Adevěrul, decembrie 1925 (Anul 38, nr. 12873-12897)
1925-12-08 / nr. 12879
Iuni 38.—Kr. 12879. '* * # Harti 8 mmm 1925 Adevărul FONDATORI f TMZ?£ ABON ASSENTS V T SxSEHS S*a pus la Cameră chestia dacă sesiunea parlamentară de-acum e sau nu legală. «*toți unii, n’o vedem cu nimic mai nelegală decât cele de până acum! 306 lei pe I Ioni, ISO lei pe 3 toatL 666 lei pe oa ea. J — BlROUKILtI, București, Str* Sărindar No. 9 — II | TELEFOANE Geoîtaia 86? Direct*® 3? 1 7% m 24 73. 46-s*»eîla 7»», m «6 79 Protoni» 80 J5®. Lucrează legal parlamentul? Se poate zice că deputatul ţărănist d. E. Mirto, a voit să fie musai original, şi a reuşit, a ţinut să bată un record, şi l-a atins. D-sa a pus, în şedinţa de Vinerea trecută a Camerei, chestiunea dacă acest parlament, după ce a votat deja patru bugete, mai lucrează legal Ştiam, împreună cu d. Mirto şi cu întreaga ţară — poate că şi cu regele — de acum aproape patru mi că parlamentul actual era, chiar înainte de a se naşte, ilegal Iar după ce s’a născut. In condiţiuîîile ştiute, de-o ilegalitate neîntrecută până în prezent. După ce ni s’a hărăzit un guvern scos cu forcepsul şi o Cameră eşită din urne sparte sau furate, orice discuţie de legalitate este de prisos, sau mai bine zis cele de mai sus primează pe toate celelalte ilegalităţi, oricare ar fi ele. Dar pe lângă cele incontestabile din născare şi de fapt, d. Mirto a tinut să mai producă şi una de principiu. Dacă e vorba de a se stabili o doctrină şi un precedent, bine a făcut deputatul ţărănist şi a avut perfectă dreptate în cele ce a susţinut, cu sprijinul celor mai mari somităţi şi din străinătate şi din ţară, luate până şi din sânul partidului liberal. Actualul parlament funcţionează deci ilegal §1 din principiu odată ce şi-a votat cele patru bugete, lucrarea aceasta fiind esenţială, fundamentală, caracteristică şi cum mai voiţi pentru o Cameră. Anii $1 lunile nu importă, ele fiind strict în funcţie de numărul bugetelor. Fiţi siguri că dacă ar fi fost în opoziţie, liberalii ar fi adoptat exact tema d-lui Mirto, invocând toate autorităţile în materie puse inainte de d-sa. Dar guvernele liberale nu obişnuiesc a judeca cu mintea, cu logica, cu dreptatea, cu precedentele, cu marii autori cari fac Tage, etc., ci cu patimile, cu comacul şi cu ambiţiile. De aceea, vom avea an a! cincilea buget votat, o ilegalitate mai mult. Şi pe lângă buget un noian de legi care toate ar fi nule dacă am putea conta pe tăria de înger a opoziţiei şi pe o opinie publică geloasă de drepturile şi datoriile ei. De fapt dar parlamentul nostru e astăzi ca o moară stricată care macină vânt sau cel mult produce tărîţă goală. Tot ce face în prezent şi va mai face până ce va pleca, e pleavă şi gunoi. Ştim că nu-i pasă, după cum de nimic nu i-a păsat în cei patru ani. De aceea să ne îngădue d. Mirto să ne întoarcem gândul şi faţa către opoziţia cea mare şi serioasă, singura nădejde rămasă ţării, şi să-i spunem: In atâtea rânduri, cu drept cuvânt şi cu necontestat temei, ai tăgăduit parlamentului acestuia dreptul de a legifera, începând cu Constituţia şi sfârşind cu cele mai mici legi. Acum îi contesti si legitimitatea celui de al cincilea buget si fără îndoială, legitimitatea votării nouei legi electorale, plus celelalte ce se vor mai aduce. Ține-va opoziția cuvântul dat țării