Adevěrul, august 1925 (Anul 38, nr. 12771-12796)

1925-08-01 / nr. 12771

m calme« d­uhlie fără a provoca somn Vferaîfsoii-^tt^ in tablete este remediul de o eficacitate deo­sebită in special la durerile de cap de orice soiu dureri nevralgice și neuritice de dinţi si la multe altele. BANCA EFREM GERMANI Calea Victoriei 88 TeL 77­25 BUCUREȘTI Adr. îeiegr. „Gerco" Schimb — Scont — Repuneri spre fructificare. Ordine de Bursă şi orl-es operaţiuni de Bancă. BUREAU de vOIACIU Biletele de Căi Ferate pentru orl­ce destînaţiune. In ţară sau In străinătate. BUete pentru S.M.R. şl toate marile Societăţi Ma­ritime şi fluviale, precum şi pentru avioanele Soc. Franco-Romftnă de Navigaţhine Aeriană. Asigurarea bagajelor. Se dă informaţliml gratuite relativ la orice călătorie In lumea Întreagă. — Pretul biletelor se poate achita In cecuri ! „AMERICAN EXPRESS COMPANY“ COOKS „SAC TRAVELERS” Reprezentanta Generala • Societate! anonime Anglo-Române de asigurări. ..BRITANNIA"____ REPREZENTANT! CAPABILI Se caută pentru vânzarea de hârtie de şablos?­e pentru zugra­i şi toate ramurile Industriei; hârtie de Hader, , lepre* de OJ­L Spachtel | ciorapi şi mănuşi tricotaj! pentru mtu.ar Câştig ,î gur. Explicaţii detaliate In scris. Introdus de asum In Polonia şi Cehoslovacia. VLASTIMIL SQUEEZE, TOSE HAMUT, BQHEMIA. Cehoslovacia. a 99Hotel Esplanade Bucureşti, — Bulevardul acadamic î 8 Confort modern încălzire centrală — Apă caldă rece la orice oră din şi zi noapte,­­ Apartamente băi* — Telefoane. — Ascensor. — instalaţia cordi­­lectă HOM.I .Telefon 77­6 99URANIA” BOC. AN. DE ASIGURĂRI ŞI REA­­SIGURARI DIN BUCUREŞTI t­ri şi palate vechi româneşti; apoi*picteze In mod magistral. Expoziţia in­două săli de artă bisericească, brode­rii religioase, evangheliare, icoane, bi­juterii vechi, odoare sfinte, cuverturi de morminte, câte­va fresce de la Cur­tea de Argeş şi în sfârşit iconostasul mânăstirei Amota (1706) compun a­­ceastă expoziţie, la a cărei laborioasă organizare, au lucrat D. Balş, dr. Cantacuzino, Cioflec, Drăghiceanu, Ga­­roflid, St. Popescu, Steriadi, Tzigara- Samurcaş, Mugur, Jalea, Sirato, iar din comitetul francez d-nii Henri Fo­­dllon, Stoenescu şi André Dezartois. W­­­ io­uadrilater Cum se vor face colonizârile.-Ce pământuri se dau coloniştilor.-Cruzi­mi­le bandiţilor bulgari-­Dezarmarea populaţiei Ce ne spune d. dr. Taşcă Pucerea prefect de Durostor CONSTANŢA. 28. _ Ziarele au a- In ultimile zile însă, această acti­nunţat că din Macedonia va sosi in curând un grup de colonişti mace­doneni români, cari vor fi împro­prietăriţi In Cadrilater. Am profitat de prezenţa în loca­litate a d-lui dr. Taşcu-Pucerea, prefectul judeţului Durostor,­­ care ne-a dat următoarele lămuriri, In ce priveşte colonizările în Dobrogea Nouă: CINE SUNT ADMIŞI LA COLONI­ZARE Guvernul a admis în totul, rapor­tul comisiunei de colnizări, iar pen­tru lucrările lor, membrii comisiu­nei au fost felicitaţi de guvern. S’au admis în principiu coloniză­rile, urmând a se aduce în Cadrila­­ter nu numai macedoneni ci şi ro­mâni din alte regiuni ale ţării, din Oltenia şi Banat în special. Pentru moment , cu vaporul „Du­­rostor“, vor fi aduse în ţară două sute de familii macedonene, ce au fost deposedate de autorităţile gre­ceşti, de pământurile lor. . Trebue să adaug cu această oca­zie că dintre