Adevěrul, noiembrie 1924 (Anul 37, nr. 12520-12549)
1924-11-01 / nr. 12520
PAGINA 2 Joi /Li ..— EA ESTE ACEL PREŢIOS BUM' IN ACEASTĂ VIATĂ PLINĂ DE LUPTE’» INH PARPSTE-TI BEC! BINEMOMiB?N ESTE SI ASTAZI.CU TOATE CELE'L’ALTE NUME ASEMĂNĂTOARE. REMEDIUL ORIGINAL, NEÎNTRECUT SI CLASIC .CONTRA BOALELOR DE BEŞICA Si RINICHI IN SPECIAL EFICACE CA PROFILACTIE.SE GĂSESTE IN TOATE FARMACIILE, CEREŢI TOTDEAUNA AMBALAJUL ORIGINAL „URORGPIN SCHERING" si CUMPĂRAŢI NUMAI DACA AMBALAJUL ESTE INTACT. PENTRU COMENZI EN gros: ARI ORNSTEIN BUCUREŞTI STR. CÂMPINEANU . 16. S8gK®8ES$SEI şi simt aproape o jumătate de milion românii cari au trecut o ceariuiî, — să nu mai încerce nici ei să se reîntoarcă în patria Iov, ci să rămâie acolo unde omul o aiber şi dreptatea mai asigurata celui ce o caută. Această definitivă expatriere este des’srul un real pericol naţional, cărei cauze se datoreşte la ofire ? Un vechiu proverb răspunde chestiunei. Acesta este: NIMENI NU FUGE DE BINEI Guvernelor rele sunt imputabile aceste înstrăinări atât de păgubitoare Patriei. Odinioară emigranţii din Transilvania fugeau de unguri; azi ei fug de guvernarea brătienistă, pe care unii ardeleni o găsesc şi mai vitregă decât era guvernarea ’""'’Tuară ! e. G. COSTA-FOF.U Repmsalaat ca prorâioa "Â?.» Se cauți A se prezintă numai solicitatori bne întrodus la clientelă și cu o ac*ivitate plină de succes de mulți ani. A se adresa o erteie sub cifra „Serios Nr. 40 na.13“ la Annoncen-Expedtion Bock & Herzleid, Wien 1 Adergasse G. J. «WITjfjSî ilierfifa*»»' Nu-i adevărat, că el se ,nărgi car de greci şi de bulgari, care penea" la o „meschină" notorietate dorind ,numai binele ţării sale". El punea in gândul lui sus pe toţi cei ce ostăniau şi aduceau jertfe, ca să scadă durerile omeneşti ridicând nivelul moral şi intelectual fiecare în ţara sa şi la poporul, din care face parte. Lupta lui era îndreptată împotriva celor ce prin faptele lor sporeau durerile omeneşti şi coborau nivelul moral şi intelectual în mijlocul mult încercatului popor român. Sus punea el în gândul lui şi pe domnii ori pe boierii, care au întemeiat aşezăminte culturale, au zidit biserici şi au înfiinţat mânăstiri, spitaluri ori alte aşezăminte de binefacere, dar biciuia cu toată asprimea apucăturile boierilor lipsiţi de pietate familiară, care prrt felul lor de a vieţui făceau boierimea fie de ruşine, fie urgisită. D. Panait Istrati s’a pripit vorbind despre „Grecotei ca nas subţire şi despre „Bulgăroi cu ceafa groasă". Vorba nu e de greci, care fie în Grecia, fie aiurea ostănesc şi aduc jertfe spre a ridica nivelul moral şi intelectual al poporului grecesc, nici de bulgari, care aduc jertfe în Ietoesul poporului bulgar, nici măpământul României îşi agonise:« avem prin muncă cinstită, ci de nişte oameni ca Dandanache, care s’au lepădat de neamul lor, de părinţi şi de fraţi, şi strigă în gura mare, că sunt chiar mai români decât românii de obârşie, iar aceasta pentru ca prostind lumea, să-şi asigure poziţiuni în statul român, să îngrămădească bogăţii şi să poată trăi pe nemuncite în răsfăţare. In rând cu aceştia a pus el şi pe mulţi, care nu erau nici greci, nici bulgari, ci fie poeţi, care prin ,proiecţia de fuste" voiau să devie cumularzi, fie oameni ca „dolichodactilul", care a adunat milioane şi a fost înmormântat pe cheltuiala ţării. Când vorba e de aceştia, poate d. Istrati să stea fără de supărare alăturea cu „Sărmanul Eminescu“. Nu e în practica vieţii vorba de simţăminte, ci de fapte, şi naţiona-Eminescu n’a