Adevěrul, octombrie 1925 (Anul 38, nr. 12822-12847)
1925-10-14 / nr. 12833
PAGINA 2 UNI DE CALCULAT pentm cele 4 operaţiuni aritmetice, pentu acţionare cu mâna sau curent electric „Millionaire“ „Maflas“ şi „Eos“ Oferte şi demonstration! la perere prin: Reprezentantul general Josef Illés BirOU TfiCliniC, Bucureşti, Casa Victoriei W5. Tel 72(36 CERETiO PRETUTINDENII DORMITOARE Sî!FRAGIRlI 1 MâZîh mBflftvAL de MOBILE 19, STr. vALîOîi - MCDSESTI 19 STR. CAROL (Vis-a-vis de Fraţii Koller) Mare asortiment de: Dormitoare, Sufragerii, Birouri etc. PEEŢTOI EXCEPŢIONALE -SALONARE Telefon 68181 BlJROURI Information! tonalitatea politică a naţiunii nu există. Existenţa noastră a tuturor este strâns condiţionată de existenţa şi prosperarea politică a statului român şi a naţiunii române. * Toţi cari reprezintă o părticică din personalitatea etică a naţiunii române prin geniu, prin vitejie, prin sârguinţă, prin cinste, ■*- toţi aceşti ştiu ce este valoarea şi preţul unităţii noastre naţionale şi toţi vor aproba întărirea politică nemăsurată a neamului românesc prin fuziunea partidelor opoziţiei. Ne apropiem de ora fatală ! înainte de a suna ceasul fatal, poporul românesc apelează la patriotismul superior şi desinteresat, la înălţimea intelectualităţii şi la etica partidelor opoziţiei şi a conducătorilor opoziţiei, de a jertfi eroic, pe altarul binelui obştesc , egoismul de partid, individualitatea micuţă a partidelor şi de a zidi, prin această măreaţă manifestare a caracterului şi a prudenţii politice, o opoziţie care să reprezinte o personalitate politică de tot nouă în analele partidelor politice, o personalitate mare, impunătoare faţă de liberali şi formidabilă faţă de duşmanii neamului românesc. In unire este puterea! Prof. dr. CASSIU MANIU Ştiri externe POLIŢIA FRANCEZA a percheziţionat birourile ziarului comunist ,L'Numanité“, confiscând câteva foii de manifeste prin care se invită pe lucrători să participe la greva Generală. * CONFERINŢA INTERNAŢIONALA a Crucii Roşii şi-a încheiat lucrările adoptând rezoluţii cu privire la organizarea internaţională a asistenţei în ţările lovite de calamitate şi standardizarea, materialului sanitar. „PRAGER PRESSE“ anunţă câi la 1 Noembrie se va inaugura la Praga euferinţa statelor succesoare pentru regulares chestiunea datoriilor antebelice,& GREVA LUCRATORILOR de la tramvaele și omnibuzele pariziene e hotărâtă de sindicatele comuniste, a fost declarată eri. REGELE ANGLIEI a conferit lui Sir George Lloyd, noul guvernator alEgiptului, titlul de baron a! regatului unit. * VICONTELE GREY fost ministrude externe in guvernul liberal englez, vorbind la societatea pentru Liga Natunilor, a declarat că aprobă în în- tregime politica guvernului Baldwin în chestiunea pactului de garanţie rhenan şi crede in sinceritatea eforturilor guvernului german de a pune bazele unei păci solide in Europa. GALAŢI Un incendiu a cuprins Duminică, dimineaţa grajdul d-lui M. Wolf din Galaţi şi s’a întins apoi asupra clădirei d-lui N. Dobrovici şi asupra altui imobil al d-lui Leibovici. A ars o mare parte din imobilele sus arătate. S’a constatat că focul a luat naştere din neglijenţa unui om de serviciu care a aruncat o ţigare aprinsă în grajd. Pagubele trec de două milioane. CHIŞINAU Marele comerciant