Adevěrul, iunie 1927 (Anul 40, nr. 13328-13352)
1927-06-01 / nr. 13328
Pagina 2**a PANEANS SEMMESING 2 ore lângă viena — 1040 m, altitudine — staţiune alpestru climaterică HOTEL de CORA şi SPORT, cel mai important şi confortabil de pe glob. 450 camere, 160 săli de bae şi cabinete, apartamente cu balcoane şi loggias. Bucătărie de prim ordin. Fere măreţ aproape de hotel, pentru sporturi de vară în toate genurile : Tenniscourts, Croquet, Golf, Călărie. Stabiliment dietetic - hydroterapique, electroterapie, radiographie şi de quarz, tratament pneumothorax, sală de gimnastică suedeză. Consultaţie medicală zilnică fără nici o plată particulară. Vingiatura cea mai bună în sezonul cald. Aranajment favorabil, cereţi prospectul Pensiune inclusiv camera de la lei 450 pe zi.I ei regulată de producţie este anuală, dar pentru un bun rendement e nevoie de stabilirea unei succesiuni de cultură de 3, 5, 7 ani. De aceia, la dreptul vorbind, agricultura sufere de schimbările continui şi repezi ale condiţiilor economice mai mult decât oricare altă formă a activităţii omeneşti, deoarece ea sufere de pe urma acestor schimbări contra cărora nu are decât mijloace foarte reduse de luptă. Documentarea prezintată de Institut ilustrează această afirmaţie. Agricultura mai sufere mult şi de pe urma instabilităţii raporturilor Comerciale dintre ţări şi imperfectei restabiliri a relaţiilor economice, ca şi din cauza unor măsuri protecţioniste ascunse. Un alt fenomen general a cărui repercusiune asupra agriculturei este foarte gravă este lipsa de capitaluri disponibile şi scumpetea acestor capitaluri atunci când se găsesc, fapt care pune cu toată urgenţa şi seriositatea problema creditului agricol internaţional Ea se resimte în Europa mai ales, şi în primul rând în ţările unde reforma agrară a fost aplicată cu o deosebită intensitate. In acest sens Institutul internaţional de agricultură a luat iniţiativa unei conferinţe speciale care să studieze mijloacele de a asigura agriculturei capitalurile necesare. Dar în afară de aceste consideraţii prilejuite şi de celelalte forme ale activităţii economice, sunt fapte care provoacă diferenţe bine marcate între agricultură deoparte şi industrie şi comerţ pe de altă parte. Astfel, dacă agricultura a putut în general să atingă, şi în unele cazuri să depăşească chiar volumul producţiei dinaintea războiului, trebuie din contră să subliniem cu regret faptul că agricultorul primeşte pretutindeni pentru produsele sale mai puţin decât primea înainte de războiu. Cifrele arată că numărul index al preţului produselor industriale s-a ridicat mai mult decât acela al preţului produselor agricole. Dacă produsele agricole au obţinut preţuri inferioare, asta se datoreşte fără îndoială faptului că nu erau destule produse industriale de schimbat contra lor în producţia dinaintea războiului. Şi acum, dacă produsele industriale nu devin mai abundente şi mai puţin costisitoare, trecem să vedem că agricultorii, la rândul lor produc cât mai puţin cu putinţă pe preţurile cele mai urcate posibil Această problemă evoacă la rândul ei pe aceia a şomajului agricol şi a repartiţiei mai echitabile & mişel de lucru pe pământurile neutilizate, problemă care-şi are pendantul natural in aceia a controlului preţurilor şi a distribuţiei materiilor prime. In afară de aceasta, agricultura se ţine încă foarte departe de mişcarea spre asociaţii, aşa de accentuată în Industrie. Conferinţa nu poate neglija această problemă şi e bine să nu împingem pe agricultori la înţelegeri care să-i pună în poziţie faţă de ceilalţi producători. Din contră, în numele solidarităţii economice, de care au vorbit atât Theunis cât şi contele Bonin- Lougare, să ne silim a da agricultural locul care-i revine şi condiţii echitabile de desvoltare. încolo, agricultorii înşişi vor trebui să se îngrijească, căutând din toate puterile să perfecţioneze tehnica şi să raţionalizeze organizarea muncii agricole. Şi fără să pledez interesele agricultorilor, a spus d. de Michelis, trebuie să punem în plină lumină faptul principal al situaţiei economice : necesitatea absolută de a da intereselor agricultorilor locul lor just, pentru ca industriile să poată