Adevěrul, septembrie 1928 (Anul 41, nr. 13711-13736)

1928-09-01 / nr. 13711

Pagina 2-a SEES LITHINÉS» ÉVÉ Voiji o apă minerală excelentă ? Facefi-o singuri cu Lithinés Francais Évé Laboratolres B. VAU.LANT A C.le Reprezentant pentru România : George Verglas Str. Romană colt cu Strada Precupeții Vechi No. 1. București­­­iAAI '­­: V . SCHRIFTUITEROîiE..NI:SPEO ' Verfangen fii' WIEN. I. PESTALOZZIG.6. DIESE MONAŢSSCHRIFT HAT NliţHT IHRESGLEICHEN Gd>,. LOVBAMA lângă ABBAZIA Grand Hotel LAURANA In mijlocul unui parc mare, pe ma­lul Mării, în vecinătatea băii de Mare Hotelul cel mai frumos și cel mai distins al golfului Quarnero Muzică, Garage, Tenis COLOMAN FARCAȘ director LOVRANA lângă Abazia Pension Kanina vina Elsa Casă distimă familiară, bucă­­tărie vieneta excelentă. Fes­alune complectă, lela 29 lire Ind­ana. Uit —Prospect gratia. O miraculoasă Baie de picioare Dr. H. MARTIN —IMPOTENȚA neurastenia. Histeria MELANCOLIA, TIMIDITATEA paralista, nevralgia, contracturi, trerau­raturi, reumatism, insomnie, somnolen­ţă, dureri de cap, palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsaturi, aerofagie. Tratamen­tul copiilor Întârziaţi, ONANIA, IN­CONTINENŢA DE URINA, se tra­tează cu succes, metode RIZIC­O-ELEC­­TRICE le PSIHICE, HYPNOTISM, per­suasiune, autosugestie, procedeele prof. Bernhelm Coué, Berillon, Dubois, etc. Tratamentul radical al SIFILISULUI calea Victoriei 33 fost 47 (Casa Frascati). Consultațiuni: 9—11 a. m. al 2—7. In­trarea pe la cinematograf. Automobil Packard limuzină, 8 cilindri stare ireproşa­bilă de vânzare, preţ foarte conve­nabil, vizibilă garajul „Ciclop". Dureriie de pieroare dispar pentru totdeauna. PARCHETE de stejar garantat ab­solut uscate, de cea mai bună calitate, ori­ce dimensiuni, din pro­ducţie proprie vinde en gros şi en detail „LOMAS« S. A. FORESTIERA Str. Sft. Ion Nou, 20 TeL 352­01, 367­ 47. Dacă voiţi să scăpaţi de diversele dureri de picioare, pe cari le cauzea­ză oboseala, strângerea ghetei, sim­ţirile arzătoare, muiaţi-vă picioarele Intr'un lighian cu apă, In care să di­zolvaţi o mică cantitate de sare pen­tru picioare St. Rochus. O astfel de baie sărată pentru pi­cioare exercită o influenţă vindecă­toare binefăcătoare asupra picioare­lor chinuite, zgor­eturile, arsurile, simţimântele arzătoare, umflăturile dispar dintr'odată. Sarea de picioare St.­ Rochus oţe- Ieşte In mod minunat picioarele sen­sibile şi aduce In ordine la perfecţie chiar şi picioarele cele mai negli­jate. înmoaie bătăturile şi negii In aşa măsură că acestea pot fi înlătu­rate fără de cuţit sau briciu. Sarea de picioare St. Rochus se poate căpăta in toate farmaciile. In caz, că undeva nu se găseşte, adre­­saţivă reprezentanţei generale: Far­macia Rozsnyay Arad, Piaţa Avram Iahcu. Preţul unui pachet 50 lei, la mai multe întrebuinţări. Depozit în ve­chiul regat numai en gros Drogueria Standard Bucureşti I, str. Zorilor 2. Pensionatul de fete Vienez Carola v. Kas­taly WIEN, VII, LANGEGASSE 65 Interurb. Tel. 27-4-22 Institut pentru studii secundare, cursuri preparatorii pentru exame­nele de stat, limbi şi muzică, con­tabilitate, menaj şi arta culinară, artă şi meserii, sport Confort modern hygienic, insta­­laţiuni de apă caldă şi rece, parc frumos cu terase. Internat, Semi-Internat, Externat. Cereţi Prospectele! Ultimele numere apărute In Biblioteca „DIMINEAŢA“ ! No. 97—98 . AUR, minunata poveste a generalului Iohann August Suter, de BLAISE CENDRARS, traducere de Marghita . No. 99: DIN MEMORIILE D-LUI DE SCHNABELEWOR­­SKI, de HEINRICH HEINE, traducere de