Hors Kleinman din Chişinău s’a sinucis la locuinţa lui din acea localitate. Motivul sinuciderei pare a consta în chestiuni familiare. ORHEI La Orhei a fost descoperit un fals avocat, care pleda înaintea tribunalului sub numele de G. Popescu. El a fost arestat şi s’a constatat că este urmărit de parchet şi că adevăratul său nume este Ioan Nicolau. FĂLTICENI Jandarmul Ciobănuc Iii©, din postul de jandarmi Fântâna Mare (Fălticeni), spărgând lada percepţiei din acea comună, a furat suma de 38.000 lei. La cercetările făcute, jandarmul a mărturisit furtul. BRAILA In ultima şedinţă a comisiei interimare din Brăila, prefectul judeţului a citit decretul regal, prin Care d. Leonte Moldovanu este numit preşedinte al acestei comisiuni A urmat apoi jurământul noului preşedinte, care a rostit şi o cuvântare. După această solemnitate, comisia interimară a luat în discuţie şi a aprobat licitaţia pentru închirierea unui imobil, în care să se instaleze o grădină de copii, chestiunea teatrului permanent şi alte chestiuni edilitare. La alegerea de la camera de comerţ din Brăila au reuşit lista negustorească in frunte cu d. senator Sasu, d-nii Mihail Paraschivescu, Nistor Constantinescu iar restul aleşilor sunt tot de pe lista d-lui Sasu. SFT. GHEORGHE Viceprimarul comunei Boboc (Sf. boc), losef Cato, s’a strangulat. In ultimul timp el primise ordin dela prefectul Rauca Răuceanu să secfestreze izvorul Matild, pentru care a fost pedepsit de tribunal la plata în solidar cu primul pretor, a sumei de 146.000 lei drept despăgubiri. SIBIU Greva dela fabrica română de ghete din Sibiu a fost aplanată. S’a încheiat un nou contract colectiv de muncă, cu avantagii pentru lucrători. înscrierile pentru sesiunea de examene Octombrie 1925 la Facultatea de drept din Iași se închid la 15 cor. * Programul examenelor de licenţă a fost fixat astfel: anul 20—24 Octombrie, anul II 24—29 şi anul III 30 Oct.—5 Noembrie. In acelaş timp cu anul III licenţă vor avea loc şi examenele de doctorat. Nouile înscrieri în facultate pentru anul şcolar 1925—1926 durează până la 10 Noembrie. Crema favorită a femeiei moderne, „CREMA SIMON“, nici prea uscată, nici prea grasă, asigură obrazului semenin perfecţiunea pielei, o epidermă frumoasă, netedă, catifelată, un ten alb, pe care orice femee este în drept să le aştepte de la o cremă igienică perfectă. De vânzare pretutindeni : CREMA ŞI PUDRA SIMON Parfumerie Simon. 59 Fg. Saint- Martin, Paris Cercul central de studii al partidului naţional îşi reîncepe activitatea Joi 15 octombrie a. c., ora 6 p. m., când va avea loc în saloanele clubului partidului naţional din calea Victoriei No. 78, obicinuita şedinţă săptămânala, cu care ocaziune d. George Taşcă profesor la Universitatea din Bucureşti, va ţine conferinţa, sa: „Politica economică a guvernului“. Sectorul I, Răuţei şi-a relua consumaţiunile pentru boale de nutiţie şi Interne, 3 7, Str. Dumitrie Racovita 15 Tel. 7612. La Braşov au fost afişate listele pentru alegerile comunale, care vor rămâne afişate timp de zece zile, pentru facerea apelurlor in complectarea lor. La Institutul „Pompilian" (calea Rahovei 56) înscrierile şi reînsererile pentru cursurile: liceal (cl. I— VIII statizate), primar, comercial (cl. V-a) şi francez se primesc zilnic, până la 15 