prospera la rândul lor. Şi fiindcă s’a propus crearea de organisme economice, d. de Michelis, a ţinut să atragă atenţia, fără să vrea a prejudicia prin aceasta conclusiile practice ale conferinţei, asupra Institutului internaţional de agricultură, a cărui activitate de la 1905 încoace îl arată ca pe un instrument deja pregătit pentru o viitoare activitate internaţională în domeniul agricol. Şi într’adevăr,Institutul este un organ deschis tuturor curentelor gândirii, tuturor tendinţelor practicei. ALTE VOCI PENTRU SUSŢINEREA AGRICULTURII Intru afirmarea rolului agriculturii în bunăstarea economică a popoarelor s-au adaus încă trei voci. Una a delegatului canadian Albert Matthews, care a oferit pământul Canadei unui cât mai mare număr de coloni. Alta a fostului ministru danez, O. C. S. Sonne, care şi-a făcut datoria să declare că fermierii danezi primesc în mare majoritate cu o vie satisfacţie indiciile desvoltării unei politici vamale libere, şi a amintit apoi de hotărârile congresului agricol de la Paris. In fina vocea delegatului brasilian, d. Alfonso Bandeira de Mello, director In ministerul agriculturii, industriei şi comerţului. D-sa a stăruit în primul rând asupra strânselor raporturi dintre agricultură şi industrie, observând că scumpirea mărfurilor a adus după ea scumpirea alimentelor şi deci a vieţii. Preţul de vânzare al articolelor manufacturate a ajuns aşa de ridicat încât, ţările agricole au trebuit să-şi restrângă comenzile. De aici şomajul şi agravarea situaţiei economice. Pare stabilit, a spus d. de Mello, că producţia globală a articolelor alimentare este insuficientă pentru a da fiecărui individ cantitatea necesară spre a subveni nevoilor după cerinţele sale fiziologice. Şi în legătură cu aceasta d-sa arată că în ţara sa o bună parte din recoltă se pierde din cauza lipsei mânei de lucru. Pentru a soluţiona această defectoasă distribuţie a energiilor productive in lumea-sa preconizează o întoarcere la ţară a orăşenilor. Căci producţia cere o repartiţie raţională a muncei omeneşti. Punerea metodică în valoare a bogăţiilor naturale ale ţărilor noul creşte proporţional cu capacitatea lor de cumpărare. O producţie agricolă mai intensă ar aduce fără îndoială lumii o ameliorare a situaţiei sale economice actuale. Interdependenţa economică singură nu îndeamnă la o solidaritate internaţională. De aceia primul punct de examinat trebuie să fie problema omenească, după aceia vine problema bogăţiilor. Printr’o mai bună repartiţie a energiilor se va ajunge desigur la o mai mare producţie de bogăţii şi prin urmare la o mai repede echilibrare a forţelor economice.G. vlădescu-racoasa Ştiri artistiss Astăseară, Marţi 31 Iunie crt., Teatrul Naţional reprezintă pentru închiderea stagiunea „O scrisoare pierdută”, nemuritoarea lucrare dramatică a lui I. K. Caragiale, cu d-na Maria Filotti şi d-nui Ion Petrescu, Ion Brezeanu, Ion Morţun, Mircea Pella, A. Athanasescu, Gr. Mărculescu, Ic® Maniu, G. Baldovin, D. Grigoriu, etc. Cu această reprezentaţie activitatea teatrului Naţional se închee pe acest an, repetiţiile pentru viitoarea stagiune începând la 10 August a. c. Mâine seară, Miercuri 1 Iunie, la parcul Oteteleşeanu, încep reprezentaţiile companiei Cigalia cu comedia „Agenţia de căsătorii“ de Starck şi Eysler, ce se joacă pentru prima oară în Capitală. Trupa cuprinde elemente de valoare care vor reda Capitalei un teatru de vară pentru comedii, aşa cum am avut pe vremuri frumoasele spectacole din fosta grădină Blanduzia. # Teatrul Cărăbuş de sub direcția d-lui C. Tănase deschide stagiunea de vară Miercuri 1 Iunie cu revista Zodia parcului de N. Kirițescu, cu d-nele Zuki Eremia, Nat. Paveescu, Violeta Ionescu, Ecat. Vasiliu, Lizica Petrescu, d-nii C. Tănase, Protopopescu Dan, Codruț, Milian, Giovani, Lorenz. # La Teatrul Central se reprezintă astăseară revista „Fiecare cu a lui”. In cursul lunei Iunie, se va reprezenta la Arenele Romane, renovate de societatea „Mormintele Eroilor”, piesa Neron, a d-lui Const Călătorescu-Radomir, dramă istorică în 4 acte în versuri. Rolul lui Neron va fi interpretat de d. I. Livescu, directorul teatrului Naţional din Chişinău, Petroniu de d. Aristide Demetriad, Popeea