când vremea va veni? Aci e aci. Altfel recordul bătut de d. Mirto de a mai dovedi încă o ilegalitate în sarcina unui parlament ticsit de ilegalităţi, va rămânea ca ceva abstract, ca o lucrare de laborator in vitro. Nici pedeapsă pentru vinovat», nici îndreptare pentru cei viitori prin pilduire. Iată de ce am fi dorit ca d. Mirto, şialături cu d-sa întreaga opozie ce lucrează în dorul unirii, să îi repetat încă odată declarafiaveche că tot ce face actuala Cameră, inclusiv Cele ce va mai făptui până la disoluţie, sunt şi vor fi nule, că viitorul guvern îi va revizui ■ întreaga operă păstrând, dacă aşa ceva va exista, numai ce a fost bun şi de folos obştesc. I. Teodorescu Glose politice Fenomenal In ciuda protestărilor opoziţiei, d. M. Orleanu, preşedintele Camerei, a încuviinţat în şedinţa de Sâmbătă, discuţia generală la buget, deşi nu se aflau de faţă căci ministrul finanţelor şi nici raportul general. Un exemplu de natura aceasta, nm se găseşte in nici un parlament din lume. Spectacolul unui buget discutat, în lipsa ministrului de finanţe şi fără prezenţa raportorului general, constitue o inovaţie, care va rămâne exclusiva specialitate a Parlamentarismului român. Căi faptul s'a întâmplat nu-i vina nomed a guvernului şi a preşedintelui Camerei ci şi a opoziţiei, care asistă nepăsătoare la asemenea evidentări parlamentare, fără ca, printr- o atitudine hotărită şi energică, să recheme la simţul trăinii şi respectul tradiţiilor parlamentare pe ce cari cred că-şi pot permite, neperieptul, totul. Model de buget it. Virgil Madgearu, deputatul ţărănist devenit spaima regimului, a scos Sâmbătă in relief un nou fapt,din cele mai bizare, şi anume: că ■nu există concordantă între cele ce cuprinde proectul de buget general al statului, cu ceea ce cuprind bugetele speciale ale diferitelor ministere. Astfel, pe când in expunerea de motive a d-lui Vintilă Brătianu și raport al d-lui Traian Laiescu, se trime că bugetul căilor ferate se soldează la venituri și cheltueli cu suma de zece miliarde, in proiectul de buget al căilor ferate, prezentat Camerei de maistrul comunicaţiilor, soldul la venituri şi cheltueli este trecut zece miliarde şi opt sute de milioane. D. Madgearu a observat că nu este vorba numai de diferenţa importantă de opt sute milioane, dar că este inadmisibil ca proectul special să cuprindă una iar cel general, alta. Pe care sumă s‘o aprobe Camera? In fond, o eroare r-ar putea fi invocată. Aceasta întrucât diferența chestiune trădează un conflict real. Căile ferate cer zece miliarde y00 de milioane. Căile ferate — respectiv d. Văităm — nu cedează. Una vrea Vintilă Brătianu și alta i. VăiBovanu. Rezultatul? Un spectacol cum nu tra mai văzut. Un buget general, pare, in mod normal, trebue să însumeze pe rele speciale, si care cuprinde alte cifre decât ceea ce se propune deputaţilor spre aprobare prin bugetul special. Pentru eulfura îfintro comunicare altă Jorga, mută in şedinţa de Sâmbătă a cerându-se înscrierea in bugetul ministerului de instrucţie, câte zece mii franci francezi pentru directorii de şcoli speciale din străinătate, cari au obligaţia să inspecteze odată pe an acele şcoli, d. Vintilă Brătianu a refuzat. Directorii erau mina in prezentă-ni lorga şi Pârvan. In bugetul acelvns minister era trecută suma de 30.000 — citeşte treizeci