Adevěrul, iunie 1927 (Anul 40, nr. 13328-13352)

1927-06-11 / nr. 13336

t­agtan­­. Femeile frumoase vă vor spune Frăgezimea şi frumuseţea naturală a tenului depinde de sănătatea pie­lei. Numai un săpun bun cu desă­vârşire pur cum e Săpunul Cadum,­­ poate stimula funcţiunile normale ale porilor şi a asigura astfel epi­dermei o igienă constantă. Iată de ce întrebuinţează milioane de persoane Ele au recunoscut că iimoae p­ie­lea, orice prisos de săruri alcaline fiind înlăturat. Afară de acestea, el e economic, căci fiind cu desă­vârşire uscat, durează de două ori mai mult decât alte săpunuri. Nu cumpăraţi decât Săpunul Ca­dum care poartă timbrul de garan­ţie cu j,bsbeu3 Cadum" sigurul să­pun fabricat la Paris. ăpunul Cadum tfentru toata ticnea $ctră Jfcmit (Ini cefi&Uztf' ftcfăjril&tcuăffii'n vein r0ncătt ■fe/Ueli­­fi Utr imediat inirr.iu. occjwodiuut" fâttcurejh' laie a -//&ţi£ot. tef 312/7/ SABINETOL de FIZIOTERAPIA «OALELOR VENERICE SI PIELE SALVATOR fondat ISQS de medici specialişti Tratamentul blenoragiei şi al com­­­plicaţiilor, la bărbaţi şi femei, prin Bialsimia Roucayrol practicată spit. Lam­boisiere Paris, Controlul diag. SIFILISULUI prin­­ ANALIZA SÂNGELUI •Microscopie si Ultramicroscopie­­ Consult 11—1 şi 6—9. Telec. 333/81. PASAJUL ROMÂN. 9.—Bucureşti. Proprietar de Staţiune Spectacolele zilei TEATRUL­ CĂRĂBUŞ.—Zodia par­cului. PARCUL OTETELEŞEANU. — Com­pania Cigalia. Agenţia de căsătorie. TEATRUL NOU. Treaba mea. TEATRUL CINEMA CENTRAL. — „Soţul Ideal“ cu Livio Pavaneli. CINEMA FRASCATI. — Prinţesa din Riviera, cu Ellen Kurti. CINEMA SELECT. — Farmecul ori­entului cu Lilian Hall Davis, Nina Vanna şi Eric Barclay. GRADINA VICTORIEI. — Escadro­­nul III, cu Ernest Verebes. CINEMA „LUX”.— Theodor & Com­pania şi o comedie în 2 acte. CINEMA VOICULESCU. — Escadro­­nul III cu Ernest Verebes. CINEMA ODEON. — O noapte agi­tată cu Laura la Plante. CINEMA LIPSCANI. — Noaptea tragică cu Maria Iacobini. TEATRUL EFORIA.—Corabia Iadu­lui, 8 acte de Jack London. CINEMA BULEVARD PALACE L’Homme a l’Hispano amantul ne­cunoscut după romanul lui Pierre Frondaie. CINEMA VLAICU. — Lupta navală. CINEMA GLORIA. __ Ben Hur, o­­peră complectă 12 acte cu Ramon Novarro. CINEMA MARCONL—Pat şi Pata­­chon gineri, 7 acte şi trupa „Iulian şi Costin. CINEMA ROMANA-VIITOR. — Ma­rea ducesă şi chelnerul şi o co­medie. CINEMA VOLTA BUZE$TL — Con­damnata. (Pe drumurile Siberiei) cu Wladimir Gaidarov şi o come­die. CINEMA­ ROMA—Călăreţul sburător cu Hoot Gibson şi o comedie. CINEMA RAHOVA__Aurul roşu cu Rin-Tin-Tin şi Viaţa de câine cu Chariot. CINEMA FLACARA (calea Călăraşi). .—■ „Cruciada Femeilor“, 10 acte cu Conrad Weid şi Harry Liedtke- CINEMA PARIS— Yvonka cu Julis Germen şi Jadiviga Smosarska. CINEMA GOLESCU. — Otrava Pa­risului, seria II-a, până Mercuri 803.1*3« CINEMA FACLA. Manevrele toamnă, cu Harry Liedtke şi comedia. CINEMA POTERASI GRADINA. Frica de căsătorie în 8 acte Colleen Moore și o comedie. CINEMA AMERICAN. — Monsieur Beaucaire cu Rudolf Valentino. CINEMA JUPITER.—Pentru patrie, operă complectă 8 acte. CINEMA TRIUMF. — Inimă de bandit și o comedie. CINEMA EDISON. — Grec­nil, o­­peră complectă cu Lya Mora și Ilary Liedtke. CINEMA ȘERBAN VODĂ, (Grădină). — Modelul, operă complectă în 10 CINEMA MODEL— Orfana circului cu André Nox, operă complectă și o comedie. de cu­ climaterică caută pentru 2 fii ai săi cari sunt auditorii universitari, pen­tru Iulie şi August, un profesor ne­căsătorit care contra întreţinere gra­tuita într’o staţiune climaterică săl­batic romantică, să prepare zilnic 2 ore pe fii săi în limba română. Oferte către „Staţiunea Climaterică Steierdorf“ Banat. BflNQUE DES PAYS DE l’EUROPE CENTRALE PARIS ÎNŞTIINŢARE Se aduce la cunoştinţă că Adu­narea generală ordinară a societă­­ţi­i noastre, care a avut loc la 3 iu­nie a. c, a aprobat, cu unanimitate de voturi, toate rezoluţiile din or­dinea de zi.