Adevěrul, iunie 1927 (Anul 40, nr. 13328-13352)

1927-06-01 / nr. 13328

Pagina 2**a P­ANEANS SEMMESING 2 ore lângă viena — 1040 m, altitudine — staţiune alpestru climaterică HOTEL de CORA şi SPORT, cel mai important şi confortabil de pe glob. 450 camere, 160 săli de bae şi cabinete, apartamente cu balcoane şi loggias. Bucătărie de prim ordin. Fere măreţ aproape de hotel, pentru sporturi de vară în toate genurile : Tennis­courts, Croquet, Golf, Călărie. Stabiliment dietetic - hydroterapique, electroterapie, radiographie şi de quarz, tratament pneumothorax, sală de gim­­­­­­nastică suedeză. Consultaţie medicală zilnică fără nici o plată particulară. Vin­giatura cea mai bună în sezonul cald. Aranajment favorabil, cereţi prospectul Pensiune inclusiv camera de la lei 450 pe zi.I ei regulată de producţie este anuală, dar pentru un bun rendement e ne­voie de stabilirea unei succesiuni de cultură de 3, 5, 7 ani. De aceia, la dreptul vorbind, agricultura sufere de schimbările continui şi repezi ale condiţiilor economice mai mult de­cât oricare altă formă a activităţii omeneşti, de­oarece ea sufere de pe urma acestor schimbări contra că­rora nu are decât mijloace foarte re­duse de luptă. Documentarea pre­­zintată de Institut ilustrează această afirmaţie. Agricultura mai sufere mult şi de pe urma instabilităţii raporturilor Comerciale dintre ţări şi imperfectei restabiliri a relaţiilor economice, ca şi din cauza unor măsuri protecţio­­niste ascunse. Un alt fenomen general a cărui repercusiune asupra agriculturei e­ste foarte gravă este lipsa de capi­taluri disponibile şi scumpetea aces­tor capitaluri atunci când se găsesc, fapt care pune cu toată urgenţa şi seriositatea problema creditului a­­gricol internaţional Ea se resimte în Europa mai ales, şi în primul rând în ţările unde reforma agrară a fost aplicată cu o deosebită intensitate. In acest sens Institutul internaţio­nal de agricultură a luat iniţiativa unei conferinţe speciale care să stu­dieze mijloacele de­ a asigura agri­culturei capitalurile necesare. Dar în afară de aceste considera­ţii prilejuite şi de celelalte forme ale activităţii economice, sunt fapte care provoacă diferenţe bine mar­cate între agricultură deoparte şi in­dustrie şi comerţ pe de altă parte. Astfel, dacă agricultura a putut în general să atingă, şi în unele ca­zuri să depăşească chiar volumul producţiei dinaintea războiului, tre­buie din contră să subliniem cu re­gret faptul că agricultorul primeşte pretutindeni pentru produsele sale mai puţin decât primea înainte de războiu. Cifrele arată că numărul index al preţului produselor indus­triale s-a ridicat mai mult decât a­­cela al preţului produselor agricole. Dacă produsele agricole au obţinut preţuri inferioare, asta se datoreşte fără îndoială faptului că nu erau destule produse industriale de schimbat contra lor în producţia dinaintea războiului. Şi acum, dacă produsele industriale nu devin mai abundente şi mai puţin costisitoare, trecem să vedem că agricultorii, la rândul lor produc cât mai puţin cu putinţă pe preţurile cele mai urcate posibil Această problemă evoacă la rân­dul ei pe aceia a şomajului agricol şi a repartiţiei mai echitabile & mi­şel de lucru pe pământurile neuti­lizate, problemă care-şi are pen­­dant­ul natural in aceia a controlu­lui preţurilor şi a distribuţiei mate­riilor prime. In afară de aceasta, agricultura se ţine încă foarte departe de miş­carea spre asociaţii, aşa de accen­tuată în Industrie. Conferinţa nu poate neglija această problemă şi e bine să nu împingem pe agricultori la înţelegeri care să-i pună în pozi­ţie faţă de ceilalţi producători. Din contră, în numele solidarită­ţii economice, de care au vorbit atât­­ Theunis cât şi contele Bonin- Lougare, să ne silim a da agricultu­ral locul care-i revine şi condiţii e­­chitabile de desvoltare. încolo, a­­gricultorii înşişi vor trebui să se în­grijească, căutând din toate puterile să perfecţioneze tehnica şi să raţio­nalizeze organizarea muncii agri­cole. Şi fără să pledez interesele a­­gricultorilor, a spus d. de Michelis, trebuie să punem în plină lumină faptul principal al situaţiei econo­mice : necesitatea absolută de a da intereselor agricultorilor locul lor just, pentru ca industriile să poată