Adevěrul, octombrie 1927 (Anul 40, nr. 13432-13457)

1927-10-14 / nr. 13443

Pagina 1-a Dotaţi data de 1 Ianuarie 1928 cam sa V« iaca A DOUA TRAGERE A LOTERIEI SINISTRAŢILOR « v-«a- cumpărarea puţinelor lozuri rămase; cere-Uri Pip rîle fiind mari chiar de pe acum, este posi­bil a nu se mai găsi de vânzare în aproprierea tragerii. Lei 50 un loz întreg; lei 25 k loz. hau B*e* MARE MAQCA A ANTISEPTICILOR URINARE Sl BILIARI BULEVARDUL PECEL3E 56 PAQIS; DIZOLVA Şl ELIMINĂ ACIDUL UQIC Aşa se dizolvă Tabletele veritabile de Aspirină într’un pahar de apâ. Aceasta garantează efectul lor excelent Nu cumpăraţi decât Tabletele veritabile de Aspi­rină In ambalajul original „iJeysV* cu eticheta verde-roşie- albft. Rechemarea ministrului austriac din Moscova VIENA, 12. — Se anuntă ca mi­nistrul plenipotenţiar al Austriei la Moscova, d. Polii, va fi recl....'H. Ştirile despre o încordare a rela­­tiilor dintre Austria şi Rusia nu sunt întemeiate. MOTOARE de Motorină şi Benzină Pietre de Moară promt din Depozit Jacques PAUCKER BUCUREŞTI Str. Smârdan 27 TIMIŞOARA 1 C. Brătianu 8 CHIŞINAU Str. Schmidt 115 SALVATOR Cabinet medical fondat 1906 de medici specialişti pentru boale Venerice, Sifilis şi Piele Tratamentul blenoragiei şi al com­plicaţiilor la bărbaţi şi femei, prin Diatermia Roucayrol practicată spit. Lam­boislăre Paris. Controlul diag. SIFILISULUI prin ANALIZA SÂNGELUI ULTRAJVUOROSCOPIE Consult 11—1 şi 6—9. Telef. 333/81. PASAJUL ROMÂN. 9.­Bucureşti Dr. CAJAL SPECIALIST IN BOLI DE COPII Medic primar al serviciului de Con­­sultaţiuni la Spitalul „CARITAS" INSTALATIUNE DE ROENTGEN Pentru Controlul Diagnosticului Consultațiuni 3-5. Telefon 37-86 Strada Anton Pan 38 M. GRAUR AVOCAT STR. MUZELOR, 19 Telefon 5S 150 spun ei ,,făclia comuttismului“ în tineret. „Moscova speră că peste un număr de ani va avea o nouă armată comunistă de propagan­dişti moldoveni, gata de luptă cu ..burghezimea română“ spre a în­trona şi în România „paradisul sovietic“, adică mizeria şi sclăvia“ Educaţia în sensul arătat a tine­retului urma să fie făcută prin şcoli, iar a adulţilor prin case de citire şi reprezintaţii cinematogra­fice. Despre starea si modul de func­ţionare a caselor de citire, repro­ducem un pasagiu din „Plugarul Roşu“, organul oficial al Republi­cei moldoveneşti. Respectăm şi felul de exprimare, ca sa se vadă şi graiul întrebuinţat pentru „co­­munizarea“ românilor de peste Nistru. „Să ne aducem aminte iarna trecută. Uşile, ferestrile răle, pe­reţii dezlipiţi, focu nu-i cu ce face, bate vântu, nu-s scauni de şezut, o lampă mititică, puchioasă, de la ca­re abia-abia se zăreşte. Băeţii, ca să se mai încălzească, încep a să trânti şi rup placatele de pe pă­reţi. In aşa împrejurări jalnice şi casele de citire nu mai împlinesc zăducea lor glavnică (menirea lor principală, N. R.) de luminarea norodului, de ridicarea culturii şi chiar înjosează însemnătatea lor ca aşezământuri culturale“ *■ „Plugarul Roşu“ afirmă că pe teritoriul „republicei“ s’ar fi în­fiinţat vreo 100 de şcoli moldo­veneşti (cuvintele român, româ­nesc sunt intenţionat evitate) pe lângă cele vreo 200 şcoli ucrainie­­ne, 30 evreeşti, 25 ruseşti, 12 nem­ţeşti etc. D. Ciorneanu, însă, ara­tă în articolul pomenit că numă­rul şcolilor „moldoveneşti“ nu trece de 20. Ce-i drept, Moscova ar fi dorit multe, însă nu dispune de elemen­­te pregătite, iar în elementele lo­cale nu are încredere în ce pri­veşte