Adevěrul, octombrie 1924 (Anul 37, nr. 12492-12519)

1924-10-14 / nr. 12501

PALI­aa H­A­IME DE Ilii cele mai noi modele Începând de la. 1500 lei găsiţi la Magazinul MONDAMTE LIPSCANI 22 Rayon special fie diferite STOFE, VELOURS DE LAINE, PLUŞURI, BISERETURI, GABARDIHE şi GÂPTUŞELI MAI EFTEH CA ORI­ URDE! ii. IERBI. FRANKL & Fii Bucurestii Bulevardul E­isabeta Ho. 12 En depozit s Fier în ori-se formă şi dimensiune Fier pentru Beton Traverse I şi O Tablă neagră şi galvanizată Sârmă Neagră, Zincată, Arămuită Cule, ţevi negre Fierărie lucrată aţ/fi f , îaturidePer ‘Paturi de Brouz­y Telefon % ‘Paturi de Copii ' găsiţi la vechea S fabrica de mobilei GUTMAN MARCUS Str. Sfii Apostoli.72 Coli prin Cal.“Rahovei AUTOPLUGUL mm 80 H.P. ARE CONSTRUCŢIA CEA — MAI INGENIOASA — Este cel mai salid şi rezistent ÎNTREBUINŢÂND ACEST PLUG VEŢI OBŢINE O RECOLTA STRĂLUCITĂ în depozit la AB8 ORNSTEIN — 16 STRADA CAMPIN3 ANU 16-TACÂMURI^«* și Servicii de Masă ilinw, »»»».* ALPACA -BUCUREȘTI, STR. C. A. ROSETTI No. 3 Mare asortiment de articole pentru cadouri şi de obiecte de menaj din niel pur Se execută reparaţiuni şi argintări CIS Marca 1 9 URS” Sunt cele mai bune Se găsesc la toate magazinele speciale DEPOZIT GENERAL : Fabrică de AMHHTJUVE -BUNDOar S. A. Forme originale garnisite şi negarnisite, transformări şi vopsite cu preţuri excepţionale la FABRICA de PĂLĂRII 1­: DAVID ADLER G. BUTUCEANU! & CO. FABRICA DE TRICOTARE Special instalată pentru fabricarea artico­lelor de modă în Lână şi Mătase, rivalizând în execuţie cu produsele similare streine. Strada Verzişori No. 22 (prin Cuza-Vodă) Bucureşti, Telefon 71­51 Un nou proiect la Satu-Mare SATU-MARE. — Pe cât se pare după doi ani de interimate şi de­legaţii situaţia politică a început să se clarifice la Satu-Mare. Din cel mai sigur isvor ştim că d-lui Mişu Cantum­atri, inspector general administrativ, i se va re­trage delegaţia de a mai gira pre­fectura Satu Mare. Aceasta mai ales şi pentru motivul că d-sa la 1 Aprilie urmează să iasă la pen­sie. Urmaşul d-lui Cantuniari v fi d. maior Totescu, şeful organi­zației liberale din Satu-Mare preşedintele clubului. D. Tătărescu a asigurat pe micii săi politici, ca nedreptatea ce s’a făcut celui mai vechi libe­ral va fi în curând reparată. o parte, iar de alta plămădirea re­vanşei — cu toate lipsurile, foa­metea, exantematicul. Campania din 1917 , bătălia de la Mărăşeşti, Răzoare, Oituz, şcl., drama din toamna 1917 şi lichidarea alianţei româno-ruse sânt descrise cu un patetism sobru, în armonie cu erois­mul exaltaţilor şi desănădăjduiţi­­lor. Unirea Basarabiei, marea în­torsătură a războiului, triumful cu­ unirea Bucovinei şi Transilva­niei urmează ca o alinare şi îmbărbătare a sleitelor for­ţe. Ultimele evenimente ne­greşit că sânt descrise cu avân­tul şi simţirea cuvenite. Pacea Ge­nerală şi tratatele sânt analizate şi expuse spre înţelegerea largă. Dacă e nevoe de o recomandare a lucrării d-lui Kiriţescu, există : volumul I a fost premiat de A­­cademie (cel de al II-lea a apă­rut în urmă). Dar în afară de a­­ceasta, istoria este sinteza trebu­itoare pentru cunoaşterea noastră şi a ţării în formaţia nouă, de du­pă întregire, este garanţia vitali­tăţii poporului. Alt merit este că avem o carte serioasă pentru pre­zentarea noastră în faţa vecinilor şi a străinătăţii, e un izvor de a­­devărată şi completă cunoaştere a României în războiul mondial, pentru a i se judeca pretenţiile şi rolul cuvenit pe viitor în politica europeană. înfiinţarea unui cămin al INVALIZILOR DOBROGENI CONSTANŢA, 11.