prospera la rândul lor. Şi fiindcă s’a propus crearea de organisme economice, d. de Miche­lis, a ţinut să atragă atenţia, fără să vrea a prejudicia prin aceasta con­­clusiile practice ale conferinţei, a­­supra Institutului internaţional de agricultură, a cărui activitate de la 1905 încoace îl arată ca pe un in­strument deja pregătit pentru o vii­toare activitate internaţională în do­meniul agricol. Şi într’adevăr,­Insti­tutul este un organ deschis tuturor curentelor gândirii, tuturor tendin­ţelor practicei. ALTE VOCI PENTRU SUSŢINE­REA AGRICULTURII Intru afirmarea rolului agricul­turii în bună­starea economică a po­poarelor s-au adaus încă trei voci. Una a delegatului canadian Albert Matthews, care a oferit pământul Canadei unui cât mai mare număr de coloni. Alta a fostului ministru danez, O. C. S. Sonne, care şi-a fă­cut datoria să declare că fermierii danezi primesc în mare majoritate cu o vie satisfacţie indiciile desvoltării unei politici vamale libere, şi a amin­tit apoi de hotărârile congresului a­­gricol de la Paris. In fina vocea delegatului brasilian, d. Alfonso Bandeira de Mello, direc­tor In ministerul agriculturii, indus­triei şi comerţului. D-sa a stăruit în primul rând asupra strânselor ra­porturi dintre agricultură şi indus­trie, observând că scumpirea măr­furilor a adus după ea scumpirea a­­limentelor şi deci a vieţii. Preţul de vânzare al articolelor manufacturate a ajuns aşa de ridicat încât, ţările agricole au trebuit să-şi restrângă comenzile. De aici şomajul şi agravarea si­tuaţiei economice. Pare stabilit, a spus d. de Mello, că producţia glo­bală a articolelor alimentare este in­suficientă pentru a da fiecărui indi­vid cantitatea necesară spre a sub­­veni nevoilor după cerinţele sale fi­ziologice. Şi în legătură cu aceasta d-sa a­­rată că în ţara sa o bună parte din recoltă se pierde din cauza lipsei mâ­nei de lucru. Pentru a soluţiona a­­ceastă defectoasă distribuţie a ener­giilor productive in lume­a-sa preco­nizează o întoarcere la ţară a orăşe­nilor. Căci producţia cere o repartiţie raţională a muncei omeneşti. Pune­rea metodică în valoare a bogăţiilor naturale ale ţărilor noul creşte pro­porţional cu capacitatea lor de cum­părare. O producţie agricolă mai intensă ar aduce fără îndoială lumii o amelio­rare a situaţiei sale economice ac­tuale. Interdependenţa economică singură nu îndeamnă la o solidari­tate internaţională. De aceia primul punct de examinat trebuie să fie pro­blema omenească, după aceia vine problema bogăţiilor. Printr’o mai bună repartiţie a energiilor se va a­­junge desigur la o mai mare produc­ţie de bogăţii şi prin urmare la o mai repede echilibrare a forţelor eco­nomice.G. vlădescu-racoasa Ştiri artistiss Astăseară, Marţi 31 Iunie crt., Tea­trul Naţional reprezintă pentru în­chiderea stagiunea „O scrisoare pier­dută”, nemuritoarea lucrare drama­tică a lui I. K. Caragiale, cu d-na Ma­ria Filotti şi d-nui Ion Petrescu, Ion Brezeanu, Ion Morţun, Mircea Pella, A. Athanasescu, Gr. Mărculescu, Ic® Maniu, G. Baldovin, D. Grigoriu, etc. Cu această reprezentaţie activitatea teatrului Naţional se închee pe acest an, repetiţiile pentru viitoarea stagi­une începând la 10 August a. c.­­ Mâine seară, Miercuri 1 Iunie, la parcul Oteteleşeanu, încep reprezen­taţiile companiei Cigalia cu comedia „Agenţia de căsătorii“ de Starck şi Eysler, ce se joacă pentru prima oară în Capitală. Trupa cuprinde elemente de valoare care vor reda Capitalei un teatru de vară pentru comedii, aşa cum am avut pe vremuri frumoasele specta­cole din fosta grădină Blanduzia. # Teatrul Cărăbuş de sub direcția d-lui C. Tănase deschide stagiunea de vară Miercuri 1 Iunie cu revista Zodia parcului de N. Kirițescu, cu d-nele Zuki Eremia, Nat. Pave­­escu, Violeta Ionescu, Ecat. Vasi­­liu, Lizica Petrescu, d-nii C. Tă­nase, Protopopescu Dan, Codruț, Milian, Giovani, Lorenz. # La Teatrul Central se reprezintă astăseară revista „Fiecare cu a lui”. In cursul lunei Iunie, se va repre­zenta la Arenele Romane, renovate de societatea „Mormintele Eroilor”, piesa Neron, a d-lui Const Călătorescu-Ra­­domir, dramă istorică în 4 acte în versuri. Rolul lui Neron va fi interpretat de d. I. Livescu, directorul teatrului Na­ţional din Chişinău, Petroniu de d. Aristide