Adevěrul, august 1925 (Anul 38, nr. 12771-12796)
1925-08-01 / nr. 12771
m calme« duhlie fără a provoca somn Vferaîfsoii-^tt^ in tablete este remediul de o eficacitate deosebită in special la durerile de cap de orice soiu dureri nevralgice și neuritice de dinţi si la multe altele. BANCA EFREM GERMANI Calea Victoriei 88 TeL 7725 BUCUREȘTI Adr. îeiegr. „Gerco" Schimb — Scont — Repuneri spre fructificare. Ordine de Bursă şi orl-es operaţiuni de Bancă. BUREAU de vOIACIU Biletele de Căi Ferate pentru orlce destînaţiune. In ţară sau In străinătate. BUete pentru S.M.R. şl toate marile Societăţi Maritime şi fluviale, precum şi pentru avioanele Soc. Franco-Romftnă de Navigaţhine Aeriană. Asigurarea bagajelor. Se dă informaţliml gratuite relativ la orice călătorie In lumea Întreagă. — Pretul biletelor se poate achita In cecuri ! „AMERICAN EXPRESS COMPANY“ COOKS „SAC TRAVELERS” Reprezentanta Generala • Societate! anonime Anglo-Române de asigurări. ..BRITANNIA"____ REPREZENTANT! CAPABILI Se caută pentru vânzarea de hârtie de şablos?e pentru zugrai şi toate ramurile Industriei; hârtie de Hader, , lepre* de OJL Spachtel | ciorapi şi mănuşi tricotaj! pentru mtu.ar Câştig ,î gur. Explicaţii detaliate In scris. Introdus de asum In Polonia şi Cehoslovacia. VLASTIMIL SQUEEZE, TOSE HAMUT, BQHEMIA. Cehoslovacia. a 99Hotel Esplanade Bucureşti, — Bulevardul acadamic î 8 Confort modern încălzire centrală — Apă caldă rece la orice oră din şi zi noapte, Apartamente băi* — Telefoane. — Ascensor. — instalaţia cordilectă HOM.I .Telefon 776 99URANIA” BOC. AN. DE ASIGURĂRI ŞI REASIGURARI DIN BUCUREŞTI tri şi palate vechi româneşti; apoi*picteze In mod magistral. Expoziţia indouă săli de artă bisericească, broderii religioase, evangheliare, icoane, bijuterii vechi, odoare sfinte, cuverturi de morminte, câteva fresce de la Curtea de Argeş şi în sfârşit iconostasul mânăstirei Amota (1706) compun această expoziţie, la a cărei laborioasă organizare, au lucrat D. Balş, dr. Cantacuzino, Cioflec, Drăghiceanu, Garoflid, St. Popescu, Steriadi, Tzigara- Samurcaş, Mugur, Jalea, Sirato, iar din comitetul francez d-nii Henri Fodllon, Stoenescu şi André Dezartois. W iouadrilater Cum se vor face colonizârile.-Ce pământuri se dau coloniştilor.-Cruzimile bandiţilor bulgari-Dezarmarea populaţiei Ce ne spune d. dr. Taşcă Pucerea prefect de Durostor CONSTANŢA. 28. _ Ziarele au a- In ultimile zile însă, această actinunţat că din Macedonia va sosi in curând un grup de colonişti macedoneni români, cari vor fi împroprietăriţi In Cadrilater. Am profitat de prezenţa în localitate a d-lui dr. Taşcu-Pucerea, prefectul judeţului Durostor, care ne-a dat următoarele lămuriri, In ce priveşte colonizările în Dobrogea Nouă: CINE SUNT ADMIŞI LA COLONIZARE Guvernul a admis în totul, raportul comisiunei de colnizări, iar pentru lucrările lor, membrii comisiunei au fost felicitaţi de guvern. S’au admis în principiu colonizările, urmând a se aduce în Cadrilater nu numai macedoneni ci şi români din alte regiuni ale ţării, din Oltenia şi Banat în special. Pentru moment , cu vaporul „Durostor“, vor fi aduse în ţară două sute de familii macedonene, ce au fost deposedate de autorităţile greceşti, de pământurile lor. . Trebue să adaug cu această ocazie că dintre