Adevěrul, noiembrie 1928 (Anul 41, nr. 13763-13788)

1928-11-01 / nr. 13763

Pagina 2-a «! Şi Bronhiile... Dacă nu aţi avut grije să preveniţi organismul Dv. con-­ tra ofensivei de temut a microbilor înfecţioşi aceştia cu toate precauţiunile exterioare ce veţi lua vor invada căile voastre respiratoare singura linişte posibilă este aceea pe care o vă va aduce un protector intern care să acţioneze direct asupra bronhiilor şi acest protector este G­UDRONULGUYOT obţinut prin distilarea pinului pur din Norvegia. Se bu­cură de proprietăţi balsamice şi antiseptice incomparabile. Acţiunea lui în cazurile recente sau vechi de guturai, bronşită, phu­sie, tuberculoză, este de o constantă absolută, se ia lichid sau în cap­sule, sau în pastile pectorale. A se observa adevăratul Gudron Guyot (lichid, Capsule, pastă pectorală) toate aceste produse cu etichete în trei culori: violet, verde, roşie şi adresa casei Frere 19 Rue Paris (6-a). A nu se confunda cu alte produse similare. De vânzare la farmacii şi drognerii. Laborator: E. VAILLANT &. Cie. Bucureşti. Birourile: Str. Română 203, colt Precupeţii Vechi No. 1. — Telef. 213137 mului, o figurii uriaşă. Se poate zice fără teamă, că el este aproape sin­gur descoperitorul celui de al cinci­lea continent, dacă Insulele Paci­ficului, pot reprezenta dispariţia celebrului continent antidiluvian din această regiune. Prima sa călătorie a fost execu­tată pe Sudeavour, nume care este şi azi cunoscut în marina engleză. Bastiment de 370 tone, de o rezis­tență extraordinară pentru acele timpuri, Sudeavour permise condu­cătorului său trei ani de călătorie. Când reintră în rada din Dunes, conca lui ajunsese cât coaja de ceapă. Plecat din Plymouth la 26 August 1768, dublă capul Horn, din Ame­rica de Sud după cinci luni și ate­­risă în insula Tahiti la 13 Aprilie 1769. După observarea trecerea pla­netei Venus asupra soarelui, Cook întinse pânzele şi plecă în spre Sud. Descoperi „insulele Societăţii“, şi tot mergând către Sud, în căutarea Continentului austral descoperi „Noua Zelandă“, abia zărită de Van Diemen. Trebue să fac o paranteză asu­pra acestui continent austral, pen­tru a se pricepe de ce era atât de căutat, încât toate privirile societă­ţilor ştiinţifice europene erau aţin­tite asupra lui. Se ştie, că pământul răcindu-se, scoarţa lui se contrac­tează şi se sbârceşte. Această con­tractare tinde să dea planetei noa­stre forma unui tetraedru regulat. Vârful acestui tetraedru ar fi toc­mai la polul Sud, în timp ce baza s’ar afla la Polul Nord. Cum mu­chile tetraedru­ sunt sbârciturile scoarţei adică munţii, iar în apro­pierea lor se ţin legate continen­tele, s’a dedus că la polul Sud, în­­trunindu-se trei muchi, trebue să existe munţi înalţi şi deci un conti­nent, în timp ce la polul Nord n’ar exista decât un ocean. Azi demon­straţia este făcută, dar pe atunci a­­bia se dibuia. După Noua Zelandă, ea execută o călătorie circum navigatorie, şi descoperi Australia de Sud, pe care o denumi „Noua Galie“ şi o ocupă în numele Angliei. La întoarcerea sa prin strâmtoa­rea Torres, şi Singapor, el aduse cu sine şi câţiva indigeni din Taiti. El arată că Noua Guinee este separată de continentul australian şi o de­monstră complect. Pe stâncile a­­cesteia era să piară, cu bastiment cu tot. Această primă călătorie îi atrase admiraţia universală. Fu sărbătorit ca un rege şi nu trecu anul şi i se încredinţă o nouă expediţie. A doua călătorie a avut drept scop principal numai descoperirea continentului austral. Plecă cu două năvi Resolution şi Adventure, în Martie 1772, dublând de data acea­sta Capul Bunei Speranţe din su­dul