sinceritatea şi devotamen­tul acestor elemente pentru cau­za comunistă. Totuşi, bolşevicii nu-şi­ pierd curajul şi speranţele. Au înfiinţat cursuri pregătitoare pentru învă­ţătorii moldoveni, au tipărit şi continuă să tipărească broşuri de propagandă în graiul moldove­nesc. • Afară de aceasta, apare şi ,,Pri­gorul Roşu“, tipărit, ca şi toate celelalte cărţi şi publicaţi­uni, cu alfabetul chirilic. Ziarul acesta nu e, cum s’ar pu­tea crede după primul cuvânt din titlu, un organ care să dea ţărani­lor învăţături şi îndrumări privi­toare la ocupaţia lor de căpetenie. Este un organ de propagandă co­munistă. In coloanele lui se predi­­că ura împotriva a tot ce bolşe­vicii numesc „prejudecăţi burghe­ze“. Ură împotriva religiei, împo­triva slujitorilor el, ură împotriva ideii de naţionalitate şi în mod deosebit ură împotriva României si a statului român. O dată cu acestea, mai cultivă şi puţin eleganta îndeletnicire a „delatiunei“. Denunţă vindictei so­vietice pe toţi preoţii, învăţătorii şi chiar pe simplii locuitori, bănu­­ili de a nu cădea în extaz pentru binefacerile regimului sovietic. * Prin crearea republicei de care ne ocupăm şi a altor republici si­milare, bolşevicii vor să treacă în ochii naivilor de la ei şi de afară drept campioni ai libertăţilor naţio­nale. Adevărul e însă cu totul din po­trivă. Graiul fiecărui element etnic nu este întrebuinţat ca un mijloc cu ajutorul căruia să se dea acelui ele­ment putinţa de dezvoltare fireas­că, ci exclusiv ca un instrument de propagandă comunistă. Ei, cari îşi zic­ internaţionali ex­tremişti, nu uită un moment că sunt ruşi şi nu scapă din vedere primej­dia ce ar rezulta pentru ideia naţio­nală rusească, daca minorităţilor etnice dela dânşii li s’ar acorda în mod sincer libertate deplină de a se dezvolta şi cultiva în spirit na­ţional. De aceea, asupra acestui punct ei sunt foarte prudenţi, făcând tot deodată dovada unei apreciabile vi­clenii. De pilda, felul cum procedează ei cu aşa zisa emancipare naţională şi politică a românilor de peste Ni­stru. Au înfiinţat, ce-i drept, şcoli moldoveneşti, numai că predarea limbei române se reduce la primele două clase primare, încolo se revi­ne iar la limba rusă. Nu se face uz de alfabetul latin, nu se predă isto­ria poporului român şi a literaturei române, iar în instituţiile oficiale­­ale republicei si în adunările publi­ce limba rusa continuă a fi între­buinţată, ca şi In vremea ţarismului Cu toate acestea, creând republi­ca autonomă de peste Nistru, bol­şevicii s’au jucat cu focul. In inten­tia lor această creatiune artificială trebuia să fie ca o sabie îndreptată împotriva României. Numai că se vădeşte — iar in viitor se va vădi şi mai bine — că această sabie are două tăişuri şi că ascuţimea ei va fi încercată mai de­grabă cu tăişul îndreptat spre dânşii. Pe românii de peste Nistru nu-i vor câştiga pentru utopia bolşe­vică. Nenorocita stare de lucruri din Rusia de astăzi este cea mai buna şi mai eficace propagandă împotriva sistemului de guvernă­mânt bolşevic. In schimb, prin crearea republicei moldoveneşti ei au recunoscut în fata lumei exis­tenta între Nistru şi Bug a unui element românesc, numeros şi compact, iar pe de altă parte prin şcolile moldoveneşti, atâtea câte au înfiinţat, precum şi publicaţiile în graiul moldovenesc. Indiferent de spiritul în care sunt concepu­te, ei a­u trezit şi continuă să tre­zească şi mai bine conştiinţa