Adevěrul, octombrie 1927 (Anul 40, nr. 13432-13457)
1927-10-14 / nr. 13443
Pagina 1-a Dotaţi data de 1 Ianuarie 1928 cam sa V« iaca A DOUA TRAGERE A LOTERIEI SINISTRAŢILOR « v-«a- cumpărarea puţinelor lozuri rămase; cere-Uri Pip rîle fiind mari chiar de pe acum, este posibil a nu se mai găsi de vânzare în aproprierea tragerii. Lei 50 un loz întreg; lei 25 k loz. hau B*e* MARE MAQCA A ANTISEPTICILOR URINARE Sl BILIARI BULEVARDUL PECEL3E 56 PAQIS; DIZOLVA Şl ELIMINĂ ACIDUL UQIC Aşa se dizolvă Tabletele veritabile de Aspirină într’un pahar de apâ. Aceasta garantează efectul lor excelent Nu cumpăraţi decât Tabletele veritabile de Aspirină In ambalajul original „iJeysV* cu eticheta verde-roşie- albft. Rechemarea ministrului austriac din Moscova VIENA, 12. — Se anuntă ca ministrul plenipotenţiar al Austriei la Moscova, d. Polii, va fi recl....'H. Ştirile despre o încordare a relatiilor dintre Austria şi Rusia nu sunt întemeiate. MOTOARE de Motorină şi Benzină Pietre de Moară promt din Depozit Jacques PAUCKER BUCUREŞTI Str. Smârdan 27 TIMIŞOARA 1 C. Brătianu 8 CHIŞINAU Str. Schmidt 115 SALVATOR Cabinet medical fondat 1906 de medici specialişti pentru boale Venerice, Sifilis şi Piele Tratamentul blenoragiei şi al complicaţiilor la bărbaţi şi femei, prin Diatermia Roucayrol practicată spit. Lamboislăre Paris. Controlul diag. SIFILISULUI prin ANALIZA SÂNGELUI ULTRAJVUOROSCOPIE Consult 11—1 şi 6—9. Telef. 333/81. PASAJUL ROMÂN. 9.Bucureşti Dr. CAJAL SPECIALIST IN BOLI DE COPII Medic primar al serviciului de Consultaţiuni la Spitalul „CARITAS" INSTALATIUNE DE ROENTGEN Pentru Controlul Diagnosticului Consultațiuni 3-5. Telefon 37-86 Strada Anton Pan 38 M. GRAUR AVOCAT STR. MUZELOR, 19 Telefon 5S 150 spun ei ,,făclia comuttismului“ în tineret. „Moscova speră că peste un număr de ani va avea o nouă armată comunistă de propagandişti moldoveni, gata de luptă cu ..burghezimea română“ spre a întrona şi în România „paradisul sovietic“, adică mizeria şi sclăvia“ Educaţia în sensul arătat a tineretului urma să fie făcută prin şcoli, iar a adulţilor prin case de citire şi reprezintaţii cinematografice. Despre starea si modul de funcţionare a caselor de citire, reproducem un pasagiu din „Plugarul Roşu“, organul oficial al Republicei moldoveneşti. Respectăm şi felul de exprimare, ca sa se vadă şi graiul întrebuinţat pentru „comunizarea“ românilor de peste Nistru. „Să ne aducem aminte iarna trecută. Uşile, ferestrile răle, pereţii dezlipiţi, focu nu-i cu ce face, bate vântu, nu-s scauni de şezut, o lampă mititică, puchioasă, de la care abia-abia se zăreşte. Băeţii, ca să se mai încălzească, încep a să trânti şi rup placatele de pe păreţi. In aşa împrejurări jalnice şi casele de citire nu mai împlinesc zăducea lor glavnică (menirea lor principală, N. R.) de luminarea norodului, de ridicarea culturii şi chiar înjosează însemnătatea lor ca aşezământuri culturale“ *■ „Plugarul Roşu“ afirmă că pe teritoriul „republicei“ s’ar fi înfiinţat vreo 100 de şcoli moldoveneşti (cuvintele român, românesc sunt intenţionat evitate) pe lângă cele vreo 200 şcoli ucrainiene, 30 evreeşti, 25 ruseşti, 12 nemţeşti etc. D. Ciorneanu, însă, arată în articolul pomenit că numărul şcolilor „moldoveneşti“ nu trece de 20. Ce-i drept, Moscova ar fi dorit multe, însă nu dispune de elemente pregătite, iar în elementele locale nu are încredere