­­ S'a decis piaţa unui dividend de: F 7­ 3714% (şapte şi treizeci şi şap­te şi jumătate la suta) brut pentru actiunile privilegiate şi 6% (şase la sută) brut pentru adb­unele ordinare. Valoarea netă a acestui cupon, m mai puţin impozitele franceze, se stabileşte în modul următor :­­ Fres. 6.05 pentru acţiunile privi­legiate nominative; f­rcs. 5.44 pentru acţiunile privi- 1 legiate la purtătior; Frcs.­­4.92 pentru acţiunile ordi- I nare nominative ; Frcs. 4.41 pentru acţiunile ordi­nare la purtător. Plata acestui cupon se va face Contra remiterii cuponului No. 5, CU începere de la data de 4 iunie a. c. Rata se va face pentru România la sediul Băncii de Credit Român­e din Bucureşti, str. Stavropoleos 6, şi la sucursalele sale din Brăila, Galaţi, Constanţa şi Cernăuţi. BANQUE •f des Pays de LTurope Centrale fWVHBmMBmwMBBMBBnB I» I ■Hilf II 111 III IT TI ciirn toti LECTURA »—Floarea literaturilor străine— No. 122 ieS zguduitoarea istorisire socială O GREVĂ în AMERICA de JACK LONDON Celebrul romancier american Numai lei 5. Scrierea complectă Trad. de C. Sp. Popescu {ta­­chioscari şi librari Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 16 IUNIE 1927 Traian Nis­tor, calea Griviţei 112. Niculescu Maria­, calea Griviţei 247. D. C. Guci, calea Victoriei (pasa­­giul Majestic) 40, telefon 18/4. C. Chichănescu (I. Rotbart), calea Victoriei 75, telefon 4/16. V. Manolescu, calea Victoriei 169, telefon 31/71. Al. Angial (Volanschi) str. Popa­ Tatu 8, telefon 39/74. Rena Weisselberg, strada S-tî. Apo­stoli 37, telefon 64/67. Al. Cepleanu, calea Moșilor 406, telefon 58/13. 1. Năstase, str. Labirint 100, telefon 73/90. M. Constantînescu, calea Rahovei 88. GH. Olăvinariu, Bulev. Tăbăcari 82 (telefon 42/68. P. C­reșeanu-Bârlad, B-dul Carol (Statuia Rosetti) 13 fost 27. C. Hertzenberg, calea Văcărești 61. bului suprapopulat, în cuprinsul căruia fatal oamenii vor trebui să se mănânce unii pe alţii, toate ce­­lalte izvoare de viaţă ne mai fiind suficiente. Ca un aperitiv, despre ce ar fi o asemenea lume să reproduc din a­­celaş Wells, câteva rânduri despre supra-populaţia Irlandei, din renu­mita-i carte „Esqaise de la histoire universelle: „Oamenii se însurau şi se repro­duceauTM Rezultatele fură dezastru­oase. Populaţia Irlandei crescu de la 2­ 845.932 în 1785 la 5.536.594 în 1803 şi la 8.295.061 în 1845. La data aceasta, cartofii cari de mult secă­­tuiau pământul, începură s­ă lip­sească şi a fost o cumplită foame­te. Foarte mulţi muriră, foarte mulţi emigrară... „într'un aşa cu­rent de emigrare, încât Irlanda de­veni „o ţară de bătrâni şi leagăne goale“. Emigrarea singura supapă de sal­vare. Emigrarea până când? Ame­rica a şi închis de mult hotare pe sala emigranţilor japonezi şi chi­nezi şi drămueşte până şi în Bra­zilia numărul celor veniţi din Eu­ropa­ Şi în ce condiţiuni se fac a­­ceste emigrări şi cu ce garanţii de bună­stare şi fericire! Avem slavă domnului şi emigranţii noştri în­torşi din Brazilia, din ce robie... Şi cum va fi robia când şi acolo su­prapopulata va strânge teascul ne­voilor şi când producţia neîndestu­lătoare a pământului va creşte la sute de milioane oardele flămânzi­lor?TM Viitorul acesta nu-i atât de în­­ Bucureşti a remis potrivit prt. depărtat cât şi-l închipue unii. Fe- *' meile nasc, nasc, nasc.