na­ţională pentru acei români. De altfel, să nu se uite că aceşti români şi-au afirmat naţionalitatea lor română şi şi-au fixat progra­mul lor de revendicări politice şi naţionale în congresul ce l-au ţi­nut în luna Decembrie, anul 1917. In acest congres, trivit la Tiraspol după revoluţia rusească­, au par­ticipat şi delegaţi români din ţi­nuturile Hersonului şi Podolieî şi delegaţii aceştia n’au avut decât un singur punct de program: ali­pirea ţinuturilor respective la Ro­mânia. Nu ştim ce ne rezervă viitorul în privinţa aceasta­ Ştim numai că dincolo de Nistru avem un mi­lion de conaţionali, cari nu trebue daţi nitărel­e. Balzaria impresii în comuna sa Broşteni din jud. Neamţ. Comitetul şcolar in frunte cu di­rectorul şcoalei I. Rădulescu, însu­fleţit de cele mai bune hotărîri. Toastul său a fost plin de înţelep­ciune şi de vederi sănătoase. Mai asistau şi ceilalţi învăţători locali şi preşedintele comitetului, Ioan Chirită. Consiliul comunal în frunte cu primarul Stefan Manolache. Consiliul băncii populare „Snago­­vul“, întemeiată de d. Băicoianu in 1902, poate cea dintâi din tară, cu vechii membri dela întemeere Ste­fan Georgescu, Ţicu Barbu, Pantazi Grigore și Mitrani Stan Bărcănes­­cu­, un bătrân de 90 ani. Au mai fost de faţă revizorul şcolar al judeţului, d. C. Popescu şi mai mulţi gospodari ai satului. Nu au lipsit nici doamnele, trei la număr: două învăţătoare şi o preo­­teasa. Masa a fost veselă şi abundentă, iar ea „meni“ tot ce pot da mai bini porumbul, ouăle, laptele, untul, balta, grădina de zarzavaturi şi li­vada cu pomi roditori S’a sfârşit bineînţeles cu o minunată plăcintă cu brânză şi cu mere. Toastele au fost însufleţite. S’au făcut frumoase planuri de viitor. Am avut impresia că sătenii au în­ţeles perfect ce s’a săvârşit pentru dânşii de un bun şi înţelept proprie­tar, şi că vor pune umărul şi sufle­tul ca opera să prospereze, at atât mai mult că am înţeles că acest pro­prietar e foarte preţuit şi iubit de sătenii lui, în mod sincer. De alt­­mintreri nu e de mirare că di d. Băi­coianu nu-i ia primul său act de generozitate bine chibzuită. D-sa a clădit şi o minunată casă parohială, o biserică frumoasă, a întemeiat o bancă prosperă, a ajutat primăria, a luat iniţiativa înălţărei unui su­perb monument în amintirea eroilor satului, operă înfăptuită de sculp­torul Mătăuanu, etc. Să termin cu o anecdotă care va arăta ce neîncrezător e încă po­porul cu cei ce-i vor binele, dar în cele din urmă el poate fi totuș câş­tigat de oamenii de inimă care se interesează sincer de dânsul. Când d. Băicoianu a pus temelia splendi­dului local de şcoală, sătenii zi­ceau: Ei aşi! bancă face. Când au văzut localul gata de roşu, au schimbat. Nu, măi, e fabrică de conserve. Când au admirat minu­nea deplin gata au exclamat A- ha ! am înţeles, e Tribunal Numai din ziua inaugurării s’au convins, în fine, că e şcoală pentru folosul ob­ştesc. Această convingere s’a ară­tat caldă şi plină de recunoştinţă în timpul ospăţului de Duminica tre­cută. Poporul a înţeles că sunt şi de­ aceia cari ii vor binele in mod sincer şi desinteresat, din pură por­nire de dragoste de oameni şi de ideal. I. Teodorescu ÎMPRUMUTUL extern al LETONIEI RIGA. — Ministrul de finanţe AL Eastjahn a adus la cunoştinţa presei negocierile duse de d-sa, în urma însărcinărei primăriei muni­­cipiului capitalei, cu banca londo­neză Lazard Brothers, în vederea unui împrumut