macedoneni, vor fi ad­mişi in ţară numai cei ce nu pot să trăiască în Macedonia în bune con­diţii, în deosebi din pricina prigo­nirilor. In această situaţie se află 1500 de famlii, cari urmează să fie colonizate în judeţele Caliacra şi Durostor. AJUTOARELE BĂNEŞTI — Cum se va proceda la aceste colonizări? — Guvernul a hotărât ca fiecărui colonist să i se dea suma de 50.000 lei, cu care să-şi poată cumpăra vi­te şi unelte agricole. Li se va mai da câte 70 de hec­tare pământ arabil şi câte un hectar pentru casă şi islaz. Coloniştii ce vor fi aşezaţi în re­giunea frontierei pe o rază de 15 km., vor primi încă câte 15 hectare teren cultivabil, în plus. Nu se vor forma sate noul, după cum 8’a svonit. Coloniştii vor fi a­­şezaţi în satele vechi, unde se află pământuri. In ultimile zile însă vitate a reînceput. Anume, sunt do­uă bande intrate de peste frontieră în judeţ şi cam­ mai mult terorizează decât hoţeşte. Acum câteva zile, una din ele a a­­tacat satul Caraci Mari, unde a că­zut victimă, locuitorul Petre Enef. După ce l-au împuşcat de trei ori in piept, pentru că nefericitul mai miş­ca încă şi de teamă ca lăsându-l ră­nit numai, Enef va spune cine sunt, bandiţii i-au tăiat capul cu o secu­re. Totuşi, tâlharii au fost recunos­cuţi de către femeile din sat. Ei sunt doi fraţi Teodoroff cari au fost arestaţi cu ocazia descoperirii com­plotului comunist de la Cainargeau Mare. Unul dintre aceşti fraţi — al treilea — se află actualmente ares­tat. S-a stabilit că aceşti bandiţi se aflau în sat, pe la rudele şi neves­tele lor, cu o zi înainte încă de co­miterea atacului şi au ucis pe E­­nef, crezându-l „trădător“ al cauzei lor. NEOPORTUNITATEA DEZARMA­­REI POPULAŢIEI Aşa stând lucrurile, socotesc că nu e la locul ei, recenta măsură a guvernului de a se dezarma popula­ţia­ cadrilaterului ce posedă, circa 5000 de arme, necesare apărării avu­tului şi vieţii cetăţenilor paşnici. Precum se poate constata­, e de­parte de a se susţine că în Dobro­gea Nouă, e linişte. Şi, nici nu se pot pretinde slabe­lor forţe puse la dispoziţia autori­tăţilor cadrilaterului să prindă pe bandiţi, când regimente întregi pu­se odinioară în urmărirea lui Te­­rente şi actualmente în goană după Tomescu şi Munteanu, nu pot face nimic. Pentru «cotizarea a 5 poliţe în valoare de cei 100.660 ale Societăţe! ’da asigurare „Urania“ a avut Ioc Joi SO­latie­a. co­mn prezenţa d-Ior Ra­­fcoviceanu, prim-procuror, M. Buzes­­cu, directorul prefecturei Capitalei şi a unui numeros public tragerea la sorţi. Au fost amortizate poliţele: No. 205,664 Ion C. Micu, Buzău, Str. Cometa 10 lei 20.000. No. 205,442 locat. Moroşanu Vasi­­le Bucureşti, reg. de Transmisiuni Iei 20.000. No. 201,952 M. Brukmaier, Bacău, Str. Lecca 108, lei 20.000. No. 202.784 Const. Dima, Bacău, Str. Costache Negri 16, lei 20.000. No. 204.733 Beatrice Jefferson Plo­eşti. B-dul Independenţei 11, lei 20.000. de persoane şi mărfuri ( Peste 200 in ţară ! Reprezentanţi: 1 FRAŢII PORN Bucureşti?Str.Regală II?9 Piese-de-pezerră I si’cabhmindepozit, f r~ am vorbit la timp despre Expozi- Jia Peisajului Francez dela Poussin­et Corrot care a fost deschisă la Petit Palais, i.,­,, ... ÎL-O ta* expoziţie vina acum s’o cam­ tăgăduiesc: totuşi păgubaşul tace şi nu întreprinde nimic contra lor. Am văzut eu însumi de mai multe ori lucrul acesta. întâia oară am întrebat indignat: — Bine, de ce nu-i reclami? — Ce să-i reclam, mi-a răspuns filosofic boţul de pă­gubaş, că i-a mai dus la închisoa­re de multe ori şi tot Ie-a dat drumul; pe urmă când s’or întoar­ce îmi dau foc la casă, sau îmi ţin calea şi mă omoară. Mai bine rămân numai cu paguba asta.