AI. A. Philippide şi Bogdan Varvara. No. 100 : PACOSTEA, poves­tiri, de ION DONGOROZI. Precum se vede, această ex­celenta publicaţie de popu­larizare a ajuns la numărul 100, ceea ce dovedeşte dragos­tea cu care cetitorii au primit Biblioteca „DIMINEAŢA“, mai se rugau; atunci cuiele înfipte numitul jurisconsult Publiu Varu­s sub unghii săriră singure departe, fost cismar, papa Urban al IV-lea, ba chiar răniră pe câţiva din călăi. f“ "—VITI Do Prefectul Varus, furios, puse să le atârne de gât câte o piatră de moară şi ,să-i arunce în apele flu­viului Aisne, care curge prin Sois­­sons, dar sfinţii, îşi desfăcură pie­trele şi înotară până la malul cel­lalt, scăpând cu viaţă. Dar nu se isprăvise: din nou i-au prins, i-au băgat în lanţuri şi i-au adus prefectului, care, de data as­ta, a poruncit ca, în faţa lui, să fie aruncaţi într’o baie de plumb to­pit. N’au păţit însă nimic, ba ceva mai mult, pe când sfinţii se rugau, o picătură de plumb topit a sărit drept în ochiul prefectului Varus, care, nebun de durere, ordonă ca peste plumbul topit să ,se mai toar­ne untdelemn, seu şi clei fierbinte, dar în loc să arunce în acest ames­tec pe cei doi fraţi, s-a aruncat el şi a murit imediat. Maximilian auzind de tragicul sfârşit al prefectului său, a porun­cit să le taie capetele, şi sabia a pus sfârşit vieţii celor doi fraţi, în ziua de 35 octombrie 228. Doi sfinţi cismari ? Da, şi nu numai aceştia : un dis­cipol al lui Socrat, Simion din A­­tena, a fost cismar; la Romani­­e­în secolul al XlII-lea asemenea. Pe urmă, în secolul XV-lea poetul german, Hans Sochte autor de co­medii şi tragedii; în sec.XVII-Iea un academician francez, Balduinus, lectorul reginei Margareta de No­vara, traducătorul în franţuzeşte a lui Tacit, Sulton, Tasso şi Bacon; în Anglia George Fox, fondatorul sectei Qauccherilor ; şi Carol Lin­né faimosul botanist, şi matematicul francez Rigaud şi în fine Lloyd Ge­orge, premierul englez, care ca co­pil a lucrat mai mulţi ani în pră­vălia unui unchi, cismar. Pe atunci, micul Lloyd George, cu un căru­cior tras de un măgăruş, ducea, la sfârşitul fiecărei săptămâni, ghe­tele pe care clienţii le lăsase un­chiului pentru reparaţii, şi, la în­ceputul carierii sale politice, pe când vorbea, nu rare­ori Lloyd Ge­orge a fost întrerupt, întrebându-l: „unde este căruciorul şi măgăru­şul până ce, odată, el răspunse întrerupătorului: „căruciorul nu ştiu uinde o fi, dar ştiu că măgarul e a­­proape“. De atunci, nimeni nu a mai fă­cut aluzie la acest episod. Citiţi CEI TREI MUŞCHETARI „Contenciosul” Roman de AL. DUMAS OPERA COMPLECTĂ 700 PAGINI LEI 70.— Birou de Informaţiuni judiciare şi administrative, înfiinţat de d-nil avocati Cezar Simionescu şi M. Gra­ur, funcţionează In Bucureşti str. Sărindar 7-11 In palatul ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa". Se Însărcinează cu rezolvarea ori­căror afaceri judiciare pendinte de instanţele judecătoreşti din Capita­lă, cu executări de creanţe, acte de notariat, precum şi cu Îndeplinirea tuturor formalităţilor la autorităţi­le publice relative la chestiuni de natură judiciară, administrativă, fiscală și altele. Cel ce domiciliază In provincie sunt scutite de cheltuelile de depla­sare, adresându-se prin corespon­dentă biroului „Contenciosul“. Dr. P. Robescu ADEVERUC Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE ARTE O carte despre mimică Excelentul tratat asupra mimicei— datorit lui Charles Aubert — a apă­rut in remarcabila traducere a d-rei Apriliana Mediaou (ed. Cartea Româ­nească). Este un mangal deosebit