Adevěrul, octombrie 1924 (Anul 37, nr. 12492-12519)
1924-10-14 / nr. 12501
PALIaa HAIME DE Ilii cele mai noi modele Începând de la. 1500 lei găsiţi la Magazinul MONDAMTE LIPSCANI 22 Rayon special fie diferite STOFE, VELOURS DE LAINE, PLUŞURI, BISERETURI, GABARDIHE şi GÂPTUŞELI MAI EFTEH CA ORI URDE! ii. IERBI. FRANKL & Fii Bucurestii Bulevardul Eisabeta Ho. 12 En depozit s Fier în ori-se formă şi dimensiune Fier pentru Beton Traverse I şi O Tablă neagră şi galvanizată Sârmă Neagră, Zincată, Arămuită Cule, ţevi negre Fierărie lucrată aţ/fi f , îaturidePer ‘Paturi de Brouzy Telefon % ‘Paturi de Copii ' găsiţi la vechea S fabrica de mobilei GUTMAN MARCUS Str. Sfii Apostoli.72 Coli prin Cal.“Rahovei AUTOPLUGUL mm 80 H.P. ARE CONSTRUCŢIA CEA — MAI INGENIOASA — Este cel mai salid şi rezistent ÎNTREBUINŢÂND ACEST PLUG VEŢI OBŢINE O RECOLTA STRĂLUCITĂ în depozit la AB8 ORNSTEIN — 16 STRADA CAMPIN3 ANU 16-TACÂMURI^«* și Servicii de Masă ilinw, »»»».* ALPACA -BUCUREȘTI, STR. C. A. ROSETTI No. 3 Mare asortiment de articole pentru cadouri şi de obiecte de menaj din niel pur Se execută reparaţiuni şi argintări CIS Marca 1 9 URS” Sunt cele mai bune Se găsesc la toate magazinele speciale DEPOZIT GENERAL : Fabrică de AMHHTJUVE -BUNDOar S. A. Forme originale garnisite şi negarnisite, transformări şi vopsite cu preţuri excepţionale la FABRICA de PĂLĂRII 1: DAVID ADLER G. BUTUCEANU! & CO. FABRICA DE TRICOTARE Special instalată pentru fabricarea articolelor de modă în Lână şi Mătase, rivalizând în execuţie cu produsele similare streine. Strada Verzişori No. 22 (prin Cuza-Vodă) Bucureşti, Telefon 7151 Un nou proiect la Satu-Mare SATU-MARE. — Pe cât se pare după doi ani de interimate şi delegaţii situaţia politică a început să se clarifice la Satu-Mare. Din cel mai sigur isvor ştim că d-lui Mişu Cantumatri, inspector general administrativ, i se va retrage delegaţia de a mai gira prefectura Satu Mare. Aceasta mai ales şi pentru motivul că d-sa la 1 Aprilie urmează să iasă la pensie. Urmaşul d-lui Cantuniari v fi d. maior Totescu, şeful organizației liberale din Satu-Mare preşedintele clubului. D. Tătărescu a asigurat pe micii săi politici, ca nedreptatea ce s’a făcut celui mai vechi liberal va fi în curând reparată. o parte, iar de alta plămădirea revanşei — cu toate lipsurile, foametea, exantematicul. Campania din 1917 , bătălia de la Mărăşeşti, Răzoare, Oituz, şcl., drama din toamna 1917 şi lichidarea alianţei româno-ruse sânt descrise cu un patetism sobru, în armonie cu eroismul exaltaţilor şi desănădăjduiţilor. Unirea Basarabiei, marea întorsătură a războiului, triumful cu unirea Bucovinei şi Transilvaniei urmează ca o alinare şi îmbărbătare a sleitelor forţe. Ultimele evenimente negreşit că sânt descrise cu avântul şi simţirea cuvenite. Pacea Generală şi tratatele sânt analizate şi expuse spre înţelegerea largă. Dacă e nevoe de o recomandare a lucrării d-lui Kiriţescu, există : volumul I a fost premiat de Academie (cel de al II-lea a apărut în urmă). Dar în afară de aceasta, istoria este sinteza trebuitoare pentru cunoaşterea noastră şi a ţării în formaţia nouă, de după întregire, este garanţia vitalităţii poporului. Alt merit este că avem o carte serioasă pentru prezentarea noastră în faţa vecinilor şi a străinătăţii, e un izvor de adevărată şi completă cunoaştere a României în războiul mondial, pentru a i se judeca pretenţiile şi rolul cuvenit pe viitor în politica europeană. înfiinţarea unui cămin al INVALIZILOR DOBROGENI CONSTANŢA, 11. O delegaţie a invalizilor, de război, în frunte cu d. căpitan invalid Nic. Ştefan, a fost primită ori de regina