Adevěrul, octombrie 1925 (Anul 38, nr. 12822-12847)

1925-10-14 / nr. 12833

PAGINA 2 UNI DE CALCULAT pentm cele 4 operaţiuni aritmetice, pentu acţionare cu mâna sau curent electric „Millionaire“ „Maflas“ şi „Eos“ Oferte şi demonstration! la perere prin: Reprezentantul general Josef Illés BirOU TfiCliniC, Bucureşti, Ca­sa Victoriei W5.­ Tel 72(36 CERETiO PRETUTINDENI­­I DORMITOARE Sî!FRAGIRlI 1 M­­­âZîh mBflftvAL de MOBILE 19, STr. vALîOîi - MCDSESTI 19 STR. CAROL (Vis-a-vis de Fraţii Koller) Mare asortiment de: Dormitoare, Sufragerii, Birouri etc.­­ PEEŢTOI EXCEPŢIONALE -SALONARE Telefon 68181 Bl­JROURI Information! tonalitatea politică a naţiunii nu e­­xistă. Existenţa noastră a tuturor este strâns condiţionată de existenţa şi prosperarea politică a statului ro­mân şi a naţiunii române. * Toţi cari reprezintă o părticică din personalitatea etică a naţiunii române prin geniu, prin vitejie, prin sârguinţă, prin cinste, ■*- toţi aceşti ştiu ce este valoarea şi preţul uni­tăţii noastre naţionale şi toţi vor a­­proba întărirea politică nemăsurată a neamului românesc prin fuziunea partidelor opoziţiei. Ne apropiem de ora fatală ! înainte de a suna ceasul fatal, po­porul românesc apelează la patrio­tismul superior şi desinteresat, la înălţimea intelectualităţii şi la etica partidelor opoziţiei şi a conducăto­rilor opoziţiei, de a jertfi eroic, pe altarul binelui obştesc , egoismul de partid, individualitatea micuţă a partidelor şi de a zidi, prin această măreaţă manifestare a caracterului şi a prudenţii politice, o opoziţie care să reprezinte o personalitate politică de tot nouă în analele par­tidelor politice, o personalitate ma­re, impunătoare faţă de liberali şi formidabilă faţă de duşmanii nea­mului românesc. In unire este puterea!­­ Prof. dr. CASSIU MANIU Ştiri externe POLIŢIA FRANCEZA a perchezi­ţionat birourile ziarului comunist ,L'N­umanité“, confiscând câteva foii de manifeste prin care se invită pe lucrători să participe la greva Generală. * CONFERINŢA INTERNAŢIONA­LA a Crucii Roşii şi-a încheiat lu­crările adoptând rezoluţii cu pri­vire la organizarea internaţională a asistenţei în ţările lovite de calami­­tate şi standardizarea, materialului sanitar. „PRAGER PRESSE“ anunţă câi la 1 Noembrie se va inaugura la Praga euferinţa statelor succesoare pent­­ru regulares chestiunea datoriilor antebelice,& GREVA LUCRATORILOR de la tramvaele și omnibuzele pariziene e hotărâtă de sindicatele comuniste, a fost declarată eri. REGELE ANGLIEI a conferit lui Sir George Lloyd, noul guvernator al­­Egiptului, titlul de baron a! regatu­lui unit. * VICONTELE GREY fost ministru­­de externe in guvernul liberal englez, vorbind la societatea pentru Liga Na­tunilor, a declarat că aprobă în în- tregime politica guvernului Baldwin în chestiunea pactului de garanţie rhenan şi crede in sinceritatea efor­turilor guvernului german de a pune bazele unei păci solide in Europa. GALAŢI Un incendiu a cuprins Duminică, dimineaţa grajdul d-lui M. Wolf din Galaţi şi s’a întins apoi asupra clădirei d-lui N. Dobrovici şi asu­pra altui imobil al d-lui Leibovici. A ars o mare parte din imobilele sus arătate. S’a constatat că focul a luat naştere din neglijenţa unui om de serviciu care a aruncat o ţi­gare aprinsă în grajd. Pagubele trec de două milioane. CHIŞINAU Marele comerciant Hors