luat parte atât la bucuriile, cât şi la durerile altor popoare, ori că el fie în scrisa lui, fie prin graiu viu a minţit, a amăgit, a înşelat ori a ispitit pe cineva să asuprească şi să nedreptăţească în ori şi ce fel pe alţii, fie ei chiar duşmani ai poporului român, ori ai săi personal. Pentru dânsul oamenii toţi erau deopotrivă, şi în toate clipele vieţii lui a ţinut să nu-şi facă neamul nici de ruşine, nici urgisit, ci să-şi câştige prin faptele sale simpatii şi încredere. Poporul român n’a asuprit niciodată pe nimeni, ci a crescut, s’a întărit şi s’a ridicat deasupra cu toate că mereu a fost asuprit de alţii. El are deci fireasca menire de a-i aduce omenirii un mare serviciu stabilind forma raţională pentru paşnica şi rodnica lucrare împreună a oamenilor ce fac parte din deosebite popoare. Menirea aceasta n’o va îndeplini făcându-le rismul nostru ne îndruma să avem altora nesuferită viaţa, nici risipinfaţă cu „fraţii noştri“ români aceleaşi purtări ca faţă cu membrii familiei, din care face fiecare parte, iar faţă cu cei ce nu sunt români aceleaşi purtări ca faţă cu fraţii noştri români. Nu cred deci, că e în lumea aceasta laasare. ftftai# dovedi că du-şi puterile în zadarnice silinţe de a desfiinţa alte popoare, ci ducând mai departe lucrarea pornită de înaintaşii săi şi desvoltându-se potrivit cu firea sa. Aşa au tinerii români să-şi înţeleagă rostul în viaţa poporului român»— — Zeci de ani dearândul am dat dovezi despre sincera noastră iubire de oameni, spuindu-le mereu „maghiarilor“, că cei mai primejdioşi duşmani ai lor sunt cei ce-i îndeamnă să-i prigonească pe români, pe care, mâne ori poimâne, vor fi nevoiţi să-i caute şi nu vor mai putea să-i găsească. E peste putinţă ca astăzi să nu le spunem şi fraţilor noştri români, că numai duşmanii poporului românesc pot stărui, ca românii să facă şi ei ceea ce au făcut maghiarii şi mai fac grecii şi sârbii. Nu !a oameni ca Eminescu nu pot să fie „xenofobi“. Vorbind despre „străinătate“ şi despre „cei ce au îndrăgit străinii“, Eminescu avea în vedere numai pe cei ce într’un fel sau într’altul ne impedecau în desvoltarea potrivită cu firea poporului român şi cu tradiţiunile lui culturale ori prin felul lor de a vieţui coborau nivelul moral şi cel intelectual în mijlocul poporului român. De asemenea oameni se va fi de părfumid şi d. Panait Istrati şi au să se ferească şi tinerii români, de dragul cărora public cartea aceasta, IOAN SLAVICI Planurile edilitare ale C. dr. I. Costinescu preşedintele Comisiunei interimare a Capitalei, a schiţat un întreg program de colaborare între comună, şi C. F. R. In acest program s’ar cuprinde decongestionarea gării de Nord prin transformarea gării Obor în aşa fel încât să plece de aici toate trenurile pentru Moldova, Constanţa şi Olteniţa. Gara de Nord ar deservi Oltenia şi Ardealul şi gara Filaret direcţiunea Giurgiu. O altă parte a programului ar fi schimbarea planului înclinat al malurilor Dâmboviţei în pereţi drepţi urmând ca pe suprafaţa nouă astfel creiata să se instaleze o linie dublă care să traverseze oraşul legând gările. Prin această soluţiune s’ar face un pas însemnat pentru ’■e zolvirea aprovizionării oraşului. AI) * VfiRUL Salariile funcţionarilor şi dezorganizarea statului Unde duc salariile de astăzi: sabotaj, necinste şi păgubirea statului In ajunul votării bugetului, o clasă de oameni, care au ştiut mult timp să tacă, deşi n’au încetat până azi să sufere, ridică glasul. Sunt funcţionarii Statului, ce-şi cer un drept