macedoneni, vor fi admişi in ţară numai cei ce nu pot să trăiască în Macedonia în bune condiţii, în deosebi din pricina prigonirilor. In această situaţie se află 1500 de famlii, cari urmează să fie colonizate în judeţele Caliacra şi Durostor. AJUTOARELE BĂNEŞTI — Cum se va proceda la aceste colonizări? — Guvernul a hotărât ca fiecărui colonist să i se dea suma de 50.000 lei, cu care să-şi poată cumpăra vite şi unelte agricole. Li se va mai da câte 70 de hectare pământ arabil şi câte un hectar pentru casă şi islaz. Coloniştii ce vor fi aşezaţi în regiunea frontierei pe o rază de 15 km., vor primi încă câte 15 hectare teren cultivabil, în plus. Nu se vor forma sate noul, după cum 8’a svonit. Coloniştii vor fi aşezaţi în satele vechi, unde se află pământuri. In ultimile zile însă vitate a reînceput. Anume, sunt două bande intrate de peste frontieră în judeţ şi cam mai mult terorizează decât hoţeşte. Acum câteva zile, una din ele a atacat satul Caraci Mari, unde a căzut victimă, locuitorul Petre Enef. După ce l-au împuşcat de trei ori in piept, pentru că nefericitul mai mişca încă şi de teamă ca lăsându-l rănit numai, Enef va spune cine sunt, bandiţii i-au tăiat capul cu o secure. Totuşi, tâlharii au fost recunoscuţi de către femeile din sat. Ei sunt doi fraţi Teodoroff cari au fost arestaţi cu ocazia descoperirii complotului comunist de la Cainargeau Mare. Unul dintre aceşti fraţi — al treilea — se află actualmente arestat. S-a stabilit că aceşti bandiţi se aflau în sat, pe la rudele şi nevestele lor, cu o zi înainte încă de comiterea atacului şi au ucis pe Enef, crezându-l „trădător“ al cauzei lor. NEOPORTUNITATEA DEZARMAREI POPULAŢIEI Aşa stând lucrurile, socotesc că nu e la locul ei, recenta măsură a guvernului de a se dezarma populaţia cadrilaterului ce posedă, circa 5000 de arme, necesare apărării avutului şi vieţii cetăţenilor paşnici. Precum se poate constata, e departe de a se susţine că în Dobrogea Nouă, e linişte. Şi, nici nu se pot pretinde slabelor forţe puse la dispoziţia autorităţilor cadrilaterului să prindă pe bandiţi, când regimente întregi puse odinioară în urmărirea lui Terente şi actualmente în goană după Tomescu şi Munteanu, nu pot face nimic. Pentru «cotizarea a 5 poliţe în valoare de cei 100.660 ale Societăţe! ’da asigurare „Urania“ a avut Ioc Joi SOlatiea. comn prezenţa d-Ior Rafcoviceanu, prim-procuror, M. Buzescu, directorul prefecturei Capitalei şi a unui numeros public tragerea la sorţi. Au fost amortizate poliţele: No. 205,664 Ion C. Micu, Buzău, Str. Cometa 10 lei 20.000. No. 205,442 locat. Moroşanu Vasile Bucureşti, reg. de Transmisiuni Iei 20.000. No. 201,952 M. Brukmaier, Bacău, Str. Lecca 108, lei 20.000. No. 202.784 Const. Dima, Bacău, Str. Costache Negri 16, lei 20.000. No. 204.733 Beatrice Jefferson Ploeşti. B-dul Independenţei 11, lei 20.000. de persoane şi mărfuri ( Peste 200 in ţară ! Reprezentanţi: 1 FRAŢII PORN Bucureşti?Str.Regală II?9 Piese-de-pezerră I si’cabhmindepozit, f r~ am vorbit la timp despre Expozi- Jia Peisajului Francez dela Poussinet Corrot care a fost deschisă la Petit Palais, i.,,, ... ÎL-O ta* expoziţie vina acum s’o cam tăgăduiesc: totuşi păgubaşul tace şi nu întreprinde nimic contra lor. Am văzut eu însumi de mai multe ori