care după toate pro­babilităţile îşi va găsi o soluţie mul­ţumitoare. Părerea emisă că guver­nul ti-ar putea­ contracta un îm­prumut pe Piaţa străină, înainte­ ca datoria oraşului Riga să fie regu­lată, nu corespunde întocmai reali­tăţii. Dimpotrivă Letonia a primit mai multe oferte in această privin­­ta, cari au ca bază unele concesi­uni, de pildă predarea unui port, sau exploatarea pădurilor, etc. Ministrul va supune aceste ofer­te delegaţiei economice a parla­mentului spre aprobare. Perspec­tivele unui împrumut extern sunt desigur favorabile Letoniei­. -------------- - —----------— ABEVE.nl*«. ABRUD. — Privită din punct de vedere sanitar, situaţia moţ­lor este tot atât de grea ca si cea econo­mică şi constatările pe cari le faci în această directie sunt de-a drep­tul uluitoare. In regiunea aceasta nu mai este vorba de cazuri izolate sau de efecte partiale ale epidemii­lor si plăgilor sociale, ci de-o de­cimare în massă a energiilor popu­lare, de ravagii — necum­scute până acum la noi — pe cari sifi­lisul, tuberculoza şi alcoolismul le fac printre mod­ In comuna Coma, de pida, nu e­­xista casă fără suferinzi de guşe sau alienaţie mintală, iar vi torul Roşiei, Zlatnei şi Abrudului nu este familie fără tuberculos sau sifilitic. Dar despre această situaţie să lă­săm să vorbească oamenii compe­tenţi *­ datele statistice. PRECIZĂRII­E D-LUI DR. ALEX. BORZA Cerându-i o expunere asupra constat­ăfior făcute, din nunet de vedere sanitar, d-luî dr. Alex. Bor­za, directorul spîta’uto' dto A'^rd — spital ce funct’onează provizo­riu intr’un colt de cazarmă, fiindcă adevăratul spital construit si nus sub acoperiș a fost dat uitării de către guverne și lăsat în starea a­­ceasta incomplectă de doui ani — distinsul medic, care împreună cu d. dr. Stoianovici, al doilea medic primar, depune o muncă stăruitoare pentru salvarea moţilor, ne-a fă­cut următoarele precizări, cari nu mai au nevoie de nici un comentari ,se poate susţine, fără posibili­tate de desminţire — începe distin­sul medic — că contingentul de bol­navi din mantii apuseni a ajuns la maximum ce se poate închipui. Am constatat, de pilda, că in jurul A­­brudului, aproape in fiecare casă, tuberculoza la articulaţii, oase sau piele are câte o victimă, apoi sute întregi sunt contaminate de sifilis. „Faţă de această situaţie, mijioa­­cele pentru combaterea plăgilor so­ciale sunt infinit de mici, iar în multe locu­ri, aproape inexistente. Pe o rază de 100 Mm., lipsită com­plect de mijloace de comunicaţie, nu există decât un sngur spital, aşa că suntem din punctul acesta de vedere complect izolaţi şi ori­câte sforţări st ar face pentru moment, ele nu pot corespunde unei situaţii atât de critice. ..Când s’a pus chestiunea înfiin­ţării unui spital in Abrud, s’a hotă­­rit ca această instituţie să fie în­zestrată cu 200 paturi şi cu tot con­fortul necesar pentru a satisface dacă nu complect dar măcar parţial nevoile populaţiei. Când am ajuns însă ziua înfiinţării spitalului, ne-am trezit că paturile au fost reduse la 120, iar pentru ca spitalul să poată funcţiona a trebui sa între­buinţez vasele mele de bucătărie. Apoi in mod succesiv cele 120 pa­turi au fost reduse la 80 iar acum la 40, şi de unde statul îşi luase o­­bligaţia să întreţină instituţia, am fost daţi pe mâna judeţului, care este cel mai sărac din Ardeal. „întregul buget anual pe care îl avem pentru întreţinerea spitalului din centrul