mii lei—anual, pentru plata comisiei istorice şi tipăriturile ce le face. Preşedintele acelei comisiuni era tot d. N. lorga. Or, pentru motive, care n'au nevoie a fi sublimate, d. Vintilă Bra- Hanu nu numai că i- a admis sporul cerut de d. dr. Anghelescu la acest capitol, dar a suprimat, pur si simtliu, subvenţia ce se acorda le atâfia ani de zile. D. N. lorga a enunţat numai fansele si n’a comentat. Ar fi fost şi de prisos. Sever Carnetul nostru Le a turtit fesul! Expresia aceasta care era ouată se rușinare, e acum de tragedie. A-1 turtî cuiva fesul insesmrtă câ-l faci să lase nasul în jos. Isteri e că-1 treci prin spanec, prin gloanţe sau că-1 rid’cî cu furce. Turda sângerează groaznic şi o revoluţie e pe cale de a se deşănţui acolo fiindcă republica a suprimat fesul prin lege şi l-a înlocuit cu pălăria sau cu căciula. Vechii turni nu se supun însă, rm vor să-şî părăsească tradiţionalul fes. Cu toate astea o fi a lor ciubucul, papucul, cealmanie, cacialmaua, caldarâmul şi câte altele, dar fesul l’au luat de la greci, şi totuşi o apără cu preţul deţii! Nic! republica turcească n’a fost cuminte când a luat măsura asta bizară, dar nici poporul nu-i In toată firea ca să facă moarte de om pentru un fleac. Şi Kemaî Paşa şi Petru cel Mare au dovedit că omenirea e arare ori înţeleaptă şi adese ori nebună, când unu! s’a legat de bărbi şi celălalt de fesuri, nebăgând seama că lumea mai abitir fine la nimicuri decât la lucrurile cele mari. E adevărat că trebuie s’o începi pe undeva când vrei să reformez un popor, dar dacă e vorba să-l scoţi din fire, ce! puţin să fie pe chestii importante. Ar fi fost cu mult mai de seamă treaba dacă republica turcească încerca să le schimbe supuşilor săi ce au în cap de cât ce poartă pe cap. Dar asta ar fi fost şi foarte greu, în orice caz era ceva. Dar aşa, să provoci răscoale pentru forma şi natura unei coafuri, e ca şi cum noi am provoca revoluţii pe chestia roşului de buze, a bărbilor scurte şi a dansurilor moderne. E o pură nebunie. Incât am putea cu adevărat zice că Kompi paşa ne-a turtit fesul. I. T. Concepţia d-lui Vintilă Brătianu Afacerea Calantzis Afacerea Calantzs nu poate şi nu trebue să dispară deja ordinea zilei. Nu pentru importanţa ei intrinsecă. In această privinţă poate că d. Vintilă ‘ Brătianu a avut dreptate când a spus că e mică. In tot cazul, în raport cu alte afaceri, de cari se ocupă rumoarea publică, ea este într’adevăr neînsemnată, o meschinărie. Pe urma ei statul riscă doar să piardă treizeci de milioane. Dar afacerea Calantzis nu trebue să dispară uşor dela ordinea zilei, pentru că această afacere este tipică pentru concepţia ce are d. Vintilă Brătianu, despre metodele de guvernare, despre rostul şi rolul opoziţiei, despre drepturile de critică ale adversarilor. * * * Să vedem într’adevăr în ce constă afacerea Calantzis, în partea care priveşte politica. Galantis, ca toți exportatorii, obţinuse un credit pentru taxele de export ce avea de plătit. O bancă, anume Banca Galiatatos şi Evtatiadis, garantase acest credit printr-o scrisoare, până la suma de 25 milioane lei. intri o burtă zi, banca intrând în lichidare, anunţă că nu mai garantează sumele ce Calantzis ar datora şi cere , restituirea scrisorii sale de garanţie. Secretarul general pune pe cerere o rezoluţie favorabilă. Direcţiunea