recunoscut de toate guvernele, şi călcat în picioare deopotrivă de toate dreptul de a trăi cinstit şi omeneşte din salariu. Căci a devenit un refren banal, ce nu mai impresionează pe rumeni, adevărul că cu actualele salarii, cei mai mulţi dintre slujbaşi nici nu-şi pot potoli bine foamea, admiţând că nu este îngăduit celor ce întrupează autoritatea şi prestigiul ţării să aspire la ceva mai mult decât la un pântece plin. Mişcarea funcţionarilor francezi, în comparabil mai bine plătiţi ca ai noştri şi totuşi adânc nemulţumiţi de situaţia lor, a deşteptat suferinţe ce amorţiseră, a scândurit răni in aparenţă închise. Căci in Franţa servitorii de birou, rari au azi leafa unuişef de serviciu sau profesor securiar de la noi (5.200 franci anual =52.000 lei) cer aceace nu are un director general „intrun minister de al nostru (uşierii francezi cer 8000 fr.).80 000 lei anual). Iar un director general acolo, plătit actualmente cu 30 000 fr. (500 000 lei) pretinde nu mai puţin de 50.000 fr., adică un salariu anual de o jumătate milion de lei. Faţă cu aceste teluri actuale şi pretenţii pentru viitor ale colegilor francezi, cererile alor noştri ce s’ai mulţimi să şi poată acoperi din leafă nevoile unei vieţi curat animalice, sunt ridicuri de modeste, şi totuşi nu credem că li se va da satisfacţie Pe bine-i obicinuitele îndemnul la eroică răbdare şi patriotice sacrificii se vor aloca în noul buget :er.10i’ioanele împărţite tocmai la Faşti vor pune pe funcţionari în plăcuta situaţie de a putea mânca ouă roşii. La o îmbunătăţire radicală şi definitivă, a salariilor nu se gândesc şi nu se vor gândi multă vreme oamenii noştri politici, nu fiindcă aşa ceva n’ar fi cu putinţă, dar fiindcă aceasta ar cere mult curaj, pricepere şi devotament real pentru binele public. Şi totuşi problema salariilor este cu mult mai gravă şi mai urgentă decât votarea nenumăratelor legi cu care se mândreşte guvernul actual Conducători noştri plătind pe funcţionari cu salarii ce în aur nu depăşesc 3/5 din ceia ce li se datoreşte îşi închipuesc câ săvârşesc numai o nedreptate. Războiul ne-a învăţat să primim mai cu resemnare nedreptăţile şi să nu şovăim prea mult înainte de a le face. In sferele politice am auzit adesea acest argument: „Salariile slujbaşilor sunt mici, dar dacă ei n’au murit de foame de 6 ani, de când se plâng, dacă nu şi-au părăsit serviciul spre a se duce aiurea, înseamnă că primesc îndeajuns ori că se simt mai bine ca in altă parte*'. Funcţionarii n’au murit încă de foame, nici n'au demisionat, aceasta e adevărat, cel puţin până în momentul acesta, care bine înţelesuri nu angajează de loc viitorul. Căci nu însemnează că cine n’a murit de foame răbdând 9 zile, nu poate muri a zecea şi cine n’a demisionat in 6 ani de suferinţă nu poate demisiona în al şaptelea. Dar si nu uităm că principalu! nu este ca slujbaşii să fie in viaţă şi în serviciul Statu* Ini. Ceer.ee importa este ca ei să facă raaî şi cinstit serviciu. Pe terenul aresta vreau să atrag discuţiunea. Şi mai înainte, de toate, funcţionarii îşi îndeplinesc cu adevărat serviciul lor ? . In aparentă da, in realitate cei mai mulţi muncesc pentru atât, cât sunt plătiţi. Guvernul se felicită ori a putut înăbuşi încercarea de grevă generală din 1923. Se înşală 1 I • j fi 1 grosolan. A înlocuit greva pe faţă, (1 111 HP IIOSMUBSGII vio’ema,cu o grevă mult mai primej U lui UI. LULUlLJUUu djoasă, 8r37a pasivă a nemulţumire!. A schimbat o criză dureroasă dar după care ar fi venit o repede vindecare, cu o boală