Adevěrul, noiembrie 1924 (Anul 37, nr. 12520-12549)

1924-11-01 / nr. 12520

PAGINA 2 Joi /Li ..— EA ESTE ACEL PREŢIOS BUM' IN ACEASTĂ VIATĂ PLINĂ DE LUPTE’» INH PARPSTE-TI BEC! BINEMOMiB?N­­ ESTE SI ASTA­ZI.CU TOATE CELE'L’ALTE NUME ASE­MĂNĂTOARE. REMEDIUL ORIGINAL, NEÎNTRECUT SI CLASIC .CONTRA BOALELOR DE BEŞICA Si RI­NICHI IN SPECIAL EFICACE CA PROFILACTIE.SE GĂSESTE IN TOATE FARMACIILE, CEREŢI TOT­DEAUNA AMBALAJUL ORIGIN­AL „URO­­­RGPIN SCHERING" si CUMPĂRAŢI NUMAI DACA AMBALAJUL ESTE INTACT. PENTRU COMENZI EN gros: ARI ORNSTEIN BUCUREŞTI STR. CÂMPINEANU . 16. S8gK®8ES$SEI şi simt aproape o jumătate de milion românii cari au trecut o ceariuiî, — să nu mai încerce nici ei să se reîntoarcă în patria Iov, ci să rămâie acolo unde omul o aiber şi dreptatea mai asigurata celui ce o caută. Această definitivă expatriere este des’srul un real pericol na­ţional, cărei cauze se datoreşte la ofire ? Un vechiu proverb răspunde ch­estiunei. Acesta este: NIMENI NU FUGE DE BINEI Guvernelor rele sunt imputa­bile aceste înstrăinări atât de păgubitoare Patriei. Odinioară emigranţii din Tran­silvania fugeau de unguri; azi ei fug de guvernarea brătienistă, pe care unii ardeleni o găsesc şi mai vitregă decât era guverna­rea ’""'’Tuară ! e. G. COSTA-FOF.U Repmsalaat ca prorâioa "Â?.» Se cauți A se prezintă numai solicitatori bne întrodus la clientelă și cu o ac*­­ivitate plină de succes de mulți ani. A se adresa o erteie sub cifra „Serios Nr. 40 na.13“ la Annoncen-Expedtion Bock & Herzleid, Wien 1 Ad­ergasse G. J. «WITjfjSî ilierfifa*»»' Nu-i adevărat, că el se ,­nărgi­ car de greci şi de bulgari, care pe­nea" la o „meschină" notorietate dorind ,numai binele ţării sale". El punea in gândul lui sus pe toţi cei ce ostăniau şi aduceau jertfe, ca să scadă durerile omeneşti ri­dicând nivelul moral şi intelectual fiecare în ţara sa şi la poporul, din care face parte. Lupta lui era în­dreptată împotriva celor ce prin faptele lor sporeau durerile ome­neşti şi coborau nivelul moral şi intelectual­ în mijlocul mult încer­catului popor român. Sus punea el în gândul lui şi pe domnii ori pe boierii, care au înte­meiat aşezăminte culturale, au­ zi­dit biserici şi au înfiinţat mână­stiri, spitaluri ori alte aşezăm­inte de binefacere, dar biciuia cu toată asprimea apucăturile boierilor lip­siţi de pietate familiară, care pr­rt felul lor de a vieţui făceau boieri­mea fie de ruşine, fie urgisită. D. Panait Istrati s’a pripit vor­bind despre „Grecotei ca nas sub­ţire şi despre „Bulgăroi cu ceafa groasă". Vorba nu e de greci, care fie în Grecia, fie aiurea ostănesc şi aduc jertfe spre a ridica nivelul moral şi intelectual al poporului grecesc, nici de bulgari, care aduc jertfe în Ietoesul poporului bulgar, nici mă­pământul României îşi agonise:«­ avem­ prin muncă cinstită, ci de ni­şte oameni ca Dandanache, care s’au lepădat de neamul lor, de pă­rinţi şi de fraţi, şi strigă în gura mare, că sunt chiar mai români de­cât românii de obârşie, iar aceasta pentru ca prostind lumea, să-şi asi­gure poziţiuni în statul român, să îngrămădească bogăţii şi să poată trăi pe nemuncite în răsfăţare. In