Adevěrul, decembrie 1928 (Anul 41, nr. 13789-13813)
1928-12-01 / nr. 13789
ANUL 41. No. 13789 SâmbStâ 1 Decembrie 1928 ft Pasim Adevărul FONDATORT * ^ BELDXMAN 1888—1897 £ UrVUAi UMI . CONST. MILLE 1897—1926 750 Iei pe un an ABONAMENTE : 380 lei pe 6 luni 200 lei pe 3 luni In străinătate dublu Lei 3 BIROURILE : București Str. Sărtalar No. 7—9—11 Lei 3 Centrala: 306 67. 324 73. 346 79. 353,54. TELEFOANE; Elecția: 351 TM , Administrația: 307 69. Provincia: 310 66. Oficiosul averescan exclamă cu melancolie: »E păcat că nu există o presă independentă. .«Care tuşă, să fie din când In când averescană! !••• MANIFESTUL-PROGRAM AL GUVERNULUI Iată la sfârşit un guvern, care, in manifestul-program adresat ţării — şi pe care-l publicăm în altă parte a ziarului — ne vorbeşte de legalitate, de defuncta eră a abuzurilor de sus şi restabileşte, in cadrul funcţiunilor lor normale şi constituţionale, Instituţiile fundamentale ale statului: administraţia, justiţia, armata. De mult n’am mai auzit din gura guvernelor noastre vorba aceasta cinstită şi respectuoasă de adevăr, rege şi dreptate. De mult nu ni s’a mai spus, de pildă, că „armata trebue să devină instrumentul puternic şi EXCLUSIV al apărării naţionale“. De la război încoace, e prima făgăduinţă reală, care a şi primit un început de executare,— ridicarea stării de asediu. . . Pornind de la ideia sănătoasă că viaţa socială şi politică a unui organism complex, cum este statul, trebue aşezată pe temeliile solide ale unor organe locale în măsură de a-şi îndruma şi promova libera lor desvoltare, guvernul îşi ia angajamentul unei largi reforme administrative. El vrea să dea conducerii locale viaţă proprie, înlesnindu-i posibilitatea unei existenţe libere printr-o descentralizare efectivă. E un vechiu deziderat al democraţiei noastre, pe care toate partidele l-au exploatat, dar de care toate şi-au bătut joc în mod sângeros. Tot atât de importante sunt reformele promise în ordinea economică. Spre deosebire de politica urmată de vreo două decenii încoace, şi mai ales după război, care avea ca ideie centrală necesităţile fiscale ale statului şi a dus la epuozarea aproape complectă a puterilor de producţiune,— guvernul actual îşi clădeşte politica economică şi financiară pe necesitatea de a înlesni „desvoltarea maximă a tuturor forţelor de productiune“. In consecinţă, un întreg program de reforme în ordinea productiunii agricole, care la noi este Încă îsvorto principal al excelentei poporului şi statului, şi o revizuire urgentă şi chibzuită a legii, plaţiei industriale, sufocantă, nimicitoare a oricărui avânt spre propăşire. Nenorocita politică vamală a d-lui Vintilă Brătianu şi restricţiile nesăbuite puse colaborării capitalului străin, de care mai ales tânăra noastră industrie are atâta nevoie, vor dispare. Şi, dacă guvernul Maniu va reuşi să-şi realizeze programul, putem spera că idealul d-lui Brătianu — stat sărac într’o ţară bogată — va rămâne ca un simbol caracteristic al unei epoci de ruşine şi de mizerie, pe care poporul român a fost nevoit s’o suporte cu resemnare. Realizările, insă, nu sunt atât de lesnicioase. Guvernul recunoaşte că momentele prin cari trece ţara sunt extrem de grele. Situaţia moştenită de la fostul guvern este — mai ales sub raportul financiar — o extrem de grea povară. Stabilizarea monedei, in primul rând, reclamă un