de d-nia Constanţa Demetriade. Celelalte roluri vor fi interpretate de d-nele Nataşa Alexandra, Ecaterina Niţulescu, M. Ignătescu şi d-nii Iancu Demetrescu, Melişanu, G. Soare, Botez, etc., toţi artişti ai teatrului Naţional. Muzica de G. Alexiu, Balet etc. Piesa se va juca cu tot fastul necesar unei opere clasice. şi Serova Medrea, şi nici recunoaşterea lui Jalea, nedesminţit în cele două capete ale sale, şi unul dintre acei cari înrâuresc mai mult şi mai rodnic. Astfel Boris Contzevitsch, ales cu deosebită pricepere şi fericit de către juriu pentru premiul Simu, expune un cap în bronz în care se văd de la început calităţi reale şi poate chiar ceva mai mult, în duritatea sa plastică. Mai puţin densă dar sugestivă este lucrarea lui Baraschi, acel cap de fată cu eleganţă tristă de domniţă prin care el recâştigă, întărindu-l, ceva din terenul mai nesigur al expoziţiei sale. Iar fecioara lui Mihai Onofrei din cap de sală, asistă parcă fragedă proprieisale poveşti, pe care o simte că începe abia. E o lucrare liniştită şi cu toate că fără să se înalţe până acolo unde o ridică de mijloc gândul, ea este bine făcătoare şi înseamnă pentru Onofrei o adevărată apropiere de stift, o adevarată înaintare în aflarea propriilor puteri. Ca şi cum una cu lucrarea se simte că el se începe. In expoziţia din sala Ileana a Cărţii Româneşti, d-na Mina Rick- Wepper expune o serie întreagă de lucrări: peisagii, naturi moarte, cu flori şi cu vase, compoziţii, şi desene ilustrative, unele dintre ele chiar ilustraţii. Sunt calităţi, nu sgomotoase şi nu grele, calităţi feminin decorative, plăcute. Simbolica unora dintre tablouri, nici ea nu stărue prea mult, aşa cum se cade şi se cuvine unui tablou care vrea să se potrivească nu anevoe, ci vesel, cu mobilierul unei odăi luminoase, în care jocul copiilor, înainte să se ducă în grădină, a răvăşit cusăturile potolite ale stăpânei casei, pe când, prin uşa întredeschisă, se vede maşina de cusut care aşteaptă, rotundă ca spînarea unui motan. Sunt calităţi. Este plăcut. STEFAN L NENIŢESCU . ... nMUgfljll» 1 ■ I ..... Rezultatele alegerilor din Bulgaria SOFIA, 30. — După ştiri sosite în cursul nopţii guvernul a obţinut 170 de mandate, iar opoziţia 103. Cifrele acestea sânt provizorii, deoarece mai lipsesc rezultatele exacte din câteva circumscripţii. RBEVERU! Congresul Ligii Naţionale a femeilor Duminică s-a deschis la Chişinău în sala eparhială al doilea congres al Ligii Naţionale a femeilor române la care au asistat delegaţi din toată ţara. D-na Pop (Craiova) a ţinut în sala eparhială o conferinţă tratând despre rolul social al femeii. După amiază congresistele au vizitat muzeele şi instituţiile culturale. Dri dimineaţă la orele 9.30 cu un tren regal a sosit regina Maria însoţită de principesa Ileana. In întâmpinarea suveranei se aflau la gară capii autorităţilor civile şi militare şi ofiţerii superiori din garnizoană. La coborârea din vagon suverana a fost întâmpinată de d-nii miniştri Sergie Niţă şi general Răşcanu. Asistenţa s-a îndreptat apoi spre catedrala oraşului unde arhiepiscopul Gurie a oficiat un te-deum. La orele 10 dim. a avut loc deschiderea solemnă a congresului în prezenţa reginei. Cuvântarea de deschidere a fost rostită de d. general Răşcanu care a arătat că în Basarabia mai mult decât în orice altă parte a ţării cetăţenii trebue să fie strâns uniţi. Au mai vorbit d-nele Alimănişteanu, Irimescu, dr. Tereza Panaitescu, Strat, Vlădescu, Chircu şi d-na Sanda Matei din Bucureşti care a vorbit despre rolul important al femeei în casă şi societate. D-na Sanda Matei în numele femeilor din Liga Naţională a exprimat apoi urări de sănătate regelui. La ora 1 arhiepiscopul Gurie a rostit cuvântarea de închidere a congresului. La ora 1 juni, a avut loc la comisariatul superior al Basarabiei un banchet în onoarea suveranei. Sesiunea consiliului Biuroului internaţional al Muncii Lucrăriie consiliului şi rezoluţiile adoptate •-------osc©—■--- GENEVA (Rador). — Consiliul de Administraţiune a B. I. M., s’a întrunit în a 36-a sa sesiune sub preşidenţia d-lui Arthur Fontaine, delegatul guvernului francez. Consiliul a examinat şi adoptat raportul d-lui Albert Thomas