octombrie, orele 9—12 şi 3-6. Azi Marţi, 13 cor. la orele I d. a. va avea loc un consiliu de miniştri la preşidenţia consiliului. Comitetul executiv al partidului ţărănesc se va intimii azi Marţi şi mâine Miercuri la orele 5 d. a., spre a lua hotărâri în vederea deschiderii parlamentului. Pentru un preţ modest se face un litru de apă alcalina cu un pachet de SARE VICHY-ETAT, care extras de apă de sursă a Statului conţine toate principiile. Cereţi întotdeauna SAREA de VICHY-ETAT. Partidul Naţional, organizaţia sectorului Polizu Elefterescu a ţinut Duminica 11 Octombrie 1925 ora 10 dim. o mare întrunire publică în sala Parcul Trandafirilor din b-dul Basarab 59, organizată de d-nii dr. I. Mărgescu şi avocat Mitică Rădulescu. întrunirea a fost prezidată de d. dr. I. Mărgescu care arată că scopul acestei întruniri este începutul luptei ce se va da în Capitală pentru răsturnarea guvernului Au mai vorbit d-nii: Gr. Filipescu, şeful organizaţiei Capitalei, St. Meitani, deputat D. R. Ioapiţescu, avocat Mitică Rădulescu, general Anastasia, inginer Maior şi alţii cari au înfierat actele guvernului şi cer izgonirea lui. Chestiunea scrisorii d-lui general Averescu, publicată de ziarul „Cuvântul“, formează obiectul unei cercetări la direcţiunea poştelor. Ancheta este condusă personal de către pl. subdirector general D. Marinesciu, care ori la amiază a ascultat lămuririle d-lui Papacostea, secretarul particular al d-lui general Averescu. De altfel, d. I. Petrovici, destinatarul, a şi pornit acţiune în daune contra administraţiei poştelor. ------------- nji ■ .Tf il ini Emil Duminică a avut loc la Sânnicolaul mare din Banat dezvelirea monumentului poetului Mihail Eminescu. Au luat parte la această serbare peste 10.000 ţărani veniţi din comunele învecinate cât şi numeroase delegaţiuni din Arad, Lugoj, şi Timişoara. Din partea Ministerului Cultelor a luat parte d. Ion Minulescu. După oficierea serviciului religios au luat cuvântul protopopul Ciorneanu care a descris oper regretate,ui poet. A mai luat apei cuvântul d-nii: Octavian Goga ca reprezentant al Academiei Române, Ion Minulescu, director general în ministerul artelor şi cultelor, profesor I. Nedelcu din Oraviţa în numele fondaţiei Principele Carol, etc. In sala Vulturul Negru a avut loc apoi un mare banchet de 1000 tacâmuri. La orele 4 s-a început în grdina hotelului VulturufA Negru ‘contral cu premii întrecorurile bănăţene iar scara un maci festival urmat de dans. In Concesiuni miniere Societăţii „Roumanian consolidated Oilfieldes Limited“ îi s’au acordat, prin decrete regale, două importante concesiuni petrolifere. Una pentru a exploata petrol brut (ţiţeiu) cu gazele sale de zăcământ şi derivaţiile sale naturale, precum şi orice alt bitum lichid, făcând parte din ■lasa de _ zăcământ 1 b 2, in fiiniţeleperimetrului arătat mai jos, aşa cum va fi configurat in plaiurile de punere în stăpânire şi anime: Perimetrul O. E. NI-c, Ochiuri-Est, situat pe moşia statului Oclnita din judeţul Dâmboviţa şi mărginit. , La nord şi răsărit cu moşia Ocnita proprietatea statului. La sud cu perimetrul O. E. I-c. La apus cu perimetrul O. E. II-b. * Alta pentru a exploata petrol brut (ţiţeiu) cu gazele sale de zăcământ şi derivatele sale naturale, precum şi orice alt bitum lichid