generală a vămilor anunţă, în baza acestei rezoluţii, banca Gallatatos şi Evtatianis, ca să-şi ridice scrisoarea de garanţie. Banca ce execută. Intervine însă o ciudăţenie. Rezoluţia secretarului general prevede, cum e natural, ea restimulu-se scrisoarea de garanţie, banca rămâne garantă pentru sttmele aato.Iei acordul realizat de d-nul Timate de Lalantis, pari dm Piomen- 1 la Washington. Străduinţele lul în care ministerul ia notă de i depus* pentru rezolvirea prob’ei avizul ei că-și retrage garanţia. De ace* și rezultatul lor pozitiv nu pot i această rezervă- -iniă- ăirtctwân- &-._&* sa ne pentru vămilor nu a tinut seamă, căci și in scrisoarea ei către banca Galiatăios, prin care o onaniei că ia notă de retragerea garanţiei şi cu ocaziunea remiterii scrisorii de garanţie a băncii, nu a spus nimic acesteia de rezervele pe cari ministerul, adică statul, inteleve să le facă. Mai mult, in faţa acestor rezerve cuprinse în rezoluţia d-lui Gheorghiu, era şi nelogic şi neregulat ca scrisoarea de garanţie să fie restituită. D. Madgearu conchidea deci că, sau rezerva din rezoluţia pusa de secretarul general exista şi atunci direcţiunea generală a vămilor s’a făcut vinovată de o mare greşală, sau rezerva din rezoluţiune a fost adăugată ulterior, aşa ca direcţiei rănfitor nu-i revine rtîci o vină, secretarul general însă este culpabil de un act de gravă neglijență. * ht # Astfel a pus d. Madgearu chestia cu ocaziunea dezvoltării interpelării d-saie. Deputatul țărănist nu a exprimat nici o bănuială, mi a anunat, dar nici nu a negat posibilitatea ca d. Gheorgrhiu să fi fost de bună credinţă, ca la mijloc să fi fost o eroare. Abia când d. Vintilă Brătianu a ridicat tonul, când in faţa faptelor precise expuse, a continuat să vorbească de calomnii si calomniatori. — d. Machearu a împins si d-sa lucrurile mai departe si s’a făcut ecoul ştirilor cari circulă asupra procedeurilor dela ministerul de finanţa Astfel d. Vintilă Brătianu a provocat sângeroasa replică a deputat de dictator răsfăţat, căruia toate îi sunt permise fiindcă toate i se tolerează. In loc de a arăta că a făcut cercetări sau că va face cercetări, în loc de a făgădui că va apăra interesul fără îndoială lezat al statului ceea ce nu excludea ca d-sa să-şi laude secretarul general, —oi ministru de finanţe a început iarăş prin a arunca bănuială asupra adversarului, prin a suspecta buna lui credinţă, ba chiar patriotismul lui. Iată concepţia d-lui Vintilă Brătianu. D-sa care este singurul inspirator al presei liberale — al cărei ton este pur şi simplu scandalos şi o ruşine pentru vremea în care trăim, — moralizează pe toată lumea, moralizează şi presa. Numai părerile d-sale sunt patriotice, numai d-sa ştie ce e bine şi ce e rău pentru ţară. _ După această concepţie, ţara se descompune în două secţiuni bine precizate: de o parte sărit membri ai partidului liberal, cari ascultă de porunca d-lui Vintilă Brătianu, aşa că sânt, implicit, patrioţi şi buni români, de altă parte este imensa majoritate a acestui popor, inclusiv liberală cari nu ascultă de poruncile d-sale şi cari sunt duşmani ai ţării, calomniatori şi plini de cele mai sinistre tare morale. Ei bine, iată o concepţie la adăpostul căreia operează toţi cei cari găsesc profitabil pentru ei, ca să asculte de poruncle ministrului de