­. In ciuda teoriilor, în ciuda poeziei „Fecundi­tăţii“ lui Zola, în ciuda articolelor codului penal pedepsind avorturile, în lupta aprigă de toată clipa pen­tru pâine, massele largi ale popoa­relor simt tragedia familiilor împo­vărate de prea mulţi copii, robia banului care nu ajunge nici pentru foamea nici pentru creşterea micu­ţilor porniţi pe drumurile vieţii... In loc de imbecilizarea în prea multă sărăcie, fiecare invidiază familiile mai puţin prolixe, capabile să pro­greseze în mai mult belşug prin re­ducerea sarcinilor lor. E o lege economică şi chestia a­­ceasta a copiilor, o lege mult su­perioară textelor penale. Stăpânim ca oameni civilizaţi fu­ria mărilor, electricitatea, toate elementele naturii,­­ vom stăpâni fatal şi naşterile, împotriva tuturor prejudecăţilor şi textelor răsuflate şi căzute în desuetudine, zările li­bertăţii oamenilor încep să se de­semneze şi poate nu-i îndepărtată ziua când procurorii codului penal de astăzi, vor deschide acţiune pu­blică, îri numele societăţii, împo­triva mamei vinovată de a îi năs­cut pr­ea mulţi copii. LUDOVIC DAUŞ Citiţi „LECTURA“ Plata sporurilor la salarii Am anunţat ori că ministerul de finanţe, până când se va lua hco­­tărârea asupra aplicării legii de ar­monizare, a dispus, deocamdată, să se plătească sporurile cuvenite func­ţionarilor pe lunile Mai şi Iunie- Iată textul adresei ministerului de finanţe în această chestiune, tri­mis celorlalte departamente, „încadrările individuale ale func­ţionarilor, cerute de art. 34 din le­gea de armonizare neputându-se face înainte de 1 iulie a­­cold, vă ru­găm să faceţi, deocamdată, numai încadrarea funcţiunilor, apoi spre a se putea ordonanţa salariile pe Iu­nie şi în acelaşi timp spre a se pu­tea servi funcţionarilor şi sporu­rile acordate de numita lege, vă ru­găm să dispuneţi să se plătească lefurile pe luna Iunie la fel cu cele servite în luna Mai şi concomitent cu această lucrare să se întocmeas­că şi state separate pentru dife­renţele la cari au drept faţă de noua lege. încadrarea funcţiunilor se va face ca şi încadrările individuale, adică printr-o decizie ministerială ce se va publica în „Monitorul Ofi­cial". PALATUL JUSTIŢIEI După elan se ştie talentata şi mult apreciata artistă Maria Giurgea a in­tentat proces înaintea tribunalului Il­fov, secţia IlI-a, pentru că a fost scoasă la pensie înainte de vreme pe motiv de „scădere vădită a talentu­lui’*. Tribunalul a pronunţat ori, ho­tărârea, prin care a condamnat di­recţia Teatrului Naţional la plata su­mei de un milion 400 de mii de lei drept daune materiale şi morale către d-na Giurgea, plus 50 de mii de lei cheltueli de judecată. P D. consilier Eugen Enescu a a­­restat ori pe d-nii Ch. V. Isăcescu Nathan Gotlieb, directorii băncii boto­­şetiene din Cernăuţi, cum şi pe co­merciantul David Gotlieb din Bucureşti pentru că au săvârşit excrocheria de a fi emis cecuri în valoare de 15 mi­lioane lei, fără acoperire. Mandatele lor de arestare au venit spre confir­mare ori înaintea tribunalului. După desbateri, tribunalul a con­­firmat mandatele de arestare. —Tribunalul Ilfov, secţia I-a a in­firmat ori mandatul de arestare emis împotriva avocatului Nic. Brodier din Buftea, învinuit de a fi trădat inte­resele clienţilor săi, in schimbul unui dar, constând în 50 de pogoane pă­mânt. Parchetul a făcut apel, care se va judeca astăzi la Camera de pu­nere sub acuzare. Directori la şcolile n­ormale Ministerul instrucţiunii a făcut, următoarele numiri de directori la şcolile normale: D. I. Dumitrescu, la şcoala nor­mală de băeţi din Brăila, în locul d-lui Cristea Pârlog, a cărui dele­gaţie încetează, D. I. Marinescu la şcoala normală­ de băieţi din C. Lung, în locul Pr. Bănăţeanu, a cărui delegaţie înce­­tează-D. Gh. Ionescu la şcoala normală de băeţi din Bacău, în locul d-lui Glodaru, a cărui delegaţie încetează. D. C. Sporea la şcoala normală băieţi din Deva, în locul d-lui Lepsi. D. dr. Nicolae Drept la şcooala nor­mală de băieţi din Tg.