în ce priveşte sinceritatea şi devotamentul acestor elemente pentru cauza comunistă. Totuşi, bolşevicii nu-şi pierd curajul şi speranţele. Au înfiinţat cursuri pregătitoare pentru învăţătorii moldoveni, au tipărit şi continuă să tipărească broşuri de propagandă în graiul moldovenesc. • Afară de aceasta, apare şi ,,Prigorul Roşu“, tipărit, ca şi toate celelalte cărţi şi publicaţiuni, cu alfabetul chirilic. Ziarul acesta nu e, cum s’ar putea crede după primul cuvânt din titlu, un organ care să dea ţăranilor învăţături şi îndrumări privitoare la ocupaţia lor de căpetenie. Este un organ de propagandă comunistă. In coloanele lui se predică ura împotriva a tot ce bolşevicii numesc „prejudecăţi burgheze“. Ură împotriva religiei, împotriva slujitorilor el, ură împotriva ideii de naţionalitate şi în mod deosebit ură împotriva României si a statului român. O dată cu acestea, mai cultivă şi puţin eleganta îndeletnicire a „delatiunei“. Denunţă vindictei sovietice pe toţi preoţii, învăţătorii şi chiar pe simplii locuitori, bănuili de a nu cădea în extaz pentru binefacerile regimului sovietic. * Prin crearea republicei de care ne ocupăm şi a altor republici similare, bolşevicii vor să treacă în ochii naivilor de la ei şi de afară drept campioni ai libertăţilor naţionale. Adevărul e însă cu totul din potrivă. Graiul fiecărui element etnic nu este întrebuinţat ca un mijloc cu ajutorul căruia să se dea acelui element putinţa de dezvoltare firească, ci exclusiv ca un instrument de propagandă comunistă. Ei, cari îşi zic internaţionali extremişti, nu uită un moment că sunt ruşi şi nu scapă din vedere primejdia ce ar rezulta pentru ideia naţională rusească, daca minorităţilor etnice dela dânşii li s’ar acorda în mod sincer libertate deplină de a se dezvolta şi cultiva în spirit naţional. De aceea, asupra acestui punct ei sunt foarte prudenţi, făcând tot deodată dovada unei apreciabile viclenii. De pilda, felul cum procedează ei cu aşa zisa emancipare naţională şi politică a românilor de peste Nistru. Au înfiinţat, ce-i drept, şcoli moldoveneşti, numai că predarea limbei române se reduce la primele două clase primare, încolo se revine iar la limba rusă. Nu se face uz de alfabetul latin, nu se predă istoria poporului român şi a literaturei române, iar în instituţiile oficialeale republicei si în adunările publice limba rusa continuă a fi întrebuinţată, ca şi In vremea ţarismului Cu toate acestea, creând republica autonomă de peste Nistru, bolşevicii s’au jucat cu focul. In intentia lor această creatiune artificială trebuia să fie ca o sabie îndreptată împotriva României. Numai că se vădeşte — iar in viitor se va vădi şi mai bine — că această sabie are două tăişuri şi că ascuţimea ei va fi încercată mai degrabă cu tăişul îndreptat spre dânşii. Pe românii de peste Nistru nu-i vor câştiga pentru utopia bolşevică. Nenorocita stare de lucruri din Rusia de astăzi este cea mai buna şi mai eficace propagandă împotriva sistemului de guvernământ bolşevic. In schimb, prin crearea republicei moldoveneşti ei au recunoscut în fata lumei existenta între Nistru şi Bug a unui element românesc, numeros şi compact, iar pe de altă parte prin şcolile moldoveneşti, atâtea câte au înfiinţat, precum şi publicaţiile în graiul moldovenesc. Indiferent de spiritul în care sunt concepute, ei au trezit şi continuă să trezească şi