munţilor apuseni este de 360 mii lei anual, adică 12 lei pentru întreţinerea imui bolnav pe zi, in timp ce kilogramul de pâine se vinde la Abrud cu 14 lei N’am primit apoi medicamente, decât câteva flacoane cu neosalvarsan, iar restul a trebuit să ni le pro­curăm din bani proprii. Aceeaş si­tuaţie şi la achitarea salariilor me­dicilor şi personalului, trebue să a­­şteptăm luni de zile, până când ad­ministraţia financiară face rost ca să primim un aconto din salariu de lunile trecute. „Iată in ce condiţiuni funcţionea­ză spitalul din Abrud“. ALTE DATE şi acum, după această preţioasă expunere, care lămureşte o situa­ţie impresionantă, să dăm şi câte­va date şi cifre din raportul ge­­neral sanitar al judeţului Alba, că­ruia ii aparţine o parte din Ţara Moţilor. Raportul arată că, în cursul a­­nului 1926, numărul tuberculoşilor a fost de 1272 dintre cari 110 au murit, al sifiliticilor de 564, iar al alcoolicilor patologi de 386. Natu­ral, aceste cifre cuprind numai numărul bolnavilor trataţi în insti­tuţiile sanitare publice, aşa că la el se mai poate adăuga încă o cotă destul de apreciabilă, necunoscută până acum de statistica oficială. Cel mai mare contingent de ase­menea bolnavi îl dau regiunile muntoase, adică ţinutul locuit pro­priu zis de moţi. Apoi, ravagiile alcoolismului se prezintă cu următoarele cifre : In total s’a consumat, în anul 1926 după declaraţiile debitantilor, 1 milion 534259 litri băuturi, din­tre cari 375.863 1. rachiu, 63.5S3 1. ţuică şi 13.231 1. bere. In ce priveşte debitele, numărul lor, în comparaţie cu alte judeţe, este excesiv de mare. Sunt 6S6 cârciumi cu brevete eliberate si cam 300 de locatori de consuma­ţie clandestine. Asta înseamnă şapte cârciumi de comună. In general, consumaţia alcoolu­lui, mai ales în regiunea muntoa­să, este mult mai mare decât o prezintă datele statistice, deoa­rece aci nu sunt trecuţi ţăranii, cari produc rachiu la casele lor şi aceştia se pot număra cu miile. Valoarea în bani a alcoolului consumat în 1926, se cifrează­­a 70 milioane lei, o sumă enormă — cheltuială inutilă — la care se mai adaugă­­efectele dezastruoase fi­zice şi morale pe cari le-am expus mai sus. V. MUNTEANU Din Ţara Moţilor Moţii decimaţi de boli O situaţie înspăimântătoare — De la trimisul nostru special — DR. ALEX. BORZA Farmaciile de serviciu In noaptea de 13 Octombrie Gb Dan calea Grivitei 183; Ur A Vojtim­ovici calea Victoriei ‘206; I Mătăsaru. calea Victoriei 110; Dr Einhorn (Rindorfer). etr Carol 4L G l’arasi hivesru. calea Du­dest­i 54; N \\ asserman calea Moșilor 244; D M Bors str Vasile Lascăr 42; St Anto­nescu­, sos Stefan cel Mare 125 (colt str Ltzeanu); Seb. Nitescu Prel b-dul Ferdinand 8; Gh Velescu, ca­lea Serban Vodă 21; Al Munteanu Ih Vasiliui str Isvor (colt Mihai Vodă' 21; Km Friedman 'aIer Ba­hove) 120; Farm. G Homascan. ('Coroana de Aur’ etr. Paris 27. desti. colt Balon. SPECTACOLELE ZILEI TEATRUL NATIONAL. — Matineu, Răzvan si Vidra, seara Comedia fericirii OPERA ROMANA. — Rigoletto. TEATRUL REGINA MARIA. --Cui­buri sfărâmate. TEATRUL MIC. — Ginerele d-lui prefect. TEATRUL CARAGIALE. — Cama­razii (premiers­) TEATRUL EFORIA. — Cuceritorul femeilor 8 acte cu Harry Lisdike. CINEMA FRASCATI. — Tanfan la Tulipe cu Aime Simon Girard. CINEMA BULEVARD PALACE. — Strada lacrimilor din Alger cu Maria Iacobini. Elisa La Porta și Warwick Ward. CINEMA ODEON. - Piratul Negru cu Douglas Fairbanks. CINEMA SELECT.T- Strada lacrimi­lor din Alger cu Maria Iacobini, Elisa la Porta şi Warwick Ward. CINEMA VOICULESCU - Domniţa robilor cu Maria Korda şi Ari­ette Marchall. CINEMA LUX.