de folo­sitor şi elevilor din şcolile de artă dramatică şi actorilor începători. O carte de sfaturi, o carte în care În­demnurile practice, de folos imediat, se întovărăşesc, lămuritor, cu teorii­le menite să limpezească tainele ar­tei dramatice. Intr'o epocă, în care teatrul tinde să devină o înfăţişare a vieţii adevă­rate; intr'o epocă în care artificiile scenice joacă un rol din ce în ce mai redus, iar naturalul, firescul au un rol din ce in ce mai covârşitor; — intr'o astfel de epocă, mimica—adi­că arta de-a înfăţişa gesturile ome­neşti — capătă o importanţă covâr­şitoare in jocul actorilor. De la gesturile largi, nefireşti, exa­gerate, ale actorilor din şcoala ve­che, — până la gesturile simple, na­turale, ale actorilor de azi—este o depărtare fantastică. Romantismul a căzut in desuetudine. In literatură, ca şi în teatru. In artele plastice, ca şi în muzică. Realismul i-a luat lo­cul. Generaţia actuală—alcăuită din oameni înzestraţi cu un foarte des­­voltat simţ al realităţii — nu se emo­ţionează decât în faţa­ naturalului, în faţa scenei jucată firesc, jucată „ca In viaţă“. Ce înseamnă in artă acest enig­­matic „Ca In viaţă?"4 ar fi să că­dem intr'o veche şi grosolană eroa­re dacă am crede că mutarea, în artă, a unui fragment de viaţă rea­­lă — devine artă pură. Creaţia ar­tistică înseamnă filtrarea, stiliza­rea, reducerea vieţii la esenţial. Cre­­aţia artistică — in literatură ca şi în plastică, în teatru ca şi în mu­zică — pornind de la realitate, tinde un rege industrial L’Europe centrala ne aduce o ves­te interesantă. Există in Cehoslova­cia un rege al industriei, Thomas Bata „rotgele încălţămintei“, care creiat acolo cele mai înfloritoare industrii în pielărie. Iniţiativele lui sunt fecunde şi fericite. (El a pus la dispoziţie fondurile pentru recon­stituirea mamutului de la expoziţia din Brno şi a oferit fonduri d-rei Behu­ek să-şi caute fratele nau­fragiat în expediţia „Italiei“) Thomas Bata e autorul unei serii de aforisme, printre care una e re­numită: „Clientul e stăpânul nos­tru“. Senzaţional e procesul său cu fabricanţii germani de învăţăminte şi pielărie. Bata a afirmat că în 1935 va oferi Germaniei o pereche de ghete cu 2,45 mărci (o sută de lei). Industria germană de pielărie suferă din pricina concurenţei ce i se face şi e în luptă cu îndrăzneţul străin. Mai ales că Bata a distribuit în Germania până şi membrilor parlamentului prospectele făgădue­ Iii, în care expune principiile indus­triei sale şi raţiunile progresului. Industriaşii germani au trimis un anchetator în uzinele din Cehoslo­vacia. Acesta a publicat, sub formă de reportaj-pamflet, o carte volu­minoasă, „Thomas Bata, dictatorul necunoscut“, căreia Bata i-a răs­puns cu un proces de defăimare și se afirmă ca un adversar foarte te­mut. „E curios. Încheie „L’Europe cen­trale“, să vezi pe acest mic cehoslo­vac, fiul operei sale, că tulbură un puternic imperiu şi că ţine piept u-­­neia din cele mai puternice indus­trii din Europa“. Buddha vindecă Intr'un oraş mare se întâlnesc toate cultele religioase, nebănuite de marele public, în Londra, port mari­tim şi capitală a Marei­ Britanii, mai mult decât în oricare alt centru. Acolo, o tânără femeie anglo-hin­­dusă, doctor în medicină, are un Buddha vindecător, o statue în mar­mură, în faţa căreia ard mirodenii. Buddha are expresia surâzătoare şi binevoitoare, stând în poziţie orien­tală şi cu braţele încrucişate. Doctoriţa l-a adus dintr'un stră­­vechiu templu din regiunea Hima­­laya. Acest Buddha exercită o influenţă binefăcătoare asupra