rând cu aceştia a pus el şi pe mulţi, care nu erau nici greci, nici bulgari, ci fie poeţi, care prin ,pro­iecţia de fuste" voiau să devie cu­mularzi, fie oameni ca „dolichodac­­tilul", care a adunat milioane şi a fost înmormântat pe cheltuiala ţării. Când vorba e de aceştia, poate d. Istrati să stea fără de supărare a­­lăturea cu „Sărmanul Eminescu“. Nu e în practica vieţii vorba de simţăminte, ci de fapte, şi naţiona-Eminescu n’a luat parte atât la bucuriile, cât şi la durerile altor popoare, ori că el fie în scrisa lui, fie prin graiu viu a minţit, a amă­git, a înşelat ori a ispitit pe cineva să asuprească şi să nedreptăţească în ori şi ce fel pe alţii, fie ei chiar duşmani ai poporului român, ori ai săi personal. Pentru dânsul oame­nii toţi erau deopotrivă, şi în toate clipele vieţii lui a ţinut să nu-şi facă neamul nici de ruşine, nici ur­gisit, ci să-şi câştige prin faptele sale simpatii şi încredere. Poporul român n’a asuprit nici­odată pe nimeni, ci a crescut, s’a întărit şi s’a ridicat deasupra cu toate că mereu a fost asuprit de alţii. El are deci fireasca menire de a-i aduce omenirii un mare servi­ciu stabilind forma raţională pen­tru paşnica şi rodnica lucrare îm­preună a oamenilor ce fac parte din deosebite popoare. Menirea a­­ceasta n’o va îndeplini făcându-le rismul nostru ne îndruma să avem altora nesuferită viaţa, nici risipin­faţă cu „fraţii noştri“­ români ace­leaşi purtări ca faţă cu membrii fa­miliei, din care face fiecare parte, iar faţă cu cei ce nu sunt români aceleaşi purtări ca faţă cu fraţii no­ştri români. Nu cred deci, că e în lumea a­­ceasta laa­­sare. ftftai# dovedi că du-şi puterile în zadarnice silinţe de a desfiinţa alte popoare, ci du­când mai departe lucrarea pornită de înaintaşii săi şi desvoltându-se potrivit cu firea sa. Aşa au tinerii români să-şi înţe­leagă rostul în viaţa poporului ro­mân»— — Zeci de ani dearândul am dat do­vezi despre sincera noastră iubire de oameni, spuindu-le mereu „ma­ghiarilor“, că cei mai primejdioşi duşmani ai lor sunt cei ce-i în­deamnă să-i prigonească pe ro­mâni, pe care, mâne ori poimâne, vor fi nevoiţi să-i caute şi nu vor mai putea să-i găsească. E peste putinţă ca astăzi să nu le spunem şi fraţilor noştri români, că numai duşmanii poporului românesc pot stărui, ca românii să facă şi ei ceea ce au făcut maghiarii şi mai fac grecii şi sârbii. Nu !­a oameni ca Eminescu nu pot să fie „xenofobi“. Vorbind des­pre „străinătate“ şi despre „cei ce au îndrăgit străinii“, Eminescu a­­vea în vedere numai pe cei ce în­­tr’un fel sau într’altul ne impede­­cau în desvoltarea potrivită cu fi­rea poporului român şi cu tradiţiu­­nile lui culturale ori prin felul lor de a vieţui coborau nivelul moral şi cel intelectual în mijlocul popo­rului român. De asemenea oameni se va fi de părfumid şi d. Panait Istrati şi au să se ferească şi tinerii români, de dragul cărora public cartea acea­sta, IOAN SLAVICI Planurile edilitare ale C. dr. I. Costinescu preşedintele Comisiunei interimare a Capitalei, a schiţat un întreg program de cola­borare între comună, şi C. F. R. In acest program s’ar cuprinde