-Mureş, in lo­cul d-lui I. Modreanu, a cărui dele­gaţie încetează. Dra Adela Efstatia,de la şcoala nor­mală de fete din Predeal, în locul d-rei Elvira Georgescu, a cărei de­legaţie încetează. D-ra Ana Altenicu la şcoala prima­ră Orfelinat Predeal. D-sa se însăr­cinează cu administraţia şcoale. ADEVERUC CAMPANIA ElECTIvu­l Cum s’au alcătuit listele electorale Lămuririle biroului electoral de pe lângă primăria Capitalei Primăria Municipiului București ne informează că listele electorale pentru Cameră şi Senat, au fost în­tocmite potrivit nouei legi electora­le în modul următor: In conformitate cu art. 128 din menţionata lege, primele alegeri generale s’au făcut după listele cari au servit la alegerile comunale, rămase definitive în cursul anului 1926 şi care la rândul lor fuseseră în­tocmite luându-se de bază vechile liste electorale din anul 1919. In conformitate cu art. 13 şi 14 din lege, primăriile fiind obligate a întocmi în cursul lunilor Noembrie şi Decembrie 1926, listele perma­nente şi ţinându-se în seamă că listele comunale întocmite astfel cum se arătă mai sus, erau departe de a răspunde realităţii, Municipiul 14 al legii, tuturor comisariatelor de poliţie exemplare de liste cu indi­­caţiunea de a le verifica cu toată rigoarea şi de a şterge pe cei morţi, dispăruţi, inexistenţi, etc. In acelaş timp, printr’un apel publicat şi afişat încă din cursul lunei octombrie 1926, către toţi ce­tăţenii Capitalei, aceştia au fost cu insistenţă rugaţi să se înscrie la circumscripţiile respective, în terme­nele indicate. Listele astfel întocmite, cuprin­zând pe vechii alegători, pe nouii înscrişi precum şi ştergerile opera­te, pentru cauzele mai sus arăta­te, au stat afişate atât la primăria muncipiului, cât şi la judecătoriile de ocol, pentru ca cei interesaţi să poată face contestaţiile cuvenite. Listele definitive, ce s-au remis judecătoriilor de ocol, cuprind pe toţi cetăţenii rămaşi înscrişi în ve­chile liste comunale, nouii în­scrişi la circumscripţiile de poliţie, la primărie şi cei admişi în urma contestaţiunilor primite. Ca atare listele fiind întocmite cu toate diligentele şi cu cea mai de­săvârşită obiectivitate, acei ce nu se găsesc înscrişi, trebue să ştie că aceasta se datorează desinteresării lor personale, nefolosindu-se de nici una din căile ce le-au stat la dis­poziţie timp de patru luni, zilor pentru distribuirea cărţilor de alegători. Semnul cuziştilor Comisiunea centrală electorală s’a întrunit aseară la ministerul de justi­ţie şi a luat în cercetare cererile: d-lui R. C. Cuza deoparte şi dr. Su­­muleanu şi dr. Vaier Pop, de altă parte, de a li se atribui semnul L. R. N. C. pentru candidaturi în alegeri Comisiunea a atribuit semnul d-lui A. C. Cuza. Candidaturi depuse LA ARAD La Arad partidul naţional-liberal a depus lista candidaturilor, având în frunte pe d. general Artur Văito­­ianu, la Cameră şi pe d. Aurel De­­mian, la Senat. LA PRAHOVA De asemenea la tribunalul Praho­va s-a depus lista No. 1 a candidaţi­lor partidului naţional-liberal, pri­mul pe listă fiind la Cameră d. Dem. I. Nicolaescu, preşedintele organiza­ţiei locale, iar pe lista Senatului fi­gurând cei dintâi d-nii: Dem. I. Ni­colaescu şi Const. Rigu. LA TÂRGOVIŞTE TÂRGOVIŞTE. 