neurastenicilor prin chipul surâzător. Contempla­rea, gândul intr'o existenţă frumoasă şi înaltă ridică spiritul pacientului, starea lui morală se ameliorează, după care vine întremarea fizicului. Doctoriţa vrea să ridice un templu acestui Buddha surâzător, în Lon­dra. „ Plăceri eterne Curiozitatea mă face să mă uit peste programele de atracţiuni ale localităţilor maritime. Totdeauna şi mereu aceleaşi serbări veneţiene, curse, tir in porumbei, bacara, fre­gate. Ai zice că e ciudată lipsa de imaginaţie a organizatorilor, ceia ce se oferea in 1900 ca amuzament deo­sebit perzistă a fi şi azi. Nici măcar evoluare şi complicare a lor.­­In definitiv, ce evoluare pot să dea cursele şi bacaraua? Degeaba caut o ideie noua. Vina nu e a organizatorilor. Nu. Publicul rutinar. Atracţiile originale ar tre­bui să-l pasioneze. Dimpotrivă. Din când în când moda favorizează cu­tare or cutare inovaţie, care durează numai câteva zile şi trece ca o fan­tezie. Nimic nu îmbogăţeşte reperto­riul plăcerilor eterne care sunt fre­gatele, serbările veneţiene, tirul in porumbei, cursele şi bacaraua... Cuvântul „naţionalism" In viitoarea ediţie a dicţionarului Academiei franceze va fi înserat cu­vântul naţionalism cu următoarea definiţie: „Opiniuni, sentimente cari se reclamă de la tradiţiile naţionale ale unei ţări. Este opus internaţio­nalismului“. Cu această înserare, cu­­vântul capătă o consacrare oficială (până acum figura numai în La­­ousse). Istoricul vorbelor „naţionalism“ „naţionalist“ e mărturia luptelor ce le-a însemnat in veacul trecut şi evocă, in limbă, o epocă a istoriei. In Franţa, cuvintele „nation“ şi „national“ se cunoşteau de la 1695 fără a avea sensul actual. De la 1715 revin adesea în scrieri, iar usuali­­tatea le-a dat-o Maurice Barrés. In Germania se menţionează nu­mele ziaristului R- Becker, la 1812 care scria intr’un opuscul: „...acest ataşament de naţiune, pe care l-am putea numi naţionalism“, apoi , către o cuprinzătoare rezumare, că­­tre o sinteză de viaţă. Un gest foar­te natural nu devine şi artistic de­cât după o operaţie de stabilizare, de reliefare. O întâmplare foarte a­­devărată, nu devine literatură de­cât in măsura In care Încetează de a fi „un, caz particular“ ca să capete o valoare de document sufletesc, ca să ajungă la nivelul general-ome­­nesc. Act este dificultatea, de care se loveşte artistul, creatorul de frumos obligat de cerinţele vremii să cu­leagă materialul prim al creaţiei lui din viaţa însăşi. Manualul lui Aubert are darul de a-l învăţa pe actorul de mâine, in cea ce priveşte mimica, să joace na­­tural şi să facă totuşi adevărată artă Ca să ajungă acest scop, Aubert se serveşte de explicaţiile cele mai simple, înlăturând orice teoretizare inutilă, nu-i dă cititorului decât strictul necesar. Iar acest strict ne­cesar, condensat în aplicări practi­ce, în îndrumări de folos imediat. Peste 200 de desenuri — admira­­bil alese şi executate — vin să lă­murească textul. Din toate privinţele, cartea lui Charles Aubert — pe care d-ra Me­­dianu ne-o înfăţişază într'o atât de limpede tălmăcire — se fixează drept cea mai de folos carte de mimică pentru elevii din conservatoarele de artă dramatică şi pentru actorii în­cepători. D­l­ Rădulescu-Motru — şi cine altul, mai bine decât un savant psiholog ar fi In măsura să ne vor­bească despre Însemnătatea gestu­lui ca mijloc de expresiune a sen­timentelor? — d. C. Rădulescu- Motru întovărăşește volumul cu o prefață lămuritoare L. T. — Optzeci şi doi de franci — răs­punde Tanguy, după ce consultă un registru. — Și