lucrul acesta. întâia oară am întrebat indignat: — Bine, de ce nu-i reclami? — Ce să-i reclam, mi-a răspuns filosofic boţul de păgubaş, că i-a mai dus la închisoare de multe ori şi tot Ie-a dat drumul; pe urmă când s’or întoarce îmi dau foc la casă, sau îmi ţin calea şi mă omoară. Mai bine rămân numai cu paguba asta. Iată dar cine e vinovat dacă ţăranii nu denunţă pe bandiţi, autorităţile înseşi, care nu vor sau nu se pricep să asigure viaţa individului de răzbunarea bandiţilor. ____________GH. REVIGA Teatrele Spectacolele zilei TEATRUL’ CĂRĂBUŞ. — Când îşi vâră dracul coada. PARCUL OTETELEŞANU (operă comică): De-aş fi rege. . GRADINA! JIGNITA.— „Ţigăncuşa”, (operetă comică). CINEMA FRASCATI. — Iubiri ce nu se uită (Găsită pe stradă). La sfârşit o comedie americană. CINEMA MARIOARA VOICULESCU.— Un cămin tulburat şi Pat şi Patachon. GRADINA ŞI SALA Cinema Gloria, Văcăreşti 44 : Ghilotina, dramă în 17 acte şi Pelerinul comedie in 5 acte cu Charlie Chalin. CINEMA JUPITER: Le gardien de Feu (Nopţi de groază) operă comică. SALA ŞI GRADINA MARCONI: „Samson în Regele Forţei“, seria II-a si trupa Iorgu Tomescu, Sandi Huşi. CINEMA ROMA (GrivRei) : „Păcat fără vină“ şi „Diamantul fals“. CINEMA POPULAR : cu începere de Luni 27 Iulie Taras Bulba operă complectă. CINEMA TEATRU NOU: Trupa Nae Tomescu: „Boala Primăriei“ şi filmul Omul pe Cometă. CINEMA FACLA (Hala Traian, Königsmark. CINEMARADINĂ AEDISON: Ramy Paggy în micul căpitan şi Pat şi Patachon !n El, Ea şi Hamlet, piclură franceză şi la muzeul de Pavilionul Martitulată ,10 ani (1875—1925) deschis Arte Decorative din san, la Louvre. Pornind de la Corrot, această minunată expoziţie cuprinde pânzele celor mai reprezentativi artişti ai picture! franceze contimporane: Dela Corrot, Courbet, Manet, Sisley, Pissaro... şi până la de Segonzac, Utrillo, Filesz, Favorit, Le Doux etc. Aceste două expoziţii care s’au succedat, plimbândune pe dinaintea ochilor un secol de pictură franceză, au constituit o fericită complectare artistică a Expoziţiei de Arte Decorative. Paris, 26 Iulie. IONEL NEGURĂ, CONSTANŢA, 25.—După cum am anunţat, in fabrica fi atelierele S. T. C. din localitate, amenajată de curând pentru costrucţiuni de aviaţie, d. inginer Radu A. Stoica, diplomat In construcţiune aeronautice fi navale din Paris, fost şeful serviciului tehnic al arsenalului aeronauticei de la Cotroceni, a construit primul hidroavion românesc după modelul întocmit de d-sa. Zborurile primului aparat fabricat, vor începe la 12 August, pe lacul Sintghiol din vecinătatea Constanței. Pe marginea acestui lac, statul, a cedat terenurile necesare construirei de hangare și amenajării unui aerodrom modern. Pentru construirea, primului avion, d. general Mărdărescu, a contribuit, din partea ministerului de război, cu motorul şi accesoriile necesare. HIDROAVIONUL DE RECUNOAŞTERE „GETTA” Aparatul de sburat al d-lui inginer Stoica, e un hidroavion cu denumirea ,,Getta” S. T. C. tip R. A.S. nr. 1, care va putea fi Întrebuinţat de hidroaviaţia militară pentru recunoaşteri, convoiaj, şi antrenament totdeodată. La nevoie, va putea fi transfrmat cu uşurinţă un avion de bombardament. E un biplanseschiplan, care se sprijină mai mult pe laturea nautică. Posedă un motor,Fiata de 300 Hp., cu o