mai bine conştiinţa naţională pentru acei români. De altfel, să nu se uite că aceşti români şi-au afirmat naţionalitatea lor română şi şi-au fixat programul lor de revendicări politice şi naţionale în congresul ce l-au ţinut în luna Decembrie, anul 1917. In acest congres, trivit la Tiraspol după revoluţia rusească, au participat şi delegaţi români din ţinuturile Hersonului şi Podolieî şi delegaţii aceştia n’au avut decât un singur punct de program: alipirea ţinuturilor respective la România. Nu ştim ce ne rezervă viitorul în privinţa aceasta Ştim numai că dincolo de Nistru avem un milion de conaţionali, cari nu trebue daţi nitărele. Balzaria impresii în comuna sa Broşteni din jud. Neamţ. Comitetul şcolar in frunte cu directorul şcoalei I. Rădulescu, însufleţit de cele mai bune hotărîri. Toastul său a fost plin de înţelepciune şi de vederi sănătoase. Mai asistau şi ceilalţi învăţători locali şi preşedintele comitetului, Ioan Chirită. Consiliul comunal în frunte cu primarul Stefan Manolache. Consiliul băncii populare „Snagovul“, întemeiată de d. Băicoianu in 1902, poate cea dintâi din tară, cu vechii membri dela întemeere Stefan Georgescu, Ţicu Barbu, Pantazi Grigore și Mitrani Stan Bărcănescu, un bătrân de 90 ani. Au mai fost de faţă revizorul şcolar al judeţului, d. C. Popescu şi mai mulţi gospodari ai satului. Nu au lipsit nici doamnele, trei la număr: două învăţătoare şi o preoteasa. Masa a fost veselă şi abundentă, iar ea „meni“ tot ce pot da mai bini porumbul, ouăle, laptele, untul, balta, grădina de zarzavaturi şi livada cu pomi roditori S’a sfârşit bineînţeles cu o minunată plăcintă cu brânză şi cu mere. Toastele au fost însufleţite. S’au făcut frumoase planuri de viitor. Am avut impresia că sătenii au înţeles perfect ce s’a săvârşit pentru dânşii de un bun şi înţelept proprietar, şi că vor pune umărul şi sufletul ca opera să prospereze, at atât mai mult că am înţeles că acest proprietar e foarte preţuit şi iubit de sătenii lui, în mod sincer. De altmintreri nu e de mirare că di d. Băicoianu nu-i ia primul său act de generozitate bine chibzuită. D-sa a clădit şi o minunată casă parohială, o biserică frumoasă, a întemeiat o bancă prosperă, a ajutat primăria, a luat iniţiativa înălţărei unui superb monument în amintirea eroilor satului, operă înfăptuită de sculptorul Mătăuanu, etc. Să termin cu o anecdotă care va arăta ce neîncrezător e încă poporul cu cei ce-i vor binele, dar în cele din urmă el poate fi totuș câştigat de oamenii de inimă care se interesează sincer de dânsul. Când d. Băicoianu a pus temelia splendidului local de şcoală, sătenii ziceau: Ei aşi! bancă face. Când au văzut localul gata de roşu, au schimbat. Nu, măi, e fabrică de conserve. Când au admirat minunea deplin gata au exclamat A- ha ! am înţeles, e Tribunal Numai din ziua inaugurării s’au convins, în fine, că e şcoală pentru folosul obştesc. Această convingere s’a arătat caldă şi plină de recunoştinţă în timpul ospăţului de Duminica trecută. Poporul a înţeles că sunt şi de aceia cari ii vor binele in mod sincer şi desinteresat, din pură pornire de dragoste de oameni şi de ideal. I. Teodorescu ÎMPRUMUTUL extern al LETONIEI RIGA. — Ministrul de finanţe AL Eastjahn a adus la cunoştinţa presei negocierile duse de d-sa, în urma însărcinărei primăriei municipiului capitalei, cu banca londoneză Lazard Brothers, în