­­ Iată dar cine e vinovat dacă ţăranii nu denunţă pe bandiţi, au­torităţile înseşi, care nu vor sau nu se pricep să asigure viaţa in­dividului de răzbunarea bandiţilor. ____________GH. REVIGA Teatrele Spectacolele zilei TEATRUL’ CĂRĂBUŞ. — Când îşi vâră dracul coada. PARCUL OTETELEŞANU (operă comică): De-aş fi rege. . GRADINA! JIGNITA.— „Ţigăncuşa”, (operetă comică). CINEMA FRASCATI. — Iubiri ce nu se uită (Găsită pe stradă). La sfârşit o comedie americană. CINEMA MARIOARA VOICULES­­CU.— Un cămin tulburat şi Pat şi Patachon. GRADINA­ ŞI SALA Cinema Glo­ria­, Văcăreşti 44 : Ghilotina, dra­mă în 1­7 acte şi Pelerinul comedie in 5 acte cu Charlie Chalin. CINEMA JUPITER: Le gardien de Feu (Nopţi de groază) operă­ comică. SALA ŞI GRADINA MARCONI: „Samson în Regele Forţei“, seria II-a si trupa Iorgu Tomescu, Sandi­ Huşi. CINEMA ROMA (GrivRei) : „Păcat fără vină“ şi „Diamantul fals“. CINEMA­ POPULAR : cu începere de Luni 27 Iulie Taras Bulba o­­peră complectă. CINEMA TEATRU NOU: Trupa Nae Tomescu: „Boala Primăriei“ şi filmul Omul pe Cometă. CINEMA FACLA (Hala Traian, Königsmark. CINEM­ARADINĂ AEDISON: Ra­­my Paggy în micul căpitan şi Pat şi Patachon !n El, Ea şi Hamlet, piclură franceză ş­i la muzeul de Pavilionul Mar­titulată ,10 ani (1875—1925) deschis Arte Decorative din san, la Louvre. Pornind de la Corrot, această minu­nată expoziţie cuprinde pânzele celor mai reprezentativi artişti ai picture! franceze contimporane: Dela Corrot, Courbet, Manet, Sisley, Pissaro... şi până la de Segonzac, Utrillo, Filesz, Favorit, Le Doux etc. Aceste două ex­poziţii care s’au succedat, plimbându­­ne pe dinaintea ochilor un secol de pictură franceză, au constituit o feri­cită complectare artistică a Expoziţiei de Arte Decorative. Paris, 26 Iulie. IONEL NEGURĂ, CONSTANŢA, 25.—După cum am anunţat, in fabrica fi atelierele S. T. C. din localitate, amenajată de curând pentru costrucţiuni de avia­ţie, d. inginer Radu A. Stoica, di­plomat In construcţiun­e aeronau­tice fi navale din Paris, fost şeful serviciului tehnic al arsenalului ae­ronauticei de la Cotroceni, a cons­truit primul hidroavion românesc după modelul întocmit de d-sa. Zborurile primului aparat fabri­cat, vor începe la 12 August, pe lacul Sintghiol din vecinătatea Con­stanței. Pe marginea acestui lac, statul, a cedat terenurile necesare construirei de hangare și amenajă­rii unui aerodrom modern. Pentru construirea, primului avi­on, d. general Mărdărescu, a con­tribuit, din partea ministerului de război, cu motorul şi accesoriile ne­cesare. HIDROAVIONUL DE RECUNOAŞ­TERE „GETTA” Aparatul de sburat al d-lui ingi­ner Stoica, e un hidroavion cu de­numirea ,,Getta” S. T. C. tip R. A.S. nr. 1, care va putea fi Întrebuinţat de hidroaviaţia militară pentru re­cunoaşteri, convoiaj, şi ant­renament totdeodată. La nevoie, va putea fi transfrmat cu uşurinţă un avion de bombardament. E un biplan­seschi­­plan, care se sprijină mai mult pe laturea nautică. Posedă un motor­­,Fiata de 300 Hp., cu o elice