cronică al cărei sfârşit nu poate fi decât descompunerea întregului organism al Statului. Raportul moral dintre Stat şi salariatul său a fost sfărâmat în ziua în care s'a votat Statutul şi s’au pedepsit acei ce luptau pentru drepturile funcţionarilor. Nu mai rămâne decât un singur raport: acela între învingători şi învins, între Statul-patron şi funcţionarulrob. Să nu ne mirăm dacă se lăţesc printre funcţionari apucăturile caracteristice ale sclavagiului: lenea, minciuna, lăcomia, necinstea, armele celui mai slab. Funcţionarii nu mai muncesc decât atâta cât le este indispensabil pentru a-şi lua leafa, atât cât sunt siliţi să muncească: ei fac munca brută şi superficială a serviciului, aceea pentru care sunt controlaţi. Dar adevărata muncă, aceea la care omul pune tragere de inimă, atenţiune, grijă, munca ce aduce folos, aceea nu se mai găseşte decât rar. Cu aceasta nu vreau să spun că absolut toţi funcţionarii îşi sabotează serviciul, deşi in împrejurările actuale nici un om drept nu le-ar putea face o crimă din aceasta. Neglijarea serviciului e chiar urmarea fatală a salarizării. Cei mai mulţi slujbaşi (în primul rând corpul didactic) sunt nevoiţi spre a putea trăi, să lucreze în afară de serviciul statului, la particulari, sau chiar pentru Stat nu ore suplimentare. Dar un om care munceşte 12 ore pe zi nu dă aceeaş calitate de muncă a acela care lucrează numai 6 ore ilnic. Fără să fii nici bolşevic, nici rău funcţionar, numai din faptul că eşti un om, al cărui ceer oboseşte, ale cărui forţe se consumă, tău poţi face muncă şi bună şi multă. Experienţa este făcută deajuns in şcoala secundară, unde profesorii fac de două sau trei ori mai multe ore de şcoală ca înainte. Dar chiar acolo unde funcţionarul nu poate sau nu găseşte supliment de muncă, proasta salarizare îşirată efectele sale paralizante. Slujbaşul, ce se gândeşte că acasă îl aşteaptă foamea, frigul, mizeria sub toate formele, fie oricât de conştiincios din fire, e prea chinuit de propriile sale nevoi ca să mai poarte grija nevoilor Statului. De ami neglijenţa care aduce atâtea pagube ţării, mult mai mari decât sumele cu care s’ar putea veni ajutorul funcţionarilor. Un acel lent de cale ferată, provenit din neglijenţa unui funcţionar amărât şi desnădăjduit, costă milioane. Şi tot aşa zeci şi sute de milioane se pierd din faptul că Statul nu îşi încasează impozitele, ori amenzile, ori fiindcă averea lui nu e bine îngrijită sau păzită. Cât a costat ţara neglijenţa de la Pirotehnie? Două miliarde şi jumătate, adică mai mult decât aceea ce ar fi trebuit ca să se ajute simţitor salariaţii Statului. • Şi această neglijenţă nu se poate aici înlătura, nici pedepsi în împre- cările de azi înlocuind un funcţionar, aduci un altul care la neprieperea noului venit, va adăuga în urând şi neglijenţa omului nemulumit iar pedeapsa, dacă totuşi ea se aplică, este adesea aşa de uşoara , nu sperie pe nimeni. Şi totuşi dacă ar fi numai neglijenţă în serviciile publice! De n’ar fi şi altceva cu mult mai rău, mai greu de lecuit şi mai dezastruos decât neglijenţa, necinstea. Exemplele de necinste pornesc de sus împreună cu încurajarea pe care o dăm pedepsirea abaterilor. La slujbaşul prost plătit necinstea îşi are oarecum o scuză: ea e un fel de recucerire, pe căi piezişe, a drepturilor pe care statul i le ia fără temeiu. Funcţionarul se simte jefuit de ceea ce i se datoreşte, jefuit nu de hoţi, nu de particulari, ci de stat, garantul tuturor drepturilor. De ce să ne mirăm dacă un om, căruia