­­ O delegaţie a invalizilor, de război, în frunte cu d. căpitan invalid Nic. Ştefan, a fost primită ori de regina Maria în audienţă, la pavilionul „Carmen Sylva“ de pe digul portului. Dele­gaţia a expus suveranei, situaţia precară în care se găsesc invalizii de război dobrogeni. In urma stă­ruinţelor invalizilor, regina a pri­mit a patrona iniţiativa asociaţiei invalizilor, pentru Construirea u­­nu­i cămin al luptătorilor dobro­geni ,pe malul mării, la Constanța, pe terenul cedat în acest scop de către primăria Constanța- Ştiri din Brăila BRAILA. — Eii noapte un in­cendiu s’a produs la locuinţa săteanului Andrei Ştefănescu din comuna însurăţei. Focul a luat naştere dela o ma­şină de gătit, distrugând parte din mobilier şi grâne. Pagubele se ridică la suma de 60.000 lei. * Pentru al da o cultură cât mai largă maselor populare, „Casa Poporului“ a organizat o serie de conferinţe, cu caracter instructiv Aceste conferinţe au început de acum trei săptămâni. Vor vorbi d-nii Voinea şi Magearu. *­­ Autorităţile sanitare locale au luat severe măsuri pentru combaterea scarlatinei care bân­tue în oraşul nostru. In oraş nu s’a mai ivit nici un caz nou, iar cele vechi au început să se vindece. D. dr. Pandelescu medicul ora­şului nostru a raportat ori direc­ţiunei generale a serviciului sa­nitar starea bolnavilor de scarla­tină. Vizita felinei la Murfatlar MEDGIDIA’, 11. — Regina vizitat din comuna Murfatlar, in­teresându-se de soarta sinistraţi­lor inundaţiei de la 29 August a. c. Suverana care a sosit cu auto­mobilul condus de principele Ni­colae, a fost întâmpinat de d. Alexandrescu, administratorul plă­şei Medgidia, care a dat explicaţ­ile cerute de regină. Timp de oră suverana a mers pe jos vizi­tând întreg cartierul sinistrat. S-a întreţinut cu locuitorii şi în deosebi cu veteranii din războiul 1877—78 şi cu profesorii şcoale­lor. Regina a oferit apoi din caseta particulară zece mii lei pentru si­nistraţii nevoiaşi. ni se p ii nia-1 CONSTANŢA, 11. — O nenoro­cire s’a întâmplat astănoapte, pe linia de cale ferată Constanţa-Bu­­cureşti, în­ staţia Brăneşti. Accele­ratul de Constanţa, a surprins pa linie pe soldatul Mitu I. Gheor­­gh­ief din reg. 36 inf. fiul unui co­merciant din Bazargic, pe care l-a tăiat în bucăţi­ f­l BOULE­SIE Stomac de tot felul, ca: lipsa de apetit, mistuirea grea, catarul de stomac, acreala, greaţa şi vomarea, sgârci de stomac şi peste toate greutăţile Şi slăbiciunile stomacului se înlătur­ă repede şi sigur prin E.DE STOMAC Acest mijloc dietetic casnic întăreşte stomacul, pro-­ voacă mistueşte face poftă de mâncare şi ajută men-[ tinerea şi restabilirea activităţii mistuitoare şi prin a-i f­easta sănătăţii trupului întreg, mai bine ca ori şi ce alt­­mijioc cunoscut până acum. Mii şi mii ser­sori de recu­noştinţă dovedesc efectul strălucitor al E. de sto­­mac. Premiat în Paris, Londra, Ostendo si Roma 4 