Maria în audienţă, la pavilionul „Carmen Sylva“ de pe digul portului. Delegaţia a expus suveranei, situaţia precară în care se găsesc invalizii de război dobrogeni. In urma stăruinţelor invalizilor, regina a primit a patrona iniţiativa asociaţiei invalizilor, pentru Construirea unui cămin al luptătorilor dobrogeni ,pe malul mării, la Constanța, pe terenul cedat în acest scop de către primăria Constanța- Ştiri din Brăila BRAILA. — Eii noapte un incendiu s’a produs la locuinţa săteanului Andrei Ştefănescu din comuna însurăţei. Focul a luat naştere dela o maşină de gătit, distrugând parte din mobilier şi grâne. Pagubele se ridică la suma de 60.000 lei. * Pentru al da o cultură cât mai largă maselor populare, „Casa Poporului“ a organizat o serie de conferinţe, cu caracter instructiv Aceste conferinţe au început de acum trei săptămâni. Vor vorbi d-nii Voinea şi Magearu. * Autorităţile sanitare locale au luat severe măsuri pentru combaterea scarlatinei care bântue în oraşul nostru. In oraş nu s’a mai ivit nici un caz nou, iar cele vechi au început să se vindece. D. dr. Pandelescu medicul oraşului nostru a raportat ori direcţiunei generale a serviciului sanitar starea bolnavilor de scarlatină. Vizita felinei la Murfatlar MEDGIDIA’, 11. — Regina vizitat din comuna Murfatlar, interesându-se de soarta sinistraţilor inundaţiei de la 29 August a. c. Suverana care a sosit cu automobilul condus de principele Nicolae, a fost întâmpinat de d. Alexandrescu, administratorul plăşei Medgidia, care a dat explicaţile cerute de regină. Timp de oră suverana a mers pe jos vizitând întreg cartierul sinistrat. S-a întreţinut cu locuitorii şi în deosebi cu veteranii din războiul 1877—78 şi cu profesorii şcoalelor. Regina a oferit apoi din caseta particulară zece mii lei pentru sinistraţii nevoiaşi. ni se p ii nia-1 CONSTANŢA, 11. — O nenorocire s’a întâmplat astănoapte, pe linia de cale ferată Constanţa-Bucureşti, în staţia Brăneşti. Acceleratul de Constanţa, a surprins pa linie pe soldatul Mitu I. Gheorghief din reg. 36 inf. fiul unui comerciant din Bazargic, pe care l-a tăiat în bucăţi fl BOULESIE Stomac de tot felul, ca: lipsa de apetit, mistuirea grea, catarul de stomac, acreala, greaţa şi vomarea, sgârci de stomac şi peste toate greutăţile Şi slăbiciunile stomacului se înlătură repede şi sigur prin E.DE STOMAC Acest mijloc dietetic casnic întăreşte stomacul, pro- voacă mistueşte face poftă de mâncare şi ajută men-[ tinerea şi restabilirea activităţii mistuitoare şi prin a-i feasta sănătăţii trupului întreg, mai bine ca ori şi ce altmijioc cunoscut până acum. Mii şi mii sersori de recunoştinţă dovedesc efectul strălucitor al E. de stomac. Premiat în Paris, Londra, Ostendo si Roma 4 sticle necesare pentru o cură 300 lei franco de la FArmacia VULTURULUI Lupi (Str. Hop, herdmann JSIo 4) de VÉRÜL Scrisorii Curtea-de-Argeş Comercializarea peştelui Starea oraşului după doi ani şi jumătate de administraţie liberală. Ce-i lipseşte acestui oraş istoric Ce s’a întâmplat la Călăraşi cu comercializarea pescăriei Nou atac banditesc la Tatar-lunar pe a ce trece — după doi ani şi jumătate de administrare liberală, constatăm că administraţia comunală a oraşului Curtea-de-Argeş, nu există decât în imaginaţia celor ceau creiat-o. Care dintre edili au administrat oraşul mai mulţi ani dearândul, şi cărora se datoreşte starea deplorabilă a oraşului? Răspunsul este scurt şi precis, nimeni nuu-i va apăra sau condamna pe nedrept. Vinovaţi sunt toţi edilii cari s’au perindat pela primăra oraşului, însă vina cea mai mare se poate atribui edililor de acum, cari au administrat oraşul, ani