asupra activităţii Biroului de la ultima sa întrunire şi asupra progreselor legislaţiunei internaţionale a muncii în diferitele state în timpul acestei perioade. A înregistrat cu un interes special importantele rezultate obţinute, chiar în statele federative, cari, din cauza formei constituţiunei lor, au dificultăţi deosebite pentru a proceda la ratificarea formală a convenţiunilor. In cursul examenului propunerilor relative la organizarea interioară a Conferinţei Internaţionale a muncii, consiliul a avut a se ocupa de cererile guvernului german ca proectele şi recomandaţiunile conferinţei să fie publicate şi în limba germană. După o discuţiune aprofundată, stipulând că, după votul textelor autentice engleze şi franceze, proectele de convenţiune şi de recomandaţiune vor putea, după cererea guvernelor interesate, să facă obiectul unor traduceri oficiale, stabilite de directorul B. I. M., şi înregistrate la secretariatul Societăţii Naţiunilor. Consiliul a luat cunoştinţă de raportul comisiune. Instituită în virtutea art. 408 pentru a examina rapoartele comunicate de membrii Organizaţiunii internaţionale a Muncii cu privire la aplicarea convenţiunilor ce au ratificat, şi au decis a transmite aceste raport conferinţei Răspunzând unei invitaţiunî a guvernului german, Consiliul de administraţie al B. I. Al, a decis să se întrunească la 10 Octombrie la Berlin. Sesiunea de Octombrie 1928 se va ţine la Varşovia, consiliul fiind invitat de guvernul polonez. Criza din industria petrolului filarea întrunire muncitorească de la Câmpina Duminică 24 nr., a avut loc o mare întrunire publică, convocată de sindicatul petrolist din Cămpina, afiliat Confederaţiei Generale a Muncii pentru a discuta situaţia creiată muncitorime prin criza industriei de petrol. Prezidează d-l M. Moraru. D. Ilie Florescu (Ploeşti) afirmă că situaţia tristă a muncitorimei pe urma crizei se datoreşte faptului că nu este organizată. Apelează la unire şi solidaritate. CRIZA DIN INDUSTRIE D-l Pangratiu (Floreşti) arată că şi micii meseriaşi şi negustori sufere din cauza crizei care bântue la industria petroliferă. D-l A. Ionescu (Ploeşti) descrie cum, după 18 ani de muncă la uzinele metalurgice Ploeşti, a fost aruncat pe stradă. Statul are datoria să intervină pentru ajutorarea celor lipsiţi de lucru. _ _ .. D-l I. O. Şerbănică (Gura Ocniţei) face o comparaţie între situaţia muncitorimii după războiu când era organizată şi putea să se apere, şi astăzi când aproape nu există sindicate. Face apel la organizare. D-l V. Georgescu (Ploeşti) aduce salutul muncitorilor organizaţi din Ploeşti. Arată că s-au făcut la Ploeşti numeroase concedieri. Numai prin organizare se va putea îmbunătăţi situaţia muncitorilor. D-l Nicu Rădulescu (Cămpina) face un istoric al luptelor pe care muncitorimea organizată le-a dus în trecut şi care i-au adus reforme însemnate pierdute azi din cauza neorganizării. Patronii au cerut statului reducerea taxelor de export, dar în acelaş timp au redus activitatea şi vor să reducă şi salariile. Combate sistemul orelor suplimentare. D-l C. Ionescu (Ploeşti) arată că numai din cauza indiferenţei, muncitorii se află în situaţia de azi ROLUL STATULUI D-l N. Stroescu (Ploeşti) face o expunere asupra cauzelor crizei pe care le vede în concurenţa capitalului străin. Statul are datoria să intervină imediat pentru a ameliora criza. El trebue să realizeze scăderea orelor de muncă, ajutorarea şomerilor şi în genere o asistenţă socială desvoltată. Asemenea se impune anchetă în industria petroliferă pentru a se evita ca unele întreprinderi să speculeze criza în defavoarea intereselor obşteşti. Pentru aceasta se cere, însă, ca muncitorimea să impună aceste măsuri prin lupta organizată. D. St. Vasilescu, arată, că Confederaţia generală a Muncii, împreună cu sindicatele din regiune, a hotărât să înceapă această acţiune de apărare a drepturilor muncitoreşti. Critică politica pe care guvernele au dus-o faţă de industria petroliferă, prin escluderea capitalului străin şi taxele mari pe produsele petrolifere. CUVÂNTAREA D-LUI CONST. POPOVICI D-l Const. Popovici, delegatul Confederaţiei Generale a Muncii, arată că criza despre care se discută