sticle necesare pentru o cură 300 lei franco de la FArmacia VULTURULUI Lupi (Str. Hop, h­e­rdm­ann JSIo 4) de VÉRÜL Scrisori­i Curtea-de-Argeş Comercializarea peştelui Starea oraşului după doi ani şi jumătate de administraţie liberală. Ce-i lipseşte acestui oraş istoric Ce s’a întâmplat la Călăraşi cu co­mercializarea pescăriei Nou atac banditesc la Tatar-lunar pe a ce trece — după doi ani şi jumătate de administrare liberală,­ constatăm că administraţia comuna­­lă a oraşului Curtea-de-Argeş, nu există decât în imaginaţia celor ce­­au creiat-o. Care dintre edili au administrat oraşul mai mulţi ani dearândul, şi cărora se datoreşte starea deplora­bilă a oraşului? Răspunsul­­ este scurt şi precis, nimeni nuu-i va apă­ra sau condamna pe nedrept. Vino­­vaţi sunt toţi edilii cari s’au perin­dat pela primăra­ oraşului, însă vina cea mai mare se poate atribui edi­lilor de acum, cari au administrat oraşul, ani dearândul, — în aşa fel încât, — p­raţie acestei administra­ţi detestabile, oraşul Curtea de Ar­geş, este astăzi cel mai înapoiat o­­raş din ţară. După doi ani şi jumătate de ad­ministraţie liberală, oraşul se gă­seşte astăzi, tot fără lumină, cana­lizări, pavagii şi apă, aşa că afară de diurnele din bugetul primăriei, ni­mic nu ne poate spune că edilii li­berali au fost părinţii oraşului, timp de 2 ani şi jumătate. „EDILITATE“ Se obişnueşte să se spună în­tot­deauna că edilii sunt părinţii ora­şelor pe care le gospodăresc. Titula­­tura aceasta se poate potrivi oricui, însă actualului părinte al oraşului, nu i se potriveşte. Deşi e farma­cist, lasă ca oraşul i s­ă fie în cel mai cumplit hal de murdărie. In progra­­mul său de edilitate şi-a fixat des­fiinţarea curăţeniei şi a tot ce poate fi frumos şi util în oraş. Necontestat că edilitatea unui o­­raş nu se poate rezuma în cele câ­teva străzi pavate din centrul ora­şului, în clădirile me­i mult ori mai puţin frumoase, şi în faptul că Curtea-de-Argeş, este înzestrat de natură cu poziţiuni pitoreşti cari dau oraşului un aspect atrăgător, căci pe lângă aceste condiţiuni de ordin secundar, este absolut indis­pensabil ca oraşul să aibă în primul rând, canalizări, lumină apă şi pa­vagii. — Ori toate acestea lipsesc a­­proape complect oraşului nostru. Canalizările, lipsesc cu desăvârşi­re. Oraşul este brăzdat un lat de nu­meroase văi, în care cetăţenii, în lipsa canaturilor de scurgere, arun­că, toate murdăriile aşteptând că­derea milostivelor ploi, să le cureţe murdăriile, ploi, caii numai ele fac oficiul de agenţi ai salubrităţii pu­blice. Chiar prin centrul oraşului trece „Valea Târgului”, o vale în parte diguită, numită ast­fel din timpurile când oraşul era un sim­­plu târg.­­Din această vale ca şi din toate celelalte, exală, mai ales vara, mirosuri care te izbesc de departe. Dacă această vale, ar fi canalizată, s’ar putea clădi peste ea, în loca numeroaselor „magherniţe”, o fru­moasă, hală, in care măcelarii, pre­cupeţii de fructe, zarzavaturi, etc., îşi vor exercita aci, meseria lor, iar acele „magherniţe” primitive, răs­pândite fără nici un rost în aşa zisa piaţă a oraşului, n’ar mai figura în acest oraş, cu toleranţa atât de dău­nătoare esteticei oraşului, îngăduită de edilii noştrii. Strada