finanţe. Iată însă o concepţie care trebue să revolte pe orce om independent, care dacă crede pe d. Vintilă Brătianu greşit, nu-i suspectează nei buna credinţă. nici bunele intenţini, nu poate însă admite ca prin fanatismul sau—care-l împedică de a vedea racila din propriul său lagăr — să jignească adânc pe cel din lagărul opus si sa tolereze toate, manoperile alor săi spre cea mai mare pagubă * frii. Ad. * ij" * *■ Passa oficioasă ne mustră pentru pretinsa ignorare a Incbeerii a acordului româno-american arma datoriilor interaliate. Ea nu găseşte destule cuvinte de satisfacere cu privire la condiţiile avantagioase ale acestui acord care constitue astfel, in concepţia ei,un mare succes al guvernării actuale. Eroarea presei oficioase şi a d-lui Vintilă Brătianu e profundă. N'am ignorat nici o clipa importanta chestiune! datoriilor interaliate şi motivai sinspun cu Intră i» vederile noastre expuse ca slărftinţă de mai multe Inul încoace. In ce priveşte condiţiile acordului, ele nu prezintâ nici un evantagiu deosebit faţă de cele obţinui® de alte etate: nu ni s'a făcut nici o reducere, cum vrea să susţină guvernul, iar suma de peste 123 milioane dolari pe care o vom plăti pentru datoria noastră iniţială de 35 milioane dolari, reprezintă — proporţional —, cea rai mare sumă pe care o ,va plăti vreunul din statele debitoare ale Americei Condiţiunile sunt aşa cum a inteles America să ni le acorde şi a bine numai că au fost acceptate şi că nu depăşesc capacitatea raţională de plată a statului nostru. Am fost primul ziar care a ridicat chestiunea necesităţii aranjament . ... ., , titlul cu America, arătând că numai LA CAMERA d. Virgil Madgea rezolvirea eî poate face dovada caru, intri o interupere, a spus des- Koraiinia Intelege »a f»«o faţă cu pre ministrul industriei că a ..poibtmă credinţă obligaţiilor ei Tot tromd cele mai scandaloase afaceri odată am subliniat că nu resit tranşarea problemei poate reabilita creditul tarat in străinătate. Presa guvernamentala, ernitorii obiceiului, ne-a gratificat atunc! cu insulte pe care suntem gata sa le reproducem.. Ne acuza atunci eu de a »rera chestiunea, ci — ţineţi-vâ râsul — la a safenina ere "fitul ®o»n*uiei. Astăzi d-nuî Vintilă Brătianu confirmă ceea ce am susţinut noi:? DEPUTATUL ŢĂRĂNIST â. .. „ . , m , 8a!V.?ntn ^ Mirto, vorbind la discuţia brtgetu-1, «ă acordul era o neceri^ jrt- $pm despr$ ,on Brăimu fatăl că nu abuza de Constituţie aşa uz contractând tmprumuturi şi «ducând capitalul străin *n ţara. Bineînţeles însă că nici da astădată d-sa nu e mulţumit de noi, suntem niMe indiferenţi. Bine * anus d-nnl Madp^ru:Í ------ --------- --------------------- - —------------ UTO»»«.«» Un maniac Intre maniaci, «« Cronica teatrală ae MM, THEOSOSEsSffl Teatrul „Regina Maria“, „ANFISA“, Arama la patra acte it Amreiew O seară de turburare şl sensaţîe Eroii luî nu sunt chiar domni sî crudă pentru un public obişnuit si înzestrat genetic doar cu aprehensiunea teatrului logic al aparenţelor geometrice. Oricâtă grije am avea pentru acest venerat suveran care e marele public, în slujba căruia ne găsim deopotrivă şi teatrele şi cronicarii, trebue să ne fie îngăduit, din când în când, egoismul sfinţit al unor desfătări spirituale ce se coboară mai anevoios până la sezisările marelui nostru stăpân... E datoria