echilibru bugetar fără care nici un pas hotărit spre normalizare nu e posibil. Rău! ce s’a făcut în zece ani de demenţă financiară şi economică nu se poate repara nici în zile, nici în luni. E nevoie de „munca anevoioasă a anilor“, de colaborarea tuturor forţelor, de respectarea desăvârşită a legilor. In acest spirit, cu aceste dispoziţiuni sufleteşti, guvernul naţional-ţărănesc se aşează la lucru. Şi ca o dovadă a bunelor sale intenţiuni, el se adresează alegătorilor spunându-le : „alegeţi liber pe aceia cari credinţa voastră îi cere“. Să sperăm că aşa va fi, şi că primul parlament al ţării va fi mai cu priință decât cele ieșite din siluirea brutală și adesea criminală a alegătorilor."" Em. Socor. ifffflttui ■ » —1«h——— . —• N A Z B A TI I ALEGERI . , r „Viitorul“ se întreabă singur... de ce votează cu partidul, naționalliberal! Se miră și el «Je: soarta pe care i-a hârăzit-o împrejurările. Tot el se mai întreabă... de ce nu votează cu partidul național-țărănesc? Pentru că nu-l lasă Vintilă! Kix. * ■ . GLOSE POLITICE... O documentare «» — —— ......... Ne-am ocupat deunâzi de cazul d-lui Iov, celebrul fost prefect averescan care a practicat cele mai mari banditisme electorale şi care îşi îngăduie acum ironii şi protestări, în privinţa felului cum regimul Maniu înţelege să efectueze alegerile. Pentru a se vedea despre cine este vorba,ni se citează, un fapt precis, care învederează sentimentele mulțimei, față de acest fost prefect, care se plânge că h’are libertatea de propagandă. Era in toiul alegerilor generale, sub guvernul Ionel Brătianu, venit la putere după retragerea d-lui Barbu Ştirbey. D. Iov, candidat averescan, a pornit în judeţ în propagandă. Sătenii din Soroca neputându-şi reţine sentimentele de ură,din potriva fostului satrap, acesta a fost incoltit şi cine ştie ce-ar fi patit, dacă n’ar fi intervenit propagandiştii naţional-ţărănişti să-l scape. Şi un astfel de om, are dubla îndrăsneală: acela de a vorbi de alegeri libere şi aceia de a ataca partidul naţional-ţărănesc. Am insistat, recunoaştem, prea mult. Era insă întrucâtva necesar. Cazul Iov, nu este numai un tipic exemplu de lipsă de pudoare în politică. El trădează până şi lipsa sentimentului elementar şi firesc al recunoştinţei pentru cei ce sau scăpat dacă nu de la o moarte sigură, dar desigur de la una din cele mai convingătoare dovezi de rezistenţă cetăţenească. Exclusiv ut povesteşte că, în ultimele zile şi mai înainte de a îi exclus din partidul liberal, d. Istrati Micescu a fost apostrofat de d. Vintilă Brătianu : — Nu-i destul că faci dizidentă la Constanta. Am auzit că ai fost ori şi la Ploeşti, ca să-l zădăreşti pe Quintus!...- -— Te felicit, d-te' Brătianu, a răspuns d. Micescu, că deşi şef al marelui partid liberal şi deşi ţara se ufla în împrejurări atât de grele, d-ta ai timpul’ necesar să te ocupi şi de lucruri de o atât de minima importanţă. Dacă te ocupi, totuşi, dăm voie să te întreb : nu crezi că-i frumos ca fiii celor doi statornici liberali — tatăl lui Quintus şi tatăl meu,— cari au făcut 35 de ani dearândul politică liberală la ploeşti, să continue tradiţia şi să lucreze împreună ? ' 1' 1. Nu se cunoaşte răspunsul d-lui Vintilă Brătianu. Dar chiar dacă dialogul acesta nu este adevărat, el caracterizează însă situaţia în sensul că pe când in’ biserica liberală sunt primiţi toţi neofiţii, acei