Adevěrul, octombrie 1926 (Anul 39, nr. 13126-13152)

1926-10-27 / nr. 13148

PAGINA I consacrat,­ sper, următoarelor pro­­bleme : măritişul capodoperelor, a­­ifulterul capodoperelor, toaletele capodoperelor, etc. Cu capodoperele se mai întâmplă ceva ciudat: nu mai poţi utiliza niciun cuvânt dintr’o capodoperă, fără ca prin aceasta să nu devii plagiator. Nu mă credeţi ? Iată : „CÂND VICTOR HUGO NE ZU­GRĂVEŞTE IN „BOOZ­ENDORMI" FARMECUL ORELOR TÂRZII DIN NOAPTE PRIN VERSUL: „C'était l'heure trenquille où Ies lions vont beire „toate noţiunile de „ceas”, de „leu”, da „a bea" de „mers“ ţi de „linişte", se încarcă cu o atmosfera de nuanţe evocatoare, unice in felul lor, si care nu mai pot fi întrebuinţate de nici un alt poet fără să nu fie, pe drept, socotit de plagiator sau simplu imitator". Adică, Victor Hugo a scris acest fers foarte frumos — era ceasul li­niştit, când leii se duc să se adape“ — Si fiecare cuvânt în parte îi a­­part­’ne lui Hugo; deci, dacă atin­­­fe&d l­ d-ta unul din aceste cuvinte, îl plagiezi pe Hugo. Remarcaţi gra­vitatea faptului! Caii din dv. nu spuneau de pildă: „Astă seară nja duc să beau liniştit la „Leul şi Câr­­natul“ ! — şi nu vă dădeaţi seama, sărmani neştiutori, că plagiaţi pe Victor Hugo, şi anume celebrul vers din Booz­endormi­.„ Precum vedeţi, chestiunea capo­doperelor prezintă la fiecare pas aspecte senzaţionale sub condeiul d-lui Dragomirescu. Spaţiul nu-mi îngădui să merg mai departe în o­­pera de popularizator al acestor teorii estetice. O regret, fiindcă — vă jur! — fiecare din cele 392 de pagini ale Ştiinţei literare e vred­nică de un comentariu. __ Părinţi de familie, fiţi liniştiţi! Copiii voştri au un profesor exce­lent, care — învăţându-i estetica — ii învaţă în acelaş timp şi moşitul, pentru că voi nici nu vă închipuiţi la câte analogii se pretează estetica predicată de o minte subtilă. Dacă nu se vor pricepe prea mult în cri­tica literară, fiţi siguri că se vor în­toarce acasă cu utile cunoştinţe a­­supra naşterii şi creşterii copiilor... T. Teodorescu-Branişte P. S. — In clipa când încheiam­­ aceste rânduri, aflu că d. Dragom­i-­­ rescu a început să aplice metodele d-sale de critică şi în pictură, fiind­­ că literatura a fost pusă definitiv , la punct. Prima experienţă o face asupra simpaticului pictor Chiro­­vici „cu ale cărui tablouri — spune d. Dragomirescu — nu ştiu din ce îm­prejurări n'am făcut cunoştinţă de alt anul trecut. E posibil din pri­cină că toate tablourile acestui pic­tor au dimensiuni modeste şi sunt în cea mai mare parte acuarele Aşa­dar pictorii, care râvnesc cin­stea de-a fi analizaţi de d. Miha­­lache, sunt avertizaţi­ să nu facă tablouri de dimensiuni modeste şi să nu lucreze în aquarelă. Estetica integralistă — aşa îi zice d. Miha­­­­lache esteticei sale — nu se poate e­­xercita decât asupra tablourilor în ulei şi de dimensiuni 3,25 m. pe 4,50 m. minimum. Orice producţie care nu îndeplineşte aceste condiţii, scapă controlului estetic al d-lui­­ Dragomirescu.