Demetriad, Popeea de d-nia Constanţa Demetriade. Celelalte roluri vor fi interpretate de d-nele Nataşa Alexandra, Ecateri­­na Niţulescu, M. Ignătescu şi d-nii Iancu Demetrescu, Melişanu, G. Soa­re, Botez, etc., toţi artişti ai teatrului Naţional. Muzica de G. Alexiu, Balet etc. Piesa se va juca cu tot fastul nece­sar unei opere clasice. şi Serova Medrea, şi nici recu­noaşterea lui Jalea, nedesminţit în cele două capete ale sale, şi unul dintre acei cari înrâuresc mai mult şi mai rodnic. Astfel Boris Contzevitsch, ales cu deosebită pricepere şi fericit de către juriu pentru premiul Simu, expune un cap în bronz în care se văd de la început calităţi reale şi poate chiar ceva mai mult, în du­ritatea sa plastică. Mai puţin densă dar sugestivă este lucrarea lui Ba­­raschi, acel cap de fată cu eleganţă tristă de domniţă prin care el re­câştigă, întărindu-l, ceva din tere­nul mai nesigur al expoziţiei sale. Iar fecioara lui Mihai Onofrei din cap de sală, asistă parcă fra­gedă propriei­­sale poveşti, pe care o simte că începe abia. E o lucrare liniştită şi cu toate că fără să se înalţe până acolo unde o ridică de mijloc gândul, ea este bine făcă­toare şi înseamnă pentru Onofrei o adevărată apropiere de stift, o adevarată înaintare în aflarea pro­priilor puteri. Ca şi cum una cu lucrarea se simte că el se începe. In expoziţia din sala Ileana a Cărţii Româneşti, d-na Mina Rick- Wepper expune o serie întreagă de lucrări: peisagii, naturi moarte, cu flori şi cu vase, compoziţii, şi de­sene ilustrative, unele dintre ele chiar ilustraţii. Sunt calităţi, nu sgomotoase şi nu grele, calităţi fe­minin decorative, plăcute. Simboli­ca unora dintre tablouri, nici ea nu stărue prea mult, aşa cum se cade şi se cuvine unui tablou care vrea să se potrivească nu anevoe, ci vesel, cu mobilierul unei odăi luminoase, în care jocul copiilor, înainte să se ducă în grădină, a răvăşit cusăturile potolite ale stă­pânei casei, pe când, prin uşa în­tredeschisă, se vede maşina de cu­sut care aşteaptă, rotundă ca spî­narea unui motan. Sunt calităţi. Este plăcut. STEFAN L NENIŢESCU . ... nMUgfljll» 1 ■ I ..... Rezultatele alegerilor din Bulgaria SOFIA, 30. — După ştiri sosite în cursul nopţii guvernul a obţinut 170 de mandate, iar opoziţia 103. Cifrele acestea sânt provizorii, de­oarece mai lipsesc rezultatele exacte din câteva circumscripţii. RBEVERU! Congresul Ligii Naţionale a femeilor Duminică s-a deschis la Chişinău în sala eparhială al doilea congres al Ligii Naţionale a femeilor româ­ne la care au asistat delegaţi din toată ţara. D-na Pop (Craiova) a ţinut în sa­la eparhială o conferinţă tratând despre rolul social al femeii. După amiază congresistele au vi­zitat muzeele şi instituţiile cultu­rale. Dri dimineaţă la orele 9.30 cu un tren regal a sosit regina Maria în­soţită de principesa Ileana. In în­tâmpinarea suveranei se aflau la gară capii autorităţilor civile şi mi­litare şi ofiţerii superiori din garni­zoană. La coborârea din vagon su­verana a fost întâmpinată de d-nii miniştri Sergie Niţă şi general Răş­­canu. Asistenţa s-a îndreptat apoi spre catedrala oraşului unde arhiepisco­pul Gurie a oficiat un te-deum. La orele 10 dim. a avut loc des­chiderea solemnă a congresului în prezenţa reginei. Cuvântarea de des­chidere a fost rostită de d. general Răşcanu care a arătat că în Basara­bia mai mult decât în orice altă par­te a ţării cetăţenii trebue să fie strâns uniţi. Au mai vorbit d-nele Alimănişteanu, Irimescu, dr. Tereza Panaitescu, Strat, Vlădescu, Chircu şi d-na Sanda Matei din Bucureşti care a vorbit despre rolul impor­tant al femeei în casă şi societate. D-na Sanda Matei în numele fe­meilor din Liga Naţională a expri­mat apoi urări de sănătate regelui. La ora 1 arhiepiscopul Gurie a rostit cuvântarea de închidere a con­gresului. La ora 1 juni, a avut loc la comi­sariatul superior al Basarabiei un banchet în onoarea suveranei. Sesiunea consiliului Biuroului internaţional al Muncii Lucrăriie con­siliului şi rezoluţiile adoptate •-------osc©—■---­ GENEVA (Rador). — Consiliul de Administraţiune a B. I. M., s’a în­trunit în a 36-a sa sesiune sub preşi­­denţia d-lui Arthur Fontaine, dele­gatul guvernului francez. Consiliul a examinat şi adoptat ra­portul d-lui Albert Thomas