­­ .Riviera", dramă cu Harry Liedtke și o comedie CINEMA LIPSCANI. — Lord Satan (Les chagrins de Satan) cu­ Lya de Pirtti, Adolphe Menjou, Ricardo Corte­z, etc. CINEMA MARCONI. - Monumentul Indian cu Conrad Veidt, Lya de Putty şi Paul Richter şi Trupa Titi Mihăilescu. CINEMA GLORIA: Viena râde, Vie­­na plânge. (Wien wie es weint und lacht cu Mady Christians Erich Kaiser, Cor şi orchestră. CINEMA MODEL. - Lia, cel mai reuşit film românesc cu Lilly Flohr şi George Vraca. CINEMA TEATRU CENTRAL. — Domniţa Robilor, cu Maria Korda şi Arlette Marsahal operă com­pletă. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI.­­ Când femeea e cuminte, cu Janne de Balzac şi o frumoasă comedie. CINEMA ROMA — Lia, cel mai reu­şit film românesc, cu Lilly Flohr și George Vraca. CINEMA PARIS. — Valencia, cu Maria Dalbaieri. CINEMA FLACARA.-M-Ue M­ourbe si o comedie. CINEMA EDISON. - Cântecul lur­­issithii si o comedie. CINEMA TRIUMF. - Don­d fiul lui Zoro cu Douglas Fairbanks. CINEMA EACI­A. „Ora 8 si 5 mi­nute" (Prattermezzi). CINEMA RAHOVA. - Atlantida cu Stana Napierkovska şi Jean An­gela. IN­EM­A JUPITER- Lucretia Bor­gia operă complectă tti acte. CINEMA AMERICAN. — Tragedie cu Hen­ry Porten şi Robert Scholz.1 sau: ■— „Sunt cinstit!" * Si in legătură cu această imensă abundentă de „oameni cinstiţi", îmi povestea an fost ministru — cunoscut mai ales ca om spiritual­­următoarea întâmplare, petrecută recent in consiliul de administra­ţie al unei societăţi ce mergea ex­trem de prost. Unul din consilieri se ridică şi cerc * - „D-le preşedinte! Să convo­cam o adunare extra­ordinară şi să povestim acţionarilor întreg a­­devăml. Procedând astfel, sunt si­gur că toţi oamenii cinsti vor fi de partea noastră !" — „Cu siguranţă — că oamenii cinstiţi vor , alături de noi — ri­postă prezidentul — dar chestia e că numai cu ei n’o s'avem nici o­­dată.„ majoritatea...!" tot acelaș om politic îmi mai povestea altă dată un crâmpeiu de conversație intre doi oameni „c'ns­­titi" din lumea noastră financiară. Reproduc ultimele fraze, cari sânt nimic aricii Au * — „Pariez că nu e așa...** — „Mon cher, nu sunt aşa de sigur ca să fac pariu, dar îţi pot da cuvântul meu de onoare că aşa e ! ITAR * RĂBOJURI... Suntem oameni cinstiţi! Nu ştiu dacă v’aţî dat seama, dar suntem o generaţie de oameni emi­namente cinstiţi Ca toate fraudele, cu toate ma­­trapaslăcurile şi cu toate potlogă­riile pe cari le descoperim din zi in zi tot mai numeroase şi mai per­­gamate, totuşi orice convorbire o vei auzi presărată cu: — „Eu dom’le, sunt un om cins­tit“, sau: — „Avu ghid­onul să ca­dă peste Popescu, care ştii ce om cinstit­ îi în sau: — „Mă ! Tu care eşti aşa de cinstit.»­­“ Toţi copiii de la 8 până la 11 ani conjugă azi: Eu sunt cinstit! Tu eşti cinstit ! El e cinstit1 Noi suntem cinstiţi! Voi sunteţi cinstiţi! Ei sunt cinstiţii Ne credem cu toţii­­,oameni cin­stiţi1­ şi ne servim de potenţialul „cinstei" noastre, ca de un criteriu infailibil in aprecierea cinstei al­tora: — „Ntoi fi tu mai cinstit ca mine!“ sau: — „Sunt de o mie de ori mai cinstit ca tine !