dearândul, — în aşa fel încât, — praţie acestei administraţi detestabile, oraşul Curtea de Argeş, este astăzi cel mai înapoiat oraş din ţară. După doi ani şi jumătate de administraţie liberală, oraşul se găseşte astăzi, tot fără lumină, canalizări, pavagii şi apă, aşa că afară de diurnele din bugetul primăriei, nimic nu ne poate spune că edilii liberali au fost părinţii oraşului, timp de 2 ani şi jumătate. „EDILITATE“ Se obişnueşte să se spună întotdeauna că edilii sunt părinţii oraşelor pe care le gospodăresc. Titulatura aceasta se poate potrivi oricui, însă actualului părinte al oraşului, nu i se potriveşte. Deşi e farmacist, lasă ca oraşul i să fie în cel mai cumplit hal de murdărie. In programul său de edilitate şi-a fixat desfiinţarea curăţeniei şi a tot ce poate fi frumos şi util în oraş. Necontestat că edilitatea unui oraş nu se poate rezuma în cele câteva străzi pavate din centrul oraşului, în clădirile mei mult ori mai puţin frumoase, şi în faptul că Curtea-de-Argeş, este înzestrat de natură cu poziţiuni pitoreşti cari dau oraşului un aspect atrăgător, căci pe lângă aceste condiţiuni de ordin secundar, este absolut indispensabil ca oraşul să aibă în primul rând, canalizări, lumină apă şi pavagii. — Ori toate acestea lipsesc aproape complect oraşului nostru. Canalizările, lipsesc cu desăvârşire. Oraşul este brăzdat un lat de numeroase văi, în care cetăţenii, în lipsa canaturilor de scurgere, aruncă, toate murdăriile aşteptând căderea milostivelor ploi, să le cureţe murdăriile, ploi, caii numai ele fac oficiul de agenţi ai salubrităţii publice. Chiar prin centrul oraşului trece „Valea Târgului”, o vale în parte diguită, numită astfel din timpurile când oraşul era un simplu târg.Din această vale ca şi din toate celelalte, exală, mai ales vara, mirosuri care te izbesc de departe. Dacă această vale, ar fi canalizată, s’ar putea clădi peste ea, în loca numeroaselor „magherniţe”, o frumoasă, hală, in care măcelarii, precupeţii de fructe, zarzavaturi, etc., îşi vor exercita aci, meseria lor, iar acele „magherniţe” primitive, răspândite fără nici un rost în aşa zisa piaţă a oraşului, n’ar mai figura în acest oraş, cu toleranţa atât de dăunătoare esteticei oraşului, îngăduită de edilii noştrii. Strada Despina Doamna Cuza Vodă, bulevardul Carol şi toate celelalte străzi sunt brăzdate de asemenea văi, cari dacă şi ele ar fi canalizate, s’ar putea înlătura primejdia ce ameninţă întotdeauna sănătatea argeşenilor, şi s’ar putea deschide prin locul rămas în urma canalizărilor, alte străzi cari vor mări perspectivele de înfrumuseţare ale oraşului. Bulevardul Carol, această podoabă a oraşului este într’o stare jalnică. Vara, praful te îneacă, iar toamna, noroaele, în urma ploilor, te împiedică, la tot pasul. Serviciul technic al judeţului, a răspândit, in zigzaguri, numeroase grămezi de pietriş pe acest pitoresc bulevard, care în loc să facă accesibilă circulaţia pietonilor şi vehiculelor deuter felul o împiedică. Nici azi aceste grămezi de pietriş, servind la împietruirea bulevardului, nu sunt complect răspândite pe bulevard. Nn împietruit ar trebui acest frumos bulevard, ci asfaltat; însă cine e omul care să pună trup şi suflet pentru înfăptuirea acestei utile lucrări? Trei sferturi din străzile oraşului n’au pavagii. Această lucrare edilitară care se numeşte pavagiu, s’ar fi putut face uşor şi fără prea mare cheltuială, fiindcă piatră şi nisip se găsesc din abundenţă pe râul Argeş care trece prin mijlocul oraşului, iar locuitorii cari în nenumărate rânduri au cerut înfăptuirea acestei lucrări în alegeri ca şi în alte ocazii, ar fi pus