pro­pulsivă şi cu turaţia acesteia de 1600 tururi pe minut. Performanţele probabile sunt: înălţimea de sbor 4000 m., viteză 180 km. pe oră iar durata de sbor opt ore. NAVA hidroavionului e construi­tă în întregime din lemn indigen longeroanele din frasin mam­flat, antretoazele din lemn de frasin, tei şi rezonanţă şi îmbrăcămintea din contraplacaj. Barca aceasta e con­struită după sistemul etanşelor, a­­dică e împărţită în mai multe că­măruţe separate între ele, astfel da­că apa ar pătrunde, nu ar inunda toate. ARIPILE sau planorul sunt con­struite din lemn cu hebanaj meta­lic, longeroanele din rezonanţă, ner­vurile din cotraplacaj, avănd ba­ghetele din frasin. Nervurile-cutii, sun­t fabricate din lemn de tei. Ri­giditatea e dată de un sistem de habarsaj din ţevi de oţel şi cabluri. La extremităţile lor, aripile au ca­te un plutitor, pentru stabilirea e­chilibrului aparatului pe apă. ARIPIOARELE sunt necompesate şi fabricate din ţevi de oţel sudate, autogen. . , 1 .­­ AMPER­AIUL (coada), compusă din echilibror, profundor, derivă şi direcţie sunt construite din ţevi de oţel sudate autogen iar nervurile echilibrorului din lemn de teiu. HELICEA e de construcţia obiş­nuită la­ celelalte avioane. SE DA NUMAI PAMANTUL STATULUI Nu II se va da decât din pămân­­tul statului, din care s’a rezervat co­loniştilor, în Judeţele Cadrilaterului, 80.000 hectare. Cu pământurile ce vor rezulta din exproprieri, după ve­­rificarea acestora vor fi împroprie­tăriţi numai slujbaşii demobilizaţi“. LINIŞTEA ŞI SIGURANŢA IN JUDEŢUL DUROSTOR — In ce stare se găseşte judeţul din. din punctul de vedere al liniştei şi siguranţei publice? — Până acum două luni, liniştea a fost netulburată, iar activitatea bandiţilor, apropia încetase. MONTANŢII sunt­­din ţeavă de o­­ţel profilaţi cu placaj şi aluminium ca şi piedestalul motorului. REZERVOARELE de benzină sunt în barcă iar motorul e ridicat pe piedestal deasupra lor. Deasemeni motorul este profilat şi capotat în aluminium, având radiatorul în fo­­­ţă, întreg aparatul e învelit cu pânză de mătase de mare rezistenţă având un matisa­j şi bordaj special. Pânza este dată cu emailită văpsită şi lăcuită. ARMAMENTUL HIDROAVIONULUI Hidroavionul va putea ridica trei persoane: un pilot şi doi observatori Are mitraliere, două instalate în faţă pe turelă, iar una, în dreapta pilotului, montată pe un tripled deasupra cabinei.. Aparatul mai po­sedă o instalaţie complectă, de ra­diofor­ograf­ie şi radiofonie (transmi­tere şi recepţie), un aparat de disti­lat apa de mare necesară radiato­rului, un dinam pentru iluminat precum şi diverse aparate de bord: clinometre, cronometru, altimetre, barograf, contoare de tururi, litro­­metre, bazometre, vitezometre, ma­noraetre, etc. CE PRODUCŢIE DE AVIOANE PU­TEM AVEA După calculele ce s’au făcut, fa­brica va produce două avioane pe lună, sau 24 pe an. Costul unui hi­­d­roplan „Geta“, după­ modelul ingi­ner Stoica, va fi de două milioane Farmaciile de serviciu A.A.­ranţi, Calea Griviţei 217; D.­ Voitinovici, Calea Griviţei 104 La Cerb, Calea Victoriei 78 ; C. Roşu, Calea Moşilor. 