vederea unui împrumut care după toate probabilităţile îşi va găsi o soluţie mulţumitoare. Părerea emisă că guvernul ti-ar putea contracta un împrumut pe Piaţa străină, înainte ca datoria oraşului Riga să fie regulată, nu corespunde întocmai realităţii. Dimpotrivă Letonia a primit mai multe oferte in această privinta, cari au ca bază unele concesiuni, de pildă predarea unui port, sau exploatarea pădurilor, etc. Ministrul va supune aceste oferte delegaţiei economice a parlamentului spre aprobare. Perspectivele unui împrumut extern sunt desigur favorabile Letoniei. -------------- - —----------— ABEVE.nl*«. ABRUD. — Privită din punct de vedere sanitar, situaţia moţlor este tot atât de grea ca si cea economică şi constatările pe cari le faci în această directie sunt de-a dreptul uluitoare. In regiunea aceasta nu mai este vorba de cazuri izolate sau de efecte partiale ale epidemiilor si plăgilor sociale, ci de-o decimare în massă a energiilor populare, de ravagii — necumscute până acum la noi — pe cari sifilisul, tuberculoza şi alcoolismul le fac printre mod In comuna Coma, de pida, nu exista casă fără suferinzi de guşe sau alienaţie mintală, iar vi torul Roşiei, Zlatnei şi Abrudului nu este familie fără tuberculos sau sifilitic. Dar despre această situaţie să lăsăm să vorbească oamenii competenţi * datele statistice. PRECIZĂRIIE D-LUI DR. ALEX. BORZA Cerându-i o expunere asupra constatăfior făcute, din nunet de vedere sanitar, d-luî dr. Alex. Borza, directorul spîta’uto' dto A'^rd — spital ce funct’onează provizoriu intr’un colt de cazarmă, fiindcă adevăratul spital construit si nus sub acoperiș a fost dat uitării de către guverne și lăsat în starea aceasta incomplectă de doui ani — distinsul medic, care împreună cu d. dr. Stoianovici, al doilea medic primar, depune o muncă stăruitoare pentru salvarea moţilor, ne-a făcut următoarele precizări, cari nu mai au nevoie de nici un comentari ,se poate susţine, fără posibilitate de desminţire — începe distinsul medic — că contingentul de bolnavi din mantii apuseni a ajuns la maximum ce se poate închipui. Am constatat, de pilda, că in jurul Abrudului, aproape in fiecare casă, tuberculoza la articulaţii, oase sau piele are câte o victimă, apoi sute întregi sunt contaminate de sifilis. „Faţă de această situaţie, mijioacele pentru combaterea plăgilor sociale sunt infinit de mici, iar în multe locuri, aproape inexistente. Pe o rază de 100 Mm., lipsită complect de mijloace de comunicaţie, nu există decât un sngur spital, aşa că suntem din punctul acesta de vedere complect izolaţi şi oricâte sforţări st ar face pentru moment, ele nu pot corespunde unei situaţii atât de critice. ..Când s’a pus chestiunea înfiinţării unui spital in Abrud, s’a hotărit ca această instituţie să fie înzestrată cu 200 paturi şi cu tot confortul necesar pentru a satisface dacă nu complect dar măcar parţial nevoile populaţiei. Când am ajuns însă ziua înfiinţării spitalului, ne-am trezit că paturile au fost reduse la 120, iar pentru ca spitalul să poată funcţiona a trebui sa întrebuinţez vasele mele de bucătărie. Apoi in mod succesiv cele 120 paturi au fost reduse la 80 iar acum la 40, şi de unde statul îşi luase obligaţia să întreţină instituţia, am fost daţi pe mâna judeţului, care este cel mai sărac din Ardeal. „întregul buget anual pe care îl avem pentru întreţinerea spitalului