« T» EL KCTKM SOTS,. MgjBffaaro A­n F­V­M­I­­L flk OCOLUL KGHANIEI 2447 lttr. !n 5© ora şi 10 minute Medie generală 49 km. pe oră cu un automobil condus de tatorul ALEX. BERNESCU Plecat din Bucureşti Luni 13 Octombrie la 12 ore 15 mi­nute s-a reîntors la punctul de plecare Miercuri 13 Octombrie la ora 14.30 după ce a trecut prin Iaşi. Cernăuţi, Satu Mare, Ora­­d­­ea-Mare, Timişoara-Craiova. Maşina a fost controlata, — atât la plecare cât­­şi­ la «o»re, — precum şi la trecerile sale prin oraşele principale de către auto­rităţile poliţieneşti respective semnând pentru conformitate pe o foaie specială de control. Această performanţă executată de către un autom­bil OLDSMOBILE, strict de serie, care pe toată durata parcursului a fost condus de aceaşi persoană, înlătură orice comentarii ş­i probează în mod strălucit calităţile excepţionale ale acestei mărci. NOEL 105 Calea Victoriei 105 Sucursale la: Craiova, Iaşi, Braşov, Cernăuţi, Timişoara. Câte­va fapte Camionul Ford de o tona este cel mai eftin. Comparat preţurile ! Camionul Ford di o toni necesită cele mai mici cheltuel de întreţinere. Observaţi pre­ţurile pentru piesele de schimb. Camionul Ford de o tonă este in actuala viaţi de afaceri, indispensabil, altfel n’ar avea o astfel de extraordinară răspândire in toate ramurile di afaceri şi pentru toate felurile de transporturi. In lume sunt mai multe camioani Ford us funcţiune, decât din toate mărcile împreună. 4 Ford Motor Company Vizitaţi încă astăzi pe unul din numeroşii noştri _____ reprezentanţi din ţară , diferite tipuri de caroserii,­ imediat livrabile PARCHETE renumite din stejar de Slavonia Mam­ă absolut uscată de prima ca­litate, mai convenabile ca duşu­melele de brad şi mai eftine decât Linoleum (muşama de pus pe jos) livrez prompt sau in termene fixe. B. MARCOVia Str. Anton Pan 50, Bucureşti. Orele de comenzi 2 — 5 d. a. Expediţiuni in toata ţara. Cu LEI 6.0 oricine poate avea ZECE VOLUME DIN BIBLIO­TECA „DIMINEAŢA“ cea mai distractivă, mai instructivă şi mai răspândită bibliotecă de populari­zare din ţară. TRIMIN­EM GRATUIT ORICUI LA CERERE. CATALOGUL­ VO­LUMELOR APĂRUTE Editura „ADEVERULUI“. Strada Sărindar 7—11 Bucureşti. SALVATOR CABINET MEDICAL FONDAT IN 1906 de medici specialişti pentru boale VENERICE. SIFILIS ŞI PIELE Tratamentul blenoragiei cronice prin Electroterapie, Uretroscopie Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI Microscopie şi Ultramicroscopie PASAJUL ROMÂN 9, Bucureşti Consult, 11-1 şi 6-9. Telef. 33/81 Policlinica „VIAŢA“ Bucureşti, calea Griviței 107 Medici specialişti, vindecă radical SIFILISUL, BLENORAGIA şi alte boli de Bărbaţi, Femei. Analiza sân­­gelui, injecţiuni fără durere Consultaţiuni toată ziua Cabinet-Dentar ■’U........­. nente şi obligatorii. Apărând patri­moniul socialismului marxist care ?! PTM fire­a lui, profund democra­­t îl, împotriva ereziilor bolşevice muncitorimea socialistă care ’ cuce­rise, cu ajutorul democraţiei o con­siderabilă influenţă in stat şi socie­tate, a căzut din nou într’un cult exagerat al democraţiei şi legalită­ţii. Declaraţiile platonice ale congre­selor socialiste, cari enunţau răspi­ci; că violenţa nu poate fi defini­tiv înlăturată din arsenalul metodelor de luptă proletare; că din potrivă necesitatea lor se poate ivi oricând n'au avut nici o urmare practică şi n'au influenţat asupra metodelor de organizare şi de luptă. Născută şi desvoltată in spirit legalist şi demo­crat; obişnuită mai mult să atace decât să fie atacată, puterea enor­mă a mişcării muncitoreşti putea fi valorificată aproape numai pe tere­nul luptei sindicale şi politice, de­mocratice. — Fascismul trebuia deci să sur­prindă şi să desorienteze profund mişcarea muncitorească. Sfărâmând cadrele luptei obişnuite în şi pentru stat, transportând lupta de clasă politică, din parlament şi întruniri, pe stradă, întrebuinţând bâta şi re­volverul în locul cuvântului scris şi vorbit ca armă de luptă, fascismul a păşit pe un teren, pe care proleta­riatul n’a putut să-l urmeze imediat­ In Italia, el a reuşit să se impună victorios faţă de o mişcare lipsita de soliditate, pentru că era stăpânită de curente comuniste şi anarho-sin­­dicaliste. In alte ţări, în Germania de ex.