Despina Doamna Cuza Vodă, bulevardul Ca­­rol şi toate celelalte străzi sunt brăzdate de asemenea văi, cari dacă şi ele ar fi canalizate, s’ar putea în­lătura primejdia ce ameninţă întot­­deauna sănătatea argeşenilor, şi s’ar putea deschide prin locul rămas în urma canalizărilor, alte străzi cari vor mări perspectivele de înfrumu­­seţare ale oraşului. Bulevardul Carol, această podoa­bă a oraşului este într’o stare jalni­că. Vara, praful te îneacă, iar toam­­­na, noroaele, în urma ploilor, te îm­piedică, la tot pasul. Serviciul tech­nic al judeţului, a răspândit, in zig­zaguri, numeroase grămezi de pie­triş pe acest pitoresc bulevard, care în loc să facă accesibilă circulaţia pietonilor şi vehiculelor deuter felul o împiedică. Nici azi aceste gră­mezi de pietriş, servind la împietrui­rea bulevardului, nu sunt complect răspândite pe bulevard. Nn împie­­truit ar trebui acest frumos bule­vard, ci asfaltat; însă cine e omul care să pună trup şi suflet pentru înfăptuirea acestei utile lucrări? Trei sferturi din străzile oraşului n’au pavagii. Această lucrare edilitară care se numeşte pavagiu, s’ar fi putut face uşor şi fără prea mare cheltuială, fiindcă piatră şi nisip se găsesc din abundenţă pe râul Arg­eş care tre­ce prin mijlocul oraşului, iar locui­torii cari în nenumărate rânduri au cerut înfăptuirea acestei lucrări în alegeri ca şi în alte ocazii, ar fi pus la dispoziţia primăriei, carele cu boii lor, pentru terminarea pa­­vagiului. Cunosc spiritul de ajutor al cetă­­ţenilor argeşeni, cari nu odată, mi­au propus să le susţin prin presă, propunerea lor, ceace fac acum, ia speranţa că dreptele lor cer­eri­ vor fi ascultate. LUMINA Lumina nici nu există. Numai în bugetul primăriei ea figurează cu sume respectabile. Felinarele,­­ a­­ceste primitive lumini din timpuri străbune, cari există pe ici şi colo, nu se aprind decât la­­„zile mari”, iar în nopţile fără lună ai impresia că te găseşti în infern. De ilumina­rea oraşului cu electricitate roi s’a vorbit şi nici nu se vorbeşte. Numai în alegeri ea este subiectul de pro­misiuni, cam­ mai târziu se volatili­zează cu totul. Ştim însă că defunc­ta regină Elisabeta, a donat în 1915, şase sute mii lei pentru electrici­tate şi apa oraşului, donaţi care n’a fost întrebuinţată nici în ziua de azi, în scopul dorit de defuncta re­gină. ^ APA Apa există în oraş, însă nu sub formă de instalaţii moderne, ca: conducte, instalaţii de filtrare, ciş­mele, pompe. Argeşeanul n’a cunos­cut asemenea invenţiuni. Graţie ne­­păsărei edililor, el nu se poate fo­losi de aceste instalaţiuni moderne ale apei, cum nu se foloseşte nici de fiipalizări, da electricitate si de tier DESFIINŢAREA TÂRGULUI DE DUMINICĂ — Primăria oraşului nostru, a dis­pus desfiinţarea oborului de vite săptămânal, care se ţinea până a­­cum în fiecare Duminecă, şi a de­cis ţinerea târgului de vite tot in fiecare săptămână, însă Joia. Moti­vul binecuvântat de care s’au călău­zit edilii, e că Dumineca e prea aglomeraţie de vite şi oameni, şi ţi­nând cont şi de reclamaţiile preoţi­lor, oamenii nemaiducându-se la biserică Dumineca, poate din cauza aceasta, s’a decis strămutarea abo­­rului de vite toi în loc să se mai ţină Dumineca. — Repauzul duminical