din centrul munţilor apuseni este de 360 mii lei anual, adică 12 lei pentru întreţinerea imui bolnav pe zi, in timp ce kilogramul de pâine se vinde la Abrud cu 14 lei N’am primit apoi medicamente, decât câteva flacoane cu neosalvarsan, iar restul a trebuit să ni le procurăm din bani proprii. Aceeaş situaţie şi la achitarea salariilor medicilor şi personalului, trebue să aşteptăm luni de zile, până când administraţia financiară face rost ca să primim un aconto din salariu de lunile trecute. „Iată in ce condiţiuni funcţionează spitalul din Abrud“. ALTE DATE şi acum, după această preţioasă expunere, care lămureşte o situaţie impresionantă, să dăm şi câteva date şi cifre din raportul general sanitar al judeţului Alba, căruia ii aparţine o parte din Ţara Moţilor. Raportul arată că, în cursul anului 1926, numărul tuberculoşilor a fost de 1272 dintre cari 110 au murit, al sifiliticilor de 564, iar al alcoolicilor patologi de 386. Natural, aceste cifre cuprind numai numărul bolnavilor trataţi în instituţiile sanitare publice, aşa că la el se mai poate adăuga încă o cotă destul de apreciabilă, necunoscută până acum de statistica oficială. Cel mai mare contingent de asemenea bolnavi îl dau regiunile muntoase, adică ţinutul locuit propriu zis de moţi. Apoi, ravagiile alcoolismului se prezintă cu următoarele cifre : In total s’a consumat, în anul 1926 după declaraţiile debitantilor, 1 milion 534259 litri băuturi, dintre cari 375.863 1. rachiu, 63.5S3 1. ţuică şi 13.231 1. bere. In ce priveşte debitele, numărul lor, în comparaţie cu alte judeţe, este excesiv de mare. Sunt 6S6 cârciumi cu brevete eliberate si cam 300 de locatori de consumaţie clandestine. Asta înseamnă şapte cârciumi de comună. In general, consumaţia alcoolului, mai ales în regiunea muntoasă, este mult mai mare decât o prezintă datele statistice, deoarece aci nu sunt trecuţi ţăranii, cari produc rachiu la casele lor şi aceştia se pot număra cu miile. Valoarea în bani a alcoolului consumat în 1926, se cifreazăa 70 milioane lei, o sumă enormă — cheltuială inutilă — la care se mai adaugăefectele dezastruoase fizice şi morale pe cari le-am expus mai sus. V. MUNTEANU Din Ţara Moţilor Moţii decimaţi de boli O situaţie înspăimântătoare — De la trimisul nostru special — DR. ALEX. BORZA Farmaciile de serviciu In noaptea de 13 Octombrie Gb Dan calea Grivitei 183; Ur A Vojtimovici calea Victoriei ‘206; I Mătăsaru. calea Victoriei 110; Dr Einhorn (Rindorfer). etr Carol 4L G l’arasi hivesru. calea Dudesti 54; N \\ asserman calea Moșilor 244; D M Bors str Vasile Lascăr 42; St Antonescu, sos Stefan cel Mare 125 (colt str Ltzeanu); Seb. Nitescu Prel b-dul Ferdinand 8; Gh Velescu, calea Serban Vodă 21; Al Munteanu Ih Vasiliui str Isvor (colt Mihai Vodă' 21; Km Friedman 'aIer Bahove) 120; Farm. G Homascan. ('Coroana de Aur’ etr. Paris 27. desti. colt Balon. SPECTACOLELE ZILEI TEATRUL NATIONAL. — Matineu, Răzvan si Vidra, seara Comedia fericirii OPERA ROMANA. — Rigoletto. TEATRUL REGINA MARIA. --Cuiburi sfărâmate. TEATRUL MIC. — Ginerele d-lui prefect. TEATRUL CARAGIALE. — Camarazii (premiers) TEATRUL EFORIA. — Cuceritorul femeilor 8 acte cu Harry Lisdike. CINEMA FRASCATI. — Tanfan la Tulipe cu Aime Simon Girard. CINEMA BULEVARD PALACE. — Strada lacrimilor din Alger cu Maria Iacobini. Elisa La Porta și Warwick Ward. CINEMA ODEON. - Piratul Negru