e prea adesea influenţat de ministru la facerea recomandaţiilor, pentru înaintare. D. Antonescu a mai observat că prin felul cum se acordă inamovi­bilitatea, se nedreptăţesc magistraţii din Ardeal, proveniţi din avocaţi şi Continuam discuţiei la le­gea organizării judecă- liberalii au venit la guverni nepre­gătiţi,­­deşi în 1922 au cerut puterea pe motiv că au specialişti cari au pregătite proectele necesare. D. Antonescu şi-a continuat dis­cursul în şedinţa de noapte. D-nii Iorgu Toma şi Victor Mun­­teanu au făcut o serie de observaţii asupra dispoziţiilor din proect pri­vitoare la magistratura din Buco­vina şi Ardeal. D. Toma s’a arătat mulţumit de dispoziţiile proectului, iar d. Mun­­teanu s’a declarat în contra intro­ducerea inspectorilor judecătoreşti în Ardeal. Discursul d-lui J. Th. Fio­­rescu Foarte interesant şi ascultat cu atenţie a fost discursul fostului mi­nistru de justiţie, d. I. Th. Florescu. D. Florescu a polemizat la înce­put cu d. Mirto, care-i adusese oare­­cari critice. Apoi a constatat că proectul în discuţie aduce o dispo­ziţie foarte importantă, care constă în întinderea inamovibilităţei magis­traţilor şi ’n provinciile unite. D-sa a amintit că întocmise un proect de lege pentru organizarea magistraturei, în care prevăzuse­­de­­asemenea întinderea inamovibilită­ţei, dar acel proect a fost întârziat de prelungirea discuţiei la Consti­tuţie. D. Florescu a declarat apoi că, după cererea d-sale, s’a prevăzut în mesagiul de deschidere a Corpurilor Legiuitoare proectul care e adus a­­cum în discuţie. In chip ironic, d. Florescu a decla­rat că bine au făcut, atât ministrul de justiţie, cât şi raportorul că n’au amintit nimic de proectul d-sale. D. Moldovanu, raportor, i-a răs­puns că n’a cunoscut acel proect. D. Florescu a observat după aceea că ar fi bine şi drept ca inamovibi­litatea să fie acordată direct prin lege acelor preşedinţi de tribunal din Ardeal, cari au gradul de con­silieri de Casaţie şi Curte de apel, iar nu să mai fie trecuţi prin consi­liu superior al magistraturei. S-a declarat pentru introducerea inspectorilor judecătoreşti în Ardeal, precum şi pentru reînfiinţarea exa­menului de admitere în magistra­tură, ca şi pentru listele de prezen­tare* ale Curţilor de apel pentru în­­aintări. D. Florescu a susţinut necesitatea şi modul de compunere al consiliului magistraturei, aşa cum prevede proectul, dar a combătut desfiinţa­rea dispoziţiei privitoare la înainta­rea pe loc. Susţinând apoi în treacăt necesi­tatea sporirei salariilor, la magis­traţi, d. Florescu a încheiat cu o stă­ruitoare susţinere a actualului di­rectorat al justiţiei, de la Cluj şi el declarat că va propune un amenda­ment pentru menţinerea gradaţiilor şi înaintarea pe loc. D. Mârzescu l-a felicitat călduros pe d Florescu, iar majoritatea i-a răsplătit cu aplauze discursul destul de obiectiv şi interesant, nu trebue să se dea ardelenilor im­presia că sunt trataţi ca nişte cuce­riţi. D-sa a criticat după aceea omorâ­­rea de la inamovibilitate a magis­traţilor din parchet şi s-a declarat pentru gradaţii şi înaintarea pe loc. In schimb a cerut şi asigurarea împricinaţilor faţă de, magistraţii cari dau dovadă de rea voinţă. D. Antonescu a cerut ministrului să ia măsuri ca să înceteze ruşinea de azi, când personalul grefelor e fără leafă şi trăeşte din bacşişul pu­blicului. In încheere oratorul a exprimat credinţa că prin îmbunătăţirea ma­gistraturei se reface viaţa morală a statului nostru. Cuvântarea d-lui Giurculescu In partea introductivă, d. Giur­­culescu s’a răsboit cu conducerea partidului liberal pe care o socoteşte tiranică, adăogând că şi-a pierdut cu regret şi iluziile ce şi le făcuse de d-nii Duca şi Mârzescu. Ocupându-se de proectul în discu­ţie, d-sa a cerut ca inspectorii jude­­cătoreşti să fie desemnaţi nu de mi­niştrii, ci de consilierii Curţilor de apel. D. Giurculescu nu s-a împăcat nici cu modul de constituire al con­siliului superiori al magistraturei, constatând că ministrul are, după proect, posibilitatea­ să constitue consiliul care-i convine. In partea finală a împărţit obser­vaţiile făcute de d. Florescu. Discuţia va fi continuată azi.