„ puterea lui ameninţase, la un moment dat, însăşi existenţa re­publicii şi a democraţiei. Pretutin­deni, însă, el a opus forţa brutala a bandelor sale armate organizaţii­lor pacinice, de idei ale proletaria­tului; pretutindeni el a încercat şi încearcă încă să înlocuiască demo­craţia, regimul luptei în idei cu dic­tatura, regimul bâtei şi teroarei. In faţa acestei situaţii, dumerirea n’a întârziat să se producă şi în rân­durile proletariatului. Din Viena, ci­tadela socialismului continental a pornit ideia salvatoare. Otto Bauer a formulat, la o conferinţă internaţio­nală a miliţiilor proletare, nouile îndatoriri ale proletariatului de care acesta începuse să-şi dea seama în­că din 1923. „Da, noi vrem să luptăm cu arme intelectuale“, a spus frunta­şul socialist, „dar ce ne folosesc ar­mele intelectuale", dacă în fiecare zi ne atacă pumni brutali de bandiţi? Da, vrem să clădim paşnic lumea cea nouă, dar zilnic ne atacă merce­narii­­acţiunii şi vor să ne răpeas­că cu arme sculele paşnice de mun­că! Astfel am ajuns să ne convingem: nu putem duce lupta cu arme inte­lectuale, decât atunci când forţa fizica organizată ne va apăra libertatea lup­tei intelectuale.... împotriva violenţii, noi vom şti să ne apărăm tot cu vio­lenţă“! Iar Julius Deutsch a dat aces­­tei idei de apărare efectivă forma practică de realizare. In 1923, a luat fiinţă la Viena republikanischer Schutzbund (Liga apărării republi­cane), organizată milităreşte şi che­mată să apere cu forţa republica şi democraţia. Din acelaş an datează începuturile apărării proletare în Le­tonia. In 1924, a fost înfiin­ţată în Germania o organizaţie similară reichsbanner Schwarzforgold, la ca­re participă şi partidele republicane burgheze. In 1920, ivirea fascismului în Belgia, a avut ca urmare creiarea altei miliţii proletare sub numele „Milice de défense ouvrin­eŞi cu cât fascismul îşi ridică mai semeţ ca­pul, cu atât sporeşte puterea miliţii­lor muncitoreşti, cari au reuşit să salveze şi cor­solideze regimul demo­crat, cu atât mai numeroase sunt ţă­rile în care exemplul Austriei este imitat. Din tot mai multe ţări se semnalează începuturi de organizare a miliţiilor proletare. De­sigur, ideia organizării milita­re a fost greu de împlântat în sufle­tul proletariatului, antim­ilitarist şi adversar al forţei brutale, iar ideia apărării cu mijloace violente adesea numai cu greu impusă unor condu­ceri îmbătrânite în legalism. Dar toate piedicele au fost, în cele din urmă, învinse. Fără să-şi fi schim­bat, prin noua atitudine, credinţa în democraţie, muncitorimea socialistă şi-a afirmat-o dimpotrivă şi mai pu­ternic prin hotărîrea ei de a apăra regimul democratic cu toate mijloa­cele împotriva fascismului de,, orice nuanţă. Muncitorimea a rămas paş­nică şi democrată. Miliţiile ei nu sunt încă armate. Dar ea nu va tole­ra ca pacea şi democraţia ,să fie ata­cate . L. SSmattm sneaerare sângeroasă UN SaTEAN UCIS. — DOI VÂNĂ­TORI GRAV RĂNIŢI. CRAIOVA, 25. — Vânătorii Ion