cu Douglas Fairbanks. CINEMA SELECT.T- Strada lacrimilor din Alger cu Maria Iacobini, Elisa la Porta şi Warwick Ward. CINEMA VOICULESCU - Domniţa robilor cu Maria Korda şi Ariette Marchall. CINEMA LUX. .Riviera", dramă cu Harry Liedtke și o comedie CINEMA LIPSCANI. — Lord Satan (Les chagrins de Satan) cu Lya de Pirtti, Adolphe Menjou, Ricardo Cortez, etc. CINEMA MARCONI. - Monumentul Indian cu Conrad Veidt, Lya de Putty şi Paul Richter şi Trupa Titi Mihăilescu. CINEMA GLORIA: Viena râde, Viena plânge. (Wien wie es weint und lacht cu Mady Christians Erich Kaiser, Cor şi orchestră. CINEMA MODEL. - Lia, cel mai reuşit film românesc cu Lilly Flohr şi George Vraca. CINEMA TEATRU CENTRAL. — Domniţa Robilor, cu Maria Korda şi Arlette Marsahal operă completă. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI. Când femeea e cuminte, cu Janne de Balzac şi o frumoasă comedie. CINEMA ROMA — Lia, cel mai reuşit film românesc, cu Lilly Flohr și George Vraca. CINEMA PARIS. — Valencia, cu Maria Dalbaieri. CINEMA FLACARA.-M-Ue Mourbe si o comedie. CINEMA EDISON. - Cântecul lurissithii si o comedie. CINEMA TRIUMF. - Dond fiul lui Zoro cu Douglas Fairbanks. CINEMA EACIA. „Ora 8 si 5 minute" (Prattermezzi). CINEMA RAHOVA. - Atlantida cu Stana Napierkovska şi Jean Angela. INEMA JUPITER- Lucretia Borgia operă complectă tti acte. CINEMA AMERICAN. — Tragedie cu Henry Porten şi Robert Scholz.1 sau: ■— „Sunt cinstit!" * Si in legătură cu această imensă abundentă de „oameni cinstiţi", îmi povestea an fost ministru — cunoscut mai ales ca om spiritualurmătoarea întâmplare, petrecută recent in consiliul de administraţie al unei societăţi ce mergea extrem de prost. Unul din consilieri se ridică şi cerc * - „D-le preşedinte! Să convocam o adunare extraordinară şi să povestim acţionarilor întreg adevăml. Procedând astfel, sunt sigur că toţi oamenii cinsti vor fi de partea noastră !" — „Cu siguranţă — că oamenii cinstiţi vor , alături de noi — ripostă prezidentul — dar chestia e că numai cu ei n’o s'avem nici odată.„ majoritatea...!" tot acelaș om politic îmi mai povestea altă dată un crâmpeiu de conversație intre doi oameni „c'nstiti" din lumea noastră financiară. Reproduc ultimele fraze, cari sânt nimic aricii Au * — „Pariez că nu e așa...** — „Mon cher, nu sunt aşa de sigur ca să fac pariu, dar îţi pot da cuvântul meu de onoare că aşa e ! ITAR * RĂBOJURI... Suntem oameni cinstiţi! Nu ştiu dacă v’aţî dat seama, dar suntem o generaţie de oameni eminamente cinstiţi Ca toate fraudele, cu toate matrapaslăcurile şi cu toate potlogăriile pe cari le descoperim din zi in zi tot mai numeroase şi mai pergamate, totuşi orice convorbire o vei auzi presărată cu: — „Eu dom’le, sunt un om cinstit“, sau: — „Avu ghidonul să cadă peste Popescu, care ştii ce om cinstit îi în sau: — „Mă ! Tu care eşti aşa de cinstit.»“ Toţi copiii de la 8 până la 11 ani conjugă azi: Eu sunt cinstit! Tu eşti cinstit ! El e cinstit1 Noi suntem cinstiţi! Voi sunteţi cinstiţi! Ei sunt cinstiţii Ne credem cu toţii,oameni cinstiţi1 şi ne servim de potenţialul „cinstei" noastre, ca de un criteriu infailibil in aprecierea cinstei altora: — „Ntoi fi tu mai cinstit ca mine!“ sau: — „Sunt de o mie de ori mai cinstit ca tine !