de ce optzeci și doi de franci? chestionează amatorul. — Pentru că, domnule, tocmai a­­ceastă sumă mi-o datora „sărmanul Vincent“ când a murit, fu răspunsul. Dacă iei pânza, sunt achitat. — Și a luat-o. ■­ Frank Thomas S’a stins la Geneva cel mai mare și mai popular orator al amvonului protestant (nu numai calvin) din ul­timul pătrar de veac — Frank Tho­­mas. Rari oratori au avut o acţiune comparabilă cu a sa asupra mase­lor. Era un animator extraordinar, cu o elocinţă mişcătoare, stabilind o le­gătură instantanee cu auditoriul, fă­ră artificii studiate, ci prin mirajul credinţei şi generozităţii inimei sale Vorbea — admirabil — o limbă pe Înţelesul tuturor şi atrăgea sub am­von pe cei mai simpli ca şi pe cei mai savanţi. Avea despre creştinism o vedenie evanghelică larg cuprinzătoare. Poesia rusă In continua zguduire rusă nu poate fi vorba de un ritm regulat în desvoltarea poesiei; înainte de războiu, simbolismul era în agonie; în timpul revoluţiei, futuriştii erau tribunii anarhiei. Mis­ticismul, individualismul au pierit Marxiştii cereau o poezie care să se adapteze proletariatului. Printre poeţii moderni, după A­­lexandru Block, cel mai cunoscut e Maiacovsky, secondat de Selvinsky şi o întreagă şcoală de constructi­­vişti. Şcoala e dominată de ideia utilităţii literelor şi artelor; de aceia se şi intitulează „poeţi socialişti“ şi proclamă ,,organizarea ştiinţifică a muncii". Poesia lor e bogată In to­nalităţi, in­­spiraţii, in­articulări de sonuri şi demi-sonuri; argoul econo­mic şi cel ziaristic o caracterizează, ca şi ideile marxiste. In opoziţie cu constructiviştii se plasează Liapin, apropiat de roman­tismul german şi de cel rus. Bala­dele şi cântecele lui vechi exprimă melancolie, moarte şi un gust de ironie. Pe aceiaş treaptă răsărită stă şi Pasternak, ataşat de impresionismul futurist. Versurile lui sânt subtile şi complicate; de aceia nu e înţeles şi gustat iar poeţii „ţărani" şi „prole­tari“ 11 detestă. Heine, întrebuinţându-l des, l-a fă­cut comun. In Anglia, cuvintele „naţionalist“ „naţionalism“ revin sub pana unui scriitor, Davies, de pe la 1715. In România, au apărut cu gene­raţia de la 1848. Despre Van Gogh Achiziţionarea pânzelor lui Van Gogh e plină de anecdote. Emile Schuppenecker povestește că­ un amator s'a prezentat la taverna ______ lui Tanguy și l-a Întrebat de prețul persoane suspuse­ unei opere a „sărmanului Vincent“ o natură moartă superbă. "* I­VAN GOGH Ştiri din ţară SATU-MARE Siguranţa din Satu-Mare a cons­­tatat că mai multe bilete de liberă petrecere eliberate străinilor, pre­zintă indicaţiuni de fraudă, tim­brele fiscale a 500 de lei serveau de câte mai multe ori. Statul a fost fraudat cu sume imense. Se vorbeşte de complicitatea unor Parchetul face cercetări. CLUJ In comuna Negreşti de lângă Cluj s’a descoperit un furt la ofi­ciul poştal. Vinovat este soţul di­rigintei, d. Petru Pop, absolvent­­ în teologie, care în curând urma­­ sa se hirotonisească. El a sustras­­ din casa de bani a soţiei sale suma­­ de 80.000 lei, şi a înscenat o simu­lare de furt. Teologul a fost arestat şi expe­diat la Cluj. DOROHOI Pe şoseaua Cernăuţi-Herţa, în apropiere de comuna Molniţa, trei bandiţi mascaţi au oprit pe Avram Coter din Dorohoi şi soţia sa, a­­mândoi oameni bătrâni, i-au mal­tratat groaznic, şi le-au furat su­m­a de 11.000 lei. In urmă bandiții au dispărut. ---—- —­ Ciocnirea din gara Titu TITU, 92.