9. — Azi s'a depus la tribunal lista liberală a candida­ţilor în alegeri. La Cameră va candida în fruntea listei d. C. D. Dumitriu, ministrul comunicaţiilor, iar la Senat d. Po­­lizu Dragomirescu. Pentru consiliile comunale va candida d. C. Nicolae­scu. LA IAŞI Avereşcanii pentru a-şi păstra semnul, au depus astăzi candida­tura d-lui I. Petrovici. Mâine va avea loc o consfătuire acasă la d. Petro­vici. LA GALAŢI Partidul naţional-ţărănesc din Galaţi, a ţinut o consfătuire la care s-a hotărât începerea propagandei pentru alegeri. Vor candida d-nii: Caramfil, Ion Măgură, G. Pleşniţă, Victor Iamandi, Grigore Ionescu şi I. Marinescu. La Senat vor candida d-nii: A­­postol Popa şi inginer Deleanu. Ori la 10 dimineaţa, lista liberală a fost depusă la tribunal conţinând numele d-lor: Orleanu, Onose, G. Ig­nat, dr. Lazăr, Petrescu-Dâmboviţa, Ion Tohăneanu şi dr. Eugen Răutu. Distrifeisarea cărţilor de alegator Ministerul de interne, în urna in­­tervenţiunii ministerului de justi­ţie, a dat o circulară prin care cere notarilor să dea concurs magistra­ C­onflict de muncii la Brăila Soldaţii compestiraţi făcuţi hamali în port Cu ocazia sosirii vaporului „Zina­­gora“, un conflict de muncă a iz­bucnit în portul nostru­­Vasul ur­mând să fie descărcat, au fost an­gajate tratative cu societatea „Tro­­ianos“ şi cu sindicatul muncitorilor docheri, stabilindu-se plata sumei de 540 lei, pentru descărcarea unui va­­gon. Firma importatoare din Con­­stantinopol nu a recunoscut tratati­vele încheiate, fixând preţul la 260 lei vagonul pentru descărcare. Delegaţii muncitorilor au protes­tat contra acestei măsuri de a con­sidera orezul cu car® era încărcat vaporul, ca marfă obişnuită, căci descărcarea celor 500 vagoane e mai grea din cauza ambalării spe­ciale a orezului. D. comandor Mihuţ căpitanul por­tului Brăila şi d. inspector Vernescu au opus o dârză rezistenţă preten­ţiilor muncitorilor. Chiar au cerut ca un procuror să ia parte la trata­tive în scop de a intimida pe mun­citori. Neputându-se ajunge la nici un rezultat, căpitănia portului a cerut autorităţilor militare, soldaţi com­­centraţi pentru a descărca vaporul. Luni s-a şi început descărcarea a­­cestui vapor de către rezerviştii ce sunt plătiţi cu 15 lei pe zi. Această măsură nu are nici o lo­gică şi e menită să aducă un grav prejudiciu şi organizaţiilor munci­toreşti şi instituţiei armatei. ECOURI DESPRE BROAŞTE După ce e desgustătoare, broa­sca mai poartă şi ponosul că e în­veninată. Şi în vechime dăinuia a­­ceastă credinţă pretutindeni. Aristot, Teofrast, Plinin şi Shakespeare dau nenumărate exemple. In vestul En­­gliterei mai este şi azi credinţa că moare turbat câinele care muşcă o broască. Animalul verde şi râios ser­vea în vechime la lecuirea mai mul­tor boale. Broasca uscată servea la oprirea hemoragiilor nasale, iar pra­ful de broască uscat era foarte u­­zitat contra hydropiziei. Lucrul nu pare atât de straniu de­oarece pie­lea broaştei secretează un alcaloid apropiat de digitalină care foloseşte în hydropizia cardiacă. In ceea ce priveşte veninul sunt multe discuţii, cu toate că Intr’ade­­văr broasca distilează un lichid ce seamănă cu otrava. PROPRIETATEA LITERARĂ Criticul francez Paul Souday pu­blică următoarele juste observaţii a­­supra unei chestiuni care preocupă pe scriitori: Am citit cu mare uimire următoa­rele rânduri de d. Ernest-Charles: „Sâ declarăm sincer că proprieta­tea literară nu este o proprietate Autorul concretizează epoca hăTM Cel mai mare scriitor nu e nici­o­­dată un produs exclusiv al său. E produsul societăţii trecute si pre­­zente. Totus printr'un efort perso­nal aduce servicii