i se răpeşte dreptul, e silit să primească mită, să înşele, să fure? Slujbaşii cinstiţi devin pe fiece zi mai rari, căci cinstea a ajuns un adevărat eroism. Şi ceea ce îngrijeşte mai mult, e faptul că în profesiunile cele mai respectate până acum, magistratura şi corpul didactic, încep să se arate simptomele descompunerea Se cunosc gravele abateri ale unor magistraţi, scandalul cu diplomele false. Unde vom ajunge când ultimii eroi, slujbaşii rămaşi încă cinstiţi,vor pleca jos capul în faţa nevoei de a trăi? Voeşte guvernul ca apucăturile ce au devenit tradiţii sfinte în unele ramuri de administraţie, să se iţească peste tot? Acum câtva timp ‘ntr’o capitală de judeţ, s’a descoperit că poliţia, gardişti şi comisari la un loc, se transformase într’o vastă asociaţie ce opera în tovărăşie cu hoţii de meserie la jefuirea bieţilor cetăţeni pe care trebuia să-i păzească. Trebue oare să aşteptăm ca peste tot să se facă la fel, iar slujbaşul să-şi considere serviciul ca o mină nesecată de bani şi pe cetăţeni ca pe birnicii săi? Suntem în ceasul din urmă. E târziu dar nu prea târziu pentru a împiedica cea mai mare nenorocire ce se poate întâmpla acestei ţări: ca funcţionarii publici să ajungă ceea ce erau acum 80 de ani la noi, ori ceea ce sunt azi în Rusia. Guvernul să prindă curajul şi cettăţenii să facă o sforţare bănească din care ei vor profita cei dintâi Funcţionarii trebue ajutaţi ca să rămână curaţi şi ca să nu-şi facă con om cinstit şi martir . C. CAPITOLIN profesor secundar vingerea ori acela- Imru EZULTATUL DE ISRI (BANEA3A) Cu toata vremea defavorabilă, publicul a fost numeros ori la Băneasa Programul zilei frumos şi bogat a ocazionat o deosebită intensitate aportului. Marea cursă a doi anilor a revenit, în lipsa lui Gînţă, excelentul al Bi’iaar, bine pilotat .le llaîbaner. Cursa de 4000 m., a fost câştigată de Grevist. De remarcat dintre celelalte alergare, victoria Q1,«oaret cu menta apprenic-ului Buţu, ia o cetiie 10 contra 1. Iată ne scurt rezultatul le cri. Pr. Plumbuita: Odinioară, coiidens, Mândruliţa, Tembel. 195., 2b, 12.50. Pr. Pasărea: Dolvxear Angor.i. î.a maskus. Ivka. Keni. Pante, Fetica. 26, 15 50, 19. Pr, .Tljla: Xenia, Konok, Cofiţa. Peryzadc. Napi. Fors, La Tyadaride Merriment, Frusina. 55, 25, o2. 35. Pr. N, FLipescu: Brumei. Vania. Gherghina, Lashegy. Keni. Făcuţii, Mudania. Cleo. 72, 33, 32. Pr. G. Cantacazaao, Grevist, Coco. Coţofana, Grai. Nepl. Gândac. 26. 16, 29.Pr. Căspicaros, Bozsi, Trotzky, Baronin,,Paulette. Săftica. 89, 26 , 24. Pr. Leliţa, Nanterre, Kodak, i itten Nyil Nepl. Eroul, Fuior. 19 50. 14, 20. PRONOSTICURI pentru mains (FLOREASCA) Programul de mâine de la Floreasca este interesant între altele prin faptul cri are Pr. M. Marghiloman, memoria definitului sportsman. Deşi bogat alocat, premiul n’a putut atrage însă decât pe Langhini Cavalier, în afară de „cei trei reprezentanţi ai grajdului M. Costandache,— şi se pare cri nici el nu va alerga. Cauza acestei abţineri, sunt condiţiunile nefericite ale alergării. Iată pronosticurile noastre : Pr. Baia Mare (Hoc, garduri, 3500 m, 30.000 lei), Tribun, Clairette. Pr. Cozia (1400 m., 15.000 lei), Buc Venit, Chevalier. Pr. Sângeorgiu (1000 m., 25.000 lei) Sulfina, Zizică. Pr. H. Marghiloman (80) m., 50.000 lei) Grajd Costandache. Pr. Câmpuri (1000 m., 20.000 lei) Marmara, Iberus. Pr. Sighet (trap) Gorgota, Dame. Pr. Văscăuți (H’c, trap) Grajd Adina, prosceai. ÎS lift'j Esg-j 1E0 §§ astă~2Î. lauteres unui testemet înaintea Cărţii de Casaţie a