noastră, însă, de a-i ajuta capacitatea împărtăşaniei cu ceea ce vine de dincolo de banalitatea măestrită a „teatrului frumos“. Sperând că stăruitorul devotament al cronicei teatrale bucureştene pentru gustul public curent nu va aplica , şi măreţei violentări de Sâmbătă , acelaş neglijent dispreţ cu care si-a obişnuit competenta. — noi ne lăsăm ‘liberă bucuria noastră pentru una din cele mai bune petreceri spirituala Andreiev nu face „teatru inimos“. Larmă a vieţii sociala E teatrul nvdităţilor morale. Sunt străinii si neverosimilii eroii lui Andriew, dar copleşesc şi se fac crezuţi altfel decât prin asemănarea cu ceea ce ştim şi am văzut, în agresive, în sexualitatea lor violentă, mi e niimic inventat pe deasupra nefericirii comico-tragice a obestei, dar e în toate ceva mai mult, mai haotic şi mai dezlănţuit. E potenţarea de uriaşi pe care o dă eroilor, prezintarea lor fără vestmântul orânduirilor micilor noastre sfieli şi decenţa Sunt suflete , nude cari strigă şi se ciocnesc ignorând codufite morale şi gramaticiie estetice admise. E omul de,din auzit, de fiara sau zeul, e viermele sau titanul care trăeşte ascuns sub regula gestului si vorbei omeneşti.« Şi, de aceea, eroii acestui fel de artă par aşa de mari in fatalitatea lor, aşa de monstruoşi în pasiune, aşa de smintiţi în firescul lor. Sunt făpturi prinse la explozia dintâi a instinctelor, adică a vieţii adevărate. Iar drama se naşte tocmai în anitinomia de nerezolvit dintre puhoiul anarhic al instinctului şi pornirea de a rândui şi legifera a inteligenţi. Eroii lui Andreiev sunt fiinţe cari gândesc t minunat dar făptuesc monstruos. In fiecare din e! vezi subliniată tragic această dualitate de neîmpăcat dintre inteligenţă şi instinct. Vorbesc ca nişte filozofi şi se năpustesc ca nişte brute. * Aşa, e firesc ca teatru! lui Andreiev să fie un teatru sintetic. Făpturi Instinctuale, eroii lui, sunt evident sumaunor serii întregi de vieţi individuale incarnată în culminări de existenţă reprezentativă, simbolică. „Anfisa“, cu deosebire. O familie cu trei fete cuprinde în ea toate tipurile feminităţii dezastruoaseori înfricoşătoare în farmecele ei insezisabile : „ Ninosca, fetiţa-înger, m 'suf'o*”1 cand:d , al. căreia, bolborosesc tulte * nurile iadului, e Saşa, sora înţeleaptă născută să fie soţie şi înşelată., e Anfisa perversă şi pătimaşe. — sunt toate gradele de femeie până la mana scumpă şi proastă, —culminând în bunica seculară, care poartă în schilodenia ei parcă nemuritoare veşnicia însăşi a blestemului din care a eşit femeia... Inaintea acestui ocean întreg de „etern feminin“ (mai bin de cum îl scoate poezia cavalerească indo-germană) se înfăţişează bărbatul în toată simplitatea nesas fiului său mascul de Fedor Ivanoviei, om de mare inteligenţă şi de mare talent. Inteligenţa şi talentul nu-l opresc să fie în faţa ispitelor femeii decât ceea ce poate şi e firesc: o brută devorantă, fără milă şi fără conştiinţă. E, în Anfisa, un aspect al necurmatului, tragicului, a-toate-făcătorului şi a-toate-distrugătorului război a! sexelor. E considerarea pesimistă şi deprimantă a iubirii: femeia socotită sursă de nefericire şi dezastre, filosofia (de foarte autentică sursă creştină, de altfel) care însufleţea şi drama tolstoiană, în Puterea Intonerecului a creştinului păgân dela Basnaia Poliawna, stă toată inspiraţia literaturii mizoghine care, în afară de Andreiew, face interesul teatrului nou al unui Strindberg său Wedekind.