Africei şi ajunse până la 67 gra­de latitudine Sud. Aci dădu peste banchiza de ghiaţă. Ambele vase se rătăciră, iar el se întoarse prin ceaţa deasă a polilor către Noua Zelandă. Studia Australia , de Sud, şi se opri la insulele societăţii. După aceea descoperi Arhipelagul ce poartă numele său. Plecă din nou către Noua Zelandă şi înainta că­tre Sud până la 71 grade lat. Ur­mări apoi banchiza 40 grade longi­tudine, fără a putea da de uscat. Urcă în urmă către Nord, vizită toate arhipelagurile, de la Insula Paştelui, la Noua Caledonie, pe care o descoperi el, precum şi in­sula Norfald. Se reîntoarse către Noua Zelandă şi în drum spre Ţara de Foc din sudul Am­ericii, desco­peri insula Georgia şi grupul Sand­wich. Pe la capul Bunei Speranțe, din Africa de Sud, se reîntoarse în Anglia, în Iulie 1775. Materialul a­­dus din această călătorie fu imens și numele lui Cook a ajuns pe bu­zele tuturor. A fost însărcinat cu rezolvarea problemei trecerei din Oceanul At­lantic în cel Pacific. Plecă tot cu Resolution, în 12 Iu­lie 1776; trecu prin insulele Kerg­uelen, şi ajunse prin Tasmania la Noua Zelandă (Februarie 1777), şi la insulele Hervey, Taiti; descoperi insula Crăciunului şi regăsi archi­­pelagul Hawai pe care îl denumi Sandwich. Ajunse la coasta Ameri­­cei, în Martie 1778 şi o urmări spre Nord, dublă peninsulă Alaska, an­coră la promontoriul cel mai înain­tat şi trecu strâmtoarea Bering, dar fu oprit de banchiză la înălţi­mea capului îngheţat, la 70,5 grade lat. N„ în August 1778. Se reîntoar­se apoi la insulele Sandwich, unde fu omorît, în urma unei altercaţii cu indigenii, anume în urma încercării de a aresta pe Regele lor. Vasele lui continuării însă drumul prin Kamciatka şi prin faţa Japoniei şi Chinei ajunseră în Oceanul Indian. Ele terminară raidul în Octombrie 1780. Conferinţa internaţională feroviară de la Viena Zilele trecute a avut loc la Viena o importantă conferinţă internaţio­nală de cale ferată cu delegaţi ai statelor europene şi ai căilor ferate japoneze şi chineze. Direcţiunea c. f. r. a fost repre­zentată prin d-nii directori I. Mi­­clescu, Al. Russ şi Apostolescu. Conferinţa a decis, în unna stăru­inţelor delegaţiunei noastre, ca statele interesate în circulaţia Simplonului — cu excepţia căilor noastre ferate — să reducă tarifele pentru călători şi pentru bagaje pe linia Londra-Bu­­cureşti şi Londra-Constantinopol. D. Miclescu ,directorul comercia­lului, în dorința de a da publicului posibilitatea să călătorească cu tre­nul Express Orient, a cerut introdu­cerea vagoanelor de clasa II-a. Chestiunea aceasta a rămas să mai fie discutată în ziua de 7 Decembrie la conferința din Paris. S’a mai ho­tărât prelungirea trenului Simplon până la Bagdad.* De la data 1 Mai 1929 trenul rapid Cernăuţi-Berlin va parcurge această distanţă în 32 de ore. La Berlin va avea legături cu Anglia, Danemarca şi Norvegia. La aceste trenuri se vor pune vagoane restaurante franceze din tipul cel mai nou. EM. C. GRIGORAS Renumitele Prese de cărămidă şi ţiglă Varţuri netede şi fine Kollerganguri (Strivtoare) Alimentatoare automate Aparate de tăiat automate Precum şi orice maşini de carămidfirie de cea mai modernă construcţie din Uzinele Rich. RAUPACH Girlitz furnizează Jacques PAUCKER Bucureşti Str. Smârdan 27 Instalaftiuni complecte Fabrici de cărămidă si ţiglă Maşini In permanenţă In depozit Proecte Planuri ingineri specialişti Devise. NicUflAŢI? COMBATEŢI SIGUR Jr. Sf. MARTIN IMPOTENŢA vindeca ! Neurastenia, listeria MELANCOLIA, TIMIDITATEA FOBIA Paralista, nevralgia, contracturi, tre­­murături, reumatism, insomnie, som­nolenţă, dureri de cap