Klein­­man din Chişinău s’a sinucis la locuinţa lui din acea localitate. Motivul sinuciderei pare a cons­ta în chestiuni familiare. ORHEI La Orhei a fost descoperit un fals avocat, care pleda înaintea tri­bunalului sub numele de G. Po­­pescu. El a fost arestat şi s’a constatat că este urmărit de parchet şi că a­­devăratul său nume este Ioan Ni­­colau. FĂLTICENI Jandarmul Ciobănuc Iii©, din postul de jandarmi Fântâna Mare (Fălticeni), spărgând lada percepţi­ei din acea comună, a furat suma de 38.000 lei. La cercetările făcute, jandarmul a mărturisit furtul. BRAILA In ultima şedinţă a comisiei in­terimare din Brăila, prefectul ju­deţului a citit decretul regal, prin Care d. Leonte Moldovanu este nu­mit preşedinte al acestei comisiuni A urmat apoi jurământul noului preşedinte, care a rostit şi o cuvân­tare. După această solemnitate, comi­sia interimară a luat în discuţie şi a aprobat licitaţia pentru închirie­rea unui imobil, în care să se ins­taleze o grădină de copii, chestiu­nea teatrului permanent şi alte chestiuni edilitare. La alegerea de la camera de co­merţ din Brăila au reuşit lista ne­gustorească in frunte cu d. sena­tor Sasu, d-nii Mihail Paras­chi­­vescu, Nistor Constantinescu iar restul aleşilor sunt tot de pe lista d-lui Sasu. SFT. GHEORGHE Vice­primarul comunei Boboc (Sf. boc), losef Cato, s’a strangulat. In ultimul timp el primise ordin dela prefectul Rauca Răuceanu să secfestreze izvorul Matild, pentru care a fost pedepsit de tribunal la plata în solidar cu primul pretor, a sumei de 146.000 lei drept despă­gubiri. SIBIU Greva dela fabrica română de ghete din Sibiu a fost aplanată. S’a încheiat un nou contract co­lectiv de muncă, cu avantagii pen­tru lucrători. înscrierile pentru sesiunea de examene Octombrie 1925 la Facul­tatea de drept din Iași se închid la 15 cor. * Programul examenelor de licen­ţă a fost fixat astfel: anul­­ 20—24 Octombrie, anul II 24—29 şi anul III 30 Oct.—5 Noembrie. In ace­­laş timp cu anul III licenţă vor a­­vea loc şi examenele de doctorat. Nouile înscrieri în facultate pen­tru anul şcolar 1925—1926 durează până la 10 Noembrie. Crema favorită a femeiei mo­derne, „CREMA SIMON“, nici prea uscată, nici prea grasă, asigură o­­brazului semenin perfecţiunea pie­lei, o epidermă frumoasă, netedă, catifelată, un ten alb, pe care orice femee este în drept să le aştepte de la o cremă igienică perfectă. De vânzare pretutindeni : CREMA ŞI PUDRA SIMON Parfumerie Simon. 59 Fg. Saint- Martin, Paris Cercul central de studii al parti­dului naţional îşi reîncepe activita­tea Joi 15 octombrie a. c., ora 6 p. m., când va avea loc în saloanele clubului partidului naţional din ca­lea Victoriei No. 78, obicinuita şe­dinţă săptămânala, cu care ocaziu­­ne d. George Taşcă profesor la U­­niversitatea din Bucureşti, va ţine conferinţa, sa: „Politica economică a guvernului“. Sectorul I, Răuţei şi-a relua consumaţiunile pentru boale de nu­­tiţie şi Interne, 3­ 7, Str. Dumitrie­ Racovita 15 Tel. 7612. La Braşov au fost afişate listele pentru alegerile comunale, care vor rămâne afişate timp de zece zile, pentru facerea apelurlor in com­­­plectarea lor. La Institutul „Pompilian" (calea Rahovei 56) înscrierile şi reînsere­­rile pentru cursurile: liceal (cl. I— VIII statizate), primar­, comercial (cl. V-a) şi francez se primesc zilnic, până