făcând parte din clasa de zăcământ I li 2, în limitele perimetrului arătat mai jos, aşa cum va fi configurat în planurile de punere în stăpânire şi anume: Perimetrul N 2 d, Moreni-Nord situat pe moşia statului din Gura Ocniţei, judeţul Dâmboviţa şi mărginit la nord şi răsărit cu perimetrele Van Saarien (B. Marcu), L. Kamilton (Sondrum), Cesianu, (Internaţionala Română) şi sindicat I, la sud cu perimetrul P II-a, la apus cu proprietatea statului. * * care ni se poate scorni vre-o vină? La noi cultul este liber, fiecare este în drept să se roage după cum il tae capul, şi cine este ateu nu are decât să nu se roage , caimacul rămâne caimac. Dar cronicarul de arta? Să critice analizând este poate o nedreptate. Cine are pretenţia să fie analizat este natural să aleagă, sau măcar în aşezarea expoziţiei să sorteze pânzele, nu să şi le toarne deavalma, buluc ameţitor, nuduri peste peisagii, copii după Rembrandt peste femei în faţa oglinzii, a căror faţă o vezi de două ori perfect din două părţi, aşa cum face Bordenache. Cel puţin dacă î-am vedea din toate părţile simultan. Insă Bordenache este clasic, aşa cum se zice, stricându-se acest minunat cuvânt, iar o faţă văzută din toate părţile pe aceiaş pânză, ar fi să se scalde nu în apele oglinzii, ci în apele infernale de rătăcire ale futurismului ! Sunt nedrept. Tine nu sortează, nu nici nu are loc, având la îndemână o singură sală, pe când Bordenache, având două săli pe mână, pune într’a doua numai pânze care ar fi să poarte pe rama lor , aurită etichete mari cu numele de aorte ei. Intre altele este şi unul al d-nei M. Filoti dela Teatrul Naţional, pânză bogată, pe care am văzut-o şi astă vară într’o vitrină, tragică atâta timp cât a găzduit tabloul. Şi dacă un pictor pictează atât de mult, sau dacă 2 şi 3 şi 4 şi 5 pictori pictează atât de mult, se vede că şi plac, pânzele lor au căutare, sunt oameni care se bucură de ele, şi nu este urât lucru să strici o bucurie ? Bordenache a făcut progrese, de vreme ce de data asta aduce tot ce vreţi, însă tot s’a lăsat de acele pisici sau de acei motani cu mustăţi de a-i fi putut să te tai cu foarfecă, de ţepoase ce se desprindeau pe botişorul fraged. Şi sunt nedrept, fiindcă pentru un cronicar de artă este poate mai important să scrie despre pictori, aşa cum sunt aceşti doi, să le zicem de deschidere de sezon. Dintâi, fiindcă nefăcând o analiză amănunţită cronicarul va fi mai uşor de înţeles iar al doilea fiindcă acei despre care merită să scrii au destul farmec în sine ca să-şi cucerească singuri, deşi mult mai încet sufragiile adevărate şi trainice. Dar Bordenache şi cine au talent ? O poveste chinezească spune : Un om la umbra casei făcea un butoi şi abia îl sfârşise, când îi căzu înăuntru o perie. Că s’o scoată şi altă perie izvorăşte parcă. Perie de perie a tot scos, şi le-a tot vândut, îmbogăţindu-se mereu, când iată că în butoi căzu un ban. Peria îndată pieri, dar scoţând banul căzut, butoiul începu să facă bani. Mereu îi scotea, îmbogăţindu-se într’atât că se scârbi de munca şi puse pe socrul său la treabă, iar el sta la umbră, şi îl înghiontea cu vorba, că prea este încet. Se obosise socrul de nu mai putea, până într’o zi, plecându-se să scoată bănetul, căzu el înăuntru. Sări omul să-l scoată, îl înmormânta, şi