Adevěrul, ianuarie 1928 (Anul 41, nr. 13509-13533)
1928-01-15 / nr. 13520
ABONAMENTE; 750 lei pe Utt au, 380 lei pe 6 tont 200 lei pe 3 luni In străinătate dubiu -s «• c ANUL 41 No. 13520 Duminică 15 Ianuarie 1928 $wIn sfârșit, d. Goga a reușit să imprime pecetea sa partidului poporului: întreg partidul... gogește! TOWDATORT. AL. V. 8ELDIMAN 1888-iS' uw UAXUnl , CONgTAMILITE 1897 " /JURILE: București, Str. Sărindar No. 7— 9—11 immn Expozeul guvernatorului !D. Băncii Naţionale D, guvernator a!' .Băncii Naţionale, a făcut presei o interesantă expunere asupra proectului Băncii Naţionale de a obţine, printr’o acţiune concertată, o reducere a taxei dobânzilor sau, cum ă numit-o d-sa, farmaci pitoresc: o scădere-a dat- riei banului».. Acţiunea aceasta,'- a spus d. Burillianu, Banca Naţională 'înţelege s/o puie,sub egida marelui public. Având învedere această intenţiune, era natural, ca conducătorii institutului nostru de emisiune să se adreseze ■ presei şi, d.. guvernator - poate fi sigur,' că apelul-ce- a adresat acesteia, nu va fi răsunat în zadar. ’ Ce poate sta si stă'în puterile noastre pentru a ajuta la acţiunea al cărei scop este combaterea caracter şi reducerea dobânzilor, vom face. Vom face cu atât mai mult şi mai bine, cu cât alarma împotriva speculei ce se face cu banii împrumutaţi dela Banca Naţională, cu cât alarma împotriva pericolului se implică, continua scumpire a credelitului, dela presă a plecat. Dacă totuşi circulara Băncii Naţionale, care era par’că au răspuns destul de tardiv la această alarmă, 'a.' întâmpinat’ criticile noastre, atib'i-cauza tiu-a fost si nu este că dezaprobăm* scopul ce’ urmăreşte. Clauza este convingereanoastră că metoda luată în corsideraţiune pentru a combate răul semnalat de noi şi continuat acum de Institutul nostru de emisiune, nu este destul de eficace. D. Buhîlianu a obiectat că fatalitatea legilor economice, cari fetua la baza fenonternului îngrijitor, primejdios,' ce urmărim să-mlăturam, nu' poate şi nu 'trebuie să împiedice o acţiune, încercate, cu mijloace disponibile 'şi anume mobilizate. Nicinoi nu suntem de altă părere. Dar scepticii asupra re-, săltatelor ce se pot astfel obţine, gândim că, acţiunea întreprinsă acum, trebuie întreprinsă mai de mult şi că microacole pentru a o, face eficies. ;ar fi consîstat atunci,T£WvConturi, nu credem,ci .-poate atinge -ad o limită satisfăcătoare, care să asigure un echilibru cererei si ofertei de credit,dar care prin masuri apropiate luate la vreme, ar fi putut fi atinsă. " Câţi la o adică dificultăţile ce întâmpină azi creditul, şi cele ce stau, în calea binelor intenţiuni aleinstitutului nostru de emisiune, îşi ai:originea tot în acea politică financiara, care îşi creiau planurile,abstracţie, făcând, de realităţi şi ,care credea că se poate izola într’un turn de fildeş sau închide între ziduri chinezeşti, într’o vreme când interdependenţa economică şi financiară este atât de vizibilă, •cele mai bune intenţiuni de a sca-, VIWTNI x dea dobânzile, trebuie sa eşueze în IO* HLA BRATIANU fond. Ca orice reglementare demari dificultăţi. Din contră, o arec preţuri, şi aceasta va cultiva frâu- j ţiune deosebită faţă de laturile ex dai Volumul creditelor acordate, interne ale diferitelor probeme ecova creste, va scădea poate chiar. Inamice şi financiare. Este atâta del i nxui‘4 clandestină va găsi teren [osebire între ceeace a fost d. V. ■ «. . PToprce, Până când, nu prin ncnulBrătianu şi ceeace cţi?, încât c-r astâfî, o-^nrețftteartitiî taje reescantulm, care -i-\cări vin în contact astdsi cu ii-sb. mlntesc soluția dascălului ki\\xtiti\dupâ ce au fost în