la 15 octombrie, orele 9—12 şi 3-6. Azi Marţi, 13 cor. la orele I d. a. va avea loc un consiliu de miniştri la preşidenţia consiliului. Comitetul executiv al partidului ţărănesc se va intimii azi Marţi şi mâine Miercuri la orele 5 d. a., spre a lua hotărâri în vederea des­chiderii parlamentului. Pentru un preţ modest se face un litru de apă alcalina cu un pachet de SARE VICHY-ETAT, care extras de apă de sursă a Statului conţine toate principiile. Cereţi în­totdeauna SAREA de VICHY-ETAT. Partidul Naţional, organizaţia sectorului Polizu Elefterescu a ţi­nut Duminica 11 Octombrie 1925 ora 10 dim. o mare întrunire publi­că în sala Parcul Trandafirilor din b-dul Basarab 59, organizată de d-nii dr. I. Mărgescu şi avocat Mitică Rădulescu. întrunirea a fost prezidată de d. dr. I. Mărgescu care arată că scopul acestei întruniri este înce­putul luptei ce se va da în Capi­tală pentru răsturnarea guvernului Au mai vorbit d-nii: Gr. Filipe­­scu, şeful organizaţiei Capitalei, St. Meitani, deputat D. R. Ioapiţe­­scu, avocat Mitică Rădulescu, ge­neral Anastasia, inginer Maior şi alţii cari au înfierat actele guver­nului şi cer izgonirea lui. Chestiunea scrisorii d-lui general Averescu, publicată de ziarul „Cu­vântul“, formează obiectul unei cer­cetări la direcţiunea poştelor. An­cheta este condusă personal de că­tre pl. subdirector general D. Mari­­nesciu, care ori la amiază a ascultat lămuririle d-lui Papacostea, secre­tarul particular al d-lui general A­­verescu. De altfel, d. I. Petrovici, destina­tarul, a şi pornit acţiune în daune contra administraţiei poştelor. ------------- nji ■ .Tf il ini Emi­l Duminică a avut loc la Sânnico­­laul mare din Banat dezvelirea monumentului poetului Mihail E­­minescu. Au luat par­te la această serbare peste 10.000 ţărani veniţi din co­munele învecinate cât şi numeroa­se delegaţiuni din Arad, Lugoj, şi Timişoara. Din partea­ Ministerului Cultelor a luat parte d. Ion Minulescu.­­ După oficierea serviciului religi­os au luat cuvântul protopopul Cio­­rneanu care a descris oper regreta­te,­ui poet. A mai luat apei cuvântul d-nii: Octavian Goga ca reprezentant al Academiei Române, Ion Minulescu, director general în ministerul ar­telor şi cultelor, profesor I. Ne­­delcu din Oraviţa în numele fonda­­ţiei Principele Carol, etc. In sala Vulturul Negru a avut loc apoi un mare banchet de 1000 ta­câmuri. La orele 4 s-a început în grdina hotelului Vulturu­fA Negru ‘contr­al cu premii între­­corurile bănăţene iar scara un maci festival urmat de dans. I­n Concesiuni miniere Societăţii „Roumanian consoli­dated Oilfieldes Limited“ îi s’au a­­cordat, prin decrete regale, două importante concesiuni petrolifere. Una pentru a exploata petrol brut (ţiţeiu) cu ga­zele sale de ză­cământ şi derivaţiile sale naturale, precum şi orice alt bitum lichid, făcând parte din ■­­lasa de _ zăcă­mânt 1 b 2, in fii­niţele­­perimetru­lui arătat mai jos, aşa cum va fi configurat in plai­urile de punere în stăpânire şi anime: Perimetrul O. E. NI-c, Ochiuri-Est, situat pe moşia statului Oclnita din judeţul Dâmboviţa şi mărginit. , La nord şi răsărit cu moşia Oc­­nita proprietatea statului. La sud cu perimetrul O. E. I-c. La apus cu perimetrul O. E. II-b. * Alta pentru a exploata petrol brut (ţiţeiu) cu gazele sale de ză­cământ şi derivatele sale naturale, precum şi