A­­nastasie şi Cristu Iordach­e din loca­litate, stând la până vânatului lângă Padurea Pacjula din vecinătatea satu­lui cu acelaş nume,, au fost atacaţi de o ceată de câini, pe care i-a îm­puşcat. Aflând despre acest lucru, săteanul Dumitru Ilie Hârşoveanu, stăpânul câi­nilor, întovărăşit de doi veri de ai sai, o­­tabără asupra vânătorilor cu ciomegele voind să-i dezarmeze. Vânătorii au fond uz de arme şi au piporît pe pur­u­m Hârşoveanu. La faţa locului au sosit mai mulţi săteni şi o nouă incacrare s-a produs între a­­ceştia şi vânători. Vânătorii au fost grav răniţi şi transportaţi la spitalul Filantropia din localitate, jandarmii fac cercetări. Sinplul mijloc ca sajinteri funcţionari oameni de serviciu salariaţi în genere de cari aveţi nevoie est© să nn anunciu la Mica Publicitate A ZIARULUI DIMINEAŢA Marele ziar popular, răspândit in toate straturile. Două zile după publicarea amin­­ciului, aveţi rezultatul dorit. Ravagiile scarlatinei in tară CAZURILE SE ÎNMULŢESC LA IAŞI SI CERNĂUŢI.­­ NU MAI SUNT LOCURI IN SPITALE. In mai multe centre din ţară scarlatina face ravagii înspăi­mântătoare. Astfel, ni se comu­nică din Cluj că în oraş şi judeţ s-au înregistrat până ori peste 100 de cazuri. In spitalul epidemic şi la clinica de boale infecţioase din acel oraş nu se mai găsesc locuri pentru alţi bolnavi. De asemeni, corespondentul nostru din Iaşi ne comunică că Duminică s-au înregistrat în acel oraş încă cinci cazuri noui de scarlatină şi că din cauza lipsei de locuri în spitalele de izolare, bolnavii au fost izolaţi la domi­ciliu. Autorităţile superioare sa­nitare din Iaşi fac sforţări pen­tru a căpăta credite şi un nou local în care să poată izola pe bolnavii de scarlatină. Sau fă­cut intervenţii pe lângă ministe­rul sănătăţii şi al instrucţiunii publice. D­­r. Petrovici a fost so­licitat să hotărască punerea la dispoziția serviciului sanitar a localului școlii Vasile Alexandri, în care să se organizeze un pa­vilion de izolare. * ilit de Mulţumire Subsemnatul Arsenie Cojocaru, domiciliat în comuna Păunceşti, jud. Putna, Beneficiarul Poli­ţei de „Asigurare Reci­procă“ No. 5034, contrac­tată de defunctul Ilie Mo­­canu, aduc cele mai căl­duroase mulţumiri Socie­tăţii de Asigurare „BELI­GO-ROMANA“ din Bucu­reşti, Calea Victoriei No. 5, care în modul cel mai curant mi-a achitat pre­cis la termenul de şase luni prevăzut în poliţa de asigurare, suma de una sută mii lei (IOO.OOO), ca­re reprezintă capitalul a­­sigurat prin sus menţio­nata poliţă. Sfătuesc pe toţi să se asigure la Societatea de Asigurări „ BELGO - RO­MANA “ la tariful „Asigu­rare reciprocă“, care sa dovedit astfel că este cel mai avantajos tarif de a­­sigurare. București în 20 Octombrie 1926. (ss.) ARSENIE COJOCARU » "3 . Rebeliunea unor săteni CRAIOVA, 25.—In timp ce d. inginer Pecetea de la cadastru executa lucră­rile de parcelare a loturilor din Co­­muna Galicia Mare, o sută de săteni înarmaţi au încercat să zădărniceas­că lucrarea şi au ameninţat pe in­giner cu moartea. Au intervenit jan­darmii şi au arestat pe câţiva insti­gatori, potolind scandalul. Coman­dantul jandarmilor şi pretorul plăşii fac cercetări. Imtructiva Ririna Folositoare Interesantă instructi­va Elegantă Biblioteca „DIMINEAŢA“ CEA MAI RASPANDITA BIBLIOTECA !! DE POPULARIZARE DIN ŢARA . Au apărut până azi aproape o sută volume lucrări originale şi traduceri din operile cele mai de seamă .............. Costul «ostul volum Lei . — La chioţcari şi librari CATALOGUL SE TRIMITE GRATUIT LA CERERE Editura „ADEVERUL“ S. A BUCUREŞTI,­­ STR. SĂRINDAR No. 7-11, BUCUREŞTI Informatiuni Din Blaj se comunică că in ur­ma unei noui intervenţii chirur­gicale, starea mitropolitului Su­­ciu s’a îmbunătăţit. Din ordinul d-lui lt.