divercență ani sp.crirea .formidabilă. ,a aees*. Ue tik','- se întreabă pur ,și simplu turreescont,-.creditul ofert se v a-\dacă pritml-mmnstru nu este’ mai comod? cererii de credit si Banca \uirg decât dânşii în soluțiile pe Stationala va putea regula taxa do-\cari le. preconizează si în grija debanzilor.nu prin edicte, ci printre\a se ţeri de atitudini sectariste și dorire a emisiuiei sale şi conseC-1 şovinevent cu aceasta printr’o lărgire considerabilă a operaţiunilor sale de reescent . , Braniţteanu GLOSE POLITICE ••• Bicaueraţie D. general Nicoleanu are, câteodată, idei originale. Astfel,mi-a trecut prin minte sa constate câte emume hârtii se înregistrează şi se rezolvă de diferite birouri, pendinte de prefectura poliţiei Capitalei. Şi a constatat lucruri interesante şi concludente. Intr adevăr la diferitele inspectorate, s'au înregistrat,in cursul anultii 1927,circa ?20 mii cereri şi petiţiuni. La biurourile centrale s’a înregistrat, rin cursul aceluiaş an, 560 mii Hârtii. Vă închipuia enormitatea acestui teribil balasturi milion şi 280 mii hârtii! "Mintea omenească aproape nu poate concepe munca desfăşurată -. cu înregistrarea, reletarea, raportarea şi soluţiortarea acestui imens număr de hârţoage. Dar interesant nu este numărul ci situaţia creată, de birouri, cari nu mai termină cu formalismul." In loc de a face gospodărie, autorităţile fac biuroveraţie şi colecţie de hârtiişi dosare sub denumirea de arhive. Au atât de mult de lucru cu hârtiile, încât nu le mai rămâne timp să se ocupe de rostul lor adevărat. ■ . . .• E. căzut' acelui scriitor care scria prea mult, că să mai fi avut timp să citească.' Autorităţile' noastre prea se pierd in paperaserii, ca să mai aibă timp să’iadă.'gospodărie' şi reală administraţie! . Americanisme/ Tratativele în vederea împrumutului par a fi aprins multe minţi. Şi aceasta nu numai la cei cari tratează ci şi la acei cari înregistrează. - „ Unele ziare sau lăsat impresionate de această stare de spirit. De două zile încoace, acele ziare vorbesc de personalităţi, marcante financiare — s'a specificat că ar fi un număr de patru — cari ar fi sosit in Capitală. Precizările au mers şi mai departe. Ziarele in chestiune au înregistrat şi întrevederile pe cari aceste personalităţi iiiaunciare străine le-ar fi avut cu financiarii noştri. Or, adevărul este că, afară de unul, sositori, ceilalţi specialişti străini nici rru şi-au făcut apariţia. Cum se explica clar înregistrarea cu preciziune a unor fapte inexistente? Cine a avut interesul să Inducă presa In eroare? O mică scrutare a împrejurărilor şi explicaţia apare imediat. Liberalii afirmă, oriunde pot, certitudinea reuşitei împrumutului. In acelaş timp insa si, in fond, ei nu exclud posibilitatea eşecului. In asemenea condiţiuni 50isar să aşteptăm momentul. Când spre deosebire de Napoleon Iliescul..„Haiti cu o„ .„„„»oc*.,* ț,, {c.1,,1 al nostru, ei vor să aibă pregătită şi o eventuală batere în retragere, în senzul că ei nu au ■ solicitat imceilalţi s’au manifestat in felul știut, era o greşală; în orice caz era prea timpuriu. ACUM e momentul . , . ., _ I Desigur că ■ cei cari ascultă asprumutul a- el i-a fost oferit. Do-1 t^ri cuvintele premierului nu-şi pot vadă că financiarii străini au năvă- j ascundemirarea. Ei doar știuce lit cu duiumul și , a spus pe vremuri d. Vintilă. Bră-Vorba este insă: au năvălit? Jtianu, spuse cari au fost fixate şi faţă de ce se impune prestabi- j de litera- tiparului. Ei cunosc -deatire exactă de fapte. Repetăm deci: asemenea acte precise, texte-de-legi, până acum n’a sosit decât un sin-1 convenţiile cu Banca Naţională, gur financiar -străin. Unul. Atât şi cari toate au însemnat opolitică nimic mai mult. I şovină şi de revalorizare. .Aceleaşi persoane, cari au avut oficiosul averescan simte nevoia şi au în ultimul timp contact aptede a diminua impresia produsa în I plat cu d. Vintilă Brătianu consta public prin plecarea din partidul potă şi din punctul de vedere pur popondui a d-lui Petrovici, Manaiatic o. atitudine interesantă la adesea şi amicii acestora. rtualul şef al partidului liberal. Recunoaştem că, în privinţa a- ] De îndată ce se aduce în discacestei plecări, nu există astăzi pre- ţiune atitudinea partidului naţionaliizări definitive. Dar nici desmin-ţărănesc, d. Vintilă Brătianu întreţiri concrete şi autorizate nu s’arzbuinţează aceiaş formulă stereoprodus. - I ţipă: Indreptareă"-evită o discuţie pe 1 — JV« se gândeşte nimeni, re această, temă, cu fraze cari suna I petă d-sa in mod constant, să le astfel: ■ [conteste dreptul^ la succesiune. In .anunţă continuu că unul sau I această privinţă naţional-ţărăniştii doi fruntaşi ar avea de gând sa au acum o situaţie mult mai bună plgce, fapt pus in circulaţie de zvo-X decât în trecut. Dar tocmai fiindcă nări dar desminţite de fapte." I au această situaţie, eu nu pot pri In loc,de a recurge la astfel del cepe tactica lor, subterfugii, n’ar fi mai simplu sa I „Pentru a veni la •putere, în toc publice îndreptarea" desmintirii de a utiliza o singură cale — curţi autorizate, cari ar pune capăt „fap-te si firesc — ei par a vedea două tului, P.US în circulaţie ele zvonuri, dar desmintite de fapte“? N’ar fi mai simplii şi n’ar H şi mai edificator? yt* Sever 1 %, ■ mk ••••• f : I v- vA r -A D. MIHAI CGDRFAXU Vintilă Brătianu şi succesiunea la putere! Sfârşitul, politicii exclusivistei O nouă misiune die împlinit Cei cari au venit în ultimul timp in contact cu primul-ministru afirmă că tui-şi pot ascunde surpriza t„ „„—a«»«».-... - ■ I ce ie-o provoacă manifestările d-lui niIm,A^f' Vintilâ -Brătianu,' în : toate, chestiu-1 iaV? I rile In'legătură cu problemele fiumninele, proiecte de reglementare I jmnciare și economice. H^vpnOâ rrfdm«6 1 Nimic, absolut nimic din preven«a^enpta'nfi^^t3a' r? ?anca , XaH°'! (lunile și din aprehensiunile de poitiTM ,f,f- 5c5 dinioară. Nimic, absolut nimic din simpatie, pentru un anume partid politic. Cititi acest partid are creaţiuni economice, bănuiala că aceste ar putea fi favorizate sau tolerate, planează, chiar şi atunci când nu e exprimată. Şi aceasta e atât de adevărat, încât însuşi , guvernator, s’a văzut silit să facă aluzie la dânsa în expunerea ce a făcut presei. Referindu-se la ipoteza, neadmisă de d-sa, că unele Bănci ar putea urmări pe căi piezişe măsurile șî regulele prescris de circulara Băncii Nationale, d. Buhîlianu a spus că ,în cazul că „ipoteza gratuită ,de rea credinţă1' s’ar produce, conducătorii Băncii Naţionale „vor aplica sancţiuni iară nici o părtinire.". , , Noi nu putem decât ura institutului nostru de emisiune, succes in acţiunea ce a pornit. Repetăm: în ce ne priveşte îi vom acorda tot sprijinulnostru. Dar şi după lămuririle ’ date • de d. Buriljian convingerea noastră rămâne aceiaşi: că cu acelaş volum de numerar disponibil, faţă de aceiaş cerere de predite — şi aceste cereri trebuie să crească, ţi mod fatal Aşa afirmă prietenii săi. Ceva mai mult. D. Vintilă Brătianu se apără cu îndârjire că s’ar fi produs vro schimbare în spiritul d-sale. Atât de mult crede astăzi în ceeace susține, încât pretinde că niciodată n’a crezut altfel Ar fi, desigur, un interesant fenomen de autosugestie. — „Nici un moment, pretinde d-sa, eu n’am crezut altfel decât cred acum. Am