la dispoziţia primăriei, carele cu boii lor, pentru terminarea pavagiului. Cunosc spiritul de ajutor al cetăţenilor argeşeni, cari nu odată, miau propus să le susţin prin presă, propunerea lor, ceace fac acum, ia speranţa că dreptele lor cereri vor fi ascultate. LUMINA Lumina nici nu există. Numai în bugetul primăriei ea figurează cu sume respectabile. Felinarele, aceste primitive lumini din timpuri străbune, cari există pe ici şi colo, nu se aprind decât la„zile mari”, iar în nopţile fără lună ai impresia că te găseşti în infern. De iluminarea oraşului cu electricitate roi s’a vorbit şi nici nu se vorbeşte. Numai în alegeri ea este subiectul de promisiuni, cam mai târziu se volatilizează cu totul. Ştim însă că defuncta regină Elisabeta, a donat în 1915, şase sute mii lei pentru electricitate şi apa oraşului, donaţi care n’a fost întrebuinţată nici în ziua de azi, în scopul dorit de defuncta regină. ^ APA Apa există în oraş, însă nu sub formă de instalaţii moderne, ca: conducte, instalaţii de filtrare, cişmele, pompe. Argeşeanul n’a cunoscut asemenea invenţiuni. Graţie nepăsărei edililor, el nu se poate folosi de aceste instalaţiuni moderne ale apei, cum nu se foloseşte nici de fiipalizări, da electricitate si de tier DESFIINŢAREA TÂRGULUI DE DUMINICĂ — Primăria oraşului nostru, a dispus desfiinţarea oborului de vite săptămânal, care se ţinea până acum în fiecare Duminecă, şi a decis ţinerea târgului de vite tot in fiecare săptămână, însă Joia. Motivul binecuvântat de care s’au călăuzit edilii, e că Dumineca e prea aglomeraţie de vite şi oameni, şi ţinând cont şi de reclamaţiile preoţilor, oamenii nemaiducându-se la biserică Dumineca, poate din cauza aceasta, s’a decis strămutarea aborului de vite toi în loc să se mai ţină Dumineca. — Repauzul duminical nu se respectă ; poate şi din această cauză bisericile sunt goale Dumineca. De ce edilii nu dispun închiderea prăvăliilor toată ziua Dumineca ? Credem că nu ar fi rău, întrucât oamenii au tot timpul să-şi târgue peste săptămână, lăsându-se deschise numai brutăriile, măcelăriile şi magherniţele cu zarzavaturi. CĂLĂRAŞI, 10. — De ori societatea „Frigul“ şi-a început activitatea în vadul pescăriei din oraşul nostru’. Şi de la început a dat naştere la nemulţumiri şi protestări atât din partea negustorilor pescari cât şi a publicului, care discută şi interpretează în diferite chipuri, scopul, forma şi profitul ce-i poate avea statul din această întreprindere denumită... comercială. In cele de mai jos voi arăta în ce constă activitatea societăţii la noi şi pentru ce procedarea delegatului societăţei, a produs atâtea nemulţumiri şi protestări. Repartizarea peştelui în vaci, se făcea până acum, de administraţia pescăriilor stătului, care avea grija ca să dea cota de peşte pentru piaţa oraşului în mod proporţional atât cantitativ, cât şi calitativ. Se făcea deci proporţia şi la specii şi la măsură. Pentru această operaţiune statul nu încasa nici Un bani Negustorii adăugau la preţul de cost 80 la sută beneficiu şi 1.50 lei de kgr. cheltueli de transport, ghiaţă, ambalaj etc. Operaţiunea de mai sus, a fost comercializată. Peştele se vânează de aceiaşi pescari, cu aceleaşi scule şi în aceiaşi vreme ca până acum, iar peştele vânat, se aduce în vad şi se vinde în întregime societăţii „Frigul“. Aceasta repartizează chiar pe idei peştele pentru cota 5 oIaşului şi pentru celelalte pieţe. Pentru... munca depusă, încasează dela negustori 70 bani da fiecare kgr. Aceştia încarcă şi el la costul peştelui iar marele consumator populaţia nevoiaşe.» plăteşte. # In aceastăoperaţiune, de mură’n, gură, mai este