______________ _ (1MU continuarea in pag. ll-al ' doamne pe cari îi poţi întâlni sau, mai bine zis. îi putem vedea — şî d-ta, şi eu, şi toată lumea —, în familie sau peste gard la vecin. Sunt, desigur, oameni dar nu oamenii înfăţişărilor morale şi gesturilor imediate cari fac peisagiu!. bietei noastre miopii armonice. Sunt oamenii pe cari îi întâlnim mereu, de cari ne izbim într’una, suferim, ne avântăm si ne distrugem, dar cari nu se văd. Pe aceia îi alege dintre noi, îi extrage din noi, — de sub dorurile furioase, In trebuinţele măştile cotidianului si logicului nostru — ochiul răscolitor si demonic a! lui Andreiev. Eroii lui sunt, astfel, urâţi Si neverificabilî cu chipurile mecanice si gătite ale lumii aspectelor care e sursa curentă a teatrului: eroii lui sunt, ca să zicem aşa, jupuiţi de aparenţă. Ei se agită cu împulsiuni ce ne surprind siîn mişcări ce ne par străine, fiindcă nu mai sunt mascate de uniforma inteligenţii si acţiunilor noastre» îpstricite. & ordine® de SÂ-’c.di? de personalitate care se face D-na IRINA NADEJDE-STEFANESCU MAZRAŢII PODUL E foarte interesantă grija ele a se imortaliza a unor domni miniştri. Se ştie că d. dr. Anghelescu, bunăoară, ţine foarte mult ca şcolile «cui pe cari ie ridica cetăţenii cu contribuţia lor să poarte numele a sa!c. Iată acum şi pe ‘ d. gen. itoso’,a molipsit de o asemenea ’ slăbiciune. Un pod, Inaugurat alaltăieri la P.Neamţ, în prezenţa d-sale, a fost numit pur şi simplu: „podul gen. AVoşoiu. ' ' . Pornind pe calea asta populată numai cu construcţii naţional-liberale, numai numele d-lui Vintilă e rezervat pentru întreprinderi particulare: va servi ca firma de „desfaceri", ’ — la „desfacerea” numeroaselor falimente ce sunt în curs, mulțumită, părinteștii sale îngrijiri— fix. NOTE OFICIOSUL GUVERNAMENTAL constată cu mândrie că partidul socialist austriac a alcătuit un program agrar că deziderate pe cari la noi partidul liberal le-a realizat de mult prin reforma agrară. Cu alte cuvinte, liberaţii noştri sânt mai socialişti decât socialiştii austrieci... De când „Viitorul a făcut această senzaţională descoperire, d. Ionel Brătianu nu mai umblă decât cu floare roşie la butonieră care sau făcut în ţara românească D. Tinered Constantinescu a răspuns că aceasta e „o calomnie ruşinoasă!’. ’ . Desigur, d-sa ştie că s’au făcut afaceri şi trial scandaloase... * te"’ « despre Ion Brătianu la ESA» 5TSUA'“ •* - '*■”"«»w— străinătăţii de care d-sa va face cum abuzează actualul preşedinte de consiliu. ■ De ce se miră deputatul ţărănist? Faptul intră în ordinea normală a lucruriiori. N’a constatat oare înţelepciunea populară ca pe când ,capra sare masa". Jada sare casca ? Chestia 5Bîlc*î FUNCȚIONARII: Ei, domnule ministru, ne măriţi telurile? D. VINTILĂ: Amu ăsta am fost silit să aranjez afacerea d-lui Galantzisi vă măresc la anul, dacă d. Galantzis nu va mai avea vin o pretenție.