cari, ei şi părinţii lor, n’au crezut decât în religia liberală, sunt excomunicaţi. Sever Misiunile financiare Cu plecarea d-lor Haducanu şi Lugoşanu, guvernul începe opera practică în vederea rezolvirei problemei financiare. Cum se prezintă situaţia în momentul plecărei lor, se poate constata din ştirile pe cari le-am publicat noi şi din cele provenind din alte izvoare ale căror legături cu guvernul sunt cunoscute. Realizat este numai acordul cu Germania. El este singura realitate iar suma ce ne revine din aplicarea lui, este singura speranţă palpabilă în vederea remedierea neajunsurilor celor mai presante ale situaţiunii. Poate că realitatea aceasta va determina revizuirea pă- , rerei că delegaţii ar fi făcut rău jvrea sa se înceapă statornicia nusau s’ar fi pripit când au semnat mai dela el. Ar fi timpul să se înacordul. Intre o chestiune de poli-' lăture acest joc frivol, care macină teţă şi cea de a asigura ţării, a cărei situaţiune financiară şi economică o cunoşteau, măcar un aport sigur, conştiinţa lor a avut să aleagă. Am fost martorul scrupulelor lor. Sunt dator să le iau apărarea. D. Răducanu va avea să încerce mobilizarea sumei ce ne revine din acord. E vorba de numai treizeci milioane cari oferă dificultăţi, 49 milioane şi jumătate având, a fi plătite până la 1 Aprilie 1929, adică într’un termen de patru luni. In acelaş timp e vorba să se realizeze un imprumut pentru anume industrii, cărora statul Ie datoreşte câteva miliarde, patru, pare-mi-se. Cât despre împrumutul de stabilizare, el nu e încheiat. D. Vintilă Brătianu a refuzat, în momentul plecărei anume condiţii, pe care nici guvernul d-lui Maniu nu ar fi dispus să la accepte. Se afirmă chiar că grupul Blair nu ar fi vroind să garanteze produsul emisiunii, ci că ar dori să facă numai funcţiune de emitent fără obnigo. Deşi lucrul acesta ni se pare puţin probabil, se pare totuşi că dacă nu ar obţine o ameliorare a condiţiunilor, guvernul ar fi dispus să rupă tratativele cu grupul Blair, pentru a începe convorbirile cu alt grup sau a recurge la Liga Naţiunilor. Chiar dacă această eventualitate e luată în consideraţie numai pentru un caz extrem, o credem foarte delicată, pentru că, după cunoştinţele noastre despre piaţa financiară, tratativele angajate de trei cutur guvern şi continuate opt luni de zile, au astupat celelalte posibilităţi, fără ca să mai vorbim de stagnaţia momentană de pa piaţa americană. - B. Daca guvernul, care a elaborat reforma administrativă a ţării noastre întregite, ar fi înţeles câtă importanţă se leagă de această reformă, suntem siguri, că n’ar fi procedat aşa cum a procedat...Ne este imposibil să credem că, dându-şi seama de acest lucru, ar fi încercat totuşi să schiţeze în linii bizare de caricatură, principiile unei asemenea legiuiri esenţiale. Ar,fi fost să-şi bată joc în mod conştient de rânduielile ţării, ceea ce nu ne vine să credemi, oricât de infinite au fost posibilităţile, de aventură legislativă din, trecutul apropiat. Mai de grabă credem că, în nevoia de a-şi justifica’prezenta per- petuă la cârma destinelorpublice,’ a improvizat din anemicele contri-, butiuni cerebrale ale partizanilor, o proză vagă, împărţită.. în capitoleşi:'paragrafe,', deasupra' căreia a scris apoi cu oarecare jenă titlul: reforma administrativă. Altcum n’am fi ajuns ca, abia la doi ani dela instituirea ei, însuşi regimul-autor să simtă nevoia unor radicale revizuiri în bezna textelor reformei... ’ '.. . ’. ’ * Este, desigur, dureros că s’a petrecut aşa. .S’au pierdut zece ani preţioşi, în cari trebuia începută aplicaţiunea unui ,nou regim administrativ, menit să coloreze în aspect modern şi civilizat, obscura noastră figură administrativă.. S’au pierdut zece ani de studiu comparativ şi practic.