elice propulsivă şi cu turaţia acesteia de 1600 tururi pe minut. Performanţele probabile sunt: înălţimea de sbor 4000 m., viteză 180 km. pe oră iar durata de sbor opt ore. NAVA hidroavionului e construită în întregime din lemn indigen longeroanele din frasin mamflat, antretoazele din lemn de frasin, tei şi rezonanţă şi îmbrăcămintea din contraplacaj. Barca aceasta e construită după sistemul etanşelor, adică e împărţită în mai multe cămăruţe separate între ele, astfel dacă apa ar pătrunde, nu ar inunda toate. ARIPILE sau planorul sunt construite din lemn cu hebanaj metalic, longeroanele din rezonanţă, nervurile din cotraplacaj, avănd baghetele din frasin. Nervurile-cutii, sunt fabricate din lemn de tei. Rigiditatea e dată de un sistem de habarsaj din ţevi de oţel şi cabluri. La extremităţile lor, aripile au cate un plutitor, pentru stabilirea echilibrului aparatului pe apă. ARIPIOARELE sunt necompesate şi fabricate din ţevi de oţel sudate, autogen. . , 1 . AMPERAIUL (coada), compusă din echilibror, profundor, derivă şi direcţie sunt construite din ţevi de oţel sudate autogen iar nervurile echilibrorului din lemn de teiu. HELICEA e de construcţia obişnuită la celelalte avioane. SE DA NUMAI PAMANTUL STATULUI Nu II se va da decât din pământul statului, din care s’a rezervat coloniştilor, în Judeţele Cadrilaterului, 80.000 hectare. Cu pământurile ce vor rezulta din exproprieri, după verificarea acestora vor fi împroprietăriţi numai slujbaşii demobilizaţi“. LINIŞTEA ŞI SIGURANŢA IN JUDEŢUL DUROSTOR — In ce stare se găseşte judeţul din. din punctul de vedere al liniştei şi siguranţei publice? — Până acum două luni, liniştea a fost netulburată, iar activitatea bandiţilor, apropia încetase. MONTANŢII suntdin ţeavă de oţel profilaţi cu placaj şi aluminium ca şi piedestalul motorului. REZERVOARELE de benzină sunt în barcă iar motorul e ridicat pe piedestal deasupra lor. Deasemeni motorul este profilat şi capotat în aluminium, având radiatorul în foţă, întreg aparatul e învelit cu pânză de mătase de mare rezistenţă având un matisaj şi bordaj special. Pânza este dată cu emailită văpsită şi lăcuită. ARMAMENTUL HIDROAVIONULUI Hidroavionul va putea ridica trei persoane: un pilot şi doi observatori Are mitraliere, două instalate în faţă pe turelă, iar una, în dreapta pilotului, montată pe un tripled deasupra cabinei.. Aparatul mai posedă o instalaţie complectă, de radioforografie şi radiofonie (transmitere şi recepţie), un aparat de distilat apa de mare necesară radiatorului, un dinam pentru iluminat precum şi diverse aparate de bord: clinometre, cronometru, altimetre, barograf, contoare de tururi, litrometre, bazometre, vitezometre, manoraetre, etc. CE PRODUCŢIE DE AVIOANE PUTEM AVEA După calculele ce s’au făcut, fabrica va produce două avioane pe lună, sau 24 pe an. Costul unui hidroplan „Geta“, după modelul inginer Stoica, va fi de două milioane Farmaciile de serviciu A.A.ranţi, Calea Griviţei 217; D. Voitinovici, Calea Griviţei 104 La Cerb, Calea Victoriei 78 ; C. Roşu, Calea Moşilor. 