asupra ac­tivităţii Biroului de la ultima sa în­trunire şi asupra progreselor legisla­­ţiunei internaţionale a muncii în di­feritele state în timpul acestei peri­oade. A înregistrat cu un interes spe­cial importantele rezultate obţinute, chiar în statele federative, cari, din cauza formei constituţiunei lor, au di­ficultăţi deosebite pentru a proceda la ratificarea formală a convenţiunilor. In cursul examenului propunerilor relative la organizarea interioară a Conferinţei Internaţionale a muncii, consiliul a avut a se ocupa de cererile guvernului german ca proectele şi re­­comandaţiunile conferinţei să fie pu­blicate şi în limba germană. După o discuţiune aprofundată, stipulând că, după votul textelor autentice engleze şi franceze, proectele de convenţiune şi de recomandaţiune vor putea, după cererea guvernelor interesate, să facă obiectul unor traduceri oficiale, stabi­lite de directorul B. I. M., şi înre­gistrate la secretariatul Societăţii Na­ţiunilor. Consiliul a luat cunoştinţă de rapor­tul comisiune. Instituită în virtutea art. 408 pentru a examina rapoartele co­municate de membrii Organizaţiunii internaţionale a Muncii cu privire la aplicarea convenţiunilor ce au ratifi­cat, şi au decis a transmite aceste raport conferinţei Răspunzând unei invitaţiunî a gu­vernului german, Consiliul de admini­straţie al B. I. Al, a decis să se în­trunească la 10 Octombrie la Berlin. Sesiunea de Octombrie 1928 se va ţine la Varşovia, consiliul fiind invitat de guvernul polonez. Criza din industria petrolului filarea întrunire muncitorească de la Câmpina Duminică 24 nr., a avut loc o mare întrunire publică, convocată de sindi­catul petrolist din Cămpina, afiliat Con­federaţiei Generale a Muncii pentru a discuta situaţia creiată muncitorime­ prin criza industriei de petrol. Prezidează d-l M. Moraru. D. Ilie Florescu (Ploeşti) afirmă că situaţia tristă a muncitorimei pe ur­ma crizei se datoreşte faptului că nu este organizată. Apelează la unire şi solidaritate. CRIZA DIN INDUSTRIE D-l Pangratiu (Floreşti) arată că şi micii meseriaşi şi negustori sufere din cauza crizei care bântue la indus­tria petroliferă. D-l A. Ionescu (Ploeşti) descrie cum, după 18 ani de muncă la uzi­nele metalurgice Ploeşti, a fost arun­cat pe stradă. Statul are datoria să intervină pentru ajutorarea celor lip­siţi de lucru. _ _ .. D-l I. O. Şerbănică (Gura Ocniţei) face o comparaţie între situaţia mun­citorimii după războiu când era or­ganizată şi putea să se apere, şi as­tăzi când aproape nu există sindicate. Face apel la organizare. D-l V. Georgescu (Ploeşti) aduce salutul muncitorilor organizaţi din Ploeşti. Arată că s-au făcut la Ploeşti nu­meroase concedieri. Numai prin or­ganizare se va putea îmbunătăţi si­tuaţia muncitorilor. D-l Nicu Rădulescu (Cămpina) face un istoric al luptelor pe care muncito­rimea organizată le-a dus în trecut şi care i-au adus reforme însemnate pierdute azi din cauza neorganizării. Patronii au cerut statului reducerea taxelor de export, dar în acelaş timp au redus activitatea şi vor să reducă şi salariile. Combate sistemul orelor suplimentare. D-l C. Ionescu (Ploeşti) arată că numai din cauza indiferenţei, munci­torii se află în situaţia de azi ROLUL STATULUI D-l N. Stroescu (Ploeşti) face o expunere asupra cauzelor crizei pe care le vede în concurenţa capitalului străin. Statul are datoria să intervină ime­diat pentru a ameliora criza. El tre­bue să realizeze scăderea orelor de muncă, ajutorarea şomerilor şi în ge­nere o asistenţă socială desvoltată. Asemenea se impune anchetă în in­dustria petroliferă pentru a se evita ca unele întreprinderi să speculeze cri­za în defavoarea intereselor obşteşti. Pentru aceasta se cere, însă, ca mun­citorimea să impună aceste măsuri prin lupta organizată. D. St. Vasilescu, arată, că Confe­deraţia generală a Muncii, împreună cu sindicatele din regiune, a hotărât să înceapă această acţiune de apărare a drepturilor muncitoreşti. Critică po­litica pe care guvernele au dus-o faţă de industria petroliferă, prin esclude­­rea capitalului străin şi taxele mari pe produsele petrolifere. CUVÂNTAREA D-LUI CONST. POPOVICI D-l Const. Popovici, delegatul Con­federaţiei Generale a Muncii, arată că criza despre care se discută azi, este nu