NEVROSA INI­­MEI ŞI A STOMACULUI (palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsături, aerofagie). Tratamentul copiilor Întârziaţi, Im­pulsivi. ONAN­A, INCONTENENŢA DE URINA — Metode Fizico-Electri­­ce şi Psihice. Hipnotism, persuasiune, autosugestie, procedeele Prof. Bern­­heim Coué Berillon, Dubois, etc. — Calea Victoriei 33 fost 47 Etaj II. Casa Frascati. — Consultaţiuni 9—11 a. m. şi 2—7 d. a. Intrarea pe la Ginemato- MINISTERUL DE RĂZBOI Direcţia contabilităţii ÎNŞTIINŢARE Conform dispoziţiunilor din deci­zia ministerială No. 829 din 19 oc­tombrie 1928, toţi furnizorii arma­tei, vor elibera autorităţilor mili­tare numai un singur exemnplar de factură. Şi iată că România intrase şi ea în războiu. După vertiginoasa îna­intare în Ardeal, ofensiva a fost oprită şi armata română a început să dea înapoi. Delavrancea era foarte îngrijo­rat. „Ne vor pocni nemţii şi ne vor culca la pământ“, spusese el într’o zi când ştirile de pe câmpul de luptă erau alarmante. . . Cu această ocazie veni vorba, şi despre muntele Selimberg din a­­propierea Sibiului. „E un nume turcesc“, am spus eu. „Turcule, vezi peste tot nume turceşti“, îmi impută Delavrancea pe un ton prietenos. La urmă am ajuns la o transac­­ţie, care se impunea, de altfel prin adevărul ei. Din „Selimberg“ am făcut un nume pe jumătate tur­cesc (Selim) şi pe jumătate nem­ţesc (Berg), adică „muntele lui Selim. N. Batzarîa ŞTIRI DIN CLUJ După cum se ştie d-rul Alexan­dru Iteanu, decedat acum câteva zile la Bucureşti, era şeful organizaţiei liberale din Secuime. Până la noui dispoziţiuni locul din fruntea aces­tei organizaţii va fi ţinut de d. Er­nest Tőkés. — înaintea tribunalului din Cluj a fost desbătut procesul falimentu­lui editurii „Viaţa“. D. Heinrich Franke, cetăţean a­­merican, a adus în istanţă grave în­vinuiri fostei direcţiuni a acestei societăţi. —La primăria locală s’au prezentat astăzi o delegaţie de măcelari, care a depus o cerere pentru majorarea preţului la carne cu 4 lei la kgr. — D. Lahovary minstrul nostru la Budapesta a oferit un ceai în o­­noarea scriitorilor de la Helikon. —Sătenii Simion Marin in etate de 20 de ani şi tatăl său Ulise Marin de 54 de ani din comuna Someşeni, au atacat şi omorât în mod barbar pe guardul satului Mihăilă Corfu în etate de 29 de ani. Criminalii au a­­plicat victimei vre­o 30 de lovituri de cuţit. Crima a fost comisă răzbunare.­­ Cu ocazia împlinirii a 40 de ani de păstorie a preotului dr. A­­lexandru Sulyoc a avut loc la Ora­­dia Mare o festivitate. Au luat parte reprezentanţii autorităţilor din acel oraş. — Servitoarea Ana Chioran a fost arestată pentru că a săvârşit un furt la d-na Corob­anu din strada general Dragalina 88. — Cu prilejul unei întruniri muncitoreşti social-democrate ce a avut loc la Tg. Mureş în sala cămi­nului de ucenici, s’a iscat un scan­dal provocat de unl alt grup de muncitori. Autorităţile intervenind s’a evitat o încăerare. -- Cu un fast deosebit a avut loc cri dimineaţă sfinţirea nouei bise­rici ortodoxe din comuna Luna de Sus. A luat parte între alţii şi d. Par­témie Dan, prefectul judeţului. Serviciul religios a fost oficiat de către episcopul Ivan al Clujului. — In urma morţii regretatului — In urma morţii prefectului de Arad, avocatul Georgescu, şeful organizaţiei liberale, cu girarea pre­fecturei a fost însărcinat de inspec­tor general administrator d. Milo­ A DEVERUL. Procesul comuniştilor încarceraţi la Jilava Interogatorul acuzaţilor? Depoziţia martorilor Eri a venit în faţa consiliului de răsboi al corpului II armată, proce­sul calificat de rebeliune a celor ş­a­­se comunişti internaţi în