51; T. D. Vasari, Str. Mihai-Vodă 10 colt Cu Isvor ; I. Valeria, Str. 11 Iunie 65; I. Stănescu, Str. Traian 64 — 66 ; M. Vartolomeu, Calea Dudesti 93 AL . Nicolescu, Calea Serban-Vodă 157; I. Alexi, Sos. Stefan ct Mare 24; V. Gheorghiu, Str. Cazărmei 95, lei. (Avioanele ce au fost comandate în streinătate costă vra-o patru milioane lei unul). La 15 August, primul hidroavion românesc, va sbura deasupra Mării Negre, în prezenţa Valentin Bibescu, principelui G. UN SBOR DE REZISTENTA PANA IN EGIPT După cum suntem informaţi, hidroavionul ,.Geret“, va face un prim sbor de încercare a rezistentei fi va traversa Marea Neagră, Marmara și Mediterana până la Cairo, unde va ateriza. D. inginer Radu A. Stoica, constructorul aparatului „Getta“ a executat, încă în anul 1913, sboruri interesante împreună cu aviatorul Poli Vacas. Tot d. Stoica, construise în 1916, un biplan care a dat rezultate bune, dar ale cărui lucrări au fost întrerupte de război. Infirnitiuni In numărul „Adevărului Literar“ cu data de Duminică 2 August, d-ra Otilia Cazimir semnează o zguduitoare scenă dintr’un spital. Această bucată, intitulată „Dureri“ (Din carnetul unei doctorese), este una din cele mai emoţionante producţii ale distinsei poete care în ultimul timp s’a remarcat şi ca o prozatoare de mare talent. Casa de automobile NOEL ne roagă a rectifica privitor la cele publicate în rubrica Curierul judiciar, în chestiunea arestărei „milionarului american“ excrocit Gheorghe Wagner, că nu a încheiat nici direct, nici indirect vreun fel de afaceri, şi nici nu a vândut susnumitului vreun automobil. Maşina cumpărată de Wagner a fost deja o casă concurentă. Artiştii şî ziariştii cari urmează a pleca în seria a II-a. (luna August) la căminul de odihnă „Sâmbăta de sus“, vor pleca Vineri 31 Iulie din gara de nord cu vagoane rezervate cari se vor ataşa la trenul personal de Braşov No. 327. Cu ocaziunea împlinire l a 2 ani de la în,-''tarea casei „PICA“ fabrică franco-română de pălării pentru Dame și copil str. Carol 70, telefon 6915, salon special de detail, se aduce viile mulţumiri onoratei clientelă, care a ţinut să încurajeze această casă si in vederea aniversărei, fiecare clientă care cumpără o pălărie in zilele de 4, 5 şi 6 August, primeşte un preţios cadou ca amintiră. Generalul Ogatta, distinsul nostru oaspe japonez dupe ce a vizitat aerodromul de la Pipera a fost primit orin audienţă la Sinaia de principele Carol şi reţinut la dejun. Dupe amiază a vizitat Câmpina şi regiunile petrolifere. Astăzi distinsul oaspe va pleca la Mena. GfiRSJUL NIHAESCU Straia Dr. Felia 46 şi Strada Br. Sergiu 38, se deschide la August Gala] modern, aprovizionat în permanenţă ca benzină, accesorii, uleiuri, pneuri etc. Serviciul de zi şi de noapte. Se pot face angajamente zilnice şi lunare. Telefon No. 47172. Primim Următoarele: Toţi cercetaşii aflaţi în Bucureşti, sunt convocaţi Vineri 31 Iulie a. c. ora 6, la comandamentul marei legiuni strada Luterană No. 10. DOCTORUL GHELERTER va consulta în Călimăneşti, Vilaf Meri, până la 1 Septembrie, pentru boale interne şi de copii. „Dimineaţa" de mâine va publica tarifele maximale pentru transporturile, locuinţele şi restaurantele din staţiunile climaterice Mănăstirea Agapia şi Azuga. D. docent dr. Radovici rămâne pe vară în Capitală. Consultaţiuni pentru boale nervoase 5—7, Bulevardul Carol 23. . . --------— 2S28S60L AdevĕrulDIMiNEATA BONU CA BT V /Mia I «In luna Octombrie se va ţine din nou un concurs pentru complectarea