orice alt bitum lichid făcând parte din clasa de zăcă­mânt I li 2, în limitele perimetrului arătat mai jos, aşa cum va fi con­figurat în planurile de punere în stăpânire şi anume: Perimetrul N 2 d, Moreni-Nord situat pe moşia statului din Gura Ocniţei, judeţul Dâmboviţa şi mărginit la nord şi răsărit cu perimetrele Van Saarien (B. Marcu), L. Kamilton (Sond­­rum), Cesianu, (Internaţionala Ro­mână) şi sindicat I, la sud cu pe­rimetrul P II-a, la apus cu pro­prietatea statului. * * care ni se poate scorni vre-o vină? La noi cultul este liber, fiecare este în drept să se roage după cum il tae capul, şi cine este ateu nu are decât să nu se roage , caimacul rămâne caimac. Dar cronicarul de arta? Să cri­tice analizând este poate o nedrep­tate. Cine are pretenţia să fie ana­lizat este natural să aleagă, sau măcar în aşezarea expoziţiei să sorteze pânzele, nu să şi le toarne deavalma, buluc ameţitor, nuduri peste peisagii, copii după Rem­brandt peste femei în faţa oglinzii, a căror faţă o vezi de două ori perfect din două părţi, aşa cum fa­ce Bordenache. Cel puţin dacă î-am vedea din toate părţile simul­tan. Insă Bordenache este clasic, aşa cum se zice, stricându-se acest minunat cuvânt, iar o faţă văzută din toate părţile pe aceiaş pânză, ar fi să se scalde nu în apele o­­glinzii, ci în apele infernale de ră­tăcire ale futurismului ! Sunt nedrept. Tine nu sortează, nu nici nu are loc, având la înde­mână o singură sală, pe când Bor­­denache, având două săli pe mâ­nă, pune într’a doua numai pânze care ar fi să poarte pe rama lor , aurită etichete mari cu numele de aorte ei. Intre altele este şi unul al d-nei M. Filoti dela Teatrul Naţio­nal, pânză bogată, pe care am vă­zut-o şi astă vară într’o vitrină, tragică atâta timp cât a găzduit tabloul. Şi dacă un pictor pictează atât de mult, sau dacă 2 şi 3 şi 4 şi 5 pictori pictează atât de mult, se vede că şi plac, pânzele lor au căutare, sunt oameni care se bu­cură de ele, şi nu este urât lucru să strici o bucurie ? Bordenache a făcut progrese, de vreme ce de da­ta asta aduce tot ce vreţi, însă tot s’a lăsat de acele pisici sau de a­­cei motani cu mustăţi de a-i fi pu­tut să te tai cu foarfecă, de ţepoa­se ce se desprindeau pe botişorul fraged. Şi sunt nedrept, fiindcă pen­tru un cronicar de artă este poate mai important să scrie despre pic­tori, aşa cum sunt aceşti doi, să le zicem de deschidere de sezon. Din­tâi, fiindcă nefăcând o analiză a­­mănunţită cronicarul va fi mai u­­şor de înţeles iar al doilea fiindcă acei despre care merită să scrii au destul farmec în sine ca să-şi cu­cerească singuri, deşi mult mai în­cet sufragiile adevărate şi trai­nice. Dar Bordenache şi cine au ta­lent ? O poveste chinezească spune : Un om la umbra casei făcea un bu­toi şi abia îl sfârşise, când îi căzu înăuntru o perie. Că s’o scoată şi altă perie izvorăşte parcă. Perie de perie a tot scos, şi le-a tot vân­dut, îmbogăţindu-se mereu, când iată că în butoi căzu un ban. Peria îndată pieri, dar scoţând banul că­zut, butoiul începu să facă bani. Mereu îi scotea, îmbogăţindu-se într’atât că se scârbi de munca şi puse pe socrul său la treabă, iar el sta la umbră, şi îl înghiontea cu vorba, că prea este încet. Se obo­sise socrul de nu mai putea, până într’o zi, plecându-se să scoată bă­netul, căzu el înăuntru. Sări omul să-l scoată, îl