“ Cine ar putea, la urmui urmei, sa ne contrazică ? Cinstea nu mai e­­- în zilele noa­stre — caracterizarea unor fru­moase acţiuni ale individului, în raport cu binele şi răul. E un simplu sentiment necontro­labil, căci individul îl exteriorizea­ză nu prin fapte’, el prin vorbe. Azi variind doar tonul, declari, fără frică şi putinţă de control: — „Sunt amorezat !“ sau: — „Sunt nenorocit 1 Retails dintre Letoni şi Lituania RIGA. — Ziarul „Ostpremische Zei­tung” reproduce o convorbire pe care a avut-o un redactor al său cu minis­­trul de externe al Letoniei d. Zeelins. Privitor la relaţiile cu Lituania spune ministrul, dorinţa noastră este ca ele să fie identice ca cele pe care le a­­vem azi cu Estonia. Aceasta o reclamă mai întâi poziţia geografică a ambelor ţări, şi interesul nostru, de a vedea consolidată inde dependenţa statului lituan. In ce priveşte incheierea unor tratate cu Lituania, cred că vom realiza în curând această dorinţă a noastră co­mună, iar încheierea unui pact militar de garanţie depinde de condiţiunea ca Lituania să aranjeze mai întâi toate litigiile sale teritoriale, cât şi de li­chidarea chestiunei Wilna. Deasemenea ţin mult, spune minis­trul ca relaţiile Lituaniei cu Germania in chestiunea Aleniei sa fie mai bune. Ultima mea vizită la Kowno a adus într’adevăr oarecari apropieri între ambele ţări, fără însă a obţine rezul­tate mai concrete. PALATUL JUSTIŢIEI Autorii ingenioasei escrocherii săvârşite prii­tr o asociaţie denu­mită „Interesul general" au fost înaintaţi parchetului. Escrocii Gheorghe Avghelino zis Gheorghiu şi David I. Levi au în­şelat numeroase per­soane cu sume mari de bani, sub pretext le dă plasament. Parchetul in timpul cercetărilor a primit o plângere și din partea so­ietății de asigurare Belgo-Ro­­umână, împotriva lui Avgherino, a­­cuzându-l pe acesta că a frustat-o cu peste un milion de lei. D. procuror Dante a trimis in judecată pe ambii arestaţi pentru escrocherie şi abuz de încredere. — D. Dum­itru P. Andreescu di­rector clasa I in prefectura poliţiei din Cluj, fiind permutat ca poliţa­ clasa 11-a al oraşului Târnava-Sân- Martin a atacat decizia ministeru­lui de interne ca ilegală-Curtea de apel din Cluj, judecând în calitate de contencios adminis­trativ acţiunea reclamantului a ad­mis-o şi a anulat decizia de permu­tare, reintegrând pe funcţionar. Mi­nisterul de interne a făcut recurs care a fost însă respins ori de că­tre Curtea de casaţie secţia III a — Tribunalul Ilfov secţia IILa­­ condamnat la câte o lună de zii închisoare pentru excrocherie pe ti­nerii Nelu Schwartz, Segal Ger­man, Saul Albert, M. Lăzărescu ş Simon Zaharia, cari au escrocat di­ferite laboratoare de analize chi­mice. ________­ Cu prilejul vizitei sale în Capita­lă, marele romancier francez Jiane­rice Dekobra, va ţine Vineri 28 oc­tombrie o singură conferinţă la A­­teneul Român, despre „Amorul cos­­mopolit“ (Rapsodie des Sleeping®). D-nii Virgil Barbat şi C. Ifrim au fost numiţi şefi de propagandă culturală, primul in circumscripţia Cluj, al doilea in circumscripţia Iaşi, nordul Basarabiei şi Bucovi­nei. , D. Radu Cosmin, menţinut in ace­­iaş calitate, a fost mutat în circum­scripţia Oradia-Mare şi sudul Bu­­covinei. D. Prof. Dr. C. L PARHON con­sultă intre 5—7 d. a. boli nervoase, mentale şi ale glandelor ca secreţie internă in str. Luterani 3, TeL 373/18, CONSTANTA. 12. — Azi a venit spre judecare in faţa tribunalului local secţia II, procesul comer­ciantului Mateo Peris, din b-dul Ferdinand, acuzat de bancrută frauduloasă. Peris a fost condamnat la chei ani închisoare. BUDAPESTA, 12 t Rador).