decongestionarea gării de Nord prin transformarea gării Obor în aşa fel încât să plece de aici toate trenu­rile pentru Moldova, Constanţa şi Olteniţa. Gara de Nord ar deservi Oltenia şi Ardealul şi gara Filaret direcţiunea Giurgiu. O altă parte a programului ar fi schimbarea planului înclinat al ma­lurilor Dâmboviţei în pereţi drepţi urmând ca pe suprafaţa nouă astfel creiata să se instaleze o linie dublă care să traverseze oraşul legând gă­rile. Prin această soluţiune s’ar face un pas însemnat pentru ’■e­ zolvirea aprovizionării oraşului. A­I) * V­fi­R­U­L Salariile funcţionarilor şi dezorganizarea statului Unde duc salariile de astăzi: sabotaj, necinste şi păgubirea statului In ajunul votării bugetului, o cla­să de oameni, care au ştiut mult timp să tacă, deşi n’au încetat până azi să sufere, ridică glasul. Sunt func­ţionarii Statului, ce-şi cer un drept recunoscut de toate guvernele, şi călcat în picioare deopotrivă de toa­te­ dreptul de a trăi cinstit şi ome­neşte din salariu. Căci a devenit un refren banal, ce nu mai impre­sionează pe rumeni, adevărul că cu actualele salarii, cei mai mulţi din­­tre slujbaşi nici nu-şi pot potoli bine foamea, admiţând că nu este îngăduit celor ce întrupează autori­tatea şi prestigiul ţării să aspire la ceva mai mult decât la un pântece plin. Mişcarea funcţionarilor francezi, în comparabil mai bine plătiţi ca ai noştri şi totuşi adânc nemulţumiţi de situaţia lor, a deşteptat suferinţe ce amorţiseră, a scândurit răni in aparenţă închise. Căci in Franţa servitorii de birou, rari au azi leafa unui­­şef de serviciu sau profesor se­cur­iar de la noi (5.200 franci anu­al =52.000 lei) cer aceace nu are un director general „in­trun minister de al nostru (uşierii francezi cer 8000 fr.).80 000 lei anual). Iar un director general acolo, plătit actualmente cu 30 000 fr. (500 000 lei) pretinde nu mai puţin de 50.000 fr., adică un sa­lariu anual de o ju­mătate milion de lei. Faţă cu aceste teluri actuale şi pretenţii pentru viitor ale colegilor francezi, cererile a­lor noştri ce s’ai mulţimi să şi poată acoperi din leafă nevoile unei vieţi curat anima­lice, sunt ridicuri de modeste, şi to­tuşi nu credem că li se va da satis­facţie Pe b­ine-i obicinuitele îndem­nul­­ la eroică răbdare şi patriotice sacrificii se vor aloca în noul buget :e­r.10­i’ioane­­le împărţite toc­mai la Faşti vor pune pe funcţio­nari în plăcuta situaţie de a putea mânca ouă roşii. La o îmbunătăţire radicală şi definitivă, a salariilor nu se gândesc şi nu se vor gândi multă vreme oamenii noştri politici, nu fiindcă aşa ceva n’ar fi cu putinţă, dar fiindcă aceasta ar cere mult cu­raj, pricepere şi devotament real pentru binele public. Şi totuşi problema salariilor este cu mult mai gravă şi mai urgentă decât votarea nenum­ăratelor legi cu care se mândreşte guvernul actual Conducători noştri plătind pe func­ţionari cu salarii ce în aur nu de­­păşesc 3/5 din ceia ce li se datoreşte îşi închipuesc câ săvârşesc numai o nedreptate. Războiul ne-a învăţat să primim mai cu resemnare ne­dreptăţile şi să nu şovăim prea mult înainte de a le face. In sferele