nu se res­pectă ; poate şi din această cauză bisericile sunt goale Dumineca. De ce edilii nu dispun închiderea prăvăliilor toată ziua Dumineca ? Credem că nu ar fi rău, întru­cât oamenii au tot timpul să-şi târgue peste săptămână, lăsându-se deschise numai brutăriile, măcelăriile şi ma­gherniţele cu zarzavaturi. CĂLĂRAŞI, 10. — De ori socie­tatea „Frigul“ şi-a început activi­tatea în­ vadul pescăriei din oraşul nostru’. Şi de la început a dat naş­tere la nemulţumiri şi protestări atât din partea negustorilor pes­cari cât şi a publicului, care discu­tă şi interpretează în­ diferite chi­puri, scopul, forma şi profitul ce-i poate avea statul din­ această în­treprindere denumită... comercială. In cele de mai jos voi arăta în ce constă activitatea societăţii la noi şi pentru ce procedarea delega­tului societăţei, a produs atâtea ne­mulţumiri şi protestări. Repartizarea peştelui în vaci, se făcea până acum, de administraţia pescăriilor stătului, care avea gri­ja ca să dea cota de peşte pentru piaţa oraşului în mod proporţional atât cantitativ, cât şi calitativ. Se făcea deci proporţia şi la specii şi la măsură. Pentru această operaţiune statul nu încasa nici Un bani Negustorii adăugau la preţul de cost 80 la sută beneficiu şi 1.50 lei de kgr. cheltueli de transport, ghia­­ţă, ambalaj etc.­­ Operaţiunea de mai sus, a fost comercializată. Peştele se vânează de aceiaşi pescari, cu­ aceleaşi scule şi în a­­ceiaşi vreme ca­­ până ac­um­, iar peştele vânat, se aduce în vad şi se vinde în întregime societăţii „Frigul“. Aceasta repartizează chiar pe idei peştele­ pentru cota 5 o­­Iaşului şi pentru celelalte pieţe. Pentru... munca depusă, încasează dela negustori 70 bani da fiecare kgr. Aceştia încarcă şi el la costul peştelui iar marele consumator populaţia nevoiaşe.» plăteşte. # In această­­operaţiune, de mură’n, gură, mai este o altă latura şi a­­ceasta a nemulţumit deopotrivă po­pulaţia şi pe negustori . „Frigul­ dă cota de peşte stabilită pentru piaţa oraşului, însă peşte pe ales. Peştele mare, îl ambalează şi-l ex­pediază pentru o desfacere pe alte pieţe, pentru că nu se strică fără ghiaţă (societatea nu are încă ghe­ţărie) şi la acest peşte se poate câş­tiga mai mult, iar pe cel mic, „foaia pl­ipului“ şi „babuşca“, îl dă pen­tru piaţa oraşului nostru? # Inr aceasta­­constă Comercializa­­rea pescuitului în vadul nostru. Statului îi revine din taxa încasa­tă de soc. „Frigul“ 25 la sută sau 17.5 bani (0.17.5) de kgr* Precum se vede, deci, „comercia­lizarea“ mult trâmbiţată, e o con­cesiune sadea, fără nici un risc şi cu un profit enorm care a dus la scumpirea peştelui. O delegaţie de cetăţeni şi alta de negustori pescari s-au prezentat d-lui primar, reclamând abuzul fă­cut de societatea „Frigul“ cu partiţia peştelui. De aceea compania de jandarmi a cerut comandamentului 3 de ar­mată să mute pe aceşti arestaţi mai în centrul Basarabiei,­­ ceea ce s’a şi făcut. Telegrama arată mai departe că bandiţii au fost puşi în urmă­rire. Autorităţile superioare militare au fost înştiinţate de acest fapt, dar amănunte lipsesc. Nu se ştie încă dacă s’au dat lupte, sau dacă bandiţii s’au re­tras la aproprierea forţelor ar­mate, vagii. Apa, — destul de bună — cel