în acest ..domeniu mportant, de. care atârnă în mareparte însăși circulaţiunea vitală a unui stat.' Nu s’a înţeles de-'Către' regimul căruia i s’a făcut atâta ere-’ dit vreme de un deceniu, ca o tară noua, cu patru sisteme admifiistrative felurite, dintre cari unele având mari tradiţii de (.apuicatiune, iar aitele-’fiiiid chidatp'resturi ,din vremurile' autocratismului turcesc, are nevoie de o reformă atât' de profund studiată, încât să conchidă într’un adevărat tipar nou pentru viata finitară-’a'tuturorcetatemie'i, cari o' compun. vNfu. s?a .înțelesdă interesul mare al tării''cere 0 descentralizare largă, inteiperităti prin cindu! examen de maturitate prestat în, cursul războiului, chiar du-' Că de dragul ei, s ar fi sacrificat unu.U.s din, maldacele"prin cari s’au sustinut guvernele reactioniate. Interesul subiectiv a'biruit odată mai mult şi reforma administrativă n’a fost decât o tragi-comică înseilare de dispoziţiuni haotice, înfiripată sprea deghiza egocentrismul brutal al regimului dominant. * Guvernul actual îşi propunesămodifice integral situaţia creată prin reforma administrativă. Este necontestat că un guvern, care a venit în numele unei mai bune rânduieli în treburile statului, e dator să înceapă de aici. Precum tot atât de necontestat este că, dacă viitoarea reformă administrativă va statornici principiile civilizate de întinsă descentralizare, mărturisite până acum de partidul national-tărănesc — vom avea o bună şi temeinică rânduială. Ceeace ar constitui un deziderat pentru întreaga tară este însă ca, odată instituită, noua reformă să fie învestită și cu oarecare trăinicie. E un simptom deadreptul tragic ceeace se petrece, în adevăr, cu legile noastre. Guvernele se concurează între ele, cu precipităre şi cu dureroasă nesocotinţă, în modificări şi revizuiri urgente şi grave..." Fiecare din ele vrea să reformeze orânduirile ţării din cap până la picioare.şi fiecare prestigiul guvernanţilor şi să se manifeste atâta patriotism la oamenii politici, încât să respecte ceea ce e bine făcut, neintervertind cu luminile lor futuriste ori unde şi oricând... Facem aceste reflexiuni pe marginea planurilor guvernului sternul centralizator Isi, în colţurile actual cu privire la reforma a djrii- de tară, cari cunoscuseră'vremuri nistrativă si dorim ca ea"să,rămâ- de frumoasă si nobila/...autonomie nă în vigoare cel puţin atâta vre- cnică, in jurul, instituituralor ,lor #■ Isitor pentru1,tara nbastră, încât tft'-sr -- discutarea‘‘lui pretinde. ..să reve-Parid ce n^om avea p^tjdcții O.-vom face arătând ce des» VQltâre-uriașe ne-poate. aduce...-...și ?esfr. - cum poate rezolva multe probleme buri®, ^01^16' administrative .' și sapte căpetenie ale statului nostru și Ef r* mț»on-Mi] ’ ' TIWi.. Vornitt răptâne desceritf'âlizarea. Tntp’o taraj cu ,vot^universal, njcfaiu/cgte dc conceput.