numai o criză a industriei petrolifere, ci a întregii industrii, în special a celei metalurgice și fores­tiere. Una din principalele cauze ale cri­zei este politica guvernului care n’a admis capitalul străin ca să desvolte industriile. Patronii se plâng azi că nu merge industria petroliferă. Ei concediază mii de muncitori. Dar, totuși, zeci de mi­lioane se varsă anual feţelor siman­dicoase din consiliile de administra­ţii şi direcţii. Aceasta este oare eco­nomie? REDACTAREA UNUI MEMORIU Muncitorii poartă pe spinarea lor toate consecinţele crizei. In străinătate, unde muncitorimea este organizată, sta­tul acordă ajutorare celor fără de lu­cru. Să luăm pildă şi noi. Anunţă că, după amiază, va avea loc o conferinţă a delegaţilor din re­­giune pentru a formula im memoriu cu revendicările muncitorilor. D-l Moraru, preşedinte, închide a­poi întrunirea. Muncitorii se împrăştie în linişte. După amiază a avut loc, tot la Casa Poporului, conferinţa delegaţilor la care au luat parte reprezentanţii di­­feritelor localităţi din judeţ. S-a ales o comisiune care va redacta un me­moriu şi-l va înainta guvernului. Mişcare în corpul medical In corpul medical pendinte de ministerul sănătăţii s’au făcut transferările şi confirmările de mai jos: D. dr. Gh. Dumitrescu-Manuk, ac­tual medic definitiv al spitalului Mozăceni, judeţul Argeş, a fost transferat în aceeaş calitate în pos­tul vacant de medic al spitalului Cetatea, judeţul Dolj. D. dr. Serghie Petrof, actual me­dic al circumscripţiei Căuşani, ju­deţul Tighina şi d. dr. Alex. Wie­ner, actual medic al circumscripţiei Giuleşti, judeţul Maramureş, au fost confirmaţi definitiv în postu­rile ce ocupă. D. dr. Fira Ioan, actual medic definitiv al circumscripţiei rurale Oraviţa, judeţul Caraş, a fost con­firmat definitiv, în postul de medic al oraşului Oraviţa. D. dr. Paraschivescu Vasile, ac­tual medic definitiv de circumscrip­ţie urbană la oraşul Buzău, a fost confirmat definitv în postul de me­­dic-şef al oraşului Buzău. D. dr. Ditulescu Firu, actual me­dic definitiv de circumscripţie ur­bană la oraşul Râmnicu-Vâlcea, a fost confirmat definitiv în postul de medic-şef al oraşului Râmnicu-Vâl­cea. Citiţi: Adeveru­l Literar nrrTtgRw- Cazul Chaplin Un caz poate obişnuit în bătrâna Europă. Dar cât de penibil în acea America prudă, vândută unui drept prea scump plătit: dreptul femei­lor. Chaplin înseamnă în umanitate o mare bucurie. Puţini inşi, puţine naţii, puţine continente, puţine pia­, nete, se pot mândri cu formidabil­ calitate : aceea de a fi scurtă vreme o bucurie, una mare chiar. Chaplin, geniul artei tăcute, nu reprezintă un simplu fapt divers; peste capul In aparență amuzant, al artistului, nimbul de glorie, nimbul omului ales, încunună o reprezenta­re ce întrece mult realitatea. Despre arta lui Chaplin am vor­CHARLIE CHAPLIN bit aci şi în altă parte, la vreme Nenumărate au fost prilejurile pen­tru cei iniţiaţi, în care Chaplin a apărut pe ecranele noastre, factor viu, omenesc, întrecând umanul ca să treacă dincolo. In ciudatul peisa­giu al supra-realului, în care mai precis ne dăm seama ce înseamnă marea lui artă. Pentru noi toţi, Co­pilul (the Kid), Chariot soldat, O viaţă de câine, Pelerinul Goana după aur şi atâtea alte filme mai vechi, din care regretăm a nu fi vă­zut magnifica idilă pe câmp, sunt faţete ale aceluiaş om. Chaplin reprezintă tipul standar­dizat, închegat ca stâlpii de beton armat, definitiv ca eroii Comediei del’Arte, tip eminamente uman, pen­tru că în fiecare din nod, zace ceva din vasta și adânca evocare a erou­lui chaplinian. Dincolo de reprezentarea, actori­cească, în domeniul cugetării cine­matografice, apare Chaplin regiso­­ruL Cine a văzut „Opinia publică”, în care trăesc Edna Purviance, Adol­phe Menjou şi alţii o clipă uitaţi, film subtil, nuanţat dar totuş cât de omenesc prin simplicitatea sa, va fi urmărit veşnic de tulburătoa­rele scene, unde bietul suflet ome­nesc este expus ca obiect de vitrină. „Opinion publique”, în care Cha­plin este greu vizibil pentru că de­ţine un rol de figurant, trăeşte to­tuş din suflul marelui artist, re­gizor al filmului, a cărui stăruitoa­re umanitate o întâlnim la fiecare pas, sglobie dar cât de tristă în In­teriorul ei. Ca element de noutate în tehnica