­­. . Ca Şedinţa De noapte Discursul d-lui Em. Anto­nescu Distinsul profesor universitar, fost fruntaş liberal, a debutat ca membru al partidului naţional printr-un dis­curs incisiv pentru politica guver­nului şi plin de ironii pentru rapor­torul proe­tului în discuţie. D. Antonescu a constatat că rapor­­tul d-lui Leonte Moldovan nesoco­tește regulele gramaticale, ceea ce a dat prilej d-lui Mârzescu să-i spună: — Dacă te ocupi de gramatică, în­­seamnă că n’ai nimic de spus despre proect. — Să nu-ți faci o asemenea iluzie, a ripostat d. Antonescu. După aceea d-sa a afirmat că re­forma cea mare pe care o aşteaptă şi magistraţii şi impricinaţii constă în accelerarea justiţiei­­şi sporirea salariilor. D. Florescu, cu riscul de a fi fost brutalizat de d. Vintilă Brătianu, a reuşit anul trecut să dubleze lefu­rile magistraţilor. Ele sunt azi din nou neîndestulătoare. Simplificarea procedurei e lăsată pentru la toamnă, spunea d. Ante­ Biblioteca „Dimineaţa“ Marele succes obţinut de numerele apărute pâ­nă acum din Biblioteca „Dimineaţa arată măsu­ra în care această publi­caţie răspunde nevoii de literatură bună în ediţii bine îngrijite şi ieftine. Au apărut pănă acum în această colecţie : 1. Războiul balcanic de Mihail Sascoiveanu. 2. Diavolul, nuvele de Ion Agârbiceanu. 3. Spitalul de Pierre Jean Jouve. 4. Mâna vrăjită de Gé­rard de Nerval.­­5. Crima lordului Arthur Savile de Oscar Wilde. 6. Şeful gărei, schiţe vesele de A. de­rlerz. m­t întrunirile partidului naţionalist poporului din judetul Tutova BARLAD, 8. — Partidul nationalist al poporului a început o serie de întru­niri în judeg In ziua de Duminică 1 Iunie, a fost prima întrunire, care s’a tinu­t în comuna Ongreşti. întrunirea a avut loc în casa fostului primar V. Bahrim. Au participat numeroşi să­teni, cărora le-au­­vorbit d-nii Vasile Georgescu-Bârlad, Teodor Sglimbea, Em. Grigoraş şi Neculita­ Darin. După ce li s-a adus celor adunaţi la cunoştinţă fuziunea Iorga-Argetlia­­nu, sătenii şi fruntaşi lor­ au plecat în satul Căpuşneni, unde la casa lo­cuitorului Gh. Cărămidaru­... s’au ţinut iarăşi cuvântări. In timpul cuvântărilor a început o ploae binefăcătoare, care a însufleţit mult pe săteni­întrunirile au urmat apoi în comuna Unteşti, în casa locuitorului Virgil Mi­­­hoci, unde au luat parte numeroşi săteni,în frunte cu preotul satului unde au vorbit tot­­cel de mai sus.­ în corpore au lu­at parte la o nuntă, unde naştrl era unul din propagandiştii partidului naţionalist al poporului. In ziua de Sf. Constantin şi Elena, au avut loc întruniri în satele:­ Lăteşti, Avrămeşti şi Mărâşeşti. Ca şi în celelalte comune, au partici­pat numeroşi săteni. S-au ţinut întru­niri apoi în satele Cristeşti şi Călimă­­neşti; pretutindeni fuzionarea celor două partide a fost primită cu entu­ziasm. In satul Lungeşti în ziua de 5 iunie, a avut de asemenea loc o întrunire, unde au participat numeroşi săteni şi din­ satele vecine. Fruntaşii partidului naţionalist a poporului d-nii V. Georgescu-Bârlad, Teodor Sglimbea, N. Doria şi Em. Gri­goraş, au, luat parte cu sătenii la ser­­bătorirea Eroilor satului Lungeşti, unde au ţinut cuvântări d-l învăţător Munteanu, săteanul Ghianiş, Iar­­d- Georgescu, a făcut propunerea să se alcătuiască un comitet pentru ridica­rea