fortul Ji­lava. Acuzaţii sunt: Lazăr Amoldi, stu­dent în medicină, Bersazky, inginer şi student în drept, I. Finkel mun­citor metalurgist, P. Fogel muncitor metalurgist, Aurel Rotenberg şi L. Aradi, tâmplar. Acesta din urmă a fost condamnat la 2 luni închisoare după a căror curgere se află de 4 luni, în prevenţie. Ceilalţi cinci sunt condamnaţi la câte 2 ani închisoa­re pentru vina de a fi răspândit ma­nifeste cu caracter comunist. Iată faptul pentru care internaţii apar d­in nou în faţa consiliului de răsboi: Contând ca deţinuţi politici, cei ş­ase comunişti înţelegeau să fie supuşi unui regim adecvat catego­riei. De aceea când li s’a dat ordin să execute corvezile cari trebuiau să cadă în sarcina condamnaţilor de drept comun, ei au protestat. De aci pedeapsă cu închiderea în carceră. După 45 de zile de carceră comu­niştii au fost chemaţi într’o zi în faţa comandantului fortului, d. Io. cot.-col. Arghir. In această chemare rezidă fermentul întregei afaceri care se judecă azi. Cum acuzaţii nu sunt oameni cu armata făcută (patru dintre ei au de­­abia vârsta de 21 ani) adunarea pe două rânduri, s’a executat într'o for­mă cu totul lamentabilă. Faptul le-a atras o nouă condam­nare la carceră. Puşi în faţa pers­pectivei de a intra din nou în „coş­ciug", cum numesc ei carcera, vi­novaţii au protestat şi s'au împotri­vit cu hotărîre. A trebuit să se re­curgă la forţa­­celor 75 de soldaţi din garda închisorii ca să fie încarce­raţi. împotrivirea lor a fost califi­cată rebeliune şi a venit ori pentru sancţionare în faţa justiţiei militare. Consiliul deschide şedinţa la ora 10 juni. sub preşedenţia d-lui colonel Gabriel Marinescu asistat de d-nii maiori Ciurea şi Boboc, căpitani Fo­­tino şi Oprescu, comisar regal , maior Ilorineanu şi prim grefier d. Ieşeanu. Pe banca apărării sunt d-nii avo­caţi Dem. Dobrescu, I. Cătunescu, L. Şaraga, Vasilescu, Nottara, To­ma Dragu şi L. Pătrăşcanu. La deschiderea şedinţei d-nii avo­caţi ŞARAGA şi TOMA DRAGU de­clară’că renunţă la martorii lipsă, dar nu pot renunţa la martorii a­­cuzării, d-nii general PANAITESCU, colonel ARGIN­R, comandantul în­­chisoarei Jilava, şi BORIS ŞT­EI­A­­NOF, deţinut politic în furt şi care făcea parte din grupul de revoltaţi, cu toate că, nu se ştie de ce e scos din cauză. Consiliul hotărăşte să fie chemaţi şi aceşti martori. MODIFICĂRI ŞI ŞTERSĂTURI IN SCRIPTELE ACUZĂRII D. avocat dr. L. PĂTRĂŞCANU ci­teşte o petiţie a apărătorilor prin care se atrage atenţiunea asupra u­­nor modificări şi ştersături în scrip­tele acuzării (dintre care ordonanţa de dare in judecată) fără respectarea legii. D. maior HOTINEANU declară că nu se opune ca această petiţie să fie anexa­tă la dosarul-afacere­. Consiliul ia act, înainte de solu­ţionare, va cerceta faptul. INTEROGATORUL După acestea se păşeşte la intero­gatorul acuzaţilor. Primul e acuzatul AUREL RO­TENBERG. El povesteşte cum d. co­lonel Arghir le-a poruncit să intre la carceră pentru că nu s-au adunat în faţa d­-sale în formaţia „pe două râ­­duri”. Eu m-am împotrivit pentru că sunt bolnav de tuberculoză şi încă atunci eram sub tratamentul medi­cului închisoarei care îmi ordonase tratament special. Pentru mine, o nouă închidere în carceră Însemna moartea, împotrivirea mea deci, e o simplă şi legitimă apărare. Deabia eşisem, doar, dela carceră, după 40 de zile de câinească rezis­tenţă. Dovadă că nu mai puteam e cft i­­mediat şi chiar în braţele soldaţilor am leşinat. De leşinul meu însă nu s'a ţinut nici cea mai mică socoteală, mai mult în acelaş sicriu de ciment care e carcera Jilavei, am fost târât cu alt tovarăş. înainte de a leşina am