când se întoarse, alt socru, Butoiul fermecat toată ziua înmulţea socrii. Omul ii cară, zile dearândul, cheltuind cu praznicile şi cu înmormântarile toată averea. Iar când dădu şi ultimul bun, atunci şi butoiul se sparse. Poate că şi pentru prolificii pictori este un butoiu de soiul acesta. Dar au talent? Straniu cuvânt. Talentul ? Rar când înseamnă ceva, nespus de prețios, iară altă dată calp ca o monedă de dat de pomană. ȘTEFAN I. NENITESCU AD II VÉRÜL Ministerul Instincţii nu apoi înfiinţarea unei oistii pedagogice la Iaşi Am anunţat la timp că ministerul de instrucţie a primit o adresă din partea universităţii din Iaşi, prin care se cerea ca să se înfiinţeze şi acolo o secţie pedagogică universitară, după cum există în Bucureşti. Această dorinţă a profesorilor din Iaşi nu poate fi realizată întrucât înfiinţarea unei alte secţiuni pedagogice universitare afară de cea existentă în capitală ar fi contrarie însăşi legei prin care a fost înfiinţată această nouă instituţie. Legea prevede înfiinţarea numai a unei singure secţii pedagogice universitare şi aceasta la Bucureşti, învăţământul primar, — care are un număr limitat de învăţători —, n’ar putea face faţă cerinţelor acestui învăţământ prin descomplectarea cadrelor în urma fiecărei prea multor învăţători ca să urmeze cursurile acestei secţiuni pedagogice universitare. Aceasta a fost intenţia legiuitorului, care dacă a hotărât înfiinţarea acestei infracţiuni pentru complectarea cunoştinţelor membrilor corpului didactic primar, a înţeles titluri şi ia măsuri ca la un moment dat să nu se găsească în faţa unei descomplectări a cadrelor învăţământului primar, prin înscrierea prea multor candidaţi la aceste cursuri de complectare. De aceia legea a prevăzut pe lângă înfiinţarea unei singure secţii pedagogice universitare, şi limitarea numărulubooij in u jo i ubo jo,depipuBO din an de maximum 60. Motivul invocat că învăţătorilor moldoveni le este greu să se deplaseze în Bucureşti, nu este serios întrucât aci nici învăţători din cele mai îndepărtate regiunii ale ţarei, apoi toţi acei cari sunt admişi la această secţie pedagogică, sunt bursieri, pentru că fără să funcţioneze efectiv la catedra respectivă, ei primesc leafa întreagă cu toate accesoriile catedrei lor astfel încât îşi au asigurat traiul în Bucureşti. Ministerul de instrucţie având In vedere legea care este categorică In această privinţă, a hotărât să nu aprobe cererea. * Durata concesiunilor este de 20 ani. Concesiunile s-au instituit pe bază de redeventă către stat. Redevența se va stabili trimestrial după normele prevăzute la art. 186 și 187 din legea minelor din 4 iulie 1924. Condițiunile de concesionare sunt cele prevăzute în caietele de sarcini publicate împreună cu decretele de concesiuni, in „Monitorul Oficial" din 11 Octoimbrie 1925, . ——————■ "1—" ■■■■* Crima de lângă Botoşani BOTOŞANI, 12. — O oribilă crimă a fost comisă astăzi în pădurea Baisa, proprietatea d-lui Leon Spodheim. Vătaful Abram Abramovici cerând unui sătean 20 de lei, acesta l-a fugărit şi ajungându-i i-a aplicat o puternică lovitură de topor în cap, omorîndu-l pe loc. La faţa locului au sosit, mai târziu, reprezentanţii autorităţilor, care au ordonat o anchetă. Victima lasă în urma sa o soţie şi patru copii