unui monument­ în această cătună celor morţî pentru patrie, în acest sat în care din 100 plecaţi, nu s’au în­tors la Vetrele lor decât 53 oşteni D-l Georgescu a subscris cel dintâi pentru monument După amiază au avut loc serbări şi o întrunire­­politică, lor plenipotenţiari şi le va arăta că porturile Galaţi şi Brăila sunt ame­ninţate cu sistarea lucrului. Pe de altă parte aflăm­ că­ o altă delegaţie de armatori, reprezentanţi ai societăţei de navigaţie şi comer­cianţi se vor prezinta în audienţă primului ministru, pentru a-i arăta primejdia ce ameninţă comerţul Ro­mâniei din cauza închiderei cana­lului de la Sulina. Reprezentanţii societăţilor de na­vigaţie de la Galaţi ne-au declarat că o aşa metre scădere a canalului de­? S£lna nu s a mai întâmplat de peste 20 ani. Comisia europeană care încasează taxe enorme, nu întreprinde nici un fel de lucrări de dragaj. m­­ MIJ­­L: Palatul justiţiei Fals de­ permite Tribunalul Ilfov S. A, care are de judecat procesul lui Mişu Bravea­­nu, cel care a falsificat permite de export de vite, după urma cărora încasase peste un milion lei* — ad­misese punerea în libe­rtae provizo-100 mi? MPatUlUi’ Pe ° cauţiune de Falsificatorul făcu apel şi ieri in­ faţa Curţei ? S. III, d. av.­ Pompîliu Ioaniţescu care obţinuse ■ liberarea la tribunalj,a cerut Curţii să redu­­că stima fixatâ de prima instanţă. JStAfiT“­apeM' ■«"* Reia Contenciosul ad­ministrativ D. dr. Mircea Bruteanu, medic primar la secţia Iii a ospiciului de alienaţi Mărcuţa, fusese pedepsit de minister cu transferarea la spitalul de alienaţi din Oradea Mare, la ba­za­­hotărârei, comisiunii disciplinare­­care constatase că I. Bruteanu se făcuse vinovat de neexecutare de ordine primite de la medicul direc­tor al ospiciului şi că în rapoartele adresate directorului a întrebuinţat un ton ireverenţios faţă de un supe­rior in grad. s au împotriva decretului ministerului sănătăţii, d. dr. Bruteanu a făcut recurs la Contenciosul Administra­tiv,, recurs care s’a judecat ieri. D. av. Gh. M. Dumitrescu­­ din partea recurentului a susţinut că decretul, ca şi hotărârea comisiunii sunt lip­­site de bază legală, întru­cât ele se sprijină pe o situaţiune de rapor­turi ierarhice, în existenţă. In adevăr d-rul Bruteanu a fost considerat ca subaltern al medicului care era şi director, pe când în realitate ei se găseau pe aceiaşi treaptă ierarhică, ambii fiind medici primari. înalta Curte a admis recursul şi a declarat ilegală transferarea, dis­punând readucerea d-rului Brutea­nu la postul avut. D general Moşoiu, ministrul co­municaţiilor, acordând suma de 300 mii lei din fondurile ministerului comunicaţiilor, oraşului T.-Severin pentru complectarea pavagiului stra­delei­ din oraş, în legătură cu şo­selele judeţului Mehedinţi, i s’au adus mulţumiri şi omagii din par­tea comunei Severin. D. Axente, senator, s’a prezentat zilele trecute la ministerul comuni­caţiilor şi a predat d-lui ministru Moşoiu o diplomă din partea comu­nei Severin, prin care d. general Moşoiu e proclamat cetăţean de o­­noare al oraşului Severin, precum şi un­ baston din lemnul din podul lui Traian, lemn care a stat 1800 ani sub apă. D. ministru Moşoiu a fost viu mişcat de această atenţiune şi a răspuns la alocuţiunea d-lui Axente In cuvinte bine simţite. In [rai­­­lia Cai din SĂRINDAR prop. I. GABOR Se reprezintă cu Succes neobişnuit NIBELUHGNI Legenda lui Siegfried 7 acte Literari, oameni politici şi tot ce are Capitala mai se­lect admiră zîlnic această capodoperă Este în­deobşte cunoscut, cât de rudimentar este serviciul de desin­­ fecţiune în comunele noastre ru-* rale. Consecinţele sunt multe şi rele. Pentru aceste motive, organii zarea serviciului de desinfecţie a ocupat un loc