puţin aşa şi-o închipue edilii noştri­, din abundenţă; există aşa de nu­meroase izvoare de apă potabilă, că unde se stără­ese apă. Să nu se creadă că edilii au avut vre-o­datăt grije să alimenteze ora­şul cu apă. Locuitorii şi-au construit prin ajutor reciproc, puţuri şi fân­tâni, cu cari au cheltuit mii de lei. Numai locuitorii străzei Groapelor au cheltuit cu o fântână 30 mii Iei. Cu toate acestea apa venită prin iz­voare şi, din ploi, nu este sănătoasă. Ea refiind filtrată, cea mai mare parte a locuitorilor, este bolnavă de friguri vara. D-l primar-farmacist E-trie Lăzărescu cunoaşte foarte bi­ne, toate cazurile de boală din vara aceasta, cari au dus la friguri. “ HIGIENA ORAŞULUI După ce am descris pe scurt sta­rea deplorabilă ediliară a oraşului de astăzi, vom trece la higiena ora­şului, — care se înţelege că nici ea nu este mai fericită. Cu străzi nepavate, necurăţate nici­odată, — primăria neavând un serviciu al salubrităţii, cari să cu­reţe şi să stropească străzile vara, salubritatea oraşului lasă de dorit! Locuri de recreaţie, grădini publice, distracţii, surprize, nu există, în a­­cest oraş. Razzii sanitare nu s’au făcut până acum, când, în urma unei reclama­­ţiuni, medicul oraşului împreună cu poliţaiul zicând „Doamne ajută", au purces la o razzie sanitară. Anume, s’a oprit fabricarea ţuicii, care se practică pe o scară întinsă în acest oraş, în condiţiuni nehigienice şi în imediata apropiere a locuinţelor o­­răşeneşti, interzicându-se de a se mai fabrica ţuică în condiţiunile de până acum şi de a se arunca borho­tul de prune pe văile şi locurile vi­rane ale oraşului. Insă la o razzie sanitară în adevăratul înţeles al cu­vântului nu s’a purces până acum, fiindcă — e drept — sănătatea pu­blică — nu lasă de dorit, însă, între­băm : Ce se va întâmpla dacă ac­tuala stare higienică, deplorabilă, va dăinui la infinit ? O razzie sanitară, făcută punct cu punct şi prin toate casele, vedem că nu ar fi o faptă rea, şi pentru aceasta aşteptăm ca medicul oraşu­lui să-şi îndrepte activitatea in a­ceastă direcţie. Edilii oraşului i­eşind Comandamentul jandarmeriei a primit o telegramă de la compa­nia de jandarmi de la Cetatea Albă prin care comunică următoarele, raportate de postul de jandarmi din com. Tusla. O ceată de vreo 26 de bandiţi veniţi cu bărci cu motor, au de­barcat în dreptul com. Tusla cu intenţia de a merge spre Tatar- Bunar. Se crede că scopul acestui marş era de a elibera pe cei arestaţi la Tatar-Bunar, cu ocazia loviturei din nepăsarea lor, să intervină pe petrecute acum dou­ă-trei săptă-1 îl TI fi­ n TI O t! Q m Onto nun cniunt c­­î­n • lângă parlamentari oraşului, şi al judeţului Argeş, ca în desbaterile parlamentare care se încep în cu­rând, să se ceară crearea unui îm­prumut, de care primăria s’ar a­­chita prin anuităţi, cu care s’ar în­cepe în primăvara viitoare, amena­jarea şi înfrumuseţarea acestui pi­toresc şi istoric oraş, — bineînţeles dacă veniturile oraşului nu sunt su­ficiente pentru acest scop. — cum susţin edilii oraşului. mani. & re­DIM­ Mitică Informaţiuni D. Al. Lapedatu, ministrul culte­lor şi artelor, a plecat aseară la Cluj şi se va înapoia Luni în Capi­tală. D. colonel I. Poenaru, primul co­misar Regal