­­ O ciocnire de trenuri s'a produs azi în zorii zilei în gara locală. La orele 4 dimineaţa trenul de marfă No 1401 condus de mecanicul Niculescu Gheorghe din Piteşti a tamponat la eşirea din staţie, un grup de 20 de vagoane garate pe li­­nia treia. Trei vagoane acoperite au fost complect sfărâmate. Intre acestea se afla şi unul încărcat cu saci de ciment Accidente de persoane n’au fost­ Cum însă linia a doua şi a treia au fost blocate cu sfărămături, cir­culaţia se face deocamdată numai pe linia Întâia. S'a deschis o anchetă. Deraierea din staţia Carmen­­ Sylva CONSTANŢA, 29. — Trenul No. 960 a deraiat aseară în staţa Car­men Sylva. Maşina No. 723 a suferit grave avarii. Linia a fost deteriorată pe o dis­tanţă considerabilă şi a putut fi restabilită la orele 11 noaptea. Ancheta a stabilit că deraierea se datoreşte neglijenţei acarului Ştefan Stan. SITUAŢIA EPIDEMILOR DIN CAPITALĂ După ultimele rapoarte sosita la ministerul sănătăţii, situaţia epide­­miilor din Capitală este următoarea: Scarlatina 50 cazuri, difterie 4, febră tifoidă 15, crisipel 6 şi para­lizie infantilă 0 cazuri. BUCUREŞTI, 29 August 1928 IOOIei3,17­ fr. e la Zürich 100 lei 15,70 fr. fr. la Paris FRANCUL FRANCEZ e staţionar la 20,28 fr. elv. la Zuerich. La Paris lire sterlină e negociată la 124,26 Ir fr. LIRA ITALIANA e in nouă urcare la Zuerich şi cotează la 27,23­4 I. elv. LIRA STERLINA e negociată la 23,20­4 la Zuerich. La noi devizele calme Aceiaş situaţie neschimbată de i­nactivitate continuă să stăpânească piaţa devizelor, nota caracteristică a acestei situaţiuni fiind lipsa aface­rilor. Transactiunile foarte reduse. Cursu­rile stationare. In târgul liber au cotat. Franci francezi 6.43— 6.45 Dolari 164.30-164.70 Ultimele cotaţiuni ale leului 13.70 hr. fr. ^ 100 lei la Paris. 3.17*6 fr. elv. == 100 lei la Zuerich. 61*6 cents = 100 lei la New-York. 795 lei — o liră sterlină la Londra. 3.50 Vi penge = 100 lei la Buda­pesta. 4.32 silingi — 100 lei la Viena. 20.68 cor. cehe — 100 lei la Praga. 84.15 drahme · 100 lei la Sofia. 84.50 lei — o liră otomană la Con­­stantinopol. Schimbul in străinătate 29 August 1928 PARIS (închiderea) Belgrad București Varșovia Viena 9.13 3.17 %­ 58.20 73.20 . Cota cerealelor LIVERPOOL, 29 (Rador) ; Deschderea Grâu. Tendinţa sus. Iulie necotat. Decemb. 9,13/4; Decembrie 9,23/4; închiderea Grâu. Tendinţa fermă. Iulie 9,01/8; Octomb. 9,11/8; Decembrie 9,2­3/8. CHICAGO, 29 (Rador) Deschderea Grâu. Tendinţa Sept. IlI 314; Dec. 117­5/8; Martie 1213/4. Porumb. Tendinţa sus. Sept. 97 3/8; Decembrie 751/2; Martie 781/4. Ovăz. Tendinţa sus. Sept. 38­7/8; Decembrie 411/4; Martie 431/2. Secară. Tendinţa uşoară. Sept. 96; Decembrie 97 3/4; Martie 1001/4. WINNIPEG, 29 (Radar) Deschderea Grâu. Tendinţa uşoară. Octombrie 1121/2; Decemb. 1121/2; Mai 118 K. . Ovăz necotat. NEW-YORK, 29 (Radar) Cafea Rio. Septembrie 16; Decem­brie 15,95; Martie 15,74; Mai 15,61; Iulie 15,25. Tendinţa ap. susţinută. Cafea Santos. Septembbie 22,28; Decembrie 21,90; Martie 21,69; Mai 21,50; Iulie necotat. Tendinţa ap. susţinută. Piaţa cerealelor la Brăila In obor s’au vândut 100 care orz cu 5,20—5,40, 8 grâu cu 7,80—8,30, 2 răpită cu 5,50 şi 2 mei cu 6,80. Prin bursă s’a vândut­ o partidă grâu cu 78,500, vagonul linie port. Navluri. — S’a navlosit un şlep de 55 vagoane cu 500 lei pe zi pentru 1—30 zile şi un şlep de 65 vagoane cu 700 lei pentru lă—60 zile. LA GALAŢI Piaţa cerealelor e calmă. Orzul e ceva mai ferm. In obor au sosit 30 care ovăz. Nu s’au încheiat tran­­zacţiuni deosebite. Orzul s’a vân­dut cu 51.500, ovăzu cu 53.000, po­rumbul de Octombrie cu 21.000, se­cara cu 77.000 linie. Petroliferele Române la Paris PARIS, 29 (Rador) Astra Română 595 Steaua Română 305 Concordia 226 Petrol-Block necotat Redevenţa necotat prosste GALATI, 29. — Bătrânul Spirache Hagiu, in etate de 66 de ani s’a strangulat astăzi in grajdul din curtea sa, din strada Uniri, No. 911. Politia a început cercetările, sta­bilind că bătrânul și-a pus capăt zi­lelor din cauză că recolta era com­promisă în urma secetei. ■——■————B B­URSA Franci elveţieni 31.70—31.80 Belgas 22.90—22.98 Lire Sterline 799.50-801.00 Lire italiene 8.63— 8.66 Lire otomane 85.00-85.50 Mărci germane 39.25—39.40 Zloți polonezi 18.25—18.50 Shilingi austriaci 23.20—23.30 Pengő 28.70—28.80 Cor. cehoslovace 4.88— 4.90 Dinami . 2.90— 2.95 Drahme 2.20— 2.25 Leve 1.20— 1.25 Fiorini olandezi 66.00—66.25 Londra 124.30 New-York 25.61 Germania 610.70 Belgia 356 Italia 134.30 Praga 75.90 Elveţia 493.50 Olanda 1026 ZURICH(închiderea) Berlin 123.81 Amsterdam 208.20 New-York 5­19.35 Londra 25.20 *A Paris 20.28 Milano 27.23 Praga 13.39 Budapest­ 90.56 I­JL Monezi jubilare de aur cu efigia regelui Ferdinand Ele au fost lucrate în Anglia Se ştie că anul trecut, In cursul lunei Septembrie, Benca Naţională a României a trimis In Anglia o mare cantitate de lingouri de aur pentru a fi prelucrate in monetăria statului englez in monezi jubiliare de aur purtând ef­gia regelui Ferdi­nand. Lingourile acestea valorau suma de 800.000 lire sterline. D. Burilianu, guvernatorul Băncei Nationale, a încheiat atunci o con­­vențiune cu Bank of England pen­tru repartizarea depozitului de aur In valoare de 4 milioane lire sterline pe care România il are in Anglia, stabilind ca monetăria engleză să primească, in schimb, lingourile de aur a căror valoare se ridica la 800 mii lire sterline. Conform conventiunii încheiate In­tre primul nostru institut de emi­siune al Bank of England, Banca Angliei era obligată să bată moneda menită să constitue rezerva noastră metalică. In ultimul timp Insă, convenţiu­­nea aceasta a suferit oarecari modi­ficări. S'a hotărît ca depozitul nostru de aur de 4 milioane lire sterline să nu mai fie adus in ţară, ci să rămână In tezaurul băncii engleze la dispozi­ţia noastră. Tot atunci s'a stabilit ca lingourile trimise in Septembrie 1927 să fie transformate in monezi jubiliare de aur. Convențiunea aceasta dintre Ban­ca Naţională şi Bank of England a fost executată. Zilele acestea a intrat în țară prin punctul de frontieră Curtici un va­ ________ v­a­ gon plumbuit, insoţit de delegaţi en­glezi şi români. In acest vagon se află o cantitate de 6000 kilograme monezi jubiliare de aur cu efigia regelui Ferdinand. La granița, vagonul în chestiune a fost pus sub o puternică pază mili­tară și Îndrumat spre Capitală. INFORMAŢIUNI D. G. Buzdugan, înaltul Regent, care a făcut o cură la Iohanistul de lăngă Karlsbad, s'a reîntors in țară și s'a oprit pentru câteva zile la Si­naia. Patriarhul Miron, înalt Regent, a plecat Duminică din Dragoslavele la Toplița unde va sta câteva zile. De acolo se va duce in Moldova, invitat de Mitropolitul Pim­en, să viziteze mai multe mănăstiri. In această călătorie înaltul Regent va fi insolit de d. Al. Lapedatu, mi­nistrul cultelor si artelor. Primim următoarele: Uniunea avocaţilor din România, anunţă confraţilor că pentru con­gresul dela Craiova s-a obţinut o re­ducere de 50 la sută pe căile ferate cu începere de la 7 Septembrie a. c Avocaţii cari participă la­ congres se vor servi de carnetul de identitate liberat de barou şi biletul plătit în­treg la ducere va fi valabil şi la înapoere însoţit de un certificat din partea preşedintelui