socotit Insă nece . ' Oesminftiri I * ' ;|T căi. In loc de a înţelege că venirea lor la putere trebuie să se facă în acord si prin organele constitutioniale in fiinţă, ei se gândesc la două mijloace:, sau prin regentă, sauprin violentă. De ce această eroare? ,Calea violentei nu este nici uşoară — eu o cred imposibilă în România — şi nici nu ştii unde te poate duce. Cât despre calea a doua, cum să poţi face unde ea, dacă înţelegi să te revolţi şi să lupţi împotriva regenţii." Aşa vorbeşte d. Vintilă Brătianu, încolţit, în special în ultimele zile, de ştirile sosite că la Paris se dis- Icută din nou pe chestia constituţională. ifr ■- v v Iu ce priveşte aprecierile ‘d-lui I Vintilă Brătianu în privinţa situaţiei politice, este interesant că d-sa vorbeşte din nou despre „ o mare misiune‘ce ar avea de îndeplinit.Cum ar fi concordat această misiune cu un guvern de colaborare — dacă naţional-ţărăniştii ar îi pri-, 'mit — nu prea e lămurit. Dar ade-vărul este ca ne. Iată de ce primul»rinistru nu şî anume: interesul ce-1 are part!. înţelege să plece,dela putere şi de ce se arată, o ştii fie şi unei discuţiuni asupra termenului de plecare. In ce contzistă,’,după d-sa, această misiune? : In realizarea împrumutului extern, stabilizarea monedei şi organizarea industriei tehnice necesară preparaţiunii armatei. Aceste lucruri d-sa pretinde că trebuiesc negreşit realizate cât mai curând şi, fireşte, de partidul liberal. De ce numai de liberali, e lesne de înţeles. la mintea d-lui Vintila Brătianu a rămas şi astăzi că tot ce este în legătură cu viaţa noastra economică, trebue să fie operă liberală. In al doilea loc, priml-ministru vorbeşte de competie. Fireşte d-sa evită să vorbească despre celelalte motive reale vorbeşte mereu de această • ffilsiui acel sectarism, din acel şovinismfanatic, care constituia fondul sufletesc al d-lui Vintilu Brătianu,— sectarism care a creat tării atâtea dur liberal de a pune mâna pe marile întreprinderi şi creatiuni teh- nice in legătură cu pregătirea armatei. $1 această lăture a industria-1 lizării tării, d. Vintilă Brătianu voeşte să fie tot un patrimoniu liberal. * Aşa gândeşte, aceasta este psihologia şefului guvernului în toate marele chestiuni la ordinea zilei. D. Vintilă Brătianu n’ar mai fi un exclusivist. D-sa n’ar mai crede în nevoia unei politeți şovine. Ar dori o ințelegere cu naţional-ţărăniştii, pe bazeconstituţionale, pentru succesiunea la putere... dar nu ime- diat ci numai după ce îşi va fi"împlinit misiunea,al cărei termen nu este și nici nu poate fi încă fixat. Se> non e vero... ■ i Scrutator Ungurii şi „numerus clausus“ Se ştie că ungurii au gloria de fi inventat ,şi numele „numerus dlau..ui“ ţi noţiunii?.. cuprinsă, in el Antisemiţii noştri.. în propaganda lor pentru „numerus clausus“, spun „De ce să lăsăm ungur!Şi gloria de a fi singurul pope, cu această instituţie? Ei au introdus-o in contra voinţei Ligii Naţiunilor, care n'a fost in stare s’o împiedice“. •Care este adevărul? Anul trecut d. Laden Wolf, reprezentantul ereilor din Anglia, ■ da edresat Ligii Naţiunilor, cerându-i să discute chestiunea lui „Numerus clausua“ unguresc. . imediat. 