51; T. D. Va­sari, Str. Mihai-Vodă 10 colt Cu Isvor ; I. Valeria, Str. 11 Iunie 65; I. Stănescu, Str. Traian 64 — 66 ; M. Vartolomeu, Calea Dudesti 93 AL . Nicolescu, Calea Serban-Vo­dă 157; I. Alexi, Sos. Stefan ct Mare 24; V. Gheorghiu, Str. Ca­zărmei 95, lei. (Avioanele ce au fost comanda­te în streinătate costă vra-o patru milioane lei unul). La 15 August, primul hidroavion românesc, va sbura deasupra Mării Negre, în prezenţa Valentin­ Bibescu, principelui G. UN SBOR DE REZISTENTA PANA IN EGIPT După cum suntem informaţi, hi­­droavionul ,.Ger­et“, va face un prim­ sbor de încercare a rezistentei fi va­ traversa Marea Neagră, Marmara și Mediterana până la Cairo, unde va ateriza. D. inginer Radu A. Stoica, con­structorul aparatului „Getta“ a e­­xecutat, încă în anul 1913, sboruri interesante împreună cu aviatorul Poli Vacas. Tot d. Stoica, construi­se în 1916, un biplan care a dat re­zultate bune, dar ale cărui lucrări au fost întrerupte de război. Infirnitiuni In numărul „Adevărului Literar“ cu data de Duminică 2 August, d-ra Oti­lia Cazimir semnează o zguduitoare scenă dintr’un spital. Această bucată, intitulată „Dureri“ (Din carnetul unei doctorese), este una din cele mai emo­ţionante producţii ale distinsei poete care în ultimul timp s’a remarcat şi ca o prozatoare de mare talent. Casa de automobile NOEL ne roagă a rectifica privitor la cele publicate în rubrica Curierul judi­ciar, în chestiunea arestărei „milio­narului american“ excrocit­ Gheor­­ghe Wagner, că nu a încheiat nici direct, nici indirect vreun fel de a­­faceri, şi nici nu a vândut susnumi­­tului vreun automobil. Maşina cum­părată de Wagner a fost deja o casă concurentă. Artiştii şî ziariştii cari urmează a pleca în seria a II-a. (luna August) la căminul de odihnă „Sâmbăta de sus“, vor pleca Vineri 31 Iulie din gara de nord cu vagoane rezervate cari se vor ataşa la trenul personal de Bra­şov No. 327. Cu ocaziunea împlinire l a 2 ani de la în,-''tarea casei „PICA“ fabrică franco-română de pălării pen­tru Dame și copil str. Carol 70, telefon 69­15, salon special de detail, se aduce viile mulţumiri onoratei clientelă, care a ţinut să încurajeze această casă si in vederea aniversărei, fiecare clientă care cumpără o pălărie in zilele de 4, 5 şi 6 August, primeşte un preţios cadou ca amintiră. Generalul Ogatta, distinsul nostru oaspe japonez dupe ce a vizitat aero­dromul de la Pipera a fost primit ori­­n audienţă la Sinaia de principele Ca­rol şi reţinut la dejun. Dupe amiază­ a vizitat Câmpina şi regiunile petrolifere. Astăzi distinsul oaspe va pleca la Mena. GfiRSJUL NIHAESCU Straia Dr. Felia 46 şi Strada Br. Sergiu 38, se deschide la­­ August Gala] modern, aprovizionat în permanenţă ca benzină, accesorii, uleiuri, pneuri etc. Serviciul de zi şi de noapte. Se pot face anga­jamente zilnice şi lunare. Telefon No. 47172. Primim Următoarele: Toţi cercetaşii aflaţi în­ Bucu­­reşti, sunt convocaţi Vineri 31 Iu­­lie a. c. ora 6, la comandamentul marei legiuni strada Luterană No. 10. DOCTORUL GHELERTER va consulta în Călimăneşti, Vilaf Meri, până la 1 Septembrie, pentru boale inte­rne şi de copii. „Dimineaţa" de mâine va pu­blica tarifele maximale pentru transporturile, locuinţele şi restau­rantele din staţiunile climaterice Mănăstirea Agapia şi Azuga. D. docent dr. Radovici rămâne pe vară în Capitală. Consultaţiuni pentru boale nervoase 5—7, Bule­vardul Carol 23.