“ Cine ar putea, la urmui urmei, sa ne contrazică ? Cinstea nu mai e- în zilele noastre — caracterizarea unor frumoase acţiuni ale individului, în raport cu binele şi răul. E un simplu sentiment necontrolabil, căci individul îl exteriorizează nu prin fapte’, el prin vorbe. Azi variind doar tonul, declari, fără frică şi putinţă de control: — „Sunt amorezat !“ sau: — „Sunt nenorocit 1 Retails dintre Letoni şi Lituania RIGA. — Ziarul „Ostpremische Zeitung” reproduce o convorbire pe care a avut-o un redactor al său cu ministrul de externe al Letoniei d. Zeelins. Privitor la relaţiile cu Lituania spune ministrul, dorinţa noastră este ca ele să fie identice ca cele pe care le avem azi cu Estonia. Aceasta o reclamă mai întâi poziţia geografică a ambelor ţări, şi interesul nostru, de a vedea consolidată inde dependenţa statului lituan. In ce priveşte incheierea unor tratate cu Lituania, cred că vom realiza în curând această dorinţă a noastră comună, iar încheierea unui pact militar de garanţie depinde de condiţiunea ca Lituania să aranjeze mai întâi toate litigiile sale teritoriale, cât şi de lichidarea chestiunei Wilna. Deasemenea ţin mult, spune ministrul ca relaţiile Lituaniei cu Germania in chestiunea Aleniei sa fie mai bune. Ultima mea vizită la Kowno a adus într’adevăr oarecari apropieri între ambele ţări, fără însă a obţine rezultate mai concrete. PALATUL JUSTIŢIEI Autorii ingenioasei escrocherii săvârşite priitr o asociaţie denumită „Interesul general" au fost înaintaţi parchetului. Escrocii Gheorghe Avghelino zis Gheorghiu şi David I. Levi au înşelat numeroase persoane cu sume mari de bani, sub pretext le dă plasament. Parchetul in timpul cercetărilor a primit o plângere și din partea soietății de asigurare Belgo-Roumână, împotriva lui Avgherino, acuzându-l pe acesta că a frustat-o cu peste un milion de lei. D. procuror Dante a trimis in judecată pe ambii arestaţi pentru escrocherie şi abuz de încredere. — D. Dumitru P. Andreescu director clasa I in prefectura poliţiei din Cluj, fiind permutat ca poliţa clasa 11-a al oraşului Târnava-Sân- Martin a atacat decizia ministerului de interne ca ilegală-Curtea de apel din Cluj, judecând în calitate de contencios administrativ acţiunea reclamantului a admis-o şi a anulat decizia de permutare, reintegrând pe funcţionar. Ministerul de interne a făcut recurs care a fost însă respins ori de către Curtea de casaţie secţia III a — Tribunalul Ilfov secţia IILa condamnat la câte o lună de zii închisoare pentru excrocherie pe tinerii Nelu Schwartz, Segal German, Saul Albert, M. Lăzărescu ş Simon Zaharia, cari au escrocat diferite laboratoare de analize chimice. ________ Cu prilejul vizitei sale în Capitală, marele romancier francez Jianerice Dekobra, va ţine Vineri 28 octombrie o singură conferinţă la Ateneul Român, despre „Amorul cosmopolit“ (Rapsodie des Sleeping®). D-nii Virgil Barbat şi C. Ifrim au fost numiţi şefi de propagandă culturală, primul in circumscripţia Cluj, al doilea in circumscripţia Iaşi, nordul Basarabiei şi Bucovinei. , D. Radu Cosmin, menţinut in aceiaş calitate, a fost mutat în circumscripţia Oradia-Mare şi sudul Bucovinei. D. Prof. Dr. C. L PARHON consultă intre 5—7 d. a. boli nervoase, mentale şi ale glandelor ca secreţie internă in str. Luterani 3, TeL 373/18, CONSTANTA. 