15. Bethlen a alcătuit un proect de modificare a legii respective-, , * . , După acest proect „numerus cansat,“ r.tmineri sens*ul se stabilește. un număr fix de studenti pentru fiecare studiu,dar alegerea lor nu se face pe baza religiei 6»u rasei, ci după. alte, criterii: • profesiunea părinţilor, situaţia, d.s orfan de război etc. : -La discuţia asupra proectului de modificare, In ziua de 10Ianuarie, d. Bethlen a spus următoarele: „La Liga Naţiunilor a venit o reclamaţie contra lui „numerus clausus“. Când s’a votat această lege, tratatul dela Trianon nu era incă ratificat, eftel altfel ministerul de externe n'ar fi putut admite un astfel de proect de lege. In situaţia noastră de azi nu putem risca o decizie defavorabilă a Ligii Naţiunilor. Unii spun că nu trebue să ne pese de Liga Naţiunilor. Această teorie nu poate fi susţinuta. Dacă consiliul LigiiNaţiunilor _ ar decide că „numerus clausus“ este în contră tratatului de la Trianon, nu ne-ar rămânea decât două căi deschise: ori să modificăm legea, ori să eşim din Liga Naţiunilor. Nici un stat n’ar putea proceda altfel, dacă Consiliul ar decide contra lui._________ Acestea sunt motivele de politică externă pentru aducerea proectului“. Cum se vede, teoria că un stat e în stare să braveze lumea ,întreagă nu se poate' susţine. Iar acei cari cădeau înadmiraţie faţă de antisemitismul maghiar, trebue 'să-şi reducă,' niţel din entuziasm. Şi trufia maghiară trebue să dea îndărăt faţă de cerinţele moralei europene din ziua de azi. j. • , îi* . O» 6. NAZBATII SCHIMBUL Banca Naţională a desfiinţat schimbul de favoare. Averescanii au îngălbenit. „Te pomeneşti, —spunea'/,unul dintre ei—că şi Banca. /Ministerială face acelaş ’ lucruni ,dacă 'desfiinţează schimbul, de favoarâ' nu maie nă dejde să ne suim pe ea!..“ ’ hi..! NOTE OFICIOSUL guvernului nu înțe-1 lege duce d. I. Mihalache „propo- j văduește" ilegalitatea: „Viitorul" știe: ’că în materie de ilegalitate, e mai bine s’o practici] decât s’o propovăduești! * UN NUMĂR de partizani ai d-lui dr. lupii, din culoarea de albastru a Capitalei, au părăsit partidul ţărănesc lupist, trecând in partidul naţioral-ţărtunesc. Cu acest prilej ei au dat publicităţii o moţiune explicativă, a pasului rar. Wtt. Indreptarea" averescană comentând actul, găseşte că e un trist exemplu. Nu tot aşa au procedat friptariştii d-lor Lupus şi Goldis când au trecut, in ziua chemării la putere, dela mţionaUţărănişti la avere. Ei n'au mai publicat nici o mioţiune. S’au aşezat pur şi simplu Zaja ii adoptată unanim ca soluţie a monedelor masa cri friptură trăii .mâncat. Nu sau mai ridicat dela masă decăt... în noaptea cea de pomină! 1 : CARHETET NOSTRU MIHAI CODREANU Ministerul Artelor a însărcinat pe d. Mihai Codreanu, inspector teatral, ,cu conducerea, Teatrului Naţional din Iaşi. Instalarea directorului a şi avut loc. D. Mihai Codreanu este un apreciat om de litere. D-sa este şi profesor de dicţie la Conservatorul din I Iari Iaşi, iar — până acum câţiva ani— Ilitici, făcând artă cu personalul artistic, bineînţeles în limita talentului actorilor. Fiecare actor era însă aşezat la lacul lui, şi—în rolul cu pricepere repartizat — dădea maximum de randement artistic. Teatrul simţea doar lipsa unu bun director de scenă. Deaceea d. Codreanu era nevoit să în D. Codreanu a condus teatrul din Iaşi vreo cinci-şase ani. Spectacolele erau frecventate de public. Casa marca excedente din ce în ce mai mari. Dar lumea irascibilă ,a teatrului este foarte greu de condus. La un moment dat, o răscoală, a actorilor a determinat oschimbare de direcrantei care nu stă, nici o clipă petea face succesiv. loc — şi va ridica credem, teatrul I printr'o muncă încordată şi printr'o ascuţita vigilenţă de spirit Ii dorim desăvârşit succes. M. Sevastos mu-NOTE AGRICOLE Bigetul agriculturii pe 1928 de P. ROSIADE Din bugetul general al cheltueli- departamente pe acelaşi an 1928 cam la fel ca şi bugetul agriculturii pe 1927, faţă de bugetul general al Statului şi de al celorlalte departamente tot pe 1927, fiind mai mic (în 1928) decât a 77-a parte din bugetul cheltuelilor