cinematografică, ce suportă cotidi­an schimbări, „Opinia publică“ este răscrucea drumului artei tăcute. Toţi acei realizatori de filme, în e­­pocă posterioară „Opiniei publice”, au resimţit greaua influenţă a lui Chaplin. Ernest Lubitsch, regizor de mare talent, a cărui originalitate nu poate fi pusă la îndoială, mărturi­seşte şi el influenţa lui Chaplin, în filmul său ,,Comédiennes”. Chaplin însă, nu înseamnă acelaş geniu în viaţa particulară. Puţini cunosc tristeţile lui nesfârşite, me­lancolia lui grea asemeni ceţilor, toamna. Peste sufletul mare al artis­tului se aşterne, văl, durerea de a nu se fi putut disocia de artă. Este puţină vreme de când Mid­­red Harris-Chaplin a reuşit să de­vie doamna Chaplin. Mama acesteia ar putea povesti precis cum a ştiut să aranjeze flagrantul delict ce a dus pe necunoscută la celebritate. Şi de teama scandalului — în Ame­rica implacabilă cu acei ce, public, ofensează morala, — Chaplin a con­simţit la mari sacrificii evaluate la milioane de dolari, ca să-şi recape­te libertatea. Dar iată că fatalitatea îl prezin­tă pe Lita Grey, o tânără artistă chemată a deţine rolul principal în „Goana după aur“. Ceea ce Edna Purviance a ştiut graţios susţine în atâtea filme, fără să treacă de mar­ginile unei amiciţii şi admiraţii fă­ră pereche, a lipsit Litei Grey. Şi poate şi artistului A fe : AX ' ' Amiciţia franco-ame­­ricană PARIS, 30. — Ambasadorul ameri­can a, predat astăzi d-lui Doumergue o scrisoare a preşedintelui Coolidge, în care declară că primirea entusias­­tă ce i s'a făcut aviatorului Lind­bergh de către guvernul şi poporul francez, constitue o nouă dovadă strălucită de comunitatea de intere­se între Franța și Statele­ Unite. Doumergue i-a răspuns d-lui Coo­­lidge, mulțumindu-i prin intermediul ambasadorului francez de la Washing­ton. E- C­­iga Spectacolele zilei TEATRUL NAŢIONAL: O scrisoare pierdută. OPERA ROMANA: Lohengrin. TEATRUL REGINA MARIA: O fe­­mee în flăcări. PARCUL OTETELEŞEANU. — Com­pania Cigalia. Agenţia de căsătorie. TEATRUL CENTRAL: Fiecare cu a lui. TEATRUL NOU: Treaba mea! CINEMA FRASCATI. — L’espionne aux yeux noirs, cu Vana Dalbacin. CINEMA SELECT. — Un hoț în pa­radis cu Ronald Colman. CINEMA CAPITOL.— După divorț cu Marcella Albani. CINEMA „LUX”.— Dragoste de Stu­dent și o comedie în 2 acte. CINEMA VOICULESCU. — O fată fără zestre cu Ossi Osvalda. CINEMA ODEON. — Iwonka Iadwiga Smosarska. CINEMA LIPSCANI. — O femee licitaţie cu Eleonor Boardman. TEATRUL CAROL CEL MARE. — Răutatea omenirei film colorat în 6 acte cu Jean Tolleil. CINEMA BULEVARD PALACE. — Kean cu Mosjonkine, Lisenko şi Nicolas Coline. CINEMA VLAICU. — Răpitorul de mirese cu Fred Thompson. GRADINA VICTORIEI—O fată fără zestre cu Ossi Osvalda. CINEMA GLORIA. — Te iubesc! dramă în 7 acte cu Livio Pava­­nelli şi Liane Haid. CINEMA MARCONI. — Voevodul ţi­ganilor cu Lia Mara şi trupa Iu­lian şi Costin. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. *— Fe­meia ideală cu Constance Talmad­­ge şi o comedie. CINEMA MODEL, guette Duflos, şi o comedie. CINEMA ROMA. — Regele aventu­rierilor cu Harry Pieli şi o co­medie. CINEMA RAHOVA. — Metropolis, cu Rudolf Kleine Rogge şi Brigita Helm. CINEMA PARIS. — Sora Tereza cu­ Simone Vaudri, operă complectă. ATENEUL GOLESCU CINEMA. — L’Assommoir (otrava­­ Parisului) de Emil Zola. CINEMA AMERICAN, Calea Moşi­­şilor 221 — Flacăra amorului cu Ossi Oswalda. CINEMA JUPITER. — Un regat pentru o femee, cu Raymond Grif­­fisch, operă complectă. CINEMA FLACARA. — „Dunărea Albastră" cu Lia Mara și Hary Liedtke și o comedie. CINEMA ROMANA-VIITOR. — „Măr­il Evei moderne” şi o come­die în 2 acte. CINEMA ŞERBAN VODĂ. — Fete Rătăcite, dramă în 7 acte şi o co­medie în 2 acte. CINEMA EDISON. — Hotel Potem­kin, operă complectă cu Wilma Banki şi Jean Angelo. CINEMA POTERAŞ. Grădină. — Potemkin cu Jean Angelo şi Wil­ma Banky şi o comedie. CINEMA FACLA. — Tăcere (Silen­ce) dramă în 8 acte şi o comedie. CINEMA TRIUMF. — Circul Farini şi o comedie. cu la — Palaces cu Hu­­operă complectă Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 31 MAI 1927 Al. Alifanti, calea Griviţei 217; I. Lozinca, calea Griviţei vis-a-vis de str. Atelier, 104; V. Th­üringer & O. Lascăr (La Cerb), calea Victoriei 78; C. Roşu, calea