­­ . . --------— 2S28S60L AdevĕrulDIMiNEATA BONU C­A BT V /Mia I «In luna Octombrie se va ţine din nou un concurs pentru com­­­plectarea numărului de ofiţeri e­­­levi la şcoala de război secţia in­tendenţei. I­I ^.Candidaţii vor depune actele la­­dij î oală până la 15 Septembrie, ^ CONSTANŢA 30. «* La clubul naţional liberal, a avut loc ori o consfătuire, la ordinea zilei fiind luarea de măsuri pentru sărbători­rea d-lui I. I. C. Brătianu şi asu­pra alegerilor­ de la Camera agricolă. In timp ce şeful organizaţiei li­berale d. Virgil Andronescu vor­bea şi-a făcut apariţia în sală d. N. Negulescu prefectul judeţului. Când acesta a încercat să vorbescă în privinţa Gamrei agricole, doi membri marcanţi, d-nii Florea Ho­rea şi D. Dimitriu luând cuvântul au atacat vehement pe d. Negule­scu, arătându-l vinovat pentru si­­tuaţia critică a partidului liberal la Constanţa, situaţie cauzată de nepopularitatea de care se bucură. Apostrofele acestea au făcut o impresie puternică asupra celor prezenţi şi au afectat extraordinar pe d. N. Negulescu. Cu atât mai mult, cu cât majo­­rimim, cu rugămintea de a pu­blica, următoarea plângere, Care trebue luată în­deapr­oape cerceta­re de cei în drept, spre a stabili a­­devărul asupra celor ce s'au petre­cut. DOMNULE DIRECTOR, Suntem nişte ţărani ardeleni ne­voiaşi. Rubedeniile noastre expa­triate ne-au trimes din America, la o bancă din Sibiu, diverse­­su­me de dolari, destinate Cumpără­rii de pământ. Banca trebuia să ne plătească: primului dintre sub­semnaţii 50 dolari (10.000 Iei), celui de al doilea 50 dolari şi celui de al treilea 150 dolari (30.000 lei), iar al­tor doi consăteni de-ai noştri câte alţi 50 dolari. Banca nu ne-a avertizat pe nM unul de sosirea banilor din Ameri­ca şi nu ne-a chemat să ni-i plă­tească, după cu­m se obişnueşte în toate băncile, la ghişeul ei. In schimb am fost chemaţi la poştă unde, după ce am iscălit, ni s-a în­credinţat fiecăruia din noi câte un plici cu’ câte cinci peceţi, deasupra căruia figura cifra sumei... din in­terior. Desfăcând plicurile, le-am găsit goale, afară de al doilea dintre noi, care în loc de 50 dolari a gă­sit în plic 30 dolari. Plicurile nu purtau nici o urmă de violenţă. Sigiliile erau intacte. Ne-am adresat directorului Băn­cii de la Sibiu. CADRUL ORDINAR In gradul de inginer orodinar Cla­sa ÎI: d-nii Bolşacov Alexandru din direcţiunea generală a căilor ferate române şi Comamitzki Leonida din direcţiunea generală a poştelor tele­grafelor şi telefoanelor, cu vechi­mea în gradul actual dela 1921, Ia­nuarie 1. In gradul de Inginer ordinar cla­sa III: Şiperco Eduard din direcţiu­nea generală a căilor ferate româ­ne, cu vechimea în gradul actual de la 1922, Iulie 25. CADRUL DETAŞAT­­din minsterul industriei si comer­ţului In gradul de inginer ordinar cla­sa I: Damian David, cu vechimea in gradul actual de la 1923, Aprilie 1. In gradul de conductor principal clasa I: d. Repca Ion, cu vechimea în gradul actual de la 1924, Ianua­rie 1. In gradul de conductor principal clasa II: d-nii Haro Ludovic şi Polic­sec Eduard, cu vechimea în gradul actual de la 1921, Ianuarie 1. Koblic­ska Carol, Gindel Ştefan şi Zellner Ludovic, cu vechimea în gradul actual, cei doi dintâi de la 1922, Ia­nuarie 1 şi cel de al treilea de la 1923, Ianuarie 1; Nichita Ion, Möll­mann Anton, Iavorsky Iosif, Bori Io­sif, Schlett Farcaş, Balasz Coloman, Lager Carol, Cselinszky Andrei, Li­­bik Ştefan, Feszt Francisc, Czeller