ministerului finanțelor, — aproape a 6-a parte din cheltuelile bugetare ale războiului, — ceva mai mult decât a 3-a parte din bugetul cheltuelilor ministerului instrucției, — jumătate din bugetul ministerului de interne şi întrecând bugetele celorlalte departamente. Raportând suma cheltuelilor bugetare ale ministerului agriculturii pe 1928 la cifra cheltuelilor statuite din bugetul general al statului pe același an, vedem și aceste cheltueli bugetare pe 1923 ale ministe ■gr X.. . ol statului pe anul 1928, cifrat la 38 miliarde 350 milioane tei (faţă de 34 miliarde 640 milioane tei pe 1927), ministerul agriculturii şi domeniilor deţine cota de 1 miliard 386 milioane 600.000 lei sau cu 251 milioane 950.000 tei mai mult decât ugetul de 1 miliard 134 milioana 650.000 lei al aceluiaşi minister pe 1927; pe 1926 bugetul respectiv a ost de 795 milioane 500.000 lei, — pe 7925 lei 723.250.000, — pe 1921 lei 625.849.000, — pe 1923 și 1922— 1923 lei 524.660.542 si 70 bani si lei 298.560.596 bani 85 pe 1921. Cifra de mai sus a bugetului agriculturii oficiale pe 1928 se comporta,. fata/,de suma totală a cheltuelilor bugetului statului şi de sub. Vintilă Brătianu ma chelmeiilor bugetelor celorlalte rului agriculturii reprezintă lei hârtie 3,61 la sută faţă de lei hârtie la sută din cheltuelile agriculturii pe 1927 în raport cu bugetul general al anului respectiv şi faţă de lei aur 1,8 la sută (circa 55 lei hârtie în valuta de azi) cât reprezenta la cheltueli pentru România veche bugetul în lei aur al ministerului agriculturii pe exerciţiul financiar 1916—1917 în raport cu bugetul în lei aur al cheltuelilor globale ale statului pe acelaşi exerciţiu bugetar 1916-1917. . Pe de altă parte, raportând cheltuelile bugetului agriculturii pe 1928 la suprafaţa României întregite (29.489.200 ha) obţinem suma de lei hârtie 47, bani 02 de hectar ne când în România veche, în anul financiar 1916-1917, revenea de hectar câte 1,24 lei aur (circa .25 lei hârtie în valuta de azi) după bugetul respectiv (lei. aur 11.674.650) raportat la întinderea ţării de atunci (13.790100 ha). Dacă raportăm apoi acelaşi buget al" cheltuelilor ministerului agriculturii pe 1928 la numărul locuitorilor din România întregită (ÎS milioane) căpătăm cifra de lei hârtie 77, bani 03 de fiecare cap de locuitor faţă de lei aur 1.48 (în valuta de azi circa 45 lei hârtie) de can de locuitor în România dela 1916. * In altă ordine de consideraţiuni bugetul agriculturii pe 1928 descompunându-se în 682 mii. 904.000 lei pentru personal şi 703 milioane 696.000 lei pentru material, constatăm: la personal, faţă de 610 mii. 721.600 Iei în 1927, un spor de 72 mii. 182.400 lei in 1928 iar la material, faţă de 523 mii. 928.400 în 1927, un plus de 779 mii. 767.600 lei. Sporul de la personal pe 1928 are în vedere, între altele, catedrele în- fiinţate din nou la şcoalele de agricultură, — personalul staţiunilor de , fitopatologie, entomologie şi viti- , colă înfiinţate din nou, — sporirea personalului serviciilor zootehnice, casei,pădurilor şi încadrarea agronomilor în corpul technic respectiv. La material, sporul bugetar are araşi în vedere înfiinţarea institu-Citiţi continuare din pag. II-a Centrala: 306 67, 324/73, 346/79, 333/54. Direcția: 357/72. ' ' ’ - -Administrata: 307/69. Provincia: 310/68. CHESTIA ZILEI REMANIEREA D. Vintilă Brătianu e dezolat: nici cu o sută de ministere n’ar putea satisface pe toţi candidaţii. (diareic) STABILIZAREA LEULUI de ARISTIDE BASILESCU Profesor la Facultatea de drept. Stabilizarea, pe cai‘9 a cererii mi de un lung şir de ani, a ajung însănătoşire mult depreciate. Faimoasa