o altă latura şi aceasta a nemulţumit deopotrivă populaţia şi pe negustori . „Frigul dă cota de peşte stabilită pentru piaţa oraşului, însă peşte pe ales. Peştele mare, îl ambalează şi-l expediază pentru o desfacere pe alte pieţe, pentru că nu se strică fără ghiaţă (societatea nu are încă gheţărie) şi la acest peşte se poate câştiga mai mult, iar pe cel mic, „foaia plipului“ şi „babuşca“, îl dă pentru piaţa oraşului nostru? # Inr aceastaconstă Comercializarea pescuitului în vadul nostru. Statului îi revine din taxa încasată de soc. „Frigul“ 25 la sută sau 17.5 bani (0.17.5) de kgr* Precum se vede, deci, „comercializarea“ mult trâmbiţată, e o concesiune sadea, fără nici un risc şi cu un profit enorm care a dus la scumpirea peştelui. O delegaţie de cetăţeni şi alta de negustori pescari s-au prezentat d-lui primar, reclamând abuzul făcut de societatea „Frigul“ cu partiţia peştelui. De aceea compania de jandarmi a cerut comandamentului 3 de armată să mute pe aceşti arestaţi mai în centrul Basarabiei, ceea ce s’a şi făcut. Telegrama arată mai departe că bandiţii au fost puşi în urmărire. Autorităţile superioare militare au fost înştiinţate de acest fapt, dar amănunte lipsesc. Nu se ştie încă dacă s’au dat lupte, sau dacă bandiţii s’au retras la aproprierea forţelor armate, vagii. Apa, — destul de bună — cel puţin aşa şi-o închipue edilii noştri, din abundenţă; există aşa de numeroase izvoare de apă potabilă, că unde se stărăese apă. Să nu se creadă că edilii au avut vre-odatăt grije să alimenteze oraşul cu apă. Locuitorii şi-au construit prin ajutor reciproc, puţuri şi fântâni, cu cari au cheltuit mii de lei. Numai locuitorii străzei Groapelor au cheltuit cu o fântână 30 mii Iei. Cu toate acestea apa venită prin izvoare şi, din ploi, nu este sănătoasă. Ea refiind filtrată, cea mai mare parte a locuitorilor, este bolnavă de friguri vara. D-l primar-farmacist E-trie Lăzărescu cunoaşte foarte bine, toate cazurile de boală din vara aceasta, cari au dus la friguri. “ HIGIENA ORAŞULUI După ce am descris pe scurt starea deplorabilă ediliară a oraşului de astăzi, vom trece la higiena oraşului, — care se înţelege că nici ea nu este mai fericită. Cu străzi nepavate, necurăţate niciodată, — primăria neavând un serviciu al salubrităţii, cari să cureţe şi să stropească străzile vara, salubritatea oraşului lasă de dorit! Locuri de recreaţie, grădini publice, distracţii, surprize, nu există, în acest oraş. Razzii sanitare nu s’au făcut până acum, când, în urma unei reclamaţiuni, medicul oraşului împreună cu poliţaiul zicând „Doamne ajută", au purces la o razzie sanitară. Anume, s’a oprit fabricarea ţuicii, care se practică pe o scară întinsă în acest oraş, în condiţiuni nehigienice şi în imediata apropiere a locuinţelor orăşeneşti, interzicându-se de a se mai fabrica ţuică în condiţiunile de până acum şi de a se arunca borhotul de prune pe văile şi locurile virane ale oraşului. Insă la o razzie sanitară în adevăratul înţeles al cuvântului nu s’a purces până acum, fiindcă — e drept — sănătatea publică — nu lasă de dorit, însă, întrebăm : Ce se va întâmpla dacă actuala stare higienică, deplorabilă, va dăinui la infinit ? O razzie sanitară, făcută punct cu punct şi prin toate casele, vedem că nu ar fi o faptă rea, şi pentru aceasta aşteptăm ca medicul oraşului să-şi îndrepte activitatea in această direcţie. Edilii oraşului ieşind Comandamentul jandarmeriei a primit o telegramă de la compania de jandarmi de la Cetatea Albă prin care comunică următoarele, raportate de postul de jandarmi din com. Tusla. O ceată de vreo 26 de bandiţi veniţi cu bărci cu motor, au