societăţii si so­cietatea în schimb îi acordă câteva privilegii. Există aci un fel de con­tract, singurul temei al dreptului de autor". D. Ernest-Charles nu e numai om politic şi avocat, mai este şi literat De altfel, fără a avea cel mai mic in­teres, ajunge bunul simţ pentru a a­­lunga acest monstruos sofism. E adevărat că cel mai mare scrii­tor nu s’a putut crea fără ajutor. Ti­neretul de azi care pretinde să fi in­ventat tot şi să fi creat tot ce se gă­seşte, divaghează. Dar financiarul, industriaşul, negustorul, agricultorul şi proprietarul funciar simt şi ei mai mult produsul lor, cum spune d. Er­nest-Charles? Sunt cu totul mai pu­ţin. Nici ei n’ar exista de n’ar fi un pământ, o civilizaţie, o ştiinţă, o cli­entelă pe care o exploatează şi care îi îmbogăţesc. Aportul lor personal contează şi justifică proprietatea. Dar e cu mult mai prejos de­cât a­­cela al scriitorului. Dovadă că pri­mul venit dacă munceşte poate iz­buti în negoţ şi profesiunile ana­loge. Nici­odată însă o mediocri­tate nu va putea scrie „Tartuffe” ori „Madame Bovary“. Societatea tre­cută şi prezentă e la dispoziţia tutu­ror, dar numai omul de geniu va putea s’o concretiseze într’o capodo­peră. De aceea el datoreşte mai pu­ţin societăţii în vreme ce ea îi dato­reşte mai mult. Dacă statul n’ar recunoaşte decât o singură proprietate, aceea ar tre­bui să fie proprietatea literară. PREZIDENTUL CONSILIULUI Acelora care şi la noi au mângâiat câteva clipe posibilitatea de a ajunge prezidenţi de consiliu le punem sub ochi aceste mărturisiri făcute de d. Poincaré: „Funcţiunile pe cari le exercit nu sunt tocmai din acele care deschid drumuri spre simpatii. Ele mă o­­bligă neîncetat să refuz cereri intere­sate, să impun răbdare celor nerăb­dători, să spulber speranţele cele mai legitime. Rol ingrat in care nu reuşeşti decât cu condiţia de a câtş­­tiga reputaţia de sălbatic şi om fără caracter. BPIC Incendiul de pe teatrul Popular Aseară a izbucnit un incendiu la Teatrul Popular, din bulev. Elisa­­beta, distrugând scena și parte din decoruri. Au suferit­­de asemenea avarii interiorul sălii teatrului. Sosind pompierii posturilor Cen­tral, Bulevard și Cometa, focul a fost stins. Pagubele se evaluiază la câteva sute de mii lei. Se crede că incendiul a luat naș­tere de la tra scurt circuit La Senat candidează d-nii:­­Al. Gussu, Theodor Tenea, Mitescu şi Vişan. LA BRAŞOV Organizaţia partidului liberal a pus în capul listei pentru Braşov candidatura d-lui Al­ .Lapedatu, mi­­nistrul cultelor şi artelor, care va sosi Sâmbătă aci. Organizaţia partidului poporului va invita pe d-nii Octavian Goga şi Bucşan să candideze. De la naţional-ţărănişti vor candi­da d. Voicu Niţescu şi părintele Debu. D. Voicu Niţescu sosit aci, a declarat că în nici un caz partidul naţional-ţărănist nu va pune listă comună cu liberalii. LA PLOEŞTI PLOEŞTI, 9.— Biroul electoral cen­tral al judeţului nostru a fost astfel constituit: Radu A. Carla-Tasso, primul preşe­dinte al tribunalului Prahova, pre­şedinte; Radu Dimiu, judecător, Şt. Istărescu, grefier, C. Grigorescu, gre­fier ajutor, G. Curteanu, registrator, G. Georgescu, Cr. Iliescu şi R. Gal­ler, impiegaţi. Astăzi dimineaţă s-a înregistrat la tribunal prima listă în vederea ale­gerilor dela 7 Iulie. Este lista parti­dului liberal cu semnul o linie verti­cală şi având în frunte la Cameră pe d. Dem. I. Nicolaescu iar la Senat pe d. I Nicolaescu şi Const. Rigu. Comemorarea Independenţei ŞEDINŢA SOLEMNA DE LA ACA­DEMIA ROMÂNĂ Eri la orele 3 după amiază a avut loc, la Academia Română, o şedinţă festivă pentru sărbătorirea cincan­­tenarului răsboiului