____________________________________________________ Evenimentele externe - Situaţia Iu ultimei® 24 or®— LUNI» 7 Decembrie Datoriţii acestui concurs de im? Ziarele au afirmat câ la Londra, prejurâri, la care s© adaugă şi spiritul nou inaugurat prin tratatul de la Locarno, guvernul conservator britanic pare înclinat să abandoneze Intransigenţa de până acum faţă de Rusia şi să reia negocierii« în vederea stabilirii unor raporturi uşraafc fertr«, acilore ţări. Darcât afirmă ziarele, d. Chamberlain va folosi şederea sa în Italia pentru a se întâlni cu Cicermn la Veneţia pe la sfârşitul lui Decembrie, întrevederea, dacă va avea loc, va constitui un eveniment de o extremă importanţă pentru înlăturarea dificultăţilor ce rezultă din actuala stare a raporturilor dintre Rusia şi marile puteri aliate.# Uniunea organizaţiilor agrare din, Cehoslovacia, a luat iniţialia de a mira in legătură cu federaţiunile agricole poloneze şi iugoslave pentru înfăptuirea unui organism comun de colaborare în vederea apărării intereselor comune. Organizaţia agrară cehoslovacă iţi propune sa câştige adeziunea agriculorilor din România, Bulgaria şi statele baltice, la organismul pe care-l proiectează. Scopul acestei acţiuni, după cum ni-l relatează „Narodni Osvobozerv” din Praga, este stabilirea pentru moment a unor metoade comune de desfacere a produselor agricole prin care interesele producătorilor agricoli din aceste ori să poată fi apărate împotriva metodelor comerciale întrebuinţate de America, Germania, Franţa şi Anglia. Aceste ţări exercită, prin trusturile de cumpărarei vânzare un control dăunător asupra comerţului agricol al ţărilor producătoare din estul Europei dictându-le preţurile da vânzare. Iniţiativa agricultorilor cehoslovaci este cu deosebire bine venită, după experienţa păgubitoare făcută în cursul acestui an de către agricultorii din toate ţările, mai ales de către agricultorii români. cu prilejul semnării tratatelor de la Locarno a urmat un schimb de vederi între reprezentanţii statelor semnatare, asupra problemei ruse. Ca un ecou al acestor ştiri „Vossisehe Zeitung“ află din sursă automata di fi. Brkina »W tî piski tu acea întrevedere să mijloaceasca reluarea negocierilor intre Anglia şi Rusia. Papa emn se ştie, de la căderea guvernului laburist şi venirea la putere a actualului guvern conservator raporturile dintre Anglia şi Rusia, deşi formal nu au fost rupte, se găsesc de fapt întrerupte, Guvernul Baldwin refuzând să aducă la discuţia parlamentului proectul de tratat de comerţ, elaborat în conferinţa ruso-engleză ce a avut foc pe timpul guvernului laburist, a îndârjit guvernul sovietic care se aştepta ca, prin încheerea acestuitratat, să-şi vadă consolidat creditul extern şi, prin urmare, să poată contracta marile împrumuturi necesare pentru reconstrucţia economică a Rusiei. Neavând alt mijloc la îndemână, pentru a forţa guvernul britanic să-şi modifice atitudinea. Sovietele au dublat eforturile pentru a crea dificultăţi Angliei prin învrăjbirea raporturilor sale cu populaţiile din posesiunile britanice. Această armă, care intră de altfel tot programul de luptă a! guvernului sovietic, pentru revoluţionarea popoarelor,, pare să fi atins. In parte, telul urmărit întrucât guvernul britanic este serios îngrijorat de urmările ce-ar putea sa te aibă înstigatîaiite bolşevice in posesiunile britanice din extremul orient. Pe de altă parte, Anglia nu poate rămâne indiferentă la cucerirea enormului debuşeu ras de către celelalte țări Industriale în timp ce industria britanică se luptă cu mari dificultăţi din cauza lipsei de plete de desfacere.