-colonel Dră­­gulinescu, prim comisar regal, s’a confiscat ori după amiază ziarul „Lupta“ atât in Capitală cât şi în provincie. Din ordinul d-lui Bucşan, subse­cretar de stat la interne, s’a con­fiscat ziarul „Arbeiter Zeitung“ din Viena, care vorbea despre călăto­ria suveranei în America şi revis­ta „Vlăsia“ din Capitală, care a­­mintea despre evenimentul de la 4 Ianuarie. Eri s’a inaugurat la Chişinău monumentul aşezat pe mormântul lui Sanielevici, fost senator, inter­­­mectorul „Sfatului Negustoresc“, organizatorul Camerei de comerţ şi al Bursei din Chişinău. Au luat cuvântul numeroşi imnd­iaşi ai vieţii financiare din Capita­­la Basarabiei în frunte cu primarul oraşului Chişinău, d. Sebastian T­eodorescu. Duminică 31 octombrie a. c., ora 14.30, va avea loc inaugurarea aşeză­mântului cultural „Al. Vlahuţă“, or­ganizat de Societatea „Mormintele Eroilor“ la Dragosloveni, judeţul R.„ Sărat, în casa dăruită în acest scop, de d-na Alexandrina Al. Vlahuţă. Persoanele şi Societăţile care do­ rest a lua parte la solemnitate, sunt rugate a se înscrie la Soc. „Mormin­tele Eroilor“, comitetul central, Pala-­ tul Patriarhiei, Bucureşti, până la 27 octombrie a. c, inclusiv, pentru a li se putea asigura mijlocul de trans­port de la gara Gugeşti la locul ser­bării. Congresul partidului naţionalist de sub presidenţia d-lui N. Iorga a ra­­lificat în unanimitate alegerea co­mitetului acestei grupări în Covutu­lui. Ca preşedinte a fost ales d. D. V. Toni, vicepreşedinţi, d-nii Ion Hiloh­ şi Gr. Maniţiu, secretar general d. a a­vocat Ion Crăciun, iar casier d. Du­­mitru Mirean. Comitetul e compus, din ÎS persoane. Primim următoarele! Foştii elevi ai promoţiei 2-a, a 11i­cealui militar „Mănăstirea Dealu­ u­lui" sunt rugaţi a anunţa pe căptă­tanul Dumitrescu Ilie, strada Giţ Alexandres,cu No. 101, Bucureşti* da­că doresc a revedea „cuibul“ loii — după 10 ani de la luarea sborului în viaţă, — pentru ziua de 8 Noem­­brie. Face mare senzaţie în cercmin catolice in Ungaria, trecerea arhie­­piscopului Egon Hohenlohe, care primat al Ungariei, la confesiuneă protestantă. MAINE SE~DESCHID£ In Sir. Lipscani 12 alături de i anca de Praga „POSTAVARIA BAHAMA* (fost In Str. Karegheorghevici 2) şi pentru reclami vinde 15 zile tot a­­sortimentul de STOFE ABSOLUT In COST. Mai mulţi ofiţeri şi reangajaţi pro­puşi pentru decorare încă din luna Mai, ne roagă sa întrebăm pe d. şef al biroului decoraţiilor din ministe­­rul de război, cum se face că încă nu s-a dat curs acestor propuneri. Decoraţiile fiind o recunoaştere a unor merite, ofiţerii şi ream­aţii aş­­teaptă cu o legitimă nerăbdare, ca propunerile lor să fie urgent soluţio­­nate. AZI LA TEATRUL MIC MAIINEU şi SF.ARA „FRACU­L“ Ministerul sănătăţii publice a scos din oficiu la pensie, având limita de vârstă, pe următorii medici: dr. Ion Buda Dăscălescu medic pri­mar al jud. Ialomiţa, dr. Gh. Tănă­­sescu, medic primar al jud. Teleor­man, dr Ştefan Pantelli, medic şef al oraşului Brăila dr. Dobrinschi Eugen, medic primar al jud. Cer­năuţi, dr. Pop Cazim­ir, medic pri­mar al spitalului