din 1877. D. Emil Racoviţă a evidenţiat im­portanţa acestei comemorări rele­vând valoarea operelor d-lui profe­sor N. Iorga asupra răsboiului in­dependenţei. D. profesor N. Iorga a descris sta­rea de spirit a ţării în timpul răs­boiului independenţei, spunând că a­­cest răsboiu a produs efect asupra străinătăţii şi a atras o mulţime de reprezentanţi de ai ziarelor streine, în ţara noastră. D. profesor I. Nistor relevă bucu­ria produsă, în Bucovina şi Basara­bia la vestirea izbucnirii răsboiului din aceste provincii îşi dădea seama că numai liberarea şi întărirea prin­cipatelor va aduce şi desrobirea lor. Cel din urmă a luat cuvântul d. profesor G. Bogdan-Duică, care a re­levat contribuţia românilor ardeleni la pregătirea sufletului naţional de pe acea vreme, făcând un istoric al marilor luptători ardeleni, jerfiţi pentru cauza naţională. Cărţi-Reviste A apărut No. 76 al revistei de a­­vantgardă „Contimporanul“ consa­crat în parte poetului Tudor Arghezi cu prilejul apariţiei volumului său: Cuvinte Potrivite, Text semnat de Arghezi, Octavian Goga, Pierre Bo­urgeois, Ion Vinsa, Romulus Dianu, Sergiu Dan, I. Costin, H. St. Streit­­man, Al. O. Teodoreanu, Tudor Via­­nu, Camil Petrescu, Marcel Iancu, Militza Petrașcu, etc. Un exemplar în 20 pagini mari lei 10. ------------ »-«Era»—------------­ Nenorocirea din staţia Agicea CONSTANŢA, 10. — O groaznică nenorocire s’a întâmplat azi dimi­neaţă în staţia­ Agicea, de pe linia Constanţa-Tehirghiol. Un grup de şease vagoane ale unui tren de lucru având o singură frâ­nă, a fost împins de locomotivă spre restul garniturii. Din cauza lipsei frânelor, vagoanele au scăpat pe pantă şi s’au ciocnit de restul tre­nului. Patru vagoane au deraiat şi au fost sfărâmate. Sublocotenentul Octavian Filii­pescu şi soldaţii Pervesniu© şi Puş­căra Ion, au fost grav răniţi şi au fost aduşi cu trenul la Constanţa şi internaţi la spitalul militar. Sublocotenentul Filipescu se află în stare gravă. Soldatului Perves­­ninc, i s’au amputat ambele pi­cioare. Primele ajutoare, la fața locului, au fost date de medicul sublocotent Ispas. Pagubele sunt foarte mari. Ştiri artistice Astăseară se deschide stagiunea nouei companii dramatice „Teatrul nostru”, (Grădina Marconi), Griviţei lângă Piaţa Matache Măcelaru. Se joacă „D’ale Carnavalului” de I. L. Caragiale, cu Ion Morţ­un, C. To­­neanu, V. Brezeanu, Mişu Ştefănescu, Al. Ghiberlion, V. Romano, Toto Io­nescu şi Nelly Caracioni. Puţinele bilete rămase se pot cum­păra în cursul zilei de azi, la cassa Teatrului, cu preţurile de: 90, 60, 30 lei. ACCIDENT DE AUTOMOBIL O FEMES UCISA ŞI CAŢIVA RĂNIŢI Pe şoseaua Bucureşti-Plo­­eşti un automobil de curse cu No. 281, proprietatea d-lui dr. P. Joruschiewski din Bucu­reşti, s’a răsturnat în şanţul şoselei din cauză că s’a rupt bara de direcţie. Mai mulţi pasageri au fost grav răniţi. D-na Stela Neacşu din şo­seaua Mihai Bravu din Bucu­reşti a încetat din viaţă. Şofe­rul a fost arestat. Accident de motociclete UN OFIŢER GRAV RĂNIT Din Timişoara ni se telefonează că un accident s’a întâmplat pe ca­isa Radului, la i­eşirea nord-estică a oraşului. O motocicletă pe care se afla sub­­locat, Iancu Zamfir, casierul şcolii militare de artilerie din Timişoara, era ciocnit de un automobil şi de o căruță. Vehiculele au fost avariate iar ofițerul grav rănit. Situaţia im Basarabe încurcă lucrurile la Bucureşti? CHIŞINAU, 9. — In legătură cu cele publicate in „Adevĕrul“ de omi referitor la situaţia politică din Ba­sarabia, revenim astăzi cu noui a­­mănunte: Organizaţia liberală din localitate a ţinut o consfătuire spre a discuta şi