numărului de ofiţeri elevi la şcoala de război secţia intendenţei. II ^.Candidaţii vor depune actele ladij î oală până la 15 Septembrie, ^ CONSTANŢA 30. «* La clubul naţional liberal, a avut loc ori o consfătuire, la ordinea zilei fiind luarea de măsuri pentru sărbătorirea d-lui I. I. C. Brătianu şi asupra alegerilor de la Camera agricolă. In timp ce şeful organizaţiei liberale d. Virgil Andronescu vorbea şi-a făcut apariţia în sală d. N. Negulescu prefectul judeţului. Când acesta a încercat să vorbescă în privinţa Gamrei agricole, doi membri marcanţi, d-nii Florea Horea şi D. Dimitriu luând cuvântul au atacat vehement pe d. Negulescu, arătându-l vinovat pentru situaţia critică a partidului liberal la Constanţa, situaţie cauzată de nepopularitatea de care se bucură. Apostrofele acestea au făcut o impresie puternică asupra celor prezenţi şi au afectat extraordinar pe d. N. Negulescu. Cu atât mai mult, cu cât majorimim, cu rugămintea de a publica, următoarea plângere, Care trebue luată îndeaproape cercetare de cei în drept, spre a stabili adevărul asupra celor ce s'au petrecut. DOMNULE DIRECTOR, Suntem nişte ţărani ardeleni nevoiaşi. Rubedeniile noastre expatriate ne-au trimes din America, la o bancă din Sibiu, diversesume de dolari, destinate Cumpărării de pământ. Banca trebuia să ne plătească: primului dintre subsemnaţii 50 dolari (10.000 Iei), celui de al doilea 50 dolari şi celui de al treilea 150 dolari (30.000 lei), iar altor doi consăteni de-ai noştri câte alţi 50 dolari. Banca nu ne-a avertizat pe nM unul de sosirea banilor din America şi nu ne-a chemat să ni-i plătească, după cum se obişnueşte în toate băncile, la ghişeul ei. In schimb am fost chemaţi la poştă unde, după ce am iscălit, ni s-a încredinţat fiecăruia din noi câte un plici cu’ câte cinci peceţi, deasupra căruia figura cifra sumei... din interior. Desfăcând plicurile, le-am găsit goale, afară de al doilea dintre noi, care în loc de 50 dolari a găsit în plic 30 dolari. Plicurile nu purtau nici o urmă de violenţă. Sigiliile erau intacte. Ne-am adresat directorului Băncii de la Sibiu. CADRUL ORDINAR In gradul de inginer orodinar Clasa ÎI: d-nii Bolşacov Alexandru din direcţiunea generală a căilor ferate române şi Comamitzki Leonida din direcţiunea generală a poştelor telegrafelor şi telefoanelor, cu vechimea în gradul actual dela 1921, Ianuarie 1. In gradul de Inginer ordinar clasa III: Şiperco Eduard din direcţiunea generală a căilor ferate române, cu vechimea în gradul actual de la 1922, Iulie 25. CADRUL DETAŞATdin minsterul industriei si comerţului In gradul de inginer ordinar clasa I: Damian David, cu vechimea in gradul actual de la 1923, Aprilie 1. In gradul de conductor principal clasa I: d. Repca Ion, cu vechimea în gradul actual de la 1924, Ianuarie 1. In gradul de conductor principal clasa II: d-nii Haro Ludovic şi Policsec Eduard, cu vechimea în gradul actual de la 1921, Ianuarie 1. Koblicska Carol, Gindel Ştefan şi Zellner Ludovic, cu vechimea în gradul actual, cei doi dintâi de la 1922, Ianuarie 1 şi cel de al treilea de la 1923, Ianuarie 1; Nichita Ion, Möllmann Anton, Iavorsky Iosif, Bori Iosif, Schlett Farcaş, Balasz Coloman, Lager Carol, Cselinszky Andrei, Libik Ştefan, Feszt Francisc, Czeller