politi­ce am auzit adesea acest argument: „Salariile slujbaşilor sunt mici, dar dacă ei n’au murit de foame de 6 ani, de când se plâng, dacă nu şi-au părăsit serviciul spre a se duce aiu­rea, înseamnă că primesc îndeajuns ori că se simt mai bine ca in altă parte*'. Funcţionarii n’au murit încă de foame, nici n'au demisionat­, aceas­ta e adevărat, cel puţin până în mo­­mentul acesta, care bine înţeles­uri nu angajează de loc viitorul. Căci nu însemnează că cine n’a murit de foame răbdând 9 zile, nu poate mu­ri a zecea şi cine n’a demisionat in 6 ani de suferinţă nu poate demisio­na în al şaptelea. Dar si nu uităm că principalu! nu este ca slujbaşii să fie in viaţă şi în serviciul Statu* Ini. Ceer.ee importa este ca ei să facă raaî şi cinstit serviciu. Pe terenul aresta vreau să atrag discuţiunea. Şi mai înainte, de toate, funcţio­narii îşi îndeplinesc cu adevărat serviciul lor ? . In aparentă da, in realitate cei mai mulţi muncesc pentru atât, cât sunt plătiţi. Guvernul se felicită ori a putut înăbuşi încercarea de grevă generală din 1923. Se înşală 1 I • j fi 1 grosolan. A înlocuit greva pe faţă, (1­ 111 HP IIOSMUBSGII vio’ema,cu o grevă mult mai primej U lui UI. LULUlLJUUu djoasă, 8r37a pasivă a nemulţumi­re!. A schimbat o criză dureroasă dar după care ar fi venit o repede vindecare, cu o boală cronică al că­­rei sfârşit nu poate fi decât des­­compunerea întregului organism al Statului. Raportul moral dintre Stat şi salariatul său a fost sfărâmat în ziua în care s'a votat Statutul şi s’au pedepsit acei ce luptau pentru drepturile funcţionarilor. Nu mai rămâne decât un singur raport: a­­cela între învingători şi învins, în­tre Statul-patron şi funcţionarul­­rob. Să nu ne mirăm dacă se lă­ţesc printre funcţionari apucături­le caracteristice ale sclavagiului: le­nea, minciuna, lăcomia, necinstea, armele celui mai slab. Funcţionarii nu mai muncesc de­cât atâta cât le este indispensabil pentru a-şi lua leafa, atât cât sunt siliţi să muncească: ei fac munca brută şi superficială a serviciului, aceea pentru care sunt controlaţi. Dar adevărata muncă, aceea la care omul pune tragere de inimă, aten­ţiune, grijă, munca ce aduce folos, aceea nu se mai găseşte decât rar. Cu aceasta nu vreau să spun că abso­lut toţi funcţionarii îşi sabotează serviciul, deşi in împrejurările ac­tuale nici un om drept nu le-ar pu­tea face o crimă din aceasta. Negli­jarea serviciului e chiar urm­area fatală a salarizării. Cei mai mulţi slujbaşi (în primul rând corpul di­dactic) sunt nevoiţi spre a putea trăi, să lucreze în afară de serviciul statului, la particulari, sau chiar pentru Stat nu ore suplimentare. Dar un om care munceşte 12 ore pe zi nu dă aceeaş calitate de muncă a acela care lucrează numai 6 ore ilnic. Fără să fii nici bolşevic, nici rău funcţionar, numai din faptul că eşti un om, al cărui c­eer obo­seşte, ale cărui forţe se consumă, tău poţi face muncă şi bună şi mul­tă. Experienţa este făcută deajuns in şcoala secundară, unde profesorii fac de două sau trei ori mai multe ore de şcoală ca înainte. Dar chiar acolo unde funcţionarul nu poate sau nu găseşte supliment