Iacob, Kapros Carol, Richter Ştefan, Repka Ferdinand, Szirmai Francisc şi Auger Ignat, cu vechimea în gra­îni urma stăruinţelor ce s'au făcut pe lângă ministerul de război spre a se mai acorda prelungiri pentru continuarea de studii tinerilor cu termen redus, ce urmau să fie încorporaţi la 15 August, printr’un ordin circular ministerul de război a acordat amânările după cum urmează: Prin modificarea datei chemărei pen­tru încorporare, a tinerilor cu termen redus (art 52 şi 53 din legea recrutării), pe ziua de 15 August 1925, în loc de 1 Octombrie 1925, se găsesc tineri cari n'au putut absolvi liceul, şcoala supe­rioară sau inferioară profesională, în a­­nul şcolar 1925, având de dat examene în sesiunea Septembrie 1925. De asemenea, mai sunt tineri cari fiind amânaţi în anul şcolar 1924 1925, pentru a termina studiile liceului,­­şcoală superioară sau inferioară profesională, mai au de dat examene şi au deci ne­voie de încă un an de amânare. Pentru a veni în ajutorul acestor ti­neri, ca să-şi poată termina studiile şi ca să beneficieze de avantagiile art 52 şi 53 din legea recrutării, ministerul aprobă, pe anul şcolar 1925—1926. a­­mânări pentru studii, tinerilor din cate­goriile de mai jos: 1. Tinerii din contingentele mai vechi ca contingentul 1926, cari au fost amâ­naţi în anii precedenţi, sau cari cer a­­cum pentru prima oară, ca unii ce s’au găsit la vatră In diferita situatien!­mili­ritatea membrilor, au hotărât să ceară, la şedinţa ce va avea loc Vineri, demisiunea prefectului Ne­gulescu. Ca să vă scape­­din încurcătură, pare-se că prefectul a găsit o por­tiţă de eşire onorabilă: aceia de a pleca într’un concediu nelimitat şi­ a lăsa ca girant al prefecturii da Constanţa pe actualul director, d. Radu Roşculeţ. In acelaş timp însă se vorbeşte cu insistenţă de numirea d-lui a­­vocat Al. Negrea, ca prefect. In ce priveşte alegerile pentru Camera agricolă, liberalii fiind si­guri de insucces, au apelat la ave­­rescani, cu cari trag sforile în to­vărăşie, ascunzându-se sub masa unei „liste cetăţeneşti“. Ori, cum ţărăniştii au majoritatea voturilor în judeţul Constanţa, de pe acum guvernamentalii au presimţiri iste-CORESP. Directorul a dat din umeri şi ne-a pus în faţa unui registru,­­ca­re purta însemnarea efi ni s’au tri­mit banii... cu poşta. Domnul di­rector nu­ s’a emoţionat de loc, ni* a luat iniţiativa nici unei acţiuni comandată de împrejurare, nîî al sezisat nici poşta­, nici poliţia şî nici parchetul. Indiferenţa d!-sale ni s’a părut ciudată. Constatarea firească, pe oase tre­buia să o facă imediat, d. director al băncii, în faţa plicurilor goale prezentate d-sale, era una şi sin­gură, anume, că plicurile pornise­­ră goale din bancă. D-sa a recunoscut autenticitatea, Ştampilei Băncii pe ceara roşie de pe plicuri şi faptul că nu se um­e­blase în interior, de­cât de către noi, cari le desfăcusem faţă da martori.­­ Nu ne putem reţine. Domnul« Director, de a exprima indignarea noastră prin presă, mai ales Că da, când cele de mai sus s’au petrecut­, a trecut o lună de zile, fără C« banda să fi luat vre-o măsură.