Iacob, Kapros Carol, Richter Ştefan, Repka Ferdinand, Szirmai Francisc şi Auger Ignat, cu vechimea în graîni urma stăruinţelor ce s'au făcut pe lângă ministerul de război spre a se mai acorda prelungiri pentru continuarea de studii tinerilor cu termen redus, ce urmau să fie încorporaţi la 15 August, printr’un ordin circular ministerul de război a acordat amânările după cum urmează: Prin modificarea datei chemărei pentru încorporare, a tinerilor cu termen redus (art 52 şi 53 din legea recrutării), pe ziua de 15 August 1925, în loc de 1 Octombrie 1925, se găsesc tineri cari n'au putut absolvi liceul, şcoala superioară sau inferioară profesională, în anul şcolar 1925, având de dat examene în sesiunea Septembrie 1925. De asemenea, mai sunt tineri cari fiind amânaţi în anul şcolar 1924 1925, pentru a termina studiile liceului,şcoală superioară sau inferioară profesională, mai au de dat examene şi au deci nevoie de încă un an de amânare. Pentru a veni în ajutorul acestor tineri, ca să-şi poată termina studiile şi ca să beneficieze de avantagiile art 52 şi 53 din legea recrutării, ministerul aprobă, pe anul şcolar 1925—1926. amânări pentru studii, tinerilor din categoriile de mai jos: 1. Tinerii din contingentele mai vechi ca contingentul 1926, cari au fost amânaţi în anii precedenţi, sau cari cer acum pentru prima oară, ca unii ce s’au găsit la vatră In diferita situatien!miliritatea membrilor, au hotărât să ceară, la şedinţa ce va avea loc Vineri, demisiunea prefectului Negulescu. Ca să vă scapedin încurcătură, pare-se că prefectul a găsit o portiţă de eşire onorabilă: aceia de a pleca într’un concediu nelimitat şi a lăsa ca girant al prefecturii da Constanţa pe actualul director, d. Radu Roşculeţ. In acelaş timp însă se vorbeşte cu insistenţă de numirea d-lui avocat Al. Negrea, ca prefect. In ce priveşte alegerile pentru Camera agricolă, liberalii fiind siguri de insucces, au apelat la averescani, cu cari trag sforile în tovărăşie, ascunzându-se sub masa unei „liste cetăţeneşti“. Ori, cum ţărăniştii au majoritatea voturilor în judeţul Constanţa, de pe acum guvernamentalii au presimţiri iste-CORESP. Directorul a dat din umeri şi ne-a pus în faţa unui registru,care purta însemnarea efi ni s’au trimit banii... cu poşta. Domnul director nu s’a emoţionat de loc, ni* a luat iniţiativa nici unei acţiuni comandată de împrejurare, nîî al sezisat nici poşta, nici poliţia şî nici parchetul. Indiferenţa d!-sale ni s’a părut ciudată. Constatarea firească, pe oase trebuia să o facă imediat, d. director al băncii, în faţa plicurilor goale prezentate d-sale, era una şi singură, anume, că plicurile porniseră goale din bancă. D-sa a recunoscut autenticitatea, Ştampilei Băncii pe ceara roşie de pe plicuri şi faptul că nu se umeblase în interior, decât de către noi, cari le desfăcusem faţă da martori. Nu ne putem reţine. Domnul« Director, de a exprima indignarea noastră prin presă, mai ales Că da, când cele de mai sus s’au petrecut, a trecut o lună de zile, fără C« banda să fi luat vre-o măsură.' Suntem îndreptăţiţi să ne socotim victimele nts ale poştei, cum ar fi poate mai la îndemâna fiecăruia să Creadă, ci ale băn'Ciî însăşi. Cerem o cercetare riguroasă şi sancţiunii. ' Cn stimă, Sederjesî Ferencz, Weres