de frunte în program­­ul de organizare al serviciului sa­­nitar şi rezultatele la care s’a ajuns sunt îmbucurătoare. Aparatele studiate şi­­alese, for­­mând un grup complect cu tot ceea ce îi este necesar medicului, ca în orice împrejurări epidemiologice, să­ poată face faţă situaţiilor, prezintă o inovaţie, pe cât de interesantă, pe atât de folositoare tuturor servi­­ciilor de desinfecţie. Remorcat de auto-tractor, grupul de aparate care constitue echipa de desinfecţie cea mai perfecţionată, poate străbate cu multă uşurinţă­ drumurile rele şi accidentate, şi­ poate cu ajutorul auto-tractorului să ajungă la destinaţie în timp foarte scurt.­­ Cum în organizaţia noastră sani­­tară această echipă „tip românesc“­ prezintă o însemnătate deosebită, s’au decis nişte foarte interesante, experienţe, ce se vor face în comuna Pantelimon, în ziua de Joi 12 Iu­­nie, orele 5 jum. d. a.­­ m ............­­ TABLOURI PICTATI opere de valoare semnate de maeştri Ro­mâni vinde ocazional Sf. Apostaţi No. 82. In direcţia generală a serviciului­ sanitar e vacant postul de medic primar al secţiei chirurgicale a spi­­talului din Cetatea­ Albă.­­ Medicii doritori de a ocupa prin transferare acest loc vor Înainta ce­­rerile direcţiei serviciului aanital. D. docent dr. Theodor Fischer-Galaţi specialist in boli de ochi şi-a reluat consultaţiile str. Sf. Gheorghe No. 29, orele 3—6. Primim următoarele: Tod intelectualii şi oamenii de bine, dornici de a contriljuui la opera de lu­minare şi cultivare a poporului român de pretutindeni, sunt cu insistenţă ru­gaţi de către asociaţia naţional-cultu­rală „învăţătura poporului“ de sub preşedinţia d.lui Dem. L Coprescu, (preşedintele uniunei generale a avo­caţilor din România) dei a asista la ma­rea adunare ce va avea loc Marţi 1, crt. creie 6 luni- seara, în str. SL A­­postoli 11 (casele Dem. L Dobrescu), Ministerul artelor, aduce la cu­­noştinţă artiştilor expozanţi la salo­nul oficial din anul acesta, că ale­­gerea juriului pentru anul viitor va avea loc, conform art. 5 din regula­ment, în ziua de Duminică 15 Iunie. Votarea va începe la orele 4 d. a. şi va ţine până la orele 6 d. a., când se va începe despuierea scrutinului. .Artiştii expozanţi îşi vor legitima dreptul­ de vot cu carta de expo­­zorii. Societatea generală a funcţiona­rilor publici anunţă că începând de joi, 12 iunie, va funcţiona zilnic po­­liclinica instalată în palatul socie* tăţii din piaţa­­Victoriei, cu urmă* torul orariu| Boli de copil : Marţi, Joi şi Sâm* bâtă dela 11M—1 p. m.; boli inter* na : Marţi, Joi şi Sâmbătă de la 5—7 d. genito-urinare: zilnic AM­—4 d. a. Dela consiliul de revizie f _ •* • ’. ' VVV»\ '______. DE PE VREMEA RETRAGERE! Săteanul Nuţu Tudor, din co­muna Moldoveni­­(Ialomiţa)l­a ÎSSt­rimes în judecata consiliului de r­izboi al corpului 2 armată sub învinuirea că, în timpul re­­tragerei, a rămas în urma unită­­ţei sale, pe la Pogoanele ,(Buzău)­ cu intenţiunea de a fi capturat de duşman. Ianintea consiiliului de război, numitul a susţinut că deschizân­­du-i-se rana căpătată în piept, la Turtucaia, a rămas în şanţul şo­selei, lipsit de puteri* pe la înce­putul nunei Decembrie 1916, lu­­cru pe care l’a dovedit cu doi ca* maxazi de armă, cari au izbutit să scape în Moldova, precum şi cu cicatricile din piept şi spate, care stabilesc că în adevăr a fost grav rănit. Cu toate acestea, instanţa de fond l-a condamnat la 5 ani mun­că silnică. împotriva acestei sentinţe, Nu­ţu Tudor a făcut recurs la con­siliul de revizie al armatei, care, găsind întemeiate motivele de ca­­sare evocate de apărătorul său, d. Virgil Mora, a casat s­entința de condamnare, dispunând ca procesul să se judece din nou de consiliul diviziei a patra.

Next