strigat: „E o crimă ce faceţi". PREŞEDINTELE: Totuş ai făcut carcera şi n’ai murit. Deci aserţiunea d-tale că „se face o crimă" e minci­noasă... In rezumat, vă plângeţi că soldaţii nu v’au dus la carceră în mod politicos, nu . Acuzatul pune capul în piept şi tace. Vine rândul lui ARADI LABIS­LAU (muncitor) care declară că in­tre , procedeele Jilavei intră şi bă­taia. „Am fost bătuţi, spune el, in­sultaţi şi ne-au luat şi cărţile. Eu muncitor sărac, care mi-am rupt de la gură ca să cumpăr o carte m’am văzut deposedat de această ultimă mângâere. Mi-au luat toate cărţile şi le-au băgat într’o celulă unde mi le-au ros pe toate, şoarecii. PREŞEDINTELE : Te cred, şoare­cii nu ştiu să citească. ACUZATUL arată că regimul de la Jilava l-a tuberculizat, după cum se poate constata din certificatul me­dicului închisorii. Am spus la un moment dat că un bolnav ca Ber­sazky nu poate fi băgat la închisoa­re, că asta ar fi o crimă. PREŞEDINTELE : Crimă ar fi fost dacă ar fi murit. Uite că Ber­­sazsky trăeşte. ACUZATUL: După cele din urmă zile de carceră, ne-au băgat la se­cret. Atunci figurile noastre au luat forme din ce în ce mai palide. E ca și cum am fi murit. La „secret" mâncarea nu mai e socotită ca o ne­cesitate pentru nenorocitul care tre­bue să suporte regimul. La „secret" se trăeşte d­in mila bucătarilor, care strecoară mâncarea pe furiş. PREŞEDINTELE: Recunoaşteţi că n’aţi vrut să intraţi la carceră. ACUZATUL: Da. După aceasta urmează interogato­rul lui ARON (SAU ARNOLDI) LA­ZAR, student în medicnă. Acesta îşi începe povestirea cu o voce calm­ă, egală şi învăluită într’un accent moale de blândeţe. Consiliul îl as­cultă până la sfârşit' La noi devizele calme Târgul nostru de devize e calm. Transactiunile de mică importantă. Cursurile staţionare. In târgul liber au cotat: Ultimele cotatiuni ale leului 61 cents = 100 lei la New-York. 103 lei — o liră sterlină la Londra. 3.14 fr. elv. — 100 lei la Zuerich. 15.50 fr. fr. — 100 lei la Paris. Cursul monedelor străine FINKEL insistă asupra procedeului de a băga câte doi deţinuţi într'o singură carceră. PREŞEDINTELE îi răspunde : Ca să vă încălziţi ! FINKEL: Pe Boris Stefanof care se făcuse vinovat de aceleaşi protes­tări nu l-au dat judecăţii... D. av. ŞARAGA (către consiliu): D. maior HOTINEANU : Ne-am je­nat să-l aducem. D av. ŞARAGA: Nu, aţi voit de­sigur să ocoliţi sgomotul acestui pro­ces. E introdus apoi primul martor al acuzării d. R. Hanulescu, care de­clară că a auzit când acuzaţii au în­jurat pe comandantul închisorii cu vorbele: brută, bandit, pungaş, etc Şi a văzut, cum unul dintre acuzaţi a ridicat mâna asupra d-lui colonel Arghir. PREŞEDINTELE: N’au vrut să se adune în faţa d-lui colonel 7 MARTORUL: Nu. S’au împotrivit apoi să intre la carcera şi eu care comandam garda a trebuit să-i în­carcerez cu soldaţii. E ascultat şi comandantul închi­sorii. d­­l.­colonel Arghir. D-sa începe prin a mărturisi că nu-şi mai aduce aminte cum s’au întâmplat exact lucrurile, şi ,deci roagă consilul să i se citească de­claraţia pe care a făcut-o şi e la dosar Spune apoi că a auzit când deţinuţii l-au înjurat şi insultat. D. avocat ŞARAGA : Păi în decla­raţia d-lui martor, dela dosar, d-sa spune că n’a auzit nici o injurie din cauza vacarmului care s’a, produs între soldaţi şi deţinuţi. D. av. Şaraga roagă pe d. preşe­­dinte să întrebe pe martor dacă re­cunoaşte că a pălmuit vreodată pe acuzaţi. — Da, am pălmuit pe unul fiindcă prea era impertinent. După audierea acestui ultim mar­tor şedinţa se ridică la ora 2, ur­mând să, continue mâine de 10 ore, 8 jum. Bal. ACUZATUL arată cu deamănuti­­tul care