Sarolta, Doboş Denes ' Săteni din comuna C&ăi HUr, cătunul Turdeş'B, depui Odorhei * «1 — ’ 'ti tlul actual de la 1924, Ianuarie îi*In gradul de conductor ordinar clasa I: d-nii Petrușca Alexandru și Schultz Wilhelm, cu vechimea gradul actual de la 1920, Ianuarie lf Lang Iuliu, Grunwald Armand, Hasbanek Richard, Fuchs Wilhelm, Mureșeanu Geiza și Sziklai Francia^ cu vechimea în gradul actual de la 1921, Ianuarie 1; Horea Ion, Romai Iuliu şi Lăpuşan Anton, cu vechi-« mea în gradul actual de la 1922, Ianuarie 1; Mihalcsik Alexandru, Dull Alexandru, Repka Adalbert, Rusitzky Wilhelm, Şerban Simion şi Leach Nicolae, cu vechimea în gradul actual de la 1923, Ianuarie la Neusl Ion, Stark Carol, Tămovan Pavel, Petrușka Carol, Smillar Anton, Kandray Desideriu, Hamuth Martin, Swedach Wilhelm, Gruiţă Aron, Pataky Andrei, Lupu Simion, Golgotiu Beniaminui Bârsan Traian, cu vechimea în gradul actual dela 1924, Ianuarie 1. In gradul de conductor ordinar clasa II: d-nii Boritz Adalbert, cu vechimea în gradul actual dela 1921 Ianuarie 1; Morar Gavril, Chira Andrei și Conczi Iosif, cu vechimea în gradul actual dela 1922, Ianuarie 1; Mogosan Gheorghe și Stanciu Octavian, cu vechimea în gradul actual dela 1923, Ianuarie 1. In gradul de conductor ordinar clasa III: d-nii Vuzdugan Francisc şi Tomuţă Ştefan, cu vechimea în gradul actual, primul dela 1920 Ianarie 1 şi cel de al doilea dela 1920 Octombrie 21. tare legate (amanaţi medical, ca având frate sub drapel, ca necunoscând limba, etc.); a) Pentru a continua studiile la universităţi, academii, sau şcoli superioare, dacă n’au împlinit etatea de 27 ani (respectiv 29 ani pentru medicinişti); b) Pentru examenul de bacalaureat; c) Pentru clasa 8-a de liceu; d) Pentru ultimul an de studii la şcolile superioare, a căror absolvire dă dreptul la art 52 din legea recrutării; e) Pentru ultimul an, la şcolile profesionale Inferioare a căror absolvire dă dreptul la art 53 din legea recrutării. 2. Tinerii din contingentul 1926: a) Pentru a urma studiile universităţilor, academiilor, sau şcoli superioare; b) Pentru examenul de bacalaureat; c) Pentru clasa 8-a; d) Pentru ultimul an la şcolile superioare, (art. 52 din legea recrutării); d) Pentru ultimul an de studii la şcolile inferioare (art 53 din legea recrutării). 3. Tinerii din ambele categorii de mai sus, cari doresc a fi amânaţi pe anul şcolar 1925—1926, vor trebui să îndeplinească formalităţile prevăzute în ordinul circular No. 48/925, adică să depună cererea de amânare până la 15 August 1925, iar cercurile de recrutare vor proceda conform circulării dată comandamentelor teritoriale cu ordinul No- 44-894 dia Hulla um»“. ..----- " Hidroavioane româneşti Marina de război va avea hidroavioane de construcţie românească Armamentul hidroavionului.Un zbor In Egipt | _ AL. DRATSKI O şedinţă ca seanual la club liberal din Constanta Partidul liberal acuză de incapacitate pe prefectul Judeţului O plângere pe care o recomandăm spre cercetare ! Ingineri şi conductori Încadraţi la ministerul lucrărilor publice Amânarea încorporării tinerilor cu termen redus MINISTRUL CjIRCULESCU VIZITÂND FABRICA DE AVIOANE 1 Ministrul Chîrcuiescu ; 2) d. George Georgescu, preşedintele Camerei de comerţ; 3) d. inginer Stoica Radu. PAGINA 2 ATE SIVERÜL