înmormânta, şi când se întoarse, alt socru, Butoiul fer­mecat toată ziua înmulţea socrii. Omul ii cară, zile dearândul, chel­tuind cu praznicile şi cu înmormân­tarile toată averea. Iar când dădu şi ultimul bun, atunci şi butoiul se sparse. Poate că şi pentru prolificii pic­tori este un butoiu­ de soiul acesta. Dar au talent? Straniu cuvânt. Talentul ? Rar când înseamnă ceva, nespus de prețios, iară altă dată calp ca o monedă de dat de pomană. ȘTEFAN I. NENITESCU AD II VÉRÜL Ministerul Instincţii nu apoi înfiinţarea unei oistii pedagogice la Iaşi Am anunţat la timp că ministerul de instrucţie a primit o adresă din partea universităţii din Iaşi, prin care se cerea ca să se înfiinţeze şi acolo o secţie­ pedagogică universitară, după cum există în Bucureşti. Această dorinţă a profesorilor din Iaşi nu poate fi­ realizată întrucât în­fiinţarea un­ei alte secţiuni pedagogice universitare afară de cea existentă în capitală ar fi contrarie însăşi legei prin care a fost înfiinţată această nouă instituţie. Legea prevede înfiinţarea numai a unei singure secţii pedagogice uni­versitare şi aceasta la Bucureşti, învăţământul primar, — care are un număr limitat de învăţători —, n’ar putea face faţă cerinţelor acestui în­văţământ prin descomplectarea cadre­lor în urma fiecărei prea multor în­văţători ca să urmeze cursurile acestei secţiuni pedagogice universitare. Aceasta a fost intenţia legiuitorului, care dacă a hotărât înfiinţarea acestei infracţiuni pentru complectarea cunoş­tinţelor membrilor corpului didactic primar, a înţeles titluri şi ia măsuri ca la un moment dat să nu se gă­sească în faţa unei descomplectări a cadrelor învăţământului primar, prin înscrierea prea multor candidaţi la a­­ceste cursuri de complectare. De aceia legea a prevăzut pe lângă înfiinţarea unei singure secţii pedago­gice universitare, şi limitarea număru­­lubooij in u jo­ i ubo jo,depipuBO din an de maximum 60. Motivul invocat că învăţătorilor mol­doveni le este greu să se deplaseze în Bucureşti, nu este serios întrucât aci nici învăţători din cele mai înde­părtate regiunii ale ţarei, apoi toţi acei cari sunt admişi la această secţie pe­dagogică, sunt bursieri, pentru că fără să funcţioneze efectiv la catedra res­pectivă, ei primesc leafa întreagă cu toate accesoriile catedrei lor astfel în­cât îşi au asigurat traiul în Bucureşti. Ministerul de instrucţie având In vedere legea care este categorică In această privinţă, a hotărât să nu a­­probe cererea. * Durata concesiunilor este de 20 ani. Concesiunile s-au instituit pe ba­ză de redeventă către stat. Rede­­vența se va stabili trimestrial du­pă normele prevăzute la art. 186 și 187 din legea minelor din 4 iu­lie 1924. Condițiunile de concesionare sunt cele prevăzute în caietele de sarcini publicate împreună cu de­cretele de concesiuni, in „Monito­rul Oficial" din 11 Octoim­brie 1925, . ——————■ "1—" ■■■■* Crima de lângă Botoşani BOTOŞANI, 12. — O oribilă cri­mă a fost comisă astăzi în pădurea Baisa, proprietatea d-lui Leon Spod­­heim. Vătaful Abram Abramovici ce­rând unui sătean 20 de lei, acesta l-a fugărit şi ajungându-i i-a aplicat o puternică lovitură de topor în cap, omorîndu-l pe loc. La faţa locului au sosit, mai târ­ziu, reprezentanţii autorităţilor, care au ordonat o anchetă. Victima lasă în urma sa o soţie şi patru copii