azi, este nu numai o criză a industriei petrolifere, ci a întregii industrii, în special a celei metalurgice și forestiere. Una din principalele cauze ale crizei este politica guvernului care n’a admis capitalul străin ca să desvolte industriile. Patronii se plâng azi că nu merge industria petroliferă. Ei concediază mii de muncitori. Dar, totuși, zeci de milioane se varsă anual feţelor simandicoase din consiliile de administraţii şi direcţii. Aceasta este oare economie? REDACTAREA UNUI MEMORIU Muncitorii poartă pe spinarea lor toate consecinţele crizei. In străinătate, unde muncitorimea este organizată, statul acordă ajutorare celor fără de lucru. Să luăm pildă şi noi. Anunţă că, după amiază, va avea loc o conferinţă a delegaţilor din regiune pentru a formula im memoriu cu revendicările muncitorilor. D-l Moraru, preşedinte, închide apoi întrunirea. Muncitorii se împrăştie în linişte. După amiază a avut loc, tot la Casa Poporului, conferinţa delegaţilor la care au luat parte reprezentanţii diferitelor localităţi din judeţ. S-a ales o comisiune care va redacta un memoriu şi-l va înainta guvernului. Mişcare în corpul medical In corpul medical pendinte de ministerul sănătăţii s’au făcut transferările şi confirmările de mai jos: D. dr. Gh. Dumitrescu-Manuk, actual medic definitiv al spitalului Mozăceni, judeţul Argeş, a fost transferat în aceeaş calitate în postul vacant de medic al spitalului Cetatea, judeţul Dolj. D. dr. Serghie Petrof, actual medic al circumscripţiei Căuşani, judeţul Tighina şi d. dr. Alex. Wiener, actual medic al circumscripţiei Giuleşti, judeţul Maramureş, au fost confirmaţi definitiv în posturile ce ocupă. D. dr. Fira Ioan, actual medic definitiv al circumscripţiei rurale Oraviţa, judeţul Caraş, a fost confirmat definitiv, în postul de medic al oraşului Oraviţa. D. dr. Paraschivescu Vasile, actual medic definitiv de circumscripţie urbană la oraşul Buzău, a fost confirmat definitv în postul de medic-şef al oraşului Buzău. D. dr. Ditulescu Firu, actual medic definitiv de circumscripţie urbană la oraşul Râmnicu-Vâlcea, a fost confirmat definitiv în postul de medic-şef al oraşului Râmnicu-Vâlcea. Citiţi: Adeverul Literar nrrTtgRw- Cazul Chaplin Un caz poate obişnuit în bătrâna Europă. Dar cât de penibil în acea America prudă, vândută unui drept prea scump plătit: dreptul femeilor. Chaplin înseamnă în umanitate o mare bucurie. Puţini inşi, puţine naţii, puţine continente, puţine pia, nete, se pot mândri cu formidabil calitate : aceea de a fi scurtă vreme o bucurie, una mare chiar. Chaplin, geniul artei tăcute, nu reprezintă un simplu fapt divers; peste capul In aparență amuzant, al artistului, nimbul de glorie, nimbul omului ales, încunună o reprezentare ce întrece mult realitatea. Despre arta lui Chaplin am vorCHARLIE CHAPLIN bit aci şi în altă parte, la vreme Nenumărate au fost prilejurile pentru cei iniţiaţi, în care Chaplin a apărut pe ecranele noastre, factor viu, omenesc, întrecând umanul ca să treacă dincolo. In ciudatul peisagiu al supra-realului, în care mai precis ne dăm seama ce înseamnă marea lui artă. Pentru noi toţi, Copilul (the Kid), Chariot soldat, O viaţă de câine, Pelerinul Goana după aur şi atâtea alte filme mai vechi, din care regretăm a nu fi văzut magnifica idilă pe câmp, sunt faţete ale aceluiaş om. Chaplin reprezintă tipul standardizat, închegat ca stâlpii de beton armat, definitiv ca eroii Comediei del’Arte, tip eminamente uman, pentru că în fiecare din nod, zace ceva din vasta și adânca evocare a eroului chaplinian. Dincolo de reprezentarea, actoricească, în domeniul cugetării cinematografice, apare Chaplin regisoruL Cine a văzut „Opinia publică”, în care trăesc Edna Purviance, Adolphe Menjou şi alţii o clipă uitaţi, film subtil, nuanţat dar totuş cât de omenesc prin simplicitatea sa, va fi urmărit veşnic de tulburătoarele scene, unde bietul suflet omenesc este expus ca obiect de vitrină. „Opinion publique”, în care Chaplin este greu vizibil pentru că deţine un rol de figurant, trăeşte totuş din suflul marelui artist, regizor al filmului, a cărui stăruitoare umanitate o întâlnim la fiecare pas, sglobie dar cât de tristă în Interiorul ei. Ca element