congresului, constatând participarea efectivă la congres a posesorului biletului. Atât biletul de tren, cât şi certificatul se vor viza pentru Înapoere la staţia Craiova. Prefecţii judeţelor din Basarabia au fost convocaţi, pentru Vineri in Conferinţă, la Chişinău, sub preşe­dinţia d-lui Gh. Tătărescu, subsecre­tar de Stat. Un ziar de dimineaţă a reprodus o informaţie în care spune că d. dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice, ar avea interese in societa­tea „Generala Petroliferă“ care ar fi cerut unul din perimetrele ce fac astăzi obiectul cercetărilor judiciare în afacerea fraudelor de la Dâmbo­­viţa. D. dr. Angelescu ne roagă să ară­tăm că d.sa nu are nici o legătură şi nici un interes în susnumita so­cietate In vederea noului an şcolar al În­văţământului muncitoresc, ministe­rul muncii a dat ordin şcolilor de ucenici să întocmească neîntârziat un recensământ al ucenicilor cari sunt obligaţi potrivit prevederilor le­gilor şcolare, să urmeze cursurile a­­cestui învăţământ. D. I. Inculeţ, ministrul sănătăţii publice, insotit de d. Cristian Iones­­cu, director de cabinet vor sosi în Capitală azi dimineaţă venind de la Băile Herculane. Leprozeria de la Lărgeanca a conf­irmat serviciului sanitar sosirea celor două femei bolnave descope­rite in judeţul Constanta, şi expe­diate la leprozerie de mai bine de o lună. De atunci şi până astăzi femeile fiind trimise singure, au cu freer­at ţara, sosind de abia acum la des­tinaţie. D. dr. Rappaport cunoscutul no­stru medic de copii va lipsi din ţa­ră de la 19 30 Septembrie pentru a lua parte la Congresul de tubercu­loză din Roma Ministerul sănătăţii a primit din partea Băncii Naţionale o donaţie de 100.000 lei, sumă destinată „Cen­trului de ocrotire a copiilor şi ma­melor" din Galaţi, pendinte de di­recţia asistenţei sociale din acest de­partament. Palatul Justiţiei In afacerea fraudelor petrolifere, pe ziua de eri a domnit linişte la cabinetul d-lui jude consilier Ene­­scu. D-sa a audiat numai câţiva martori, emiţând o altă comisie rogatorie către tribunalul Dâmbo­­viţa, spre audierea unei serii de in­formatori.­­ Cei trei excroci: Ion Sichitiu, Sorin Rădulescu şi Niculae Flore­­scu, eliberaţi de la Văcăreşti, pe ba­za recipiselor de cauţiune falsifi­cate, au fost aduşi­eri în faţa d-lui jude instructor Stănescu. Ei au a­­rătat ca falsificator pe Sorin Ră­dulescu, care a recunoscut falsul. Din cercetări s’a dat peste compli­citatea unui gardian aflat acum în­ concediu ce făcea consemnaţiunile la Cassa de Depuneri. Cassa de De­puneri n’a arătat nici o surprinde­re că se depun garanţii de elibera­re pe cauţiune numai în valoare de 10—20 de lei. Fiindcă eliberarea lor nu poate fi anulată pe nici o cale juridică s’a hotărât rearestarea lor pentru falsul de acum. Aşa că parchetul a deschis acţiune publică de fals contra celor 3 excroci, şi fiindcă nu s’a putut emite mandate au fost re­ţinuţi dri seară la prefectură până astăzi când vor fi formal arestaţi. Asasinatul politic din Făurei înaintea Curţii cu juri Cititorii isi amintesc despre asa­sinatul politic comis acum 5—6 luni in comuna Făurei. Consiliul comunal fusese dizol­vat si înlocuit cu o comisie interi­mară. Capii celor două consilii — cel ales şi cel numit — s’au luat la ceartă Neagu Darie Mocanu şi Mi­halache Mocanu, mentori in consi­liul dizolvat, au tras două gloanţe de revolver, ucizănd pe Iordache Lascu, preşedintele numit. Abia acum s’a terminat instruc­ţia în această afacere, şi asasinii au fost trimişi înainte Curţii cu juri din Brăila.

Next