de muncă, proasta salarizare îşi­­­­rată efectele sale paralizante. Sluj­başul, ce se gândeşte că acasă îl aş­teaptă foamea, frigul, mizeria sub toate formele, fie oricât de conştiin­cios din fire, e prea chinuit de pro­priile sale nevoi ca să mai poarte grija nevoilor Statului. De ami neglijenţa care aduce atâ­tea pagube ţării, mult mai mari de­cât sumele cu care s’ar putea veni­­ ajutorul funcţionarilor. Un acel lent de cale ferată, provenit din ne­glijenţa unui funcţionar amărât şi desnădăjduit, costă milioane. Şi tot aşa zeci şi sute de milioane se pierd din faptul că Statul nu îşi încasea­ză impozitele, ori amenzile, ori fi­indcă averea lui nu e bine îngrijită sau păzită. Cât a costat ţara negli­jenţa de la Pirotehnie? Două miliar­de şi jumătate, adică mai mult de­cât aceea ce ar fi trebuit ca să se a­­jute simţitor salariaţii Statului. • Şi această neglijenţă nu se poate aici înlătura, nici pedepsi în împre- cările de azi înlocuind un func­ţionar, aduci un altul care la nepri­­eperea noului venit, va adăuga în urând şi neglijenţa omului nemul­­um­it iar pedeapsa, dacă totuşi ea se aplică, este adesea aşa de uşoara , nu sperie pe nimeni. Şi totuşi dacă ar fi numai negli­jenţă în serviciile publice! De n’ar fi şi altceva cu mult mai rău, mai greu de lecuit şi mai dezastruos de­cât neglijenţa, necinstea. Exem­plele de necinste pornesc de sus îm­preună cu încurajarea pe care o dă­m­ pedepsirea abaterilor. La slujbaşul prost plătit necin­stea îşi are oarecum o scuză: ea e un fel de recucerire, pe căi piezişe, a drepturilor pe care statul i le ia fă­ră temeiu. Funcţionarul se simte je­fuit de ceea ce i se datoreşte, jefuit nu de hoţi, nu de particulari, ci de stat, garantul tuturor drepturilor. De ce să ne mirăm dacă un om, că­ruia i se răpeşte dreptul, e silit să primească mită, să înşele, să fure? Slujbaşii cinstiţi devin pe fiece zi mai rari, căci cinstea a ajuns un a­­devărat eroism. Şi ceea ce îngrijeşte mai mult, e faptul că în profesiu­nile cele mai respectate până a­­cum, magistratura şi corpul didac­tic, încep să se arate simptomele descompunerea Se cunosc gravele abateri ale unor magistraţi, scandalul cu diplomele false. Unde vom ajunge când ultimii eroi, slujbaşii rămaşi încă cinstiţi,­­vor pleca jos capul în faţa nevoei de a trăi? Voeşte guvernul ca apucătu­rile ce au devenit tradiţii sfinte în unele ramuri de administraţie, să se iţească peste tot? Acum câtva timp ‘ntr’o capitală de judeţ, s’a descope­rit că poliţia, gardişti şi comisari la un loc, se transformase într’o vastă asociaţie ce opera în tovărăşie cu hoţii de meserie la jefuirea bie­ţilor cetăţeni pe care trebuia să-i păzească. Trebue oare să aşteptăm ca peste tot să se facă la fel, iar slujbaşul să-şi considere serviciul ca o mină nesecată de bani şi pe cetă­ţeni ca pe birnicii săi? Suntem în ceasul din urmă. E târ­ziu dar nu prea târziu pentru a îm­piedica cea mai mare nenorocire ce se poate întâmpla acestei ţări: ca funcţionarii publici să ajungă cee­a ce erau acum 80 de ani la noi, ori ceea ce­ sunt azi în Rusia. Guvernul să prindă curajul şi cet­tăţenii să facă o