de noutate în tehnica cinematografică, ce suportă cotidian schimbări, „Opinia publică“ este răscrucea drumului artei tăcute. Toţi acei realizatori de filme, în epocă posterioară „Opiniei publice”, au resimţit greaua influenţă a lui Chaplin. Ernest Lubitsch, regizor de mare talent, a cărui originalitate nu poate fi pusă la îndoială, mărturiseşte şi el influenţa lui Chaplin, în filmul său ,,Comédiennes”. Chaplin însă, nu înseamnă acelaş geniu în viaţa particulară. Puţini cunosc tristeţile lui nesfârşite, melancolia lui grea asemeni ceţilor, toamna. Peste sufletul mare al artistului se aşterne, văl, durerea de a nu se fi putut disocia de artă. Este puţină vreme de când Midred Harris-Chaplin a reuşit să devie doamna Chaplin. Mama acesteia ar putea povesti precis cum a ştiut să aranjeze flagrantul delict ce a dus pe necunoscută la celebritate. Şi de teama scandalului — în America implacabilă cu acei ce, public, ofensează morala, — Chaplin a consimţit la mari sacrificii evaluate la milioane de dolari, ca să-şi recapete libertatea. Dar iată că fatalitatea îl prezintă pe Lita Grey, o tânără artistă chemată a deţine rolul principal în „Goana după aur“. Ceea ce Edna Purviance a ştiut graţios susţine în atâtea filme, fără să treacă de marginile unei amiciţii şi admiraţii fără pereche, a lipsit Litei Grey. Şi poate şi artistului A fe : AX ' ' Amiciţia franco-americană PARIS, 30. — Ambasadorul american a, predat astăzi d-lui Doumergue o scrisoare a preşedintelui Coolidge, în care declară că primirea entusiastă ce i s'a făcut aviatorului Lindbergh de către guvernul şi poporul francez, constitue o nouă dovadă strălucită de comunitatea de interese între Franța și Statele Unite. Doumergue i-a răspuns d-lui Coolidge, mulțumindu-i prin intermediul ambasadorului francez de la Washington. E- Ciga Spectacolele zilei TEATRUL NAŢIONAL: O scrisoare pierdută. OPERA ROMANA: Lohengrin. TEATRUL REGINA MARIA: O femee în flăcări. PARCUL OTETELEŞEANU. — Compania Cigalia. Agenţia de căsătorie. TEATRUL CENTRAL: Fiecare cu a lui. TEATRUL NOU: Treaba mea! CINEMA FRASCATI. — L’espionne aux yeux noirs, cu Vana Dalbacin. CINEMA SELECT. — Un hoț în paradis cu Ronald Colman. CINEMA CAPITOL.— După divorț cu Marcella Albani. CINEMA „LUX”.— Dragoste de Student și o comedie în 2 acte. CINEMA VOICULESCU. — O fată fără zestre cu Ossi Osvalda. CINEMA ODEON. — Iwonka Iadwiga Smosarska. CINEMA LIPSCANI. — O femee licitaţie cu Eleonor Boardman. TEATRUL CAROL CEL MARE. — Răutatea omenirei film colorat în 6 acte cu Jean Tolleil. CINEMA BULEVARD PALACE. — Kean cu Mosjonkine, Lisenko şi Nicolas Coline. CINEMA VLAICU. — Răpitorul de mirese cu Fred Thompson. GRADINA VICTORIEI—O fată fără zestre cu Ossi Osvalda. CINEMA GLORIA. — Te iubesc! dramă în 7 acte cu Livio Pavanelli şi Liane Haid. CINEMA MARCONI. — Voevodul ţiganilor cu Lia Mara şi trupa Iulian şi Costin. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. *— Femeia ideală cu Constance Talmadge şi o comedie. CINEMA MODEL, guette Duflos, şi o comedie. CINEMA ROMA. — Regele aventurierilor cu Harry Pieli şi o comedie. CINEMA RAHOVA. — Metropolis, cu Rudolf Kleine Rogge şi Brigita Helm. CINEMA PARIS. — Sora Tereza cu Simone Vaudri, operă complectă. ATENEUL GOLESCU CINEMA. — L’Assommoir (otrava Parisului) de Emil Zola. CINEMA AMERICAN, Calea Moşişilor 221 — Flacăra amorului cu Ossi Oswalda. CINEMA JUPITER. — Un regat pentru o femee, cu Raymond Griffisch, operă complectă. CINEMA FLACARA. — „Dunărea Albastră" cu Lia Mara și Hary Liedtke și o comedie. CINEMA ROMANA-VIITOR. — „Măril Evei moderne” şi o comedie în 2 acte. CINEMA ŞERBAN VODĂ. — Fete Rătăcite, dramă în 7 acte şi o comedie în 2 acte. CINEMA EDISON. — Hotel Potemkin, operă complectă cu Wilma Banki şi Jean Angelo. CINEMA POTERAŞ. Grădină. — Potemkin cu Jean Angelo şi Wilma Banky şi o comedie. CINEMA FACLA. — Tăcere (Silence) dramă în 8 acte şi o comedie. CINEMA TRIUMF. — Circul Farini şi o comedie. cu la — Palaces cu Huoperă complectă Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 31 MAI 1927 Al. Alifanti, calea Griviţei 217; I. Lozinca, calea Griviţei vis-a-vis de str. Atelier, 104; V. Thüringer & O. Lascăr (La Cerb), calea