al Corpului V de ar­mată, reîntorcându-se din concediu şi-a reluat ocupaţiunile la Consiliu. fTdatalumea găteşte cu PlANRbJ ^vAEA VE Mmm ESTE EGALĂ CELUI MAI BUN^ UNTsauUNTUBA; «fc ^spornică fs'e’vinde la băcănii și la reprfabriceij li FnîiQtRinXFraţii Cal.Rahovei 3.Bucureştii Comisiunea de examinare a sub­locotenenţilor de rezervă din ae­ronautică se compune din d-nii: general Hentescu, maiorii Giossan­u­, Dimitriu Adrian, inginer Zamfi­­rescu, loc­ot. Iacobescu Gh. şi ca secretar locot. Drăgan Ion. Planul căei ferate electrice Pia­tra Neamţ-Dorna-B­istricioara-Topliţa este în studiu. Această cale va străbate întreaga vale a Bicazului, pentru realizarea celei mai mari probleme a transpor­turilor din regiunile muntoase ale Moldovei, 'J'iansilvaniei și Bucovi­nei, I 1 -- ... " fi MUMMT facilitafilor de drept şi medicină înfiinţarea docisratului economic.- Nost regulament a! facultăţilor de medicină.-Unificarea învăţământului superior Deschiderea anului şcolar 1924 la U­­niversităţile noastre se face în ace­­iaşi atmosferă de nesiguranţă care do­mină de multă vreme conducerea a­­cestor aşezăminte superioare. De după război, fiecare facultate, cre­zând că face faţă cerinţelor culturale ale vremei, şi-a modificat de câteva ori regulamentul de funcţionare. Prin cel mai mare sbucium însă au trecut facultăţile de drept şi medicină ale U­­niversităţilor din Bucureşti şi Iaşi. Fiecare facultate aparţinând uneia din Universităţi din ţară, se conduce după un anumit regulament. Greutăţile care rezultă din profunda diferenţiere a acestor regulamente, sunt nenumă­rate atât pentru profesori, administra­tori cât şi pentru studenţi. In primul rând transferarea de la o facultate la o aceiaşi facultate de pe lângă altă. U­­niversitate dacă nu este imposibilă, în­tâmpină greutăţi imense. Am avut ocazia să văd studenţi ai facultăţei de medicină din Iaşi um­blând sile dearândul pentru a se tran­­sfera la Bucureşti şi cari lovindu-se de nepotrivirea aranjărei materiilor de studii în clase, au fost retrogaradaţi cu câte un an de studii. UNIFICAREA ÎNVĂŢĂMÂNTU­LUI SUPERIOR iitg de război s’a hotărât şi apoi­ s’a înfiinţat, pe lângă doctoratul juridic, un curs de doctorat economic. Facul­tatea de drept din Bucureşti a rămas numai cu doctoratul în ştiinţele ju­­ridice. Sesizat de marele număr de candi­daţi la doctoratul economic şi răspun­­zând nevoei creiărei unei clase condu­cătoare a ţării, care să cunoască în­ deajuns ştiinţele sociale, economice şi politice , consiliul profesoral al facul­­tatei de drept din Bucureşti a hotărât încă de astă vară înfiinţarea acestui doctorat. Regulamentul de funcţionare al facultăţei suferind astfel o modifi­­care, el a fost înaintat ministerului in­­strucţiunei spre aprobare. De îndată ce aprobarea va fi dată, — aceasta, cel mai târziu în zece zile — secţiu­­ne de studii a doctoratului economic va lua fiinţă, întrucât această schim­*­bare necesită catedre noi, profesori fa,­cultăţel s’au oferit a preda «i aceste cursuri. In vremurile de materialism feroce pin care trecem, gestul profe­sorilor dela drept, este mai presus de orice laudă. NOUL REGULAMENT AL FACUI­­TĂȚH DE MEDICINĂ Dela 1920 până astăzi, regulamentul, facultătei