e calvarul unui deţinut po­litic la Jilava. Hârdăul, groaznicul hârdău, care se zice că mai trăeşte doar în roma­nele intitulate „Din casa morţilor", e încă în cinste, spune interogatul, în celulele Jilavei. La Jilava, deţinu­ţii, care n’au puterea să riposteze sunt­ trataţi ca vitele. La Jilava se De ce­­ înjură ca la grajd. PREŞEDINTELE : Comparaţia e improprie. Se înjură şi pe calea Vic­toriei, nu numai la grajd, toriei, nu numai la grajd ARON arată apoi că la celule a căror bază au dimensiunea de 70 cm. pe 70 cm. sunt introduşi câte doi pedepsiţi odată. Că, probabil, pro­cedeul e socotit ca insuficient de drastic şi atunci celula e inundată de apă turnată expre ca să o exaspe­reze pe deţinut şi să ţină cimentul mereu umed. PREŞEDINTELE: Asta nu poate fi aşa rău, ştiu că cimentul se în­tăreşte la apă(17) ARON: Eram­ ţinuţi în timpul ier­­nei, în picioare în carceră, fără foc... PREŞEDINTELE: Nici soldaţii n’au întotdeauna foc la regimente. ARON : Domnule preşedinte, eu care am trecut pe acolo nu pot glumi... PREŞEDINTELE: Şi eu am stat odată 4 zile la carceră... ARON: Alta e carcera regimente­lor şi alta carcera fortului Jilava Pe noi nici la closet nu ne lăsau. Cu ceasul în mână: 5 minute. Ştiţi ce sinistru sună asta pentru deţinu­ţii bolnavi de acolo . Urmează după povestirea acestui acuzat, interogatoriul celorlalţi în­tre care unul spune că d. colonel Ar­ghir proceda în ultimul timp aşa de aspru cu ei findcă provocaseră o an­chetă a d-lui general Pafrantescu. In urma acestei anchete, d. general or­donase să se înceteze cu extrema ri­goare din consideraţie pentru sănă­tatea deţinuţilor. Ordin care, de alt­fel n'a fost, respectat. Franci francezi Franci elveţieni Franci belgieni Lire sterline Lire italiene Lire otomane Mărci germane Zloţi polonezi Silingi austriaci Renge Cor. cehoslovaci Dinari Drahme Leve Fiorini olandezi Dolari 6.48— 6.49 31.93— 31.97 23.05— 23.10 804.75—805.50 8.70— 8.75 55.75— 86— 39.55— 39.60 18.75— 19.— 23.35— 23.40 28.93— 28.98 4.92— 4.93 2.90— 2.93 2.20— 2.25 1.20— 1.25 66.50— 66.70 164.50—165.00 Franci francezi Franci elvețieni Franci belgieni Lire sterline Lire italiene Lire otomane Mărci germane Zloţi polonezi Silingi austriaci Pengő Cor. cehoslovac. Dinari Drahme Leve Fiorini olandezi Dolari 6.50— 6.55 31.80— 32.20 4.50— 4.60 502.00—806.— 8.65— 8.75 86.00— 87— 39.25— 39.50 18.25— 18.75 23.30— 23.50 28.80— 29.25 4.90— 4.95 2.SS— 2.92 2.10— 2.20 1.20— 1.25 65.50— 66.50 164.50­ 165.50 B­URSA Au încheiat următoarele valori la: BURSA OFICIALĂ B-ca Agricolă 240 B-ca de Credit 1275 B-ca Generală a Ţării Rom. 900 B-ca Blank 1575 B-ca Naţională 13200, 350, 300, 225, 200, 150 B-ca de Scont 440 B-ca Românească pui 1110 Credit Industrial 1120, 30, 40, 30 Astra Română Credit Minier opt. Credit minier pui Petrol Românesc Petrol Blok Redevenţa România petroliferă Steaua Română I. R. D. P. opt. S. R. D. S. T. B. Reşiţa Clădirea Românească Letca Mica Locuinţe eftine Unirii împroprietăririi Rurale 5% Urb. Bucureşti Urb. Iaşi 100 lei 3,14 fr.eir. la Zürich 100 lei 15.50 fr. fr. la Paris Francul francez e mai susţinut la 20.30 la Zuerich. La Paris lira sterlină e negociată la 124.14. Lira italiană e staţionară la 27.22 la Zuerich. Lira sterlină e negociată la 25.20 % Schimbul in străinătate 29 Octombrie 1928 PARIS (închiderea) Cota cerealelor LIVERPOOL, 29. (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa fermă. Decemb. 9.5 3/8, Martie 9.5 1/4. Mai necotat. închiderea Grâu. Tendinţa susţ. Decembrie 9.5 3/8, Martie 9.5 1/4, Mai 9.5 3/8. Porumb. Tendinţa susţ. Octomb. necotat. Decembrie, 8.8 1/8, Noembrie 8 91/2. * CHICAGO, 29. (Rador) Grâu. Tendinţa Decemb. necotat, Martie 122 1/2, Mai 125 3/8. Porumb. Tendinţa fermă. Decemb. 