Victoriei 78; C. Roşu, calea Moşilor 45; G. Berbier, b-dul Carol (colţ Moşilor), 45; Artur Beilich, str. Academiei 2; Vasile Novian, str. 11 Iunie 30; M. Vartolomeu, calea Dideşti 93; Al. B. Nicolescu, calea Şerban Vodă 147; I. Alexi, şos. Ştefan cel Mare 24; V. Gheorghiu, str. Cazirmei 95; T. Panea, calea Văcăreşti 323. ♦ Premii cinematografice O industrie ca aceea a cinematografului, (a doua fază, prima fiind un element pur de artă) situată intr'o tară de mărimea si forţa Americei, nu poate trăi numai in virtutea inerţiei. Oameni de valoare, legaţi de cinematograf ca umbra de om, neastâmpăraţi, în continuă activitate pentru a găsi noua formulă de reînoire a artei tăcute, încearcă toate drumurile. Astfel, premii pentru scenarii, aproape în fiecare lună; concursuri de frumuseţe pentru lansarea noilor stele; remuneraţii însemnate pentru cel priceput în descoperirea noutăţilor ce ţin de tehnică... Iată că un cinematografist de mare anvergură, Carl Laemmle, fondatorul oraşului Universal City, unde ocupă cel mai rmare loc cu studiourile societăţii sale Universal Company, înfiinţează acum diverse premii. Totalul sumii destinate acestui scop, atinge cifra de 1000 dolari, sau aproape 1.000.000 lei. Premiile însă vor fi în număr de 12; din acestea, cel mai important va fi unul de 2500 dolari. Celelalte vor merge descrescând, până la 100 dolari. Sumele vor fi acordate acelora care in decursul unui an vor fi publicat în ziarele sau revistele de specialitate, în ziarele comerciale, politice, literare, idei sau sugestii privind desvoltarea, artistică sau tehnică a artei, tăcute. Deasemeni vor fi luate în consideraţie ideile privind intensificarea gustului pentru cinematograf. Condiţia principală este publicarea. Autorul însă trebue să fie colaborator al ziarului, sau redactor permanent. Pentru toţi acei care râvnesc la unul din premiile anunţate, stăm la dispoziţie cu detalii. Posedăm de altfel şi adresa unde urmează să fie trimise articolele publicate, în vederea participării la acordarea premiilor, iar căsătorie. De astă dată cu doi copii Mama fetei însă avea alte pretenţii. Frimuseţea Litei n’a ştiut prinde altfel capriciul vârstei periculoase a lui Chaplin. In scurtă vreme, Chaplin a resimţit fannecul unei alte, frumuseţi. Nu este adevărată insinuarea unor ziare ce amintesc de noua Interpretă a ultimului film, „Circul“. Oameni mai bine informaţi susţin că ceia ce a influenţat viaţa lui Chaplin a fost farmecul artistei Marion Davies. Lucrurile au devenit publice şi au isprăvit ca în America, divorţ! dar, mai ales, cu câteva milioane dolari despăgubire. Toate acestea ar fi trecut, dacă scandalul pe care mama Litei l’a căutat, poate ca element de reclaimă, pentru fata ce va deveni steagie cinematograf, n’ar fi existat. Asaltat, boicotat de stupida nepricepere a unor nechemaţi, Chaplin a căutat refugiu intr’o vilă izolată, departe de oameni, departe de prieteni. „Circul“, filmul nou, a rămas neisprăvit. Dar ce pot pricepe vânătorii aceia ai dolarului? Franţa, generoasa, magnifica, a tot înţelegătoarea, uimită de pasul brutal al unei părţi din America, revoltată, cere toleranţă pentru Chaplin. Şi astfel s’a născut manifestul în favoarea artistului, manifest care, Printr’o curioasă coincidenţă, aparţine iniţiativei unui român, d-rul Matei Rusu, alături de care mai stau, Georgette Leblanc, Romain Coclus, Henry Burquet şi alţii. Simpatia noastră, a celor din această ţară merge dreaptă spre tristeţea fără margini a lui Chaplin! MÉNALQUE Ştiri FRANŢA. — Francis Carco, «ldi cărui romane luate din viaţa apaşilor parizieni, au cunoscut un succes mare, a permis realizarea în film a unei opere a sa: „Paname“. Este o evocare a acelei vieţi în care greu străbate ochiul „profan“ şi mai ales a lumii, în care legăturile amintesc pe acelea ale castelor indiene. Oricine din afară, este considerat ca intrus. Charles Vanel, Jacques Catelain şi Ruth Weiher deţin rolurile principale. „Casanova" marele film — cel din urmă în care a mai apărut silueta lui Ivan Mosjoukine, plecat la Hollywood, va însemna un succes pentru cinematografia europeană. Film de epocă, secolul al XVIII-lea, „Casanova“ aduce pe ecran viața celui mai