Vişniţa şi dr Flaiin Blanc, medic al circ. Nispo­­reni (jud. Lăpuşna. Ministerul sănătăţii publice a nu­mit pe ziua de 1 Octombrie pe d. H­rim­opol, secretar general al minis­terului de justiţie, în postul de epi­trop al spitalului Bârlad şi „Elena Beldiman“ (Bârlad). Miercuri, se va întruni comitetul partidului naţional din Galaţi sub preşidenţia d-lui G. Caramfil. La această consfătuire în care se va ratifica fuziunea cu ţărăniştii, v­­lua parte şi d. avocat Dinescu, şe­ful ţărăniştilor. Firnwiig (îe sen­r­ii IN ZIUA DE 25 OCTOMBRIE Niculescu Mana, calea Griviţei 147; V. Manolesi­u, calea Victoriei Ml­. C­obăescu (I. Rotbart), calea Vic­toriei 75; Al. Anghal iVolonschi­ str. Popa-Tatu 8; Bona Weisselberg, str Vânători 1 bis : A Opleanu, ca­lea Moșilor 40S; I. Năstase, str. La­birint UM); M Constantin-­c­ v­alea Rahovei 88 ; Gh Olăv­nariu str I. I­. Caragiale 30; P.­ Cireşeanu Bilr­­ad Bulevardul Carol 13 (fost 27) statuia Rosetti; S Herzellberg, calea Văcărești 81; S. Papiman, str. Cuza Vodă. Viza livretelor itinerant pe amil 1926 • Iu .conformitate cu ord. M. St. Ni. No. 765/926 comunicat cu al Comand. Te rit. a! Corp. II armată No. 2421/926, se aduce la cunoştinţa oamenilor de la vetre ce domiciliază în Bucureşti, indiferent de cerc de recrutare apar­ţin, din rezervă şi miliţii, a se pre­zenta la viza livretelor după cum ur­mează: 1) Toţi oamenii începând cu ctg. 1923 până Ia ctg. 1900 inclusiv. 2. Toţi oamenii dispensaţi de ser­viciul militar dela ctg. 1924-1930 in­clusiv. 3. Toţi oamenii cari aparţin de te­ritoriile alipite şl nu s’au înscris până în prezent la nici un cerc de recrutare, conf. deciziunei minist. No. 421/920, aducând cu ei acte justificative că sunt din teritoriile alipite. 4. Toţi oamenii cari din diferite motive nu au vize1© din anii trecuţi, pentru a se pune în regulă cu vizele. 5. Toţi oamenii ce nu obţinut cert tificate md. D. 1 noi pe anul 1927. NU SE VOR PREZENTA LA VIZA 1. Oamenii din ctg. 1924 din toate armele şi cei din ctg. 1923 din ma­rina militară. 2. Scutiţii şi reformaţii din ctg. 1923- 1900 inclusiv, care s’au prezentat la revizuire şi 11 s’au menţinut scutirea şi reforma. 3. Parlamentarii pe timpul cât se­siunea este deschisă. 4. Toţi oamenii ce posedă certificate md. D. 1 pentru dispensa de mo­bilizare, vizate în cursul anului 1925- 1926, fiind valabile până la 31 De­cembrie 1927. Prezentarea oamenilor Ia viză se va face pe subcentre, după itinerariul de mai jos. Contigentele care trebue să se pre­zinte: La subcentr. I la reşedinţa cercului de recrutare Bucureşti în zilele fixate mai jos: 1923 la 1—2 Nocmbrle, 1922 la 3- 4 Noembrie, 1921 la 5—6 Noembrie, 1920 la 7-8 Noembrie, Í919 9-10 Noembrie, 1918 la 11—12 Noembrie, 1917 la 13—14 Noembrie, 1916 la 15— 16 Noembrie, 1915 la 17—18 Noem­brie, 1914 la 19—20 Noembrie, 1915 la 21-22 Noembrie, 1912 23-24 No­­embrie, 1911 la 25—26 Noembrie, 1910 la 27—28 Noembrie, 1909 la 29-30 Noembrie, 1908 la 1—2 Dec., 1907 la 3—4 Dec., 1906 la 5—6 Dec.. 1905 la 7-8 Dec., 1904 la 9-10 Dec., 1903 11—12 Dec., 1902 la 13—14 Dec., 1901 la 15-16 Dec., 1900 Ia 17-18 Dec. La subcent. II din str. Varnalc în zilele fixate mai jos: 1923 la 1—2 Noembrie, 1922 la 3—4 Noembrie, 1921 la 5—6 Noembrie, 1920 la 7-8 Noembrie, 1919 la 9-10 No­embrie, 1918 la 11—12 Noembrie, 1917 13—14 Noembrie, 1916 15-16 Noem­brie, 1915 la 17—18 Noembrie 1914 19—20 Noembrie, 