813/4, Marti 84 1/8, Mai 86 3/4. Ovăz. Tendinţa grea. Decembrie 43 3/8, Martie necotat şi Martie ne­cotat. Secară. Tendinţa fermă. Decemb. necotat, Martie 106 7/8, Mai 109. WINNIPEG, 29. (Rador) Grâu. Tendinţa uşoară. Octomb. 129, Decembrie necotat, Mai 126. Ovăz. Decembrie şi Octombrie ne­cotat. NEW-YORK, 29. (Rador) Cafea Rio Decembrie 15,80, Ianuarie necotat, Martie 15,19, Mai 14.69, Iulie 14,23. Tendinţa susţ. NEW-YORK, 29. (Rador) Cafea Santos Decembrie 20.95, Ianuarie necotat, Martie necotat, Mai 19.35, Iulie 18.85. Tendinţa susţinută. Piaţa cerealelor la Brăila In Obor s’au vândut: 208 care orz cu 5.66­5 80, 22 grâu cu 7.30—8.60, 6 ovăz cu 6.40—6.60, 5 porumb cu 6—6.20 şi 1 m­ei cu 7. 3575, 60 1340, 60, 36, 34 , 1230, 40 , 1020, 5 , 400, 10, 20, 5 1­340 540, 30, 20 1850, 60, 75, 80, 45, 40 530, 5, 40 950, 30, 40 1320 980, 70, 50 980, 1000, 10, 980 1150, 45 760 380 65 62,50, 63,00, 62,65 63 57% 55,85 Londra 124,16 New-York 25,6041 Germania 610,25 Belgia 355,75 Italia 134,10 Praga 76 România 15,55 Elveția 492,75 Grecia 33,50 Olanda 1026,25 ZUERICH (închiderea) Berlin 123,83 Amsterdam 208,40 New-York 5,19,72 Londra Paris Milano Praga Budapesta Belgrad Bucureşti Varşovia Viena 25,20% 20,30 F* 27,22 15,40 90,60 9,13 3,13 F A 58,20 73,10 Noul preşedinte al Camerei de Industrie şi Comerţ din Lugoj LUGOJ. „ In şedinţa de ori a Ca­merei de Industrie şi Comerţ din lo­calitate, consiliul de administraţie printre alte chestiuni la ordinea zilei a luat în discuţie şi demisiunea pre­şedintelui A. Crainicescu, care a fost primită. Procedându-se la o nouă alegere, în postul de preşedinte al Camerei de Industrie şi Comerţ din Lugoj a fost ales cu unanimitate de voturi de dr. Cornel Corneanu, fost prefect al jud. Severin şi actualmente senator li­beral. Această nouă instituţiune pornită pe drumul activităţii abea de câteva luni» aşteaptă de la noul preşedinte multe revindecări, dar mai ales o muncă a­­fară de politică de partid. Ultime Informaţii Cu prilejul comemorării a 10 ani de la înfiinţarea republicei cehoslo­vace, a avut loc o frumoasă recepţie în saloanele „Eintracht" din strada Dionisie, la care a participat întrea­ga colonie cehoslovacă din Bucu­reşti, în frunte cu ministrul pleni­potenţiar Kunzl-Jijerski. La prima serată de gală a Corpu­­lui in­teres o dată In Palatul Cercu­­lui Militar, nu s’a servit decât Ch­am­­pagne De St. Marceaux. Ministerul Instrucţiunii a făcut mor­tificări tuturor profesorilor universi­tari cari urmează a se confoma le­gii domiciliului în centrele unde îşi au catedra, să-şi aranjeze, în ter­men de 30 zile, situaţia. In această categorie mai sunt până in prezent 16 profesori uni­versitari, DR. S. IRIMESCU revenind în Capitală, îşi reia con­sultaţiile pentru boale de piept la biroul său de la sanatoriul Filaret, şoseaua Viilor No. 90, zilnic între orele 4 — 6 după amiază. E NEPREVĂZĂTOR acela care nu şi-a procurat încă la farmacie sau drogherie o cutie cu pastile Panflavin. Aceasta vă apără—după cum s’a dovedit — contra tusei, ră­­gușelii, catarului, fiind eficace și contra celorlalte boli ale căilor res­piratorii, cari bântite acum. De găsit la farmacii şi drogherii. „CONTENCIOSUL” Birou de informaţiuni judiciare şi administrative Directori: CEZAR SIMIONESCU M. GRAUR, avocaţi Birourile : Strada Sărindar No. 11 Turiştii români Vladimir Gafenco magistrat din Chişinău şi soţia sa, care străbat pe jos drumul intre ca­pitala Basarabiei şi Lisabona şi a căror sosire la Bucureşti am anun­ţat-o, vor porni miercuri dimineaţa mai departe, in lunga lor cale. Plecarea turiştilor se va face la ora 8 dim., din faţa hotelului „Con­cordia", din strada Smârdan. Prima etapă va fi Piteşti, cele viitoare : Slatina, Craiova, T.