venit ori spre judecare recursul făcut de d. B. Chinţascu contra deciziei Curtei de apel din din Craiova, prin care aceasta anulase testamentul făcut de d-na căp. Defleury în favoarea fostului ei tutore d. Chintescu. In timpul refugiului la Iaşi, d-na Belleury fiind pe moarte. În lipsa soţului ei, care era pe front, a făcut un testament, prin care lasă toată averea ei d-lui Chintescu. După război d. Defleury a atacat Înaintea tribunalului de Dolj, valabilitatea testamentului, pe motiv că el a fost rezultatul captaţiei şi sugestiei. Tribunalul a respins acţiunea d-lui Defleury, in lipsa d-sale. Curtea de apel din Craiova in urma apelului făcut de d. Defleury, a admis acţiunea şi a anulat testamentul pentru motivele arătate. D. Chinţescu făcu recurs la Curtea de casaţie, recurs care i-a fost respins. Testamentul rămâne definitiv ad mi lai- li LA VĂI TOI AN U UU CE 07REST c Din cer:::ri bir.b Inbnuteo ro cftrait că pensaac ci hiiporia;:l3 situd(i) jroilticc, 2:si.ncsrîaf că convingă po d. fr.i::lr.tru Artur Változni de a na ut arse până la erpat ca demascarea frzudciar dela c. f. r. D~ca a hotărît însă că trj.oadezs cu nici un preț și copec’ă hctîrirs a d-c. io ar .1 — so t.?ano — ras!ificată de atitudinea binevoitoare pe care ar fi avut-o lată de d-s-j suverana! cu prilejU audienței de a* cam trei zile. Se afirma chiar că primai ministru ar fi foarte indispus de lapu. că d. Văitoianu s’a dus la rege si i-cer fi reproșat aceasta primSnn intermediar. D. Văitoianu ar îi răspuns enervat că s’a săturat de spălatul rufelor murdare in familie și că e mai bine ca ele să fie spălate în public. Impresia generală este că o împăcare pe chestiunea fraudelor nu este realizabilă. îe1V m MunTilira A fost arestat şi înaintat instrucţiei tânărul Moses Fellştein din Capitală care a sustras suma de 230 mii lei din casa fiirmei A. Collin, unde fuses angajat ca funcţionar. Suma indicată mai sus a fost cheltuită de tânărul, din lumea bună, în petreceri cu femei uşoare. D. judecător Pastion, titularul cab. 2 instrucție a emis mandat de arestare contra lui Feldstein, care a fost depus la Văcărești. femenine BELGRAD, 31. (Rador). — Conferinţa Micii Antante femenine a fost deschisă ori la Belgrad printr’o expoziţie de produse casnice ale femeilor din Grecia, Polonia, România, Cehoslovacia şi Jugoslavia. Au asistat la Inaugurare regina Maria a Jugoslaviei, membrii guvernului, corpul diplomatic şi delegaţi al diversei societăţi. REGINA MARIA A IUGOSLAVIA Preşedinta, principesa Cantacuzino, a pronunţat un discurs care a fost mult aplaudat. Doamna Cristici a răspuns în numele femeilor iugoslave. Seara a avut loc o mare recepţii la palatul regal tri onoarea delegatelor. Reprezentanţii presei au fost primiţi de principesa Cantacuzino care le-a exprimat mulţumiri pentru primirea entuziastă făcută acestui congres de ziarele iugoslave. ! Ulii! , ea iun C.’*sta? R Sca cfat-T «Slâ P I p rcc’m'T'erv.r! i'e ’si să r gc I ytîu l. I. r, ""'HpGo P'hEsă, rri P0sw,î. wowîtâiai. ,i Casaţia va cerceta ffll Mii S’a vorbit Joi la Cameră despre fraudele dela comitetul agrar. Suntem informaţi că in această chestiune va interveni zilele acestea un fapt important. Astfel d. Istrate Micescu, deputat şi decanul baroului de Ilfov pregăteşte un proect de lege prin care deriziunile comitetului agrar vor fi supuse înaltei curţi de casaţie. Dacă acest proect va fi votat atunci toate dosarele dela comitetul agrar, ţinute până acum în secret vor îi scoase la iveală. Se mai afirmă că cu ocazia