■şa.lri.sistem./'pâcă.’ifii adevăr, s’a .a.cordat cetateni%fe dreptul de vot, însentințază eiD.natra; a fost socotită în .măsUră^-și vâta^teze S’O FI CETIND oare ..Viitorul' i«i străinătate? Dacă • -da'- iată - ce vor lafla 'străinii, dc : stărila dela același timp sa'iinstitui unisistem administrativ ceptralis până la ab- Saca)dela altul M răsuroi și,să ,concentrezi, îti:mâinile trâesc sub terorita hatcâtorva' întâmplători , demnitari, galelor abrutizate de băutură, pulsul .cotidian,., al t,ătii.şParadoxul carij devastează locuinţele şi maleste pr'ca. evident!,şi.ţprea imposibil, tratează*pe, săteni^ ca in Romania •E : nu poate sfârşi decât în mani- a^tal:ţ^rticular ca ■ şi pel public festatiimf,maladive.Aşa*cttm s’a W f?** mxB surodtoi, că tărapetrecut la noi. •' - « - i fi. îtii-iptrdsin pădurile statului st le K ribride ptB J&ustă,. sălbatrj, formeahă- exact, străPiatătba-. că aproa de v\avatbt puterniciei mirii- J* . stiriaie. Din./^awijtae.vedere iiil'S./' 'J\" /•' :Si ■ foistului guvern, ,lucriure uşor «te lăt' (Fgnpipnt averescan înţeles. Dip Apusul vedereW dmnpotriva soluţiei ce $‘a dat crizei tării îijsă, dispozitigriisa' centralis® 'si Mih'guvern. •NptianatMrăniștii ine-a retrograto-^câteva decenii scrie Indreptarea'^V_'iui trebuim înainte de război - Ministerele au a să fie aduşi la putere, findcă 41 juris adevărate cumpene fatale, în ceasta soluţie nu răspunde ritcare se cântărește zi cu zi soarta mulai mare al mişcării internatio'particularilor ca și s institutiunilor. nale‘‘. . .... , după.--gioigneie'-'gâietw^''aîttoon^^^ * Va'sa zică schimbările de gului plâe./Si. în- lbc^ă si amplifice' vem in^ Românict ■..umeazä, sä se sistemul, desceritraîfzăriif' preiutiri- tdcă după’ indiiatiile străinâtătii ? deni în tarăi^cnili si acolo unde tradiţiile administrative se închid în sertarul unor miniștri ce se previde la dictatori.il- a fost instituit $! mi • ! » 4.« '-v . D. PROFESOR GURNU CĂTRE D. PROFESOR GRANPARTE: Stimate colega şi amice, Societatea pentru protecţia specificului na- CRONICA FANTASTA de N. N. TONITZA nea ceva sa examineze şi .- să se pronunţe asupra machetelor bustului împăratului Traian,. care bust, cel dintâi eşti la concurs, va fi reprodus-În mii de" exemplare micice se vor distribui la céle: tipisjire-' zece mijioape dtesuflete românești,] ca să fie o permanentă aducere-aminte, în orice cămin autohton, de origina noastră glorioasă,. Bfalttplt decât o carte (s’a dovedit că plastica are o mai viuă înrâurire asupra" poporului"analfabet’, decât scrisul) — mai mult decâtcartea zic, această icoană simbolică,a origiiei noastre nobile va accelera creşterea unui curent de renaştere in sensul traditiunii şi va feri, ca o amuletă vrăjită, orice cugetare, românească de influențele detefeta-i bite- cari Diniridă dela o vreme *pe Moale u^lC^i ferestrele sufletului /ririţionalt -mâlindu-ne personalitatea , p|nă la a* internaţională nivelare. Kibe altminteri aceasta e si țtrirt^ prbpagâpdi'știlor unei excesive m'a-' ajitestări .moderne în artă). Pentru1 .ea concursul nostru să fie rial prin reînvierea traditiuriilor clasice,'iri artă, literatură și Arhitectură, a cărui..membri- sutvteng w | __ ,viinn ii ViîriniTCiî t-« - r-v roagă prin mine..a binevoi să pr’i- i se poatăMfesfășura cât mai neintfirmitit sarcina de a prezida comisiu- *ziat șiAcu/o amploare neîntâlnită, -1 • / 7;* '! 