sforţare bănească din care ei vor profita cei dintâi Funcţionarii trebue ajutaţi ca să ră­mână curaţi şi ca să nu-şi facă con om cinstit şi martir . C. CAPITOLIN profesor secundar vingerea ori acela- Imru EZUL­TATUL DE ISRI (BANEA3A) Cu toata vremea defavorabilă, pu­blicul a fost numeros ori la Băneasa Programul zilei frumos şi bogat a ocazionat o deosebită intensitate a­­portului. Marea cursă a doi­ anilor a reve­nit, în lipsa lui Gîn­ţă, excel­entul al Bi’i­aar, bine pilotat .le llaîbaner. Cursa de 4000 m., a fost câştigată de Grevist. De remarcat dintre celelalte alergare­, victoria Q1,«­oaret cu men­ta apprenic-ului Buţu, ia o ceti­­ie 10 contra 1. Iată ne scurt rezultatul le cri. Pr. Plumbuita: Odinioară, coi­i­­dens, Mândruliţa, Tembel. 195., 2b, 12.50. Pr. Pasărea: Dolvxear Angor.i. î.a maskus. Ivka. Keni. Pante, Fetica. 26, 15 50, 19. Pr, .Tljla: Xenia, Konok, Cofiţa. Peryzadc. Napi. Fors, La Tyadaride Merriment, Frusina. 55, 25, o2. 35. Pr. N, FLipescu: Brumei. V­ania. Gherghina, Lashegy. Keni. Făcuţii, Mudania. Cleo. 72, 33, 32. Pr. G. Cantacazaao, Grevist, Coco. Coţofana, Grai. Nepl. Gândac. 26. 16, 29.Pr. Căspicaro­s, Bozsi, Trotzky, Baronin,,Paulette. Săftica. 89, 26 , 24. Pr. Leliţa, Nanterre, Kodak, i it­ten Nyil Nepl. Eroul, Fuior. 19 50. 14, 20.­­ PRONOSTICURI pentru mains (FLOREASCA) Programul de mâine de la Floreas­­ca este interesant între altele prin faptul cri are Pr. M. Marghiloman,­­ memoria definitului sportsman. Deşi bogat alocat, premiul n’a putut atrage însă decât pe Langhini Ca­valier, în afară de „cei trei reprezen­tanţi ai grajdului M. Costandache,— şi se pare cri nici el nu va alerga. Cauza acestei abţineri, sunt condi­­ţiunile nefericite ale alergării. Iată pronosticurile noastre : Pr. Baia Mare (Hoc, garduri, 3500 m, 30.000 lei), Tribun, Clairette. Pr. Cozia (1400 m., 15.000 lei), Buc Venit, Chevalier. Pr. Sângeorgiu (1000 m., 25.000 lei) Sulfina, Zi­zică. Pr. H. Marghiloman (80­)­ m., 50.000 lei) Grajd Costandache. Pr. Câmpuri (1000 m., 20.000 lei) Marmara, Iberus. Pr. Sighet (trap) Gorgota, Dame. Pr. Văscăuți (H’c, trap) Grajd A­­dina, prosceai. ÎS lift'j Esg-j 1E0 §§ astă~2Î. lauteres unui testemet înaintea Cărţii de Casaţie a venit ori spre judecare recursul făcut de d. B­. Chinţascu contra deciziei Cur­­tei de apel din din Craiova, prin care aceasta anulase testamentul făcut de d-na căp. Defleury în fa­­voarea fostului ei tutore d. Chint­­escu. In timpul refugiului la Iaşi, d-na Belleury fiind pe moarte. În lipsa soţului ei, care era pe front, a făcut un testament, prin care lasă toată averea ei d-lui Chintescu. După război d. Defleury a atacat Înaintea tribunalului de Dolj, vala­bilitatea testamentului, pe motiv că el a fost rezultatul captaţiei şi su­­gestiei. Tribunalul a respins acţiunea d-lui Defleury, in lipsa d-sale. Curtea de apel din Craiova in ur­ma apelului făcut de d. Defleury, a admis acţiunea şi a anulat testamen­tul pentru motivele arătate. D. Chinţescu făcu recurs la Cur­tea de casaţie, recurs care i-a fost respins. Testamentul rămâne definitiv ad mi lai- li LA VĂI TOI AN U UU CE 07REST c Din