debarcat în dreptul com. Tusla cu intenţia de a merge spre Tatar- Bunar. Se crede că scopul acestui marş era de a elibera pe cei arestaţi la Tatar-Bunar, cu ocazia loviturei din nepăsarea lor, să intervină pe petrecute acum două-trei săptă-1 îl TI fi n TI O t! Q m Onto nun cniunt cîn • lângă parlamentari oraşului, şi al judeţului Argeş, ca în desbaterile parlamentare care se încep în curând, să se ceară crearea unui împrumut, de care primăria s’ar achita prin anuităţi, cu care s’ar începe în primăvara viitoare, amenajarea şi înfrumuseţarea acestui pitoresc şi istoric oraş, — bineînţeles dacă veniturile oraşului nu sunt suficiente pentru acest scop. — cum susţin edilii oraşului. mani. & reDIM Mitică Informaţiuni D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor şi artelor, a plecat aseară la Cluj şi se va înapoia Luni în Capitală. D. colonel I. Poenaru, primul comisar Regal al Corpului V de armată, reîntorcându-se din concediu şi-a reluat ocupaţiunile la Consiliu. fTdatalumea găteşte cu PlANRbJ ^vAEA VE Mmm ESTE EGALĂ CELUI MAI BUN^ UNTsauUNTUBA; «fc ^spornică fs'e’vinde la băcănii și la reprfabriceij li FnîiQtRinXFraţii Cal.Rahovei 3.Bucureştii Comisiunea de examinare a sublocotenenţilor de rezervă din aeronautică se compune din d-nii: general Hentescu, maiorii Giossanu, Dimitriu Adrian, inginer Zamfirescu, locot. Iacobescu Gh. şi ca secretar locot. Drăgan Ion. Planul căei ferate electrice Piatra Neamţ-Dorna-Bistricioara-Topliţa este în studiu. Această cale va străbate întreaga vale a Bicazului, pentru realizarea celei mai mari probleme a transporturilor din regiunile muntoase ale Moldovei, 'J'iansilvaniei și Bucovinei, I 1 -- ... " fi MUMMT facilitafilor de drept şi medicină înfiinţarea docisratului economic.- Nost regulament a! facultăţilor de medicină.-Unificarea învăţământului superior Deschiderea anului şcolar 1924 la Universităţile noastre se face în aceiaşi atmosferă de nesiguranţă care domină de multă vreme conducerea acestor aşezăminte superioare. De după război, fiecare facultate, crezând că face faţă cerinţelor culturale ale vremei, şi-a modificat de câteva ori regulamentul de funcţionare. Prin cel mai mare sbucium însă au trecut facultăţile de drept şi medicină ale Universităţilor din Bucureşti şi Iaşi. Fiecare facultate aparţinând uneia din Universităţi din ţară, se conduce după un anumit regulament. Greutăţile care rezultă din profunda diferenţiere a acestor regulamente, sunt nenumărate atât pentru profesori, administratori cât şi pentru studenţi. In primul rând transferarea de la o facultate la o aceiaşi facultate de pe lângă altă. Universitate dacă nu este imposibilă, întâmpină greutăţi imense. Am avut ocazia să văd studenţi ai facultăţei de medicină din Iaşi umblând sile dearândul pentru a se transfera la Bucureşti şi cari lovindu-se de nepotrivirea aranjărei materiilor de studii în clase, au fost retrogaradaţi cu câte un an de studii. UNIFICAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR iitg de război s’a hotărât şi apoi s’a înfiinţat, pe lângă doctoratul juridic, un curs de doctorat economic. Facultatea de drept din Bucureşti a rămas numai cu doctoratul în ştiinţele juridice. Sesizat de marele număr de candidaţi la doctoratul economic şi răspunzând nevoei creiărei unei clase conducătoare a ţării, care să cunoască în deajuns ştiinţele sociale, economice şi politice , consiliul profesoral al facultatei de drept din Bucureşti a hotărât încă de astă vară înfiinţarea acestui doctorat. Regulamentul de funcţionare al facultăţei suferind astfel o modificare, el a fost înaintat ministerului instrucţiunei