mici. comemorative la Iaşi Comemorarea Sinodului ecumenic de la Nicea Duminică după amiază, la orele 5, disciplina şi caracterul naţional al a avut loc în biserica mitropolitană, poporului român, din Iaşi şedinţa solemnă a celui Termină implorând pronia cerească să aducă pace, iubire şi frăţie de al treilea Sinod. După oficierea serviciului religios de către patriarhul Miron Cristea, capul bisericii române, a vorbit de restul Sinodului ecumenic de la Niceea şi a relevat înrădăcinarea credinţei din sufletul popoarelor în Mântuitor. Ministrul cultelor, d. Lapedatu, a vorbit apoi de munca depusă de ierarhi, pentru păstrarea credinţei şi despre importanţa culturală a Sinodului. Regele închee seria cuvântărilor, relevând munca depusă de slujitorii bisericii ortodoxe române, de a da o bună îndrumare, de a mângâia sufletele, de a propaga ordinea şi bisericii şi neamului românesc Familia regală după terminarea solemnităţii a intrat în palatul metropolitan, unde s’a întreţinut cu invitaţii. Suveranii au părăsit Iaşul la orele 7 seara. Luni dimineaţă a avut loc a doua şedinţă a Sinodului. Membrii Sinodului s’au adunat la biserica Sf. Spiridon de unde în frunte cu patriarhul au plecat în procesiune la mitropolie, unde s’a oficiat leturghii de către patriarhi. Episcopul Vartolomeu al Râmnicului a ţinut o conferinţă interesantă vorbind despre istoricul Sinodului ecumenic. La această solemnitate a participat şi d. ministru Lapedatu. IAŞI, 12. Azi dimineaţă a avut loc a doua şedinţă a Sinodului. Au rostit conferinţe episcopul Vartolomeu al Râmnicului, d. dr. Boroianu, decanul facultăţii de teolgie din Bucureşti şi părintele Iordăchescu, directorul seminarului din Iaşi. A urmat apoi o agapă în sala de recepţie a palatului administrativ unde s-au ţinut mai multe toasturi. După amiază înalţi ierarhi au vizitat bisericile din localitate. Mâine dimineaţă, cu un tren special, înalţii prelaţi pleacă la mănăstirea Secu. La biserica catolică s’a comemorat deasemenea ori cu mare ceremonie sinodul din Nicea. Episcopul Robu a rostit o interesantă predică asupra rostului acelui Sinod. 1 JEÉ Regina și principesa Elena cu mitropolitul Pimen Noul orar al trenurilor de călători ModifitSile ce vor intra In vigoare la 1 Noembrie Direcţiunea specială a mişcării din dira-’ nea generală c. f. r., a termi» „^L-orar pentru mersul trenui'OEHHp călător!. Acest orar, zis de intra In vigoare la 1 Noembrie. Orarul de iarnă s’a stabilit după planurile de la 1 Iunie cu adăugirile, transformările, prelungirile, suprimările şi modificările intervenite între 1 August şi 31 Oct. TRENURI NOUI Pe linia Ilia-Lugoj vor circula trenurile mixte 2103 şi 2104, cu plecarea din Ilia la ora 19,40, sosirea la Lugoj la ora 23,18, la înapoie trenul No. 2104 pl din Lugoj la 11,30 sos. la Ilia la 15,19. Trenul No. 2103 are legături în Ilia cu No 261 dela Teiuş-Sinteria- Petroşani şi în Lugoj cu trenul No. 128 spre Orşova-Craiova etc. Tr. No. 2104 are legături în Lugoj cu tr. No. dl şi 129 dela Bucureşti- Craiova-Orşova şi cu tr. Nr. 102 şi 184 de la Jimbolia-Timişoara. TRENURI TRANSFORMATE Trenurile de persoane No. 165 şi 166 între Filiaş şi Tg. Jiu, au fost transformate în trenuri mixte cu No. 1093 şi 1094 Tr. No. 1093, Filiaş-Tg.Jiu pl. la ora 14,10, şos. la 17,17 In