'Y . s‘a hotărit tn principiu să se primească atât proecte în pământ, gips, etc., cât și. în. simplu desemn, cărbune, aquarelă, etc — tocmai ca. să se stimuleze toate energiile creatoare ale României Mari la această importantă iniţiativă, la care suntem siguri veţi binevoi a ne da întotdeauna sprijinul d.-voastră luminat, deşiinteresat şi patriotic.: Iri aştep" MOTTO : MI A ICA-ROMA - CCA-BAT RAISANIA ARTA-UHOAMama ' tarearăspunsului dv., rămân, etc., etc--1. D. PROFESOR GRANPARTE GATRÉ D. PROFESOR GURNU: Iubite (înmuîe, îmi cunoştisufletul, entuziasmul-şi crivil meu estetic şi mai cu seamă cunoşti activitatea mea pe tărâmul operilor patriotice, dela care niciodată nu m'am dat in lături oricâte sacrificii va fi trebuit să facă materiale şi morale. Dar nj’ai surprins... acum ţi nişte timpuri excepţionale, când nu dispun măcar de o secundă liberă. Şcolile, politica, cele patruzeci şi două de comisiuni permanente din cari fac parte, plus c atâtea alte mă- * runte obligaţiuni isociale, covârşesc până la Epuizare modesta mea existenţă. Deci nu lua în nume de rău faptul că nu răspund afirmativ" la amabila voastră invitaţiune, care mă“ onorează întru totul. " De ce nu primeşti tu a prezida acest concurs pe care îl găsesc aşa de bine venit, în aceste timpuri de generală rătăcire? Aşa de salvator! Sau dacă nici tu nu dispui de timp de ce nu vă adresaţi rolilui Pirea acest extraordinar artist clasic al neamului nostru şi străjerul neinfricat al tradiţionalismului nostru permanent ameninţat.' (E -adevărat că şi-a înghiţit prin somn dantura şi că a trebuit să fie operat alaltăeri pentru a i se extrage? Ce idiot accident, care putea să se transforme într'o pierderete ireparabilă‘t 'S pentru arta noastră, naţîonalălT. •' In cazul cârid se găseşte încă inconvalescenţă şi nu poate accepta, adresaţi-vă de urgenţă celuilalt mare maestru al neamului nostm, al cărui geniu în reînvierea goldinoaselor "fi" guri ale trecutului nostru „istoric ,nu afost încă^de nimeni depășită. Vreau Arotto: rqaaa NOTE $ „pătrâttșmar ■ averescan nu tresaltă ie indignare?...... ' gâ fșătt '-Neid. "gmetizl fAivrescu inernăţionaliştii lm !H DISPERARE DE ZILEI BĂTĂUŞUL —1 Vreţi sa cotonogesc pe adversarii Dv.? ■ D-nii VINTILĂ şi DUCA.-1Din contra, dragă, domnule! Bate-ne pe noi! Trage-ne o bătaie ţeapănă, ca să putem protesta în potriva urgiei dezlănţuite de guvern! ■ evăratul dUm/Sfimitet,.generos ca...toate ■ po7 njtteteie, a 'hotărît. să ridice.un mp7 pument. - Iul .Tudor Vladimirescu. Cum comitetul, încă înainte de a fi format complect, își avea sculptorul ales. firește că de „valoarea acestei alegeri m,vo«i vorbi. a rTudor „Vladimirescu însă-mm. a ost mjiiiaî- ciopârţit, do' eteriști, ci şi de artişti.-Figura lui. popularizată piit 0 m »rtiîi» de stoald e o fantezie lipsită de orice seriozitate. Celebra grafis a lui Aman nu se ^sprijinea decât pe descrieri verbale — dintre' care unele.; e drept, foarte pitorești. -r dar: artistul Aman nu a cunoscut pe erou. şi aeplas defect Q 'au :şi vechile litografii de sub îngrijirea' lui, Papazoglu. a,.,.. ■’/../ '/. C-7 ; lată de. Ce. înainte de ^ lie interesa' de sculptorul care va face monumentul, sculptor care trebuia ales de un juriu făcut din oameni de specialitate ,în problemele de artă, trebuiau cercetate izvoarele autentice. Munca de pregătire — pentru ca sculptorii, nu sunt niciodată.Istorici —- ar fi constat in'isublinierea acelor întâmplări- -din Aviața 4voevodului care sunt ’ susceptibile a se transforma în bronz. Desigur..