1913 Ia 21-22 No­embrie, 1912 la 23—24 Noembrie, 1911 25—26 Noembrie, 1910 la 27—28 No­embrie, 1909 la 29 — 30 Noembrie, 1908 ia 1-2 Dec., 1907 la 3—4 Dec., 1906 la 5-6 Dec., 1905 la 7-8 Dec., 1904 la 9-10 Dec., 1903 la 11-12 Dec., 1902 la 13-14 Dec., 1901 la 15-16 Dec., 1900 la 17—18 Decembrie. La Subcentrul 3 ta Parcul Bona­parte tn zilele fixate mai jos: 1923 la 1-2 Noembrie, 1922 la 3-r4 Noembrie, 1921 la 5—6 Noembrie, 1920 la 7—8 Noembrie, 1919 la 9—10 No­embrie, 1918 la 11—12 Noembrie, 1917 13—14 Noembrie, 1916 15-16 Noem­brie, 1915 la 17-18 Noembrie 1914 19—20 Noembrie, 1913 la 21—22 No­embrie, 1912 la 23-24 Noembrie, 1911 25—26 Noembrie, 1910 îa 27-28 No­embrie, 1909 la 29 — 30 Noembrie, 1908 la 1-2 Dec., 1907 la 3-4 Dec., 1906 la 5-6 Dec., 1905 la 7-8 Dec., 1904 la 9-10 Dec., 1903 la 11-12 Dec., 1902 la 13-14 Dec., 1901 Ia 15-16 Dec., 1900 la 17—18 Decembrie. La Subcentrul 4 ta şoseaua Colen­­tina In zilele fixate mai jos: 1923 la 1-2 Noembrie, 1922 la 3-4 Noembrie, 1921 la 5—6 Noembrie, 1920 la 7—8 Noembrie, 1919 la 9—10 No­embrie, 1918 la 11—12 Noembrie, 1917 13—14 Noembrie, 1916 15-16 Noem­brie, 1915 la 17-18 Noembrie 1914 19-20 Noembrie, 1915 la 21-22 No­embrie, 1912 la 23—24 Noembrie, 1911 25—26 Noembrie, 1910 la 27-28 No­embrie, 1909 la 29 — 30 Noembrie, 1908 Ia 1-2 Dec., 1907 la 3-4 Dec., 1906 la 5-6 Dec., 1905 la 7-8 Dec., 1904 la 9-10 Dec., 1903 la 11-12 Dec., 1902 la 13-14 Dec., 1901 la 15-16 Dec., 1900 lâ 17—18 Decembrie. La Subcentrul 5 ta strada Cantemir în zilele fixate mai jos: 1923 la 1—2 Noembrie, 1922 la 3—4 Noembrie, 1921 la 5—6 Noembrie, 1920 la 7—8 Noembrie, 1919 la 9—10 No­embrie, 1918 Ia 11—12 Noembrie, 1917 13—14 Noembrie, 1916 15-16 Noem­brie, 1915 la 17-18 Noembrie 1914 19-20 Noembrie, 1913 la 21-22 No­embrie, 1912 la 23-24 Noembrie, 1911 25—26 Noembrie, 1910 la 27—28 No­embrie, 1909 la 29 — 30 Noembrie, 1908 la 1-2 Dec., 1907 la 3-4 Dec., 1906 la 5-6 Dec., 1905 la 7-8 Dec., 1904 la 9-10 Dec., 1903 Ia 11-12 Dcc., 1902 la 13-14 Dec., 1901 la 15-16 Dec., 1900 la 17—18 Decembrie. La Subcentrul 6 in strada Ollmpu­­lui In zilele fixate mal jos: 1923 la 1-2 Noembrie, 1922 la 3-4 Noembrie, 1921 la 5—6 Noembrie, 1920 la 7-8 Noembrie, 1919 la 9-10 No­embrie, 1918 la 11—12 Noembrie, 19U 13—14 Noembrie, 1916 15-16 Noem­brie, 1915 la 17-18 Noembrie 1914 19—20 Noembrie, 1913 la 21—22 No­embrie, 1912 la 23-24 Noembrie, 1911 25—26 Noembrie, 1910 la 27—28 No­embrie, 1909 la 29 — 30 Noembrie, 1908 la 1—2 Dec., 1907 la 3-4 Dec., 1906 la 5—6 Dec., 1905 la 7-8 Dec., 1904 la 9-10 Dec., 1903 la 11-12 Dec., 1902 la 13-14 Dec., 1901 la 15-16 Dec., 1900 la 17—18 Decembrie. Acei ce aparţin altor Cercuri de Re­crutare şl s’au stabilit in Bucureşti şi care nu au făcut până în prezent cereri de mulartş, odată cu prezen­tarea lor la* viză, vor face şi cereri de schimbarea domiciliului. Oamenii care sunt meseriaşi, lucră­tori specialişti, vor avea pe lâ,ugă li­vretul md. E. şi carnetul de meseriaş sau brevetul ori diploma care să do­vedească meseria ce o ane. Dispensaţii ca susţinători de fami­­tnilie Ia prezentarea lor. vor adţj^e şl reeîpisa de taxa militară. Oamenii la prezentarea la viză vor avea asupra lor şi buletinul dela Biu­­roul Populaţiei, pentru a se constata adresa unde domiciliază. Âcei care urmează să plece în străi­nătate se vor prezenta înaintea pîe­­cărei la Cerc pentru a-şi face viza, iar cei ce