Filiaş trenul are legătură cu tr. 101 de la Bucureşti-C. Lung-C. de Argeş-Pîteşti-Zimnicea-T. Măgurele-Sibiu-R. Vâlcea-Corabia. Tr. No. 1094. Tg. Jiu-Filiaş pl. la 12,02, sos. la 15,16. Trenul are legătură în Filiaş cu tr. No. 102 spre Caracal-Piteşti-C. de Argeş Bucureşti. TRENURI PRELUNGITE Trenul de persoane No. 547 a fost prelungit de la Bacău la Paşcani cu plecarea la ora 9,40, şos. la ora 12,05. Trenul are legătură în Paşcani cu tr. No. 635 spre Iaşi-Chişinău-Tighina. La înapoere, tr. de persoane No. 548 pl. din Paşcani la ora 16,25 şi din Bacău la ora 19,10. Trenul are legătură : în Paşcani cu tr. No. 636 dela Tighina-Chişinău- Iaşi; în Roman cu tr.5016 dela Buhăeşti-Băceşti; în Bacău cu tr. No. 5014 şi 507 dela şi spre P.Neamţ. TRENURI MODIFICATE Acceleratul No. 202, Oradea-Mare- Bucureşti, s’a modificat între Arad şi Ilia in sensul că pleacă din Arad la ora 0,50, sosind la Ilia la 3,12. Acceleratul No. 203, Bucureşti-Oradia-Mare s-a modificat între Lotru şi P. Olt în sensul că pleacă din Lotru la ora 21,04, sosind în P. Olt la ora 2,04. Trenul No. 505, acceleratul între Bacău-P. Neamţ, în sensul că pleacă la ora 5,50 sos. la 7,35. Are legătură în Bacău cu tr. No 505 şi 501 de la Bucureşti-Buzău-Mărăşeşti-Tg. Mureş şi cu tr No. 532 de la Grigore-Ghica Vodă-Cernăuţi-Iaşi Paşcanî. Trenul personal No. 187/194 s-a modificat între Buziaş şi Timişoara î în sensul că pl. la ora 6,23, sosind laTimişoara la 7,45. Deasemeni tr. No. 193/188, între Timişoara şi Buziaş în sensul că pl. la ora 14,05 sosind la Buziaş la 15,23. Trenul personal No. 195/190 între Timişoara-Buziaş în sensul că pl. la ora 5,45, sos. la Buziaş la ora 7,21. Trenul de persoane No. 225, Bucureşti-Sibiu se modifică între P. Olt și Jiblea în sensul că pl. la ora 7,35 sos. la Jiblea la ora 12,56. Pe distanta Jiblea-P. Olt s’a modificat și trenul personal No. 226 în sensul că pleacă la ora 17,41 sos. în P. Olt la ora 23,07. Trenul personal No. 227, P.Olt- Sibiu, între P. Olt-Jiblea pl. la ora 12,25, sos. la ora 23,13. Trenul personal No. 228 Jiblea-P. Olt, pl. la ora 6,10 sos. la ora 11,38. Trenul personal No. 538, între P.Neamţ-Bacău pl. la ora 11,57, sos. la ora 13,40. Acest tren are legături în Bacău cu tr 525 spre Roman-Iaşi-Fălticeni-Dorohoi-Cernăuţi şi cu trenul No. 526 spre Adjud-îr .-Bucureşti- Galaţi. Tr. personal No. 747, între Bălţi şi Mateuţi, în sensul că pleacă la ora 6,15 sos. la Mateuţi la la 11,05. Tr. personal No. 748 între Mateuţi- Bălţi, in sensul că pleacă la ora 15,40, sos. la ora 23,23. Acest tren are legături în Bălţi cu tr. No. 756 spre Vasile Lupu-Chişinău-Tighina-Iaşi-Paşcani. TRENURI AMANATE SI DATE IN CIRCULATIE Trenurile mixte şcolare: No. 3023- 3022 Câmpia Turdei-Turda, No. 3041—3042 pe aceiaşi distanţă, tr. No. 4077—4078 Jibou-Zalău. TRENURI SUPRIMATE No. 205—206, accelerat, P.Olt-Jibou; No. 801-802 acceleratul Bucureşti-Constanţa; No. 171—174 personalul Timişoara-Arad; No. 195/190- 147/192 personalul Timişoara-Buziaş; No. 1087/1088, mixt, Lugoş-Buziaş; No. 4053—4054 mixt Satu Mare- Grădina Romol-Piaţa Viilor; No. 4089 — 4090 Bistriţa-Borges-Suseni; No 381—382 de plăcere București- Brașov; No. 383—384 de plăcere București-Predeal; No. 855—856, de plăcere Filaret-Gomana; No 241-242-245 248 de băi Sibiu-Ocna