12. — Azi a venit spre judecare in faţa tribunalului local secţia II, procesul comerciantului Mateo Peris, din b-dul Ferdinand, acuzat de bancrută frauduloasă. Peris a fost condamnat la chei ani închisoare. BUDAPESTA, 12 t Rador). Săpându-se o fântână arteziană la Szeged, s’a găsit la adâncimea de 929 metri, apă având temperatura de 50 grade celsius și conținând diferit săruri minerale. O precizare a d-lui Paleologue Direcţiunea Presei din ministerii Afacerilor Străine face cunoscut că d. C- Diamandi ministrul Ilardinei la Paris, a primit din partea d-lui Paleologue următoarea scrisoare, cu data de 11 Octombrie. Scumpul meu prieten, „Erem sigur că nu vei atribui nici o clipă guvernului francez răspunderea de a fi condus in 1920, cu guvernul ungar ciudata negociere care, de câteva săptămâni, stârnește atâta emoție printre maghiar. „O asemenea negociere n’a avut Ioc niciodată Cât despre nota oficială semnată de mine și in jurul căreia presa ungară tace atâta sgomot, este un fals dela primul până la ultimul rând". (ss) PALEOLOGUE INFORMAŢIUNI Cu orariunta inventarierii surresiunei defunctului Petru Fântâranu, de'așa s'au arărit trei preţioase manuscrise, unul al lui Eminescu şi două ale lu Caragiale. Manuscrisul lui Eminescu datează de'a 1888, iar ale lui Caragiale din 1907. La Roman un Incendiu a distrus parte din magazinul d-lor Mar şi Herman Seider Pompierii intervenind, focul a fost stins Proprietarii magazinului au fost citaţi la parchet. @Zii dtf? la Tu/Li La Botoşani va avea loc pe ziua de 14 octombrie alegerea unui nou primar in urma demisiei d-lui Savinescu, ales deputat. Pentru această demnitate candidează d-nii Octavian Lupaşc, avocat Obreja, Dumitru Ionescu şi Ion Apftteanu. D. Gr. Tăuşan, a fost numit membru in comitetul de lectură al Teatrului Naţional din Bucureşti ca reprezentantul ministerului artelor, în locul d-lui AL O. Teodoreanu. Tribunalul din L'goj a amânat pentru ziua de 17 Oct. judecarea procesului dintre Societatea Reşiţa şi ţăranii din comunele Doman şi Cuptoare-Secui pentru verificarea şi validarea drepturilor miniere. Dr. IONĂSESCU Boaie de ochi şi urechi. Prescripţii de ochelari. Cons. 12—1 ?i 4—6. Str. Doamnei f fostă str. Paris) 27. O delegaţie a societăţii „Generala“ a funcţionarilor comerciali, s'a prezentat ori la ministerul de interne, cerând respectarea orariului de muncă in întreaga ţară şi în Carpttală. Delegaţia a fost asigurată că sa vor da ordine in consecinţă Duminică are loc o întrunire publică funcţionărească în localul din strada Bărâţiei. Călugărul Elefterie Petrescu de la schitul Crasna-Gorj, fiind însărcinat să adune fonduri de la credincioşi, umbla prin ţară şi aduna sume, dar în loc să le trimeată la schit şi le însuşea. Aflând că a fost reclamat, s’a refugiat la Câmpina, şi-a lepădat rasa şi a intrat în serviciul unei societăţi petrolifere, fiind urmărit şi de poliţia de aici a reuşit să dispară. _____ TEATRUL MIC Telel- 206B Azi Marele succes al stagiune Ginerie d-lui Prefectomedie în date de d. P. Gust rubrări laTeatrul Naţional Rolul Roxanei din Cyrano di Bergerac a fost jucat la ultimele spectacole ale acestei piese de d-şora Nora Peyov, bine cunoscută puslicului de pe scena Teatrului Regina Măria. Frumoasă, elegantă, graţioasă, Toxana d-şoare, l’eyov, a avut toată preţiozitatea sentimentală şi toată ochelăria cerute de rol, înlesnind nterpretei un succes subliniat deublic cu însufleţite aplauze. Succeul acesta recomandă pe tânăra aristă unei întrebuinţări mai frecvente pe scena Teatrului Naţional ----- - - N.