motivărei verbale a acestui proect d. Micescu va scote în evidentă unele nereguli cari vor face senzaţie. Intre altele, d-sa va cita faptul că în casa proprietarului au fost redactate actele de expropriere, în prezenta fratelui unui judecător din comitetul agrar, a fiului unui alt judecător din comitetul agrar și avocatului referent de la comitetul agrar, al cărui referat constitue motivarea hotârârei acestui comitet Informatiuni Am anunţat alaltăeri cri d. Petit- Dutaillis, fost rector al Universităţei din Grenoble, şi vice-preşedinte al societăţii ,,l’Ecole de Chartes“ a sosit la noi ca să ne viziteze ţara precum şi pe profesorii din misiunii versitară franceză. Aflăm că d. Petit-Dutaillis ne va da o dovadă de prietenie traând la Fundaţia Carol I. Luni 3 Noembrie, la orele 5 jumătate, o conferinţă publică cu subiectul : „O mare figură a Franţei şi a Evului mediu: Saint Louis“. Emenii vor avea astfel fericirea să audă pe unul din cei mai buni cunoscători ai acestei interesante perioade din istoria Franţei şi a omenirei şi vor şti să facă o primire călduroasă acestui savant şi prieten a! României, Consiliul de Administraţia aî Societate' Anonima FRIGUL, Inând cm* ccsîinţî da cererea numeroaselor osteni4 si in erecta! a comercianţilor de rascăriori a pesorîlor, ca să participe îa InfromrIr*ar»’ M exploatările SocietățeL a KOTÁRET, ca t’ia Co-î’fa? :5 Sceîetăfr ’ saa'*- țr srs’ - ACȚIUNI, Fa PREȚUL NOMINAL ilo 500 LEI t-1”s 50 !ai c‘:c?r-."c'i etc r"".!ston* Pici® cctrnsiloi cp ca Iar-' r * 1 250 lei mîată cu subscri-rea st 300 lei ia I tîpan-», ai t ftî'i-'"' * Fcrțjcfsfi io fcrzcUcî t? îr*. -1 • i ewtesti Su.’c ripfia cric ăe&chirf! pâini le 4? Korm liric ii re loca la re ăi: t tecid.:-Id :Frinul'■. rtr. Oh. A. Caminratatul Sindicatului Ziariştilor No. 2, București și la sucterso 1*1 ■ sale di:: Ga'n'j și Zrâi'a. Consiliul le minim nou de tarife r.iajoiatt do sov-Satu lung .,i Or»ica pentru călători şi bagaje SANITAS serviciu r-;Art pentru un singur rar. într.'U”i.’(cază săpun şi pudra dela Pa imnierii Elida Paris. Doamna Aiîce Voir.cr.cu variat trei prelegeri despre fi’oroîin lui Platen (din ciclul: „idealismul“) în zilele de 9, 16 şi 23 Noembrie la Fundaţia Carol. Biletele la magazinul „Mozart“. Dr. M. Popper, docent universitar. Boli interne, de plămâni, sânge şi infecţiuni. Consultaţii 45, str Dr. Ciru Iliescu S. Telefon 45/82. In prezenta d-lor miniştri Ciprianu, Ionescu Siseşti şi Grinţescu, s-a inaugurat şcoala de viticultură de la Valea Călugărească. Cu această ocazie prefecturajudeţului a donat suma de 500 mii lei pentru această şcoală, iar câţiva podgoreni au donat suma între 50- 60 mii lei. Domnilor deschideţi ochii! Nu vă râdeţi fără SANITAS, fiindcă cu acelaşi săpun şi aceeaşi pensulă vă săpuneşte şi pe dv. sănătoşii ca şi pe cei bolnavi şi vă umple de egzemă şi bube şi nici dracu nu vă mai scapă! Deci la orice ras, cereţi un SANITAS. Astă seară se ţin în localul mişcării socialiste din str. Brezoianu 37, la şcoala proletariană, următoarele cursuri: , 8 jum.—& jum. Istoria socialismului, de S. Emil-9 jum.—10 jum. Ce ştim despre lume, d. Ion Teodorescu. înscrierile se punesc zilnic la secretariatul şcoalei, taxa şcolară este de lei 60 anual, plătibilă in două rate. Programul cursurilor, pentru o săptămână, se anunţă Sâmbăta la sediul şcoalei şi in ziarul socialist Lumea Nouă. Luaţi masa Deja 8 diseara la aluuAHi se servesc cei mai buni mititei. — Jazz band şi dansuri. Intrari liberal îs- * 1 La t» li... ■ .0 ,1