cer:::ri bir.b Inbnuteo ro c­­ftrai­t că pensaac ci hiiporia;:l3 situd(i) jroilticc, 2:s­i.ncsrîaf că con­vingă po d. fr.i::lr.tru Artur Változ­ni de a na ut arse până la erpat ca demascarea frzudciar dela c. f. r. D~ca a hotărît însă că trj.oadezs cu nici un preț și copec’ă hctîrirs a d-c. io ar .1 — so t.?ano — ras!ifi­cată de atitudinea binevoitoare pe care ar fi avut-o lată de d-s-j su­verana! cu prilejU­ audienței de a* cam trei zile. Se afirma chiar că primai minis­tru ar fi foarte indispus de lapu. că d. Văitoianu s’a dus la rege si i-cer fi reproșat aceasta prim­Snn intermediar. D. Văitoianu ar îi răspuns ener­vat că s’a săturat de spălatul ru­felor murdare in familie și că e mai bine ca ele să fie spălate în public. Impresia generală este că o îm­păcare pe chestiunea fraudelor nu este realizabilă. îe1V m MunTi­lira A fost arestat şi înaintat instruc­ţiei tânărul Moses Fel­lştein din Ca­pitală care a sustras suma de 230 mii lei din casa fiirmei A. Collin, un­de fuses angajat ca funcţionar. Suma indicată mai sus a fost chel­tuită de tânărul, din lumea bună, în petreceri cu femei uşoare. D. judecător Pastion, titularul cab. 2 instrucție a emis mandat de arestare contra lui Feldstein, care a fost depus la Văcărești. femenine BELGRAD, 31. (Rador). — Con­ferinţa Micii Antante femenine a fost deschisă ori la Belgrad printr’o expoziţie de produse casnice ale fe­­meilor din Grecia, Polonia, Româ­nia, Cehoslovacia şi Jugoslavia. Au asistat la Inaugurare regina Maria a Jugoslaviei, membrii guvernului, corpul diplomatic şi delegaţi al di­­versei societăţi. REGINA MARIA A IUGOSLAVIA Preşedinta, principesa Cantacu­­zino, a pronunţat un discurs care a fost mult aplaudat. Doamna Cristici a răspuns în numele femeilor iugo­­slave. Seara a avut loc o mare recepţii la palatul regal tri onoarea delega­telor. Reprezentanţii presei au fost primiţi de principesa Cantacuzino care le-a exprimat mulţumiri pen­­tru primirea entuziastă făcută aces­tui congres de ziarele iugoslave. ! Ulii! , ea iun C.’*s­ta? R Sca­ cfat-T «Slâ P I p rcc’m'T'erv.r! i'e ’si să r­ gc I ytîu l. I. r, ""'HpGo P'hEsă, rri P0sw,î. wowîtâiai. ,i Casaţia va cerceta ffll Mii S’a vorbit Joi la Cameră despre fraudele dela comitetul agrar. Sun­tem informaţi că in această chesti­une va interveni zilele acestea un fapt important. Astfel d. Istrate Micescu, depu­tat şi decanul baroului de Ilfov pre­găteşte un proect de lege prin care deriziunile comitetului agrar vor fi supuse înaltei curţi de casaţie. Dacă acest proect va fi votat a­­tunci toate dosarele dela comitetul agrar, ţinute până acum în secret vor îi scoase la iveală. Se mai afirmă că cu ocazia mo­­tivărei verbale a acestui proect d. Micescu va scote în evidentă une­le nereguli cari vor face senzaţie. Intre alt­ele, d-sa va cita faptul că în casa proprietarului au fost re­dactate actele de expropriere, în prezenta fratelui unui judecător din comitetul agrar, a fiului unui alt judecător din comitetul agrar și avocatului referent de la comitetul agrar, al cărui referat constitue motivarea hotârârei acestui comitet Informatiuni Am anunţat