Moşilor 45; G. Ber­­bier, b-dul Carol (colţ Moşilor), 45; Artur Beilich, str. Academiei 2; Va­sile Novian, str. 11 Iunie 30; M. Var­­tolomeu, calea Dideşti 93; Al. B. Ni­­colescu, calea Şerban Vodă 147; I. A­­lexi, şos. Ştefan cel Mare 24; V. Gheorghiu, str. Cazirmei 95; T. Pa­­nea, calea Văcăreşti 323. ♦ Premii cinematografice O industrie ca aceea a cinemato­grafului, (a doua fază, prima fiind un element pur de artă) situată in­­tr'o tară de mărimea si forţa Ame­­ricei, nu poate trăi numai in virtutea inerţiei. Oameni de valoare, legaţi de cinematograf ca umbra de om, ne­astâmpăraţi, în continuă activitate pentru a găsi noua formulă de re­­înoire a artei tăcute, încearcă toate drumurile. Astfel, premii pentru scenarii, aproape în fiecare lună; concursuri de frumuseţe pentru lan­sarea noilor stele; remuneraţii în­semnate pentru cel priceput în des­coperirea noutăţilor ce ţin de teh­nică... Iată că un cinematografist de ma­re anvergură, Carl Laemmle, fonda­torul oraşului Universal City, unde ocupă cel mai rm­are loc cu studiou­rile societăţii sale Universal Com­pany, înfiinţează acum diverse pre­mii. Totalul sumii destinate acestui scop, atinge cifra de 1000 dolari, sau aproape 1.000.000 lei. Premiile însă vor fi în număr de 12; din a­­cestea, cel mai important va fi unul de 2500 dolari. Celelalte vor merge descrescând, până la 100 dolari. Sumele vor fi acordate acelora care in decursul unui an vor fi pu­blicat în ziarele sau revistele de specialitate, în ziarele comerciale, politice, literare, idei sau sugestii privind desvoltarea, artistică sau tehnică a artei, tăcute. Deasemeni vor fi luate în consideraţie ideile privind intensificarea gustului pen­tru cinematograf. Condiţia principală este publica­­rea. Autorul însă trebue să fie co­laborator al ziarului, sau redactor permanent. Pentru toţi acei care râvnesc la unul din premiile anunţate, stăm la dispoziţie cu detalii. Posedăm de altfel şi adresa unde urmează să fie trimise articolele­­ publicate, în vederea participării la acordarea premiilor, iar căsătorie. De astă dată cu doi copii Mama fetei însă avea alte pretenţii. Frimuseţea Litei n’a ştiut prinde altfel capriciul vârstei peri­culoase a lui Chaplin. In scurtă vre­me, Chaplin a resimţit fannecul u­­nei alte, frumuseţi. Nu este adevărată insinuarea u­­nor ziare ce amintesc de noua In­terpretă a ultimului film, „Circul“. Oameni mai bine informaţi sus­ţin că ceia ce a influenţat viaţa lui Chaplin a fost farmecul artistei Ma­rion Davies. Lucrurile au devenit publice şi au isprăvit ca în Ameri­ca, divorţ! dar, mai ales, cu câteva milioane dolari despăgubire. Toate acestea ar fi trecut, dacă scandalul pe care mama Litei l’a căutat, poate ca element de recla­­imă, pentru fata ce va deveni stea­gie cinematograf, n’ar fi existat. A­­saltat, boicotat de stupida nepri­cepere a unor nechemaţi, Cha­plin a căutat refugiu intr’o vilă izo­lată, departe de oameni, departe de prieteni. „Circul“, filmul nou, a ră­mas neisprăvit. Dar ce pot pricepe vânătorii aceia ai dolarului? Franţa, generoasa, magnifica, a tot înţelegătoarea, uimită de pasul brutal al unei părţi din America, revoltată, cere toleranţă pentru Cha­plin. Şi astfel s’a născut manifestul în favoarea artistului, manifest care, Printr’o curioasă coincidenţă, apar­ţine iniţiativei unui român, d-rul Matei Rusu, alături de care mai stau, Georgette Leblanc, Romain Co­­clus, Henry Burquet şi alţii. Simpa­tia noastră, a celor din această ţară merge dreaptă spre tristeţea fără margini a lui Chaplin! MÉNALQUE Ştiri FRANŢA. — Francis Carco, «ldi cărui romane luate din viaţa apaşi­lor parizieni, au cunoscut un suc­ces mare, a permis realizarea în film a unei opere a sa: „Pana­­me“. Este o evocare a acelei vieţi în care greu străbate ochiul „pro­fan“ şi mai ales a lumii, în care le­găturile amintesc pe acelea ale cas­telor indiene. Oricine din afară, este considerat ca intrus. Charles Vanel, Jacques Catelain şi Ruth Weiher deţin rolurile principale. „Casanova" marele film — cel din urmă în care a mai apărut silueta lui Ivan Mosjoukine, plecat la Hollywood, va însemna un suc­ces pentru cinematografia europea­nă. Film de epocă, secolul al XVIII-lea, „Casanova“ aduce pe e­­cran viața celui mai mare aventu­rier