de medicină a suferit patru modificări. Ultima modificare, supusă aprobămi ministerului prevede, în linii generale, şase ani de studiu, din care primul se consideră ca preparator. Pentru admi­­terea în facultate — adică pentru că­­pătarea calităţii de student — candi­datul va trece un examen de admite­re, care a fost suspendat anul trecut. La sfârşitul fiecărui an şcolar, stu­­dentul va trece un doctorat, suprimân­­du-se examenul general de doctorat de la sfârșitul studiilor, care era pre­văzut de vechiul regulament. Studen­­tul care nu trece examenele tuturor materiilor cari compun un doctorat nu se va putea înscrie în an­ul următor. DOLEANŢELE UNIVERSITĂŢI­LOR Corpul profesoral şi studenţimea u­­niversităţilor noastre îşi exprimă via dorinţă ca starea de obscuritate prin care trge să dispară şi — în interesul superior al culturii neamului — să ne procedeze la o unificare dssăvârşită a învăţământului universitar. _________ I. Mu­reş O lege imperios cerută de această situaţie a întârziat. Această lege ar fi trebuit să cuprindă o unificare com­­­plectă a materiilor de studii a celor, patru Unversităţi din ţară. România a rămas singurul stat cu o complexi­tate de regulamente şcolare. D. dr. Anghelescu, ministrul instruc­­ţiunei publice a vrut să soluţioneze a­­ceastă importantă chestiune, încadrân­­d-o într’un proect de lege, care însă a rămas în sertarul biroului său faţă de opoziţia pe care a întâmpinat-o în sâ­­nul profesorilor universitari. Ministrul instrucţiune! a fost atunci acuzat că priveşte chestia prea mult prin prisma intereselor partidului liberal. Ţinându-se deci seama de observaţi­ile profesorilor universitari, legea pen­tru unificarea învăţământului din Ro­­mânia Mare trebue să ia curând fiinţă. ■ * * * . In actiuda stare de lvoruri, de­scrisă mai sus, factorii lui răspun­dere din fruntea Universităţilor s’au gândit la unele ameliorări. LA FACULTATEA DE DREPT Intr’o şedinţă din Iunie a consiliului profesoral al facultăţei de drept din Bucureşti, s’a decis instituirea unor e­­xamene de corijenţă. Soluţia aceasta, reclamată de situaţia de la Iaşi, unde există ex­amene integrale în locul celor în bloc de la Bucureşti, este provizorie şi s­e crede că se va desfiinţa. ÎNFIINŢAREA DOCTORATULUI ECONOMIC Se ştie că la facultatea de drept din Bucureşti există o secţie a docto­ratu­­lui frecventată de licenţiaţii în drept. Desv­oltarea pe care au luat-o in ultimul timp ştiinţele sociale şi poli­­tice au hotărât conducătorii Univer­sităţilor să înfiinţeze secţiuni, în care să se poată studia materiile doctora­­tului economic. Din acest punct de ve­dere facultatea de drept din Iaşi a fost la înălţimea jtremuţ­ilor. Inc­ îna.M­arsuri pe, faţă şi corp. Ştiri din Cumpins CAMPINA 10 .Măcelarul V. Io­nescu din Breaza pe când se îna­poia dela Câmpina cu căruţa sa, caii speriindu-se au răsturnat­ pe sus zisul într’un şanţ, fracturându-i piciorul stâng. Pacientul a fost internat în spi­talul Comunal din Câmpina. In noaptea de 7 cor, şeful de tren Vrabie s’a apropiat cu lan­terna de canaua unui vagon cis­ternă în timp ce-şi manevra trenul în halta Câmpiniţa. Producându-se o explozie a gazelor depozitate în cisternă, Vrabie s’a ales cu grave

Next