spre aprobare. De îndată ce aprobarea va fi dată, — aceasta, cel mai târziu în zece zile — secţiune de studii a doctoratului economic va lua fiinţă, întrucât această schim*bare necesită catedre noi, profesori fa,cultăţel s’au oferit a preda «i aceste cursuri. In vremurile de materialism feroce pin care trecem, gestul profesorilor dela drept, este mai presus de orice laudă. NOUL REGULAMENT AL FACUITĂȚH DE MEDICINĂ Dela 1920 până astăzi, regulamentul, facultătei de medicină a suferit patru modificări. Ultima modificare, supusă aprobămi ministerului prevede, în linii generale, şase ani de studiu, din care primul se consideră ca preparator. Pentru admiterea în facultate — adică pentru căpătarea calităţii de student — candidatul va trece un examen de admitere, care a fost suspendat anul trecut. La sfârşitul fiecărui an şcolar, studentul va trece un doctorat, suprimându-se examenul general de doctorat de la sfârșitul studiilor, care era prevăzut de vechiul regulament. Studentul care nu trece examenele tuturor materiilor cari compun un doctorat nu se va putea înscrie în anul următor. DOLEANŢELE UNIVERSITĂŢILOR Corpul profesoral şi studenţimea universităţilor noastre îşi exprimă via dorinţă ca starea de obscuritate prin care trge să dispară şi — în interesul superior al culturii neamului — să ne procedeze la o unificare dssăvârşită a învăţământului universitar. _________ I. Mureş O lege imperios cerută de această situaţie a întârziat. Această lege ar fi trebuit să cuprindă o unificare complectă a materiilor de studii a celor, patru Unversităţi din ţară. România a rămas singurul stat cu o complexitate de regulamente şcolare. D. dr. Anghelescu, ministrul instrucţiunei publice a vrut să soluţioneze această importantă chestiune, încadrând-o într’un proect de lege, care însă a rămas în sertarul biroului său faţă de opoziţia pe care a întâmpinat-o în sânul profesorilor universitari. Ministrul instrucţiune! a fost atunci acuzat că priveşte chestia prea mult prin prisma intereselor partidului liberal. Ţinându-se deci seama de observaţiile profesorilor universitari, legea pentru unificarea învăţământului din România Mare trebue să ia curând fiinţă. ■ * * * . In actiuda stare de lvoruri, descrisă mai sus, factorii lui răspundere din fruntea Universităţilor s’au gândit la unele ameliorări. LA FACULTATEA DE DREPT Intr’o şedinţă din Iunie a consiliului profesoral al facultăţei de drept din Bucureşti, s’a decis instituirea unor examene de corijenţă. Soluţia aceasta, reclamată de situaţia de la Iaşi, unde există examene integrale în locul celor în bloc de la Bucureşti, este provizorie şi se crede că se va desfiinţa. ÎNFIINŢAREA DOCTORATULUI ECONOMIC Se ştie că la facultatea de drept din Bucureşti există o secţie a doctoratului frecventată de licenţiaţii în drept. Desvoltarea pe care au luat-o in ultimul timp ştiinţele sociale şi politice au hotărât conducătorii Universităţilor să înfiinţeze secţiuni, în care să se poată studia materiile doctoratului economic. Din acest punct de vedere facultatea de drept din Iaşi a fost la înălţimea jtremuţilor. Inc îna.Marsuri pe, faţă şi corp. Ştiri din Cumpins CAMPINA 10 .Măcelarul V. Ionescu din Breaza pe când se înapoia dela Câmpina cu căruţa sa, caii speriindu-se au răsturnat pe sus zisul într’un şanţ, fracturându-i piciorul stâng. Pacientul a fost internat în spitalul Comunal din Câmpina. In noaptea de 7 cor, şeful de tren Vrabie s’a apropiat cu lanterna de canaua unui vagon cisternă în timp ce-şi manevra trenul în halta Câmpiniţa. Producându-se o explozie a gazelor depozitate în cisternă, Vrabie s’a ales cu grave