­Severin, Bel­grad, etc. Ne facem ecoul nemulţumitelor ce domneşte în sânul corpului funcţio­năresc al centralelor cooperatiste din pricina felului cum s-au alcă­tuit bugetele pe anul viitor la aceste instituţii. După cum suntem informaţi, co­­misiunea bugetară a Camerei a fost sesizată de făptul că s'a sacrificat marea massă a funcţionarilor in fo­­losul câtorva şi că modificări cari să restabilească drepturile vor fi propuse de comisiune. Palatul Justiţiei Măcelarul Const. Dimache, fiind dat judecăţii pentru punere în con­sumaţie de carne alterată, a fost condamnat de tribunalul Ilfov la 5 zile închisoare. Condamnatul a fă­cut recurs la Curtea de Casaţie şi înalta curte secţia II-a T a respins.­­ După cum se ştie tribunalul Ilfov secţia IlI-a a achitat pe d. in­giner Bacalu, fostul conducător al societăţii Sospiro, de inculparea de fraudare a acestei societăţi. Atât so­cietatea cât şi parchetul au făcut a­­pel. Curtea secţia 4-a a păşit ori la judecarea fondului procesului du­pă ce toate incidentele ridicate de d. Bacalu fuseseră respinse. Proce­sul va continua la 5 Noembrie. — După cum am anunțat în tre­cutul defraudatorului Ion Albu, tu­nul din autorii principali ai falsu­rilor coblise la societatea de asi­gurare „Generala”­ s’a găsit o pată neagră și anume el fusese condam­nat la 1 an închisoare pentru nere­guli săvârşite la Banca Ilfov. Manda­tul de arestare dat de instrucţie a fost înlocuit cu cel emis de parchet în executarea sentinţei de condamnare. După ce a fost arestat, i s-a pus in spinarea lui Albu executarea sen­tinţei de condamnare. Albu a făcut contestaţie şi tribunalul a anulat pri­ma sentinţă pe motiv de greşită în­­în­deplinire a procedurei. Acum el va fi judecat din nou, de data aceasta în prezenţă, pentru prima fraudă. — Curtea de apel secţia I-a, jude­când recursul făcut de primărie cu privire la aplicarea legii impozite­lor, care prevede reducerea la ju­mătate a taxei de proprietar ca şi a prestaţiei, pentru automobilele fo­losite de profesionişti, în interesul execută­re­i profesiune­­lor, a fixat jurisprudent că de această redu­­c­ere beneficiază şi avocatul, pro­prietar de automobil ca şi medicul. — D. judecător de instrucţie Pa­­padopol a emis mandat de arestare împotriva falitului Gheorghe Gro­­fu, comerciant de pielărie din şo­seaua Mihai Bravul 12, acuzat că a fraudat pe creditori dosind marfă de aproape un milion lei. — Patronul de restaurant Costică Petculescu a fost condamnat de Curtea de apel secția II-a la o lună închisoare pentru că vindea vin cu măsură falsă. Făcând recurs, înalta curte a casat decizia de trimitere. Ştiri din ţari BRĂILA Procesul electoral intentat de d. Ion Roşu, membru al partidului na-ţional-ţărănesc plutonierului major Predescu şi a plutonierului Marin Popescu, cari sau arestat ilegal în timpul alegerilor, a fost amânat pen­tru ziua de 23 Noembrie.­­ Fostul consiliu comunal a ho­­tărît să intenteze ministerului de in­terne o acţiune pentru daune comina­torii, de­oarece până acum nu a dis­pus reintegrarea vechiului consiliu GALAŢI Trenul No. 815 a călcat hitre Ga­laţi şi Tuluceşti pe un soldat din garnizoana locală, care n’a fost încă identificat.­­ La Casa poporului a sindica­telor unitare a avut loc o mare în­trunire a muncitorimii în care s’a protestat împotriva faptului că au­torităţile locale n’au luat nici­ o mă­sură pentru ajutorarea şomerilor.

Next