decide alcătuirea listelor de can­didaţi la Corpurile Legiuitoare. Discuţiile au fost animate, fără să se ia însă nici o hotărâre întrucât se aşteaptă instrucţiuni de la centru. Eri la orele 12 d. German Pântea, fruntaş liberal local, a sosit în lo­calitate şi imediat d-sa a avut o în­trevedere cu mai mulţi fruntaşi li­berali şi lupişti, cu care s-a întreţi­nut îndelung. Se pare că conducerea centrală a partidului liberal a fost încunoş­tiinţată de către aproape toate or­ganizaţiile din ţară că în alegerile apropiate, ele nu răspund de suc­cesul listelor liberale întrucât pre­tutindeni curentul masselor e pen­tru partidul naţional-ţărănist. Aceasta a determinat pe d. Ion I. C. Brătianu să revendice în consfă­tuirea ţinută Miercuri la Bucureşti, guvernul pentru partidul liberal. D. Pântea a asigurat pe partizani că în câteva zile ţara va avea un guvern liberal­ In modul acesta te­legrama sibilică, sosită de la d. dr. Lupu, unui partizan din localitate prin care lupiştii sunt sfătuiţi să nu ia o hotărâre în ce priveşte can­­didaturile şi să aştepte desfăşurarea­ celui de al doilea act, capătă o ex­plicaţie semnificativă. -©B»­ I­ NFORMAŢII La ministerul de instrucţie actual­­mente se alcătuesc comisiile pentru bacalaureat. Înscrierile pentru cei respinşi o­­dată s-au închis, numărul lor în în­treaga ţară fiind de 1504. Au renun­ţat să mai dea acest examen peste 450 de candidaţi. Vor funcţiona şi întreaga ţară 43 de comisii. Eri după amiază a avut loc inau­gurarea­ târgului Moşilor. Au luat parte principesele Elena şi Ileana, principele Nicolae, d-na şi d. Bar­bu Ştirbey preşedintele consiliului de miniştri, d-nii Anibal Teodoresc­cu primarul municipiului, etc.­­_-----­Duminică va avea loc, la Iaşi, o consfătuire a tuturor medicilor sa­nitari din oraş şi judeţ pentru a se propune izolarea de oraş a unor sa­te, contaminate de scarlatină. I--------• Epitropia „Sf. Spiridon“ din Iaşi a fost autorizată să vândă d-lui Jose­ Horovitz dreptul de farmacie pe care îl are în oraşul Roman cu su­­­ma de 1.100.000 lei. I­Subcomisarul Scărlătescu Nicolae din brigada specială de siguranţă din Soroca a fost mutat disciplinat la Siguranţa din Chişinău­Subcomisarul Gh. Dragomir de la Siguranţa din Ismail a fost pus în disponibilitate. Au apărut: Instrucţiunile privitoa­re la folosirea programelor analitice liceale la examenul de bacalauureat (publicate în „Mon. Of.“ No. 93). Pre­ţul 15 lei­. De vânzare la librării şî depozitele de ziare. Editura „Adevă­rul“ Bucureşti, str. Sărindar 7/11. Subcomisarul Mrasac I. de la po­liţia punctului Atachi-Hotin, pus în disponibilitate, a fost reintegrat. In locul d-lui C. Irimescu, advo­cat In administraţia ministerului de interne, a fost numit d. av. Al. Las­car­ov Moldoveanu.­­ Cu toţii mic şi mare, tineri şi bătrâni admiră revista Treaba mea ce se joacă la t­eatm la nou de către Compania de Reviste Pizone-Kanner. Preotul greco-catolic Dăniţă Gher­­orge a fost numit membru în comi­sia de examinare a preoţilor candi­daţi la acel rit. D-na Sabina Făgărăşanu, actuala maestră de gimnastică cu titlu pro­vizoriu, a fost numită maestră cu titlu definitiv în învăț­amântul pro­fesional al fetelor din București. I Regele Boris se căsătoreşte SOF8&, 9. — SetfuS par» ■SisBmaÎMi agrarian Tom­islav, a declarat astăzi zi»­areSar că dorinţa rege»­lui este de a se căsători în ziua aniversării împli­nirii a 50 de ani dela in­dependenţa Bulgariei şi a o mie de ani dela dom­nia ţarului Simson. In această zi regele va fi încoronat, iar Marea Sibranie naţională va modifica constituţia în ce priveşte succesiunea la tron.

Next