sunt în străinătate sunt o­­bligaţi a se prezenta ataşatului mili­tar respectiv ta acest interval. Toţi aeei ce nu se vor prezenta la viză vor fi urmăriţi şl daţi în ju­decată conform art. 224 bis. din Co­dul Justiţiei Militare. Se atrage atenţiunea tuturor că este oprit cu ocazia vizei a se plăti vre-o dare pentru broşuri, liste de subscrip­ţie etc., viza fiind obligatorie a se tace oamenilor. Atacul banditesc din BOTOŞANI, 23. — Doi Indivizi au pătruns în casa d-lui Ghiţelovici din str. Vila Boian, pe când stăpânul ca­sei şi soţia acestuia dormeau. D. Ghiţelovici a dat alarma şi cei doi bandiţi, îmbrăcaţi ţărăneşte, au sărit asupra locatarilor. O luptă s’a încins între ei. D. Ghiţelovici a fugit la stradă şi a cerut ajutor. Intre timp, bandiţii au dispărut. Toată poliţia s-a pus în urmărirea lor şi eri ei au fost prinşi. In cursul luptei, d-na Ghiţelo­vici a fost grav rănită şi iternată în spital. Cei doi bandiţi sunt: soldaţii Tomasn­achi Petru şi Coroian Marin din reg. 28 Roșiori. Falitul justiţiei — S-a deschis acţiune publică pentru abuz de încredere împotriva lui David Garfunkel acuzat că şi-a însuşit aproape o jumătate de mi­lion care aparţinea firmei de cerea­le „Montag“ din Timişoara. — D. procuror Scarlat Costinescu a deschis acţiune publică pentru escrocherie contra comerciantului M. Singer din str­ Elena Cuza No. 1, care se ocupa cu sistemul plasării de bonuri în schim­bul cărora parte din cumpărători căpătau mărfuri, cu preţ redus. Numitul fusese condamnat la 6 luni închisoare şi adresându-se curţii de apel i-a reformat sentinţa de condamnare. Tribunalul a deschis acţiune de­oarece chestiunea trebue să ajungă şi la Curtea de casaţie care să sta­bilească pe cale de jurisprudenţă dacă sistemul întrebuinţat de co­merciant poate fi calificat drept escrocherie. — D. avocat Ferderber s’a plâns preşedintelui tribunalului Ilfov sec­ţia II comercială că în timpul des­­baterilor unui proces în faţa acestui tribunal a fost apostrofat în mod injurios de către avocatul părţii ad­verse d. Lucian Massim Lenş. D. preşedinte a redactat pe loc procesul verbal constatând ofensa şi apoi l-a înaintat d-lui prim-pro­­curor Jean Dobrescu care va lua astăzi o decizie. Poliţişti condamnaţi pentru maltratăr Tribunalul din Oradea-Mare a con­damnat pe sergenţii majori de poli­ţie Ştefan Olah şi Mihail Dereş la câ­te două luni închisoare şi pierderea serviciului, pentru că acum câtva timp au maltratat atât de îngrozitul pe locuitorii Iosif Keled­ şi A. Sar­­koşi, bănuiţi de furt, încât aceştia, deşi nevinovaţi, au fost obligaţi să declare că sunt hoţi. Corespondenţi harnici căutăm la : Abrud, Cetate Feldioara, Gherla, Hârşova, Radna, Tg.-Stefăneşti Vişeul-de-Sus, Vul­can, Caransebeş. Oferte insoţite de corespondenţă de probă se vor a­­dresa secretariatului nostru de re­dacţie. fesierii din Negru etnira primarului Sâmbătă seara a avut l­oc o şe­dinţă a consiliului comunal de ne­gru. Consiliarii aleşi au ridicat e­­stergice proteste contra primarului d. Grozdea invinuimdu-i că n’a con­vocat consiliul de mai bine de trei luni conducând primăria in mod absolutist. D. Bladgearu a declarat că regre­tă că îeg­eanu-i dă dreptul să de­misioneze. In afară de d. Madgearu a mai a­­tacat pe d. Grozdea şi d. Fompilia Ioaniţescu. Şedinţa a fost atât de furtunoasă încât, în cela din urmă, d-nii Blad­­gearu şî Rădulescu au părăsit şe­dinţa.

Next