sentimental. Poate o realizare vie a lui Don Juan. Veneţia în care acesta a trăit, ca şi curtea Cateri­­nei cea mare, unde Casanova a stat o vreme, sunt admirabil reconstitu­ite. AMERICA. — Douglas Fairbanks, marele artist american, ale cărui filme au avut succese neobişnuite, se pregăteşte să realizeze un nou film cu subiect din viaţa spaniolă. Popor de cavaleri, spaniolii repre­zintă pentru ceia ce Douglas înţe­lege să evoce ca tip, modelul cel mai viu. Altoit peste pragmatismul american, idealismul spaniol vine să adauge o notă de poezie creaţii­lor. Ca tot ce ne-a trimis Douglas Fairbanks, deşi ultimul film nu a fost reprezentat încă la noi, aştep­tăm şi noul film „Gaucho". , Cronica cinematografică INFORMAŢII Ministerului de finanţe­­ s-a des­chis un credit extraordinar de 83 mi­­­lioane lei, pentru plata sumelor pe care judeţele şi comunele din ţară, fracţionate prin frontiera stabilită între România şi Ungaria, urmează să le plătească pentru bunurile re­partizate conform convenţiei Consiliile de administraţie ale ca­­merelor de agricultură din judeţel Fălciu şi Tutova au fost dizolvate. Nouile alegeri se vor face în Fălciu la 19 Iunie c. şi în Tutova­ la 29 iu­­­nie c. D. Gh. N. Sărăţeanu, consilier la Curtea de apel din Galaţi, a fost nu­mit consilier permanent inamovibil la secţia IlI-a a cosiliului legislativ, împotriva cârciumarului Dumitru Paicu din comuna Cristian (Braşov) s-a produs un atac banditesc. Doi indivizi au pătruns în casa cârciu­marului lovindu-l pe acesta şi pe so­ţia sa cu topoarele. Cârciumanul a fost grav lovit la, cap şi soţia sa se afla în agonie. După ce bandiţii au jefuit casa au dispărut Doctoral S. Irimescu dă consul­­taţiu ei pentru boale de piept, de la începutul lunei Mai, în locuinţa sa particulară de la sanatoriul Filaret, şoseaua Viilor 124, în toate zilele între orele 4 şi 8 după amiază (te­lefon 8/84). Teatru, Parcul Oteteleşeanu Compania „CIGALLIA Miercuri 1 Iunie 1927 Deschiderea stagiunei de vară, se va juca: AGENŢIA DE CASATORII Comedie bufă în 3 acte de Stary şi Eysler Biletele la Feder La 15 Iunie 1927 se va ţine un e­­xamen de portărei la curtea de a­­pel din Cluj. Cererile candidaților se primesc împreună cu actele până în ajunul tinerii examenului. Condamnarea unui depu­tat italian ROMA, 30. (Rador). — De Gas­­perri, fost deputat, fost secretar al partidului popular, arestat în Mar­tie pe când se pregătea să treacă frontiera cu pașaport fals, a fost condamnat la patru aic închisoare, PALATUL JUSTIŢIEI — înaintea Curţii de casaţie s. Hl­a s’a adus în discuţie cu prile­jul judecării recursului făcut de & Cornelio Fruch, creditor gagist al debitorului Virgil Guerite (căzut în stare de faliment), chestiunea de a a se şti dacă judecătorul sindic al debitorului falit are sau nu drep­tul de a face opoziţie la ordonanţa de vânzare a gajului înalta Curte a stabilit jurispru­­denţa­ că judele sindic are drep­tul să facă opoziţie la ordonanţa de vânzare a gajului, spre a cere anularea, pe această cale, a actu­lui, atunci când nu este făcut în conformitate cu cerinţele legii. Din hotărârea Curţii de Casaţie mai rezultă că, atunci când este vorba de gajarea unor mobile cor­porale, remiterea gajului în păs­trarea creditorului este condiţie e­­senţială a existenţii actului de gaj­­ şi că o asemenea remitere poate să lipsească într’un număr limitatt, de cazuri prevăzute în ultima par­te a art. 480 cod. comercial, cum ar fi: gajarea produsului solului prins de rădăcini sau culese şi produsul de­­materii industriale prime, în fabricaţie sau fabricate. P D. judecător de instrucţie Stă­­nescu a ascultat ori un număr de antreprenori, din acei cari concura­seră la licitaţiuni, pentru construi­rea palatului administr­ativ din Iaşi, — şi ale căror oferte au fost înlă­turate prin diferite manopere, de către directorul Iarca din ministe­rul justiţiei, deşi ele erau mai a­­vantagioase. — Tr­ibunalul comercial a amâ­nat pe astăzi pronunţarea asupra cererii unor creditori de a se dis­pune arestarea d-lor M. Seria­n şi D. Câmpeanu, cărora li se aduc învi­nuiri de fraude în paguba creditori­lor prin falsificarea bilanţului şi re­­gistr­elor societăţii anonime „Acţiu­nea economică a României”, căzută în stare de faliment.

Next