mici. comemorative la Iaşi Comemorarea Sinodului ecumenic de la Nicea Duminică după amiază, la orele 5,­­ disciplina şi caracterul naţional al a avut loc în biserica mitropolitană, poporului român, din Iaşi şedinţa solemnă a celui Termină implorând pronia cerea­scă să aducă pace, iubire şi frăţie de al treilea Sinod. După oficierea serviciului religios de către patriarhul Miron Cristea, capul bisericii române, a vorbit de restul Sinodului ecumenic de la Ni­­ceea şi a relevat înrădăcinarea cre­dinţei din sufletul popoarelor în Mântuitor. Ministrul cultelor, d. Lapedatu, a vorbit apoi de munca depusă de ie­rarhi, pentru păstrarea credinţei şi despre importanţa culturală a Si­nodului. Regele închee seria cuvântărilor, relevând munca depusă de slujitorii bisericii ortodoxe române, de a da o bună îndrumare, de a mângâia sufletele, de a propaga ordinea şi bisericii şi neamului românesc Familia regală după terminarea solemnităţii a intrat în palatul me­tropolitan, unde s’a întreţinut cu in­vitaţii. Suveranii au părăsit Iaşul la orele 7 seara. Luni dimineaţă a avut loc a doua şedinţă a Sinodului. Membrii Sinodului s’au adunat la biserica Sf. Spiridon de unde în frunte cu patriarhul au plecat în procesiune la mitropolie, unde s’a oficiat leturghii de către patriarhi. Episcopul Vartolomeu al Râmni­cului a ţinut o conferinţă intere­santă vorbind despre istoricul Sino­dului ecumenic. La această solemnitate a partici­­pat şi d. ministru Lapedatu. IAŞI, 12.­­ Azi dimineaţă a avut loc a doua şedinţă a Sinodului.­­ Au rostit conferinţe episcopul Vartolomeu al Râmnicului, d. dr. Boroianu, decanul facultăţii de teo­­lgie din Bucureşti şi părintele Ior­­dăchescu, directorul seminarului din Iaşi. A urmat apoi o agapă în sala de recepţie a palatului administrativ unde s-au ţinut mai multe toas­turi. După amiază înalţi i­erarhi au vi­zitat bisericile din localitate. Mâine dimineaţă, cu un tren spe­cial, înalţii prelaţi pleacă la mă­năstirea Secu. La biserica catolică s’a comemo­rat deasemenea ori cu mare cere­monie sinodul din Nicea. Episcopul Robu a rostit o intere­santă predică asupra rostului ace­lui Sinod. 1­­ JEÉ Regina și principesa Elena cu mitropolitul Pimen Noul orar al trenurilor de călători ModifitSile ce vor intra In vigoare la 1 Noembrie Direcţiunea specială a mişcării din dira-’ nea generală c. f. r., a termi» „^L-orar pentru mersul trenui'OEHHp călător!. Acest orar, zis de intra In vigoare la 1 Noembrie. Orarul de iarnă s’a stabilit după planurile de la 1 Iunie cu adăugirile, transformările, prelungirile, supri­mările şi modificările intervenite între 1 August şi 31 Oct. TRENURI NOUI Pe linia Ilia-Lugoj vor circula tre­nurile mixte 2103 şi 2104, cu pleca­rea din Ilia la ora 19,4­0, sosirea la Lugoj la ora 23,18, la înapo­i­e tre­nul No. 2104 pl din Lugoj la 11,30 sos. la Ilia la 15,19. Trenul No. 2103 are legături în Ilia cu No 261 dela Teiuş-Sinteria- Petroşani şi în Lugoj cu trenul No. 128 spre Orşova-Craiova etc. Tr. No. 2104 are legături în Lugoj cu tr. No. dl şi 129 dela Bucureşti- Craiova-Orşova şi cu tr. Nr. 102 şi 184 de la Jimbolia-Timişoara. TRENURI TRANSFORMATE Trenurile de persoane No. 165 şi 166 între Filiaş şi Tg. Jiu, au fost transformate în trenuri mixte cu No. 1093 şi 1094 Tr. No. 1093, Filiaş-Tg.