­­' Suntem îndreptăţiţi să ne soco­tim victimele nts ale poştei, cum­ ar fi poate mai la îndemâna fie­căruia să Creadă, ci ale băn'Ciî în­săşi. Cerem o cercetare riguroasă­ şi sancţiunii. ' Cn stimă, Sederjesî Ferencz, Weres Sarolta, Doboş Denes ' Săteni din comuna C&ăi HUr, cătunul Turdeş'B, depui Odorhei * «1 — ’ 'ti­ tlul actual de la 1924, Ianuarie îi*­In gradul de conductor ordinar­ clasa I: d-nii Petrușca Alexandru și Schultz Wilhelm, cu vechimea gradul actual de la 1920, Ianuarie lf Lang Iuliu, Grunwald Armand, Has­­banek Richard, Fuchs Wilhelm, Mu­­reșeanu Geiza și Sziklai Francia^ cu vechimea în gradul actual de la 1921, Ianuarie 1; Hor­ea Ion, Romai Iuliu şi Lăpuşan Anton, cu vechi-« mea în gradul actual de la 1922, Ia­nuarie 1; Mihalcsik Alexandru, Dull Alexandru, Repka Adalbert, Rusit­­zky Wilhelm, Şerban Simion şi Le­ach Nicolae, cu vechime­a în gra­dul actual de la 1923, Ianuarie la Neusl Ion, Stark Carol, Tămovan Pavel, Petrușka Carol, Smillar An­ton, Kandray Desideriu, Hamuth Martin, Swedach Wilhelm, Gruiţă Aron, Pataky Andrei, Lupu Simion, Golgotiu Beniamin­ui Bârsan Tra­ian, cu vechimea în gradul actual dela 1924, Ianuarie 1. In gradul de conductor ordinar clasa II: d-nii Boritz Adalbert, cu vechimea în gradul actual dela 1921 Ianuarie 1; Morar Gavril, Chira An­drei și Conczi Iosif, cu vechimea în gradul actual dela 1922, Ianuarie 1; Mogosan Gheorghe și Stanciu Oc­­tavian, cu vechimea în gradul ac­tual dela 1923, Ianuarie 1. In gradul de conductor ordinar clasa III: d-nii Vuzdugan Francisc şi Tomuţă Ştefan, cu vechimea în gradul actual, primul dela 1920 Ia­­narie 1 şi cel de al doilea dela 1920 Octombrie 21.­­ tare legate (amanaţi medical, ca având frate sub drapel, ca necunoscând limba, etc.); a) Pentru a continua studiile la uni­versităţi, academii, sau şcoli superioa­re, dacă n’au împlinit etatea de 27 ani (respectiv 29 ani pentru medicinişti); b) Pentru examenul de bacalaureat; c) Pentru clasa 8-a de liceu; d) Pentru ultimul an de studii la şco­lile superioare, a căror absolvire dă dreptul la art 52 din legea recrutării; e) Pentru ultimul an, la şcolile pro­fesionale Inferioare a căror absolvire dă dreptul la art 53 din legea recru­tării. 2. Tinerii din contingentul 1926: a) Pentru a urma studiile universită­ţilor, academiilor, sau şcoli superioare; b) Pentru examenul de bacalaureat; c) Pentru clasa 8-a;­­ d) Pentru ultimul an la şcolile supe­rioare, (art. 52 din legea recrutării); d) Pentru ultimul an de studii la şco­lile inferioare (art 53 din legea recru­tării). 3. Tinerii din ambele categorii de mai sus, cari doresc a fi amânaţi pe anul şcolar 1925—1926, vor trebui să îndepli­nească formalităţile prevăzute în ordi­nul circular No. 48/925, adică să depună cererea de amânare până la 15 August 1925, iar cercurile de recrutare vor proceda conform circulării dată coman­damentelor teritoriale cu ordinul No- 44-894 dia H­­ulla um»“. ..----- " Hidroavioane româneşti Marina de război va avea hidroavioane de con­strucţie românească Armamentul hidroavionului.­Un zbor In Egipt | _ AL. DRATSKI O şedinţă ca seanual la club liberal din Constanta Partidul liberal acuză de incapacitate pe prefectul Judeţului O plângere pe care o recomandăm spre cercetare ! Ingineri şi conductori Încadraţi la ministerul lucrărilor publice Amânarea încorporării tinerilor cu termen redus MINISTRUL Cj­IRCULESCU VIZITÂND FABRICA DE AVIOANE 1­ Ministrul Chîrcuiescu ; 2) d. George Georgescu, preşedintele Came­rei de comerţ; 3) d. inginer Stoica Radu. PAGINA 2 ATE SIV­E­R­ÜL

Next