îh' a-: tribuțiile jinui comitet, intr ă ..și, ’această subliniere — care,atîiind materialul -la:dispoziția celo; ce va, ciopli, o serie de ideiri-ăa din care . acesta J să-și: aleagă ’ una '•mentă —cea care.e mai statuară. Totodată îi se va furniza nu numai documentarea istorică, dar şi cea grafică, estampe şi desenuri, în care costumul epocii1 să fie amănunţit pentru ca viziunea creatoare să nu recurgă la false fantezii. Dar mai presus de orice altă documentare, atragem atentia publicului asupra unui portret „ autentic al lui Tudor Vladimirescu ,-1 portret care există — şi care ar fi meritat să facă oarecare senzaţie — ba chiar să fie singură reproducere în cârţi serioase de istorie. „ Portretul e pe lemn,„şi va dosi uşă la o biserică , făcută de Tudor Vladimirescu într’uun sat din munţii Utrteniei. Eroul e înfăţişat r cu toată naivitatea- plină de -realism-.a' vechilor noştri zugravi ■' ,- ;în culorile-'stinse- de- vreme ,dar admirabil armonizate — Tudor apare * învestmântat într’un costum minunat, pe cap'cu altă căciulă de cât potcapul caraghios cu care ne-am obişnuit sâ-i vedem — şi cu altă fată— cu totul aîta decât cea închipuită căe romantica] Aman. ■. Ş-u uşurinţă, un artist bun poate a vâzuit pe Xridoc ’Vlădimirescu, atunci câţi.de pictat. E documentul pdste Carerin ,ie. poate trece şi care trebue folosît.............. „ Iată, de ce ,socotim folositoare ,amânarea ridicării unui nou monument atât cât preţioasa pictură se află în păstrarea muzeului etnografic, ce încă nu e deschis publicului fiindcă nu au fost găsiţi banii care să termine clădirea .Aproape că ne-ar fi mai drag să se găsească întâi bani pentru terminarea muzeului care păstrează relicva și să se dea astfel toata cinstea singurei amintiri adevărate și ignorate. A. MANIU —------- lll^ ♦ --- PORTRETUL LUI TUDOR VLADIMIRESCU DELA MUZEUL v .7 ETNOGRAFIC O nouă reformă a legii presei in Ungaria BUDAPESTA. 28 (Radar). — Preşedintele Consiliului de miniştri, contele Bethlen, a declarat azi, in şedinţa Camerei, că guvernul, imediat după realizarea revizuirei regulamentelor anterioare va supune Parlamentului spre votare, o nouă reformă a legei presei Dună intrarea in vionare a acestei reforme, toate simulatiuile exceptionale in domeniul presei vor pierde in mod automat, toată forta lor obligatorie. (Citiţi continuarea în pag. II-a) ; • .. * •„ .? ~ “ • sănumesc pe vechiul şi ilustuil nostru prieten pictorul Costin Pet., care niciodată n‘a refuzat a se pune in slujba tuturor marilor interese artistic crimaţioriale, cu o grabă şi un devotament ce vor rămâne o pildă viuă generaţiilor trecute, prezente şi viitoare. Fă aşa cum te învăţ eu — şi te asigur că vei avea o izbândă strălucită pentru care îmi vei mulţumi— şi asupra căreia te rog a mă informa. Cu o amicală strângere de mână, etc... D. PROFESOR PIREA CĂTRE PROFESOR COSTIN-PET Dară Costine, Ai aflat de operaţia care mi s-a făcut, — că doar ai şi asistat la ea Ei...?! cum crezi că aş putea să estip,casă pentru, aşa, obagatelă? Fă şi aranjează tu cum ştii mai bine, numai fii atent să nu răzbească la premiu vreun nepotcovit de modernist, că-l face pe Traian şi neamul de, râs, l-amscris şi lui .(îupnn despre astă — și i-aui pus în vedere, ca să știe sa nu-1 tragă •¥»oT*ror*i«*.Alaâ«-*&fT itUi