­Jiu pl. la ora 14,10, şos. la 17,17 In Filiaş trenul are legătură cu tr. 101 de la Bucureşti-C. Lung-C. de Ar­­geş-Pîteşti-Zimnicea-T. Măgurele-Si­­biu-R. Vâlcea-Corabia. Tr. No. 1094. Tg. Jiu-Filiaş pl. la 12,02, sos. la 15,16. Trenul are legătură în Filiaş cu tr. No. 102 spre Caracal-Piteşti-C. de Argeş Bucureşti. TRENURI PRELUNGITE Trenul de persoane No. 547 a fost prelungit de la Bacău la Paşcani cu plecarea la ora 9,40, şos. la ora 12,05. Trenul are legătură în Paşcani cu tr. No. 635 spre Iaşi-Chişinău-Ti­­ghina. La înapoere, tr. de persoane No. 548 pl. din Paşcani la ora 16,25 şi din Bacău la ora 19,10. Trenul are legătură : în Paşcani cu tr. No. 636 dela Tighina-Chişinău- Iaşi; în Roman cu tr.5016 dela Bu­­hăeşti-Băceşti; în Bacău cu tr. No. 5014 şi 507 dela şi spre P.­Neamţ. TRENURI MODIFICATE Acceleratul No. 202, Oradea-Mare- Bucureşti, s’a modificat între Arad şi Ilia in sensul că pleacă din Arad la ora 0,50, sosind la Ilia la 3,12. Acceleratul No. 203, Bucureşti-Ora­­dia-Mare s-a modificat între Lotru şi P. Olt în sensul că pleacă din Lo­tru la ora 21,04, sosind în P. Olt la ora 2,04. Trenul No. 505, acceleratul între Bacău-P. Neamţ, în sensul că plea­că la ora 5,50 sos. la 7,35. Are legătură în Bacău cu tr. No 505 şi 501 de la Bucureşti-Buzău-Mă­­răşeşti-Tg. Mureş şi cu tr No. 532 de la Grigore-Ghica Vodă-Cernăuţi-Iaşi Paşcanî. Trenul personal No. 187/194 s-a modificat între Buziaş şi Timişoara î în sensul că pl. la ora 6,23, sosind la­­Timişoara la 7,45. Deasemeni tr. No. 193/188, între Timişoara şi Buziaş în sensul că pl. la ora 14,05 sosind la Buziaş la 15,23. Trenul personal No. 195/190 între Timişoara-Buziaş în sensul că pl. la ora 5,45, sos. la Buziaş la ora 7,21. Trenul de persoane No. 225, Bu­­cureşti-Sibiu se modifică între P.­ Olt și Jiblea în sensul că pl. la ora 7,35 sos. la Jiblea la ora 12,56. Pe distanta Jiblea-P. Olt s’a modi­ficat și trenul personal No. 226 în sensul că pleacă la ora 17,41 sos. în P. Olt la ora 23,07. Trenul personal No.­ 227, P.­Olt- Sibiu, între P. Olt-Jiblea pl. la ora 12,25, sos. la ora 23,13. Trenul personal No. 228 Jiblea-P. Olt, pl. la ora 6,10 sos. la ora 11,38. Trenul personal No. 538, între P.­­Neamţ-Bacău pl. la ora 11,57, sos. la ora 13,40. Acest tren are legături în Bacău cu tr 525 spre Roman-Iaşi-Fălti­­ceni-Dorohoi-Cernăuţi şi cu trenul No. 526 spre Adjud-îr .­-Bucureşti- Galaţi. Tr. personal No. 747, între Bălţi şi Mateuţi, în sensul că pleacă la ora 6,15 sos. la Mateuţi la la 11,05. Tr. personal No. 748 între Mateuţi- Bălţi, in sensul că pleacă la ora 15,40, sos. la ora 23,23. Acest tren are legături în Bălţi cu tr. No. 756 spre Vasile Lupu-Chi­­şinău-Tighina-Iaşi-Paşcani. TRENURI AMANATE SI DATE IN CIRCULATIE Trenurile mixte şcolare: No. 3023- 3022 Câmpia Turdei-Turda, No. 3041—3042 pe aceiaşi distanţă, tr. No. 4077—4078 Jibou-Zalău. TRENURI SUPRIMATE No. 205—206, accelerat, P.