mare aventurier sentimental. Poate o realizare vie a lui Don Juan. Veneţia în care acesta a trăit, ca şi curtea Caterinei cea mare, unde Casanova a stat o vreme, sunt admirabil reconstituite. AMERICA. — Douglas Fairbanks, marele artist american, ale cărui filme au avut succese neobişnuite, se pregăteşte să realizeze un nou film cu subiect din viaţa spaniolă. Popor de cavaleri, spaniolii reprezintă pentru ceia ce Douglas înţelege să evoce ca tip, modelul cel mai viu. Altoit peste pragmatismul american, idealismul spaniol vine să adauge o notă de poezie creaţiilor. Ca tot ce ne-a trimis Douglas Fairbanks, deşi ultimul film nu a fost reprezentat încă la noi, aşteptăm şi noul film „Gaucho". , Cronica cinematografică INFORMAŢII Ministerului de finanţe s-a deschis un credit extraordinar de 83 milioane lei, pentru plata sumelor pe care judeţele şi comunele din ţară, fracţionate prin frontiera stabilită între România şi Ungaria, urmează să le plătească pentru bunurile repartizate conform convenţiei Consiliile de administraţie ale camerelor de agricultură din judeţel Fălciu şi Tutova au fost dizolvate. Nouile alegeri se vor face în Fălciu la 19 Iunie c. şi în Tutova la 29 iunie c. D. Gh. N. Sărăţeanu, consilier la Curtea de apel din Galaţi, a fost numit consilier permanent inamovibil la secţia IlI-a a cosiliului legislativ, împotriva cârciumarului Dumitru Paicu din comuna Cristian (Braşov) s-a produs un atac banditesc. Doi indivizi au pătruns în casa cârciumarului lovindu-l pe acesta şi pe soţia sa cu topoarele. Cârciumanul a fost grav lovit la, cap şi soţia sa se afla în agonie. După ce bandiţii au jefuit casa au dispărut Doctoral S. Irimescu dă consultaţiu ei pentru boale de piept, de la începutul lunei Mai, în locuinţa sa particulară de la sanatoriul Filaret, şoseaua Viilor 124, în toate zilele între orele 4 şi 8 după amiază (telefon 8/84). Teatru, Parcul Oteteleşeanu Compania „CIGALLIA Miercuri 1 Iunie 1927 Deschiderea stagiunei de vară, se va juca: AGENŢIA DE CASATORII Comedie bufă în 3 acte de Stary şi Eysler Biletele la Feder La 15 Iunie 1927 se va ţine un examen de portărei la curtea de apel din Cluj. Cererile candidaților se primesc împreună cu actele până în ajunul tinerii examenului. Condamnarea unui deputat italian ROMA, 30. (Rador). — De Gasperri, fost deputat, fost secretar al partidului popular, arestat în Martie pe când se pregătea să treacă frontiera cu pașaport fals, a fost condamnat la patru aic închisoare, PALATUL JUSTIŢIEI — înaintea Curţii de casaţie s. Hla s’a adus în discuţie cu prilejul judecării recursului făcut de & Cornelio Fruch, creditor gagist al debitorului Virgil Guerite (căzut în stare de faliment), chestiunea de a a se şti dacă judecătorul sindic al debitorului falit are sau nu dreptul de a face opoziţie la ordonanţa de vânzare a gajului înalta Curte a stabilit jurisprudenţa că judele sindic are dreptul să facă opoziţie la ordonanţa de vânzare a gajului, spre a cere anularea, pe această cale, a actului, atunci când nu este făcut în conformitate cu cerinţele legii. Din hotărârea Curţii de Casaţie mai rezultă că, atunci când este vorba de gajarea unor mobile corporale, remiterea gajului în păstrarea creditorului este condiţie esenţială a existenţii actului de gaj şi că o asemenea remitere poate să lipsească într’un număr limitatt, de cazuri prevăzute în ultima parte a art. 480 cod. comercial, cum ar fi: gajarea produsului solului prins de rădăcini sau culese şi produsul dematerii industriale prime, în fabricaţie sau fabricate. P D. judecător de instrucţie Stănescu a ascultat ori un număr de antreprenori, din acei cari concuraseră la licitaţiuni, pentru construirea palatului administrativ din Iaşi, — şi ale căror oferte au fost înlăturate prin diferite manopere, de către directorul Iarca din ministerul justiţiei, deşi ele erau mai avantagioase. — Tribunalul comercial a amânat pe astăzi pronunţarea asupra cererii unor creditori de a se dispune arestarea d-lor M. Serian şi D. Câmpeanu, cărora li se aduc învinuiri de fraude în paguba creditorilor prin falsificarea bilanţului şi registrelor societăţii anonime „Acţiunea economică a României”, căzută în stare de faliment.