alaltăeri cri d. Petit- Dutaillis, fost rector al Universită­­ţei din Grenoble, şi vice-preşedinte al societăţii ,,l’Ecole de Chartes“ a sosit la noi ca să­ ne viziteze ţara precum şi pe profesorii din misiu­­nii ver­si­tară franceză. Aflăm că d. Petit-Dutaillis ne va da o dovadă de prietenie traând la Fundaţia Carol I. Luni 3 Noembrie, la orele 5 jumătate, o conferinţă publică cu subiectul : „O mare figu­ră a Franţei şi a Evului mediu: Saint Louis“. E­menii vor avea astfel feri­cirea să audă pe unul din cei mai buni cunoscători ai acestei intere­sante perioade din istoria Franţei şi a omenirei şi vor şti să facă o pri­mire călduroasă acestui savant şi prieten a! României, Consiliul de Administraţia aî So­cietate' Anonima FRIGUL, Inând cm* ccsîinţî da cererea numeroaselor osteni4 si in erecta! a comercianţi­lor de rascărio­r­i a pes­orîlor, ca să participe îa InfromrIr*ar»’­ M ex­ploatările SocietățeL a KOTÁRET, ca t’ia Co-î’fa? :5 Sceîetăfr ’ saa'*­- țr srs’ - ACȚIUNI, Fa PREȚUL NOMINAL ilo 500 LEI t-1”s 50 !ai c‘:c?r-."c'i etc r"".!­ston* Pici® cctrnsiloi cp ca Iar-' r * 1 250 lei mîată cu subscri-rea st 300 lei ia I tîp­­­an-», ai t ftî'i-'"' * Fcrțjcfsfi io fcrzcUcî­­ t? îr*. -1 • i ewtesti Su.’c­ ripfia cric ăe&chirf! pâini le 4? Korm liric ii re loca la re ăi: t­ te­­cid.:-Id :Frinul'■. rtr. Oh. A. Camin­­ratatul Sindicatului Ziariş­tilor No. 2, București și la sucterso 1*1 ■ sale di:: Ga'n'j și Zrâi'a. Consiliul le minim­ nou de tarife r.iajoiatt do sov-Satu l­ung .,i Or»­ica pentru călători şi bagaje SANITAS serviciu r-;Art pentru un singur rar. într.'U”i.’(ca­ză săpun şi pudra dela Pa imnierii Elida Paris. Doamna Aiîce Voir.cr.cu va­riat trei prelegeri despre fi’oroîin lui Platen (din ciclul: „idealismul“) în zilele de 9, 16 şi 23 Noembrie la Fundaţia Carol. Biletele la magazi­nul „Mozart“. Dr. M. Popper, docent universi­tar. Boli interne, de plămâni, sânge şi infecţiuni. Consultaţii 4­5, str­ Dr. Ciru Iliescu S. Telefon 45/82. In prezenta d-lor miniştri Cipr­­ianu, Ionescu Siseşti şi Grinţescu, s-a inaugurat şcoala de viticultură de la Valea Călugărească. Cu această ocazie prefectura­­ju­deţului a donat suma de 500 mii lei pentru această şcoală, iar câţiva podgoreni au donat suma între 50- 60 mii lei. Domnilor deschideţi ochii! Nu vă râdeţi fără SANITAS, fiindcă cu a­celaşi săpun şi aceeaşi pensulă vă săpuneşte şi pe dv. sănătoşii ca şi pe cei bolnavi şi vă umple de eg­­zemă şi bube şi nici dracu nu vă mai scapă! Deci la orice ras, cereţi un SA­­NIT­AS. Astă seară se ţin în localul miş­cării socialiste din str. Brezoianu 37, la şcoala proletariană, urmă­toarele cursuri: , 8 jum.—& jum. Istoria socialis­mului, de S. Emil-9 jum.—10 jum. Ce ştim despre lume, d. Ion Teodorescu. înscrierile se punesc zilnic la se­cretariatul şcoalei, taxa şcolară este de lei 60 anual, plătibilă in două rate. Programul cursurilor, pentru o săptămână, se anunţă Sâmbăta la sediul şcoalei şi in ziarul socialist Lumea Nouă. Luaţi masa Deja 8 diseara la aluuAHi se ser­vesc cei mai buni mititei. — Jazz band şi dansuri. Intrari liberal îs- * 1 La t» li... ■ .0 ,1

Next