­Olt-Ji­bou; No. 801-802 acceleratul Bucu­­reşti-Constanţa; No. 171—174 perso­nalul Timişoara-Arad; No. 195/190- 147/192 personalul Timişoara-Bu­ziaş; No. 1087/1088, mixt, Lugoş-Bu­­ziaş; No. 4053—4054 mixt Satu Mare- Grădina Romol-Piaţa Viilor; No. 4089 — 4090 Bistriţa-Borges-Suseni; No­ 381—382 de plăcere București- Brașov; No. 383—384 de plăcere Bu­cur­ești-Predeal; No. 855—856, de plă­cere Filaret-Gomana; No 241-242-245 248 de băi Sibiu-Ocna Sibiului; No. 364/351—362/373 de băi, Oradea Mare- Felix Băi; No. 647—648 de băi Iași- Vasile Lupu; No. 649—650 de băi. Paşcani-Cuza Vodă; No. 741—744 Cetatea Albă-Bugaz. OPRIRI SUPRIMATE Nu vor mai opri următoarele tre­nuri în următoarele saţiuni şi halte: Expresele No. 31—32, în halta Po­iana Ţapului. La această haltă nu vor mai opri, până la noui dispozî­­ţiuni nici acceleratele No. 201 şi 202, 401 şi 402. No. 203 şi 204 accelerate nu vor mai opri în halta Călineşti. Dease­meni personalul No. 225—288. No. 401/404—403/42 nu vor mai o­­pri pe halta Stâna. Acceleratul No. 803 nu va mai o­­pri apoi pe staţia Ovidiu. Acceleratele No. 812 şi 813 nu vor mai opri în staţiile Monteoru și Ur­­leasca. Viza livretelor gra­delor inferioare UN ORDIN AL MARELUI STAT MAJOR Marele Stat Major anunţă urmă­toarele: Intre 1 Noembrie 1925 şi 31 Ianua­rie 1926 va avea loc în întreaga ţară viza livretelor Md. E ale gradelor inferioare aflate la vatră. Fiecare om, grad inferior din com­­plectare, rezervă sau miliţii, este o­­bligat a se prezenta personal la re­şedinţa cercului de recrutare sau subcentrului de viză cel mai apro­piat cu localitatea unde îşi are do­miciliul obişnuit şi unde îşi exerci­tă profesiunea, indiferent de cercul de recrutare de origină sau la care ar fi fost înscris anterior. Prezentarea la viză se va face in zilele fixate de cercul de recrutare. Viza se va face pe livretul model E. Cei ce nu se vor prezenta la viză în termenul fixat mai sus, vor fi urmăriţi şi pedepsiţi conform Codu­lui de Justiţie Militară. Nu se vor prezenta pentru viza livretului oamenii din contingentul 1923 precum şi acei cari au fost con­centraţi după 1 Aprilie 1925. Odată cu viza livretelor se va fa­ce şi viza certificatelor de dispen­să de mobilizare model D 1 pe anul 1926-1927, eliberate de către autori­tăţile civile. Cei ce nu le vor pre­zenta în termenul fixat mai sus, vor pierde dreptul de dispensă. Tot cu această ocazie, făcându-se şi recensământul meseriaşilor, toţi aceia care sunt meseriaşi, lucrători ,specialişti, sau specialişti, când se­­ vor prezenta pentru viza livretului, vor trebui să aducă şi brevetul, car- I netul de meseriaș sau diploma spre I a dovedi meseria ce declar? "4 * - Alegerile comisnale de la­­ Chişinău CHIŞINĂU, 12. P­eri seara a avut loc o şedinţă a comitetelor partidelor ţărănesc şi naţional din localitate. Au luat parte şi câţiva reprezen­tanţi a unor instituţiuni publice. S’a hotărât a se alcătui o singură listă ţărănisto-naţională pentru a­­legerile comunale. Reforma administrativ Lucrările pentru aplicarea refo­mei administrative continuă şi sui conduse de către d-nii Honoriu E­nescu, secretar general al minist­rului de interne şi senator Dimitri In prezent se fac lucrări pentr: înfiinţarea uni buget tip pentru to­te comunele din ţară şi a unor­­­gistre tip. Se mai lucrează la trecerea se­viciilor sanitare judeţene şi de m­suri şi greutăţi pe seama judeţele rămânând ca numirea şi control personalului din aceste servicii , se facă tot de către ministere. Remanierea guvernu­lui francez In urma demisiei mareşalii Lyautey, guvernatorul Maroci, guvernul francez a dat această­­ legaţie d-lui Steeg, actualul min­oru de justiţie. In locul d-lui Steg a trecut d. Monzie ministrul instrucţiunei i­blice iar la acest departament crimat d. Delbos

Next