Sibiului; No. 364/351—362/373 de băi, Oradea Mare- Felix Băi; No. 647—648 de băi Iași- Vasile Lupu; No. 649—650 de băi. Paşcani-Cuza Vodă; No. 741—744 Cetatea Albă-Bugaz. OPRIRI SUPRIMATE Nu vor mai opri următoarele trenuri în următoarele saţiuni şi halte: Expresele No. 31—32, în halta Poiana Ţapului. La această haltă nu vor mai opri, până la noui dispozîţiuni nici acceleratele No. 201 şi 202, 401 şi 402. No. 203 şi 204 accelerate nu vor mai opri în halta Călineşti. Deasemeni personalul No. 225—288. No. 401/404—403/42 nu vor mai opri pe halta Stâna. Acceleratul No. 803 nu va mai opri apoi pe staţia Ovidiu. Acceleratele No. 812 şi 813 nu vor mai opri în staţiile Monteoru și Urleasca. Viza livretelor gradelor inferioare UN ORDIN AL MARELUI STAT MAJOR Marele Stat Major anunţă următoarele: Intre 1 Noembrie 1925 şi 31 Ianuarie 1926 va avea loc în întreaga ţară viza livretelor Md. E ale gradelor inferioare aflate la vatră. Fiecare om, grad inferior din complectare, rezervă sau miliţii, este obligat a se prezenta personal la reşedinţa cercului de recrutare sau subcentrului de viză cel mai apropiat cu localitatea unde îşi are domiciliul obişnuit şi unde îşi exercită profesiunea, indiferent de cercul de recrutare de origină sau la care ar fi fost înscris anterior. Prezentarea la viză se va face in zilele fixate de cercul de recrutare. Viza se va face pe livretul model E. Cei ce nu se vor prezenta la viză în termenul fixat mai sus, vor fi urmăriţi şi pedepsiţi conform Codului de Justiţie Militară. Nu se vor prezenta pentru viza livretului oamenii din contingentul 1923 precum şi acei cari au fost concentraţi după 1 Aprilie 1925. Odată cu viza livretelor se va face şi viza certificatelor de dispensă de mobilizare model D 1 pe anul 1926-1927, eliberate de către autorităţile civile. Cei ce nu le vor prezenta în termenul fixat mai sus, vor pierde dreptul de dispensă. Tot cu această ocazie, făcându-se şi recensământul meseriaşilor, toţi aceia care sunt meseriaşi, lucrători ,specialişti, sau specialişti, când se vor prezenta pentru viza livretului, vor trebui să aducă şi brevetul, car- I netul de meseriaș sau diploma spre I a dovedi meseria ce declar? "4 * - Alegerile comisnale de la Chişinău CHIŞINĂU, 12. Peri seara a avut loc o şedinţă a comitetelor partidelor ţărănesc şi naţional din localitate. Au luat parte şi câţiva reprezentanţi a unor instituţiuni publice. S’a hotărât a se alcătui o singură listă ţărănisto-naţională pentru alegerile comunale. Reforma administrativ Lucrările pentru aplicarea refomei administrative continuă şi sui conduse de către d-nii Honoriu Enescu, secretar general al ministrului de interne şi senator Dimitri In prezent se fac lucrări pentr: înfiinţarea uni buget tip pentru tote comunele din ţară şi a unorgistre tip. Se mai lucrează la trecerea seviciilor sanitare judeţene şi de msuri şi greutăţi pe seama judeţele rămânând ca numirea şi control personalului din aceste servicii , se facă tot de către ministere. Remanierea guvernului francez In urma demisiei mareşalii Lyautey, guvernatorul Maroci, guvernul francez a dat această legaţie d-lui Steeg, actualul minoru de justiţie. In locul d-lui Steg a trecut d. Monzie ministrul instrucţiunei iblice iar la acest departament crimat d. Delbos