­­ Să­­pându-se o fântână arteziană la Szeged, s’a găsit la adâncimea de 929 metri, apă având temperatura de 50 grade celsius și conținând diferit săruri minerale. O precizare a d-lui Paleologue Direcţiunea Presei din minis­terii Afacerilor Străine face cunoscut că d. C- Diamandi ministrul Ilard­­inei la Paris, a primit din partea d-lui Paleologue următoarea­­ scri­soare, cu data de 11 Octombrie. Scumpul meu prieten, „Erem sigur că nu vei atribui nici o clipă guvernului francez răspun­derea de a fi condus in 1920, cu gu­vernul ungar ciudata negociere care, de câteva săptămâni, stârnește atâta emoție printre maghiar. „O asemenea negociere n’a avut Ioc niciodată Cât despre nota ofi­cială semnată de mine și in jurul căreia presa ungară tace atâta sgo­­mot, este un fals dela primul până la ultimul rând". (ss) PALEOLOGUE INFORM­AŢIUNI Cu orariunta inventarierii surre­­siunei defunctului Petru Fântâr­anu, de'a­șa­ s'au arărit trei pre­ţioase manuscrise, unul al lui Emi­­nescu şi două ale lu Caragiale. Manuscrisul lui Eminescu da­tează de'a 1888, iar ale lui Cara­­giale din 1907. La Roman un Incendiu a distrus parte din magazinul d-lor Mar şi Herman Seider­ Pompierii intervenind, focul a fost stins Proprietarii magazinului au fost citaţi la parchet. @Z­ii dtf? la Tu/Li La Botoşani va avea loc pe ziua de 14 octombrie alegerea unui nou primar in urm­a demisiei d-lui Sa­­vinescu, ales deputat. Pentru acea­stă demnitate candidează d-nii Oc­­tavian Lupaşc, avocat Obreja, Du­mitru Ionescu şi Ion Apftteanu. D. Gr. Tăuşan, a fost numit mem­bru in comitetul de lectură al Tea­trului Naţional din Bucureşti ca reprezentantul ministerului artelor, în locul d-lui AL O. Teodoreanu. Tribunalul din L'­goj a amânat pentru ziua de 17 Oct. judecarea procesului dintre Societatea Reşiţa şi ţăranii din comunele Doman şi Cuptoare-Secui pentru verificarea şi validarea drepturilor miniere. Dr. IONĂSESCU Boaie de ochi şi urechi. Prescripţii de ochelari. Cons. 12—1 ?i 4—6. Str. Doamnei f fostă str. Paris) 27. O delegaţie a societăţii „Generala“ a funcţionarilor comerciali, s'a pre­zentat ori la ministerul de interne, cerând respectarea orariului de muncă in întreaga ţară şi în Car­pttală. Delegaţia a fost asigurată că sa vor da ordine in consecinţă Duminică are loc o întrunire pu­blică funcţionărească în localul din strada Bărâţiei. Călugărul Elefterie Petrescu de la schitul Crasna-Gorj, fiind însăr­­cinat să adune fonduri de la credin­­cioşi, umbla prin ţară şi aduna su­me, dar în loc să le trimeată la schit şi le însuşea. Aflând că a fost reclamat, s’a refugiat la Câmpina, şi-a lepădat rasa şi a intrat în serviciul unei so­cietăţi petrolifere, fiind urmărit şi de poliţia de aici a reuşit să dis­pară. _____ TEATRUL MIC Telel- 20­6B Azi Marele succes al stagiune Ginerie d-lui Prefec­tomedie în da­te de d. P. Gust rubrări laTeatrul Naţional Rolul Roxanei din Cyrano di Bergerac a fost jucat la ultimele spectacole ale acestei piese de d-şor­­a Nora Peyov, bine cunoscută pus­licului de pe scena Teatrului Re­gina Măria. Frumoasă, elegantă, graţioasă, Toxana d-şoare, l’eyov, a avut toată preţiozitatea sentimentală şi toată ochelăria cerute de rol, înlesnind nterpretei un succes subliniat de­ublic cu însufleţite aplauze. Succe­­ul acesta recomandă pe tânăra ar­­istă unei întrebuinţări mai frec­vente pe scena Teatrului Naţional ----- - - N.

Next