revalorizare, -— readucerea monedei spre vechea ei paritate, — a" cărei absurditate, din toate punctele de vedere, ne-am obosit, — tot de un lung șir de ani, — să o punem în evidență, a fost, în fine, abandonată, după ce a fost însă trecută în legea de reorganizare a Băncii Naţionale. Mulţumim dar lui Dumnezeu, cât şi corifeilor revalorizării, că ne scutesc a mai repeta pe viitor nenumăratele argumentări militau contra acestei poargumente a căror banac, condus Teatrul Naţional1 din calitate şi evidentă deveniseră epitala Moldovei. D. Codreanu a alcătuit repertorii nu numai distractive, ci şi instructive — ceea ce-i şi menirea unui re- pertoriu la un Teatrul Naţional —mai să aducem cât mai multă dasperante. Pentru azi,ne propunem nulumină în discutarea acestei chestiuni. Stabilizarea poate comportai trei operațiuni distincte a) Stabilizarea în sine, — adică fixarea puterii de cumpărare a monedei la 'tin anumit nivel . '; deplineascâ de fapt și această faoc-l Detaluarea, adica recuție. ' ' , noaşterea legală și generală că moneda în curs a pierdut atât din valoarea ei; c) înlocuirea vechei monede cu o alta, — indiferent dacă are acelaş nume, — către ar avea o paritate metalică superioară. Evident că maximum de reînie. Astăzi, aceiaşi actori au făcut raP,ldl^at® mea culpa şi au cerut readucerea sauatoşirea monetară sar obţine d-lui Codreanu în fruntea acestei in raPHcand un plan bine chibzuit, stituţii. Nestatornicia meneşti De-atunci. Codreanu a căpătat mai multă experienţă — datorită şi lucrurilor p-1 care ar cuprinde cele trei operaţii de mai sus. Pentru ţara noastră însă, credem că aceste operaţiuni s'ar puIn orice caz, este prematur a le hotărî pe cele două din urmă atât timp cât nu s’au găsit mijloacele de a înfăptui stabilizarea în sine. Spune, este sta-Dsr, leul, sebilizat. Complect inesact. Printr’o continuă echilibristică şi poate şi datorită unor măsuri de excepţie vexatorii,— azi încă în fiinţă, — amreuşit să, menţinem cam la aceiaş noţifi cota schimbului extern. Această este însă cu totul insuficient, nu numai pentru prezent, dar mai ales pentru viitor. • Suntem convinşi că dacă s'ar renunţa la toate măsurile de excepţie şi dacă Banca Naţională n'ar mai face presiune asupra pieţii, dansul leului ar reîncepe pe mi ritm destul de vioi, ceea ce ar fi foarte normal şi explicabil, căci nefiind legată de nici un etalon relativ stabil, valoarea leului va oscila, purtată în voie de valurile cererii, şi ofertei şi ale speculaţiei. Or, fixarea unei monede de hârtie se poate obţine, cu efecte durabile şi cari să inspire con- fienţă într’un singur mod: prin stabilirea convertibilităţii. Leul va fi stabilizat numai când orice posesor de lei, din ţară său străinătate, va fi sigur, că în schimbul leilor lui, poate obţine, oricând şi fără dificul,tate, ori quantum fix de aur, sari, cel puţin, de monede uşor, convertibile în aur. A asigura clar această convertibilitate, — fie în aur, fie în monede străine convertibile, la alegerea Băncii pentru fiecare caz în parte, — iată care trebui© să de preocuparea noastră de căpetenie. Or, cum aur suficient nu avem şi nici nu putem avea, siliţivom fi să recurgem la un împrumut de stabilizare, ale cărui condiţii generale şi quantum îmi propun să le examinez într’un viitor articol, menţinând aproape intacte propunerile pe cari Ie făceam în articole apărute încă, din 1923. CANDIDATUL: Ea urma,urmii, fă-mă şi ministru al coloniilor, numai... D. VINTILĂ : Cum ministru al coloniilor, când n’avem colonii ? . CANDIDATUL: Dar d- ta cum eşti ministruete finanţe, deşi n’avem finanţe? (Citiți continuarea în pag. II-a). ‘