Adevěrul, decembrie 1928 (Anul 41, nr. 13789-13813)

1928-12-01 / nr. 13789

ANUL 41. No. 13789 SâmbStâ 1 Decembrie 1928 ft Pasim Adevărul FONDATORT * ^ BELDXMAN 1888—1897 £ UrVUAi UMI . CONST. MILLE 1897—1926 750 Iei pe un an ABONAMENTE : 380 lei pe 6 luni 200 lei pe 3 luni In străinătate dublu Lei 3 BIROURILE : București Str. Sărtalar No. 7—9—11 Lei 3 Centrala: 306 67. 324 73. 346 79. 353,54. TELEFOANE; Elecția: 351 TM , Administrația: 307 69.­­ Provincia: 310 66. Oficiosul averescan exclamă cu melancolie: »E păcat că nu există o presă indepen­dentă. .«Care tuşă, să fie din când In când averescană! !••• MANIFESTUL-PROGRAM AL GUVERNULUI Iată la sfârşit un guvern, care, in manifestul-program adresat ţării — şi pe care-l publicăm în altă parte a ziarului — ne vorbeşte de legali­tate, de defuncta eră a abuzurilor de sus şi restabileşte, in cadrul func­ţiunilor lor normale şi constituţiona­le, Instituţiile fundamentale ale sta­tului: administraţia, justiţia, armata. De mult n’am mai auzit din gura guvernelor noastre vorba aceasta cinstită şi respectuoasă de adevăr, rege şi dreptate. De mult nu ni s’a mai spus, de pildă, că „armata tre­­bue să devină instrumentul puternic şi EXCLUSIV al apărării naţionale“. De la război încoace, e prima făgă­duinţă reală, care a şi primit un în­ceput de executare,— ridicarea stă­rii de asediu. . . Pornind de la ideia sănătoasă că viaţa socială şi politică a unui orga­nism complex, cum este statul, tre­­bue aşezată pe temeliile solide ale unor organe locale în măsură de a-şi îndruma şi promova libera lor desvoltare, guvernul îşi ia angaja­mentul unei largi reforme adminis­trative. El vrea să dea conducerii locale viaţă proprie, înlesnindu-i po­sibilitatea unei existenţe libere prin­­tr-o descentralizare efectivă. E un vechiu deziderat al demo­craţiei noastre, pe care toate parti­dele l-au exploatat, dar de care toa­­te şi-au bătut joc în mod sângeros. Tot atât de importante sunt refor­mele promise în ordinea economică. Spre deosebire de politica urmată de vre­o două decenii încoace, şi mai ales după război, care avea ca ideie centrală necesităţile fiscale ale statului şi a dus la epuozarea aproa­­pe complectă a puterilor de produc­­ţiun­e,— guvernul actual îşi clădeşte politica economică şi financiară pe necesitatea de a înlesni „desvolta­­rea maximă a tuturor forţelor de productiune“. In consecinţă, un în­treg program de reforme în ordinea productiunii agri­cole, care la noi este Încă îsvorto principal al exce­­lentei poporului şi statului, şi o re­vizuire urgentă şi chibzuită a legii, plaţiei industriale, sufocantă, nimici­toare a oricărui avânt­ spre propă­şire. Nenorocita politică vamală a d-lui Vintilă Brătianu şi restricţiile nesă­buite puse colaborării capitalului străin, de care mai ales tânăra noa­stră industrie are atâta nevoie, vor dispare. Şi, dacă guvernul Maniu va reuşi să-şi realizeze programul, pu­tem spera că idealul d-lui Brătianu — stat sărac într’o ţară bogată — va rămâne ca un simbol caracteris­tic al unei epoci de ruşine şi de mi­zerie, pe care poporul român a fost nevoit s’o suporte cu resemnare. Realizările, insă, nu sunt atât de lesnicioase. Guvernul recunoaşte că momentele prin cari trece ţara sunt extrem de grele. Situaţia moştenită de la fostul guvern este — mai ales sub raportul financiar — o extrem de grea povară. Stabilizarea mone­dei, in primul rând, reclamă un e­­chilibru bugetar fără care nici un pas hotărit spre normalizare nu e posibil. Rău! ce s’a făcut în zece ani de demenţă financiară şi economică nu se poate repara nici în zile, nici în luni. E nevoie de „munca anevo­ioasă a anilor“, de colaborarea tu­turor forţelor, de respectarea desă­vârşită a legilor. In acest spirit, cu aceste dispoziţiuni sufleteşti, guver­nul naţional-ţărănesc se aşează la lucru. Şi ca o dovadă a bunelor sale in­­tenţiuni, el se adresează alegători­lor spunându-le : „alegeţi liber pe aceia cari credinţa voastră îi cere“. Să sperăm că aşa va fi, şi că primul parlament al ţării va fi mai cu pri­­ință decât cele ieșite din siluirea brutală și adesea criminală a alegă­torilor."" Em. Socor. ifffflttui ■ » —1«h——— . —• N A Z B A TI I ALEGERI . , r „Viitorul“ se întreabă singur... de ce votează cu partidul, național­­liberal! Se miră și el «Je: soarta pe care i-a hârăzit-o împrejurările. Tot el se mai întreabă... de ce nu votează cu partidul n­ațional-țără­­nesc? Pentru că nu-l lasă Vintilă! Kix. * ■ . GLOSE POLITICE... O documentare «» — —— .........­ Ne-am ocupat deunâzi de cazul d-lui Iov, celebrul fost prefect a­verescan care a practicat cele mai mari banditisme electorale şi care îşi îngăduie acum ironii şi protes­tări, în privinţa felului cum regi­mul Maniu înţelege să efectueze alegerile. Pentru a se vedea despre cine este vorba,­ni se citează, un fapt precis, care învederează sentimen­tele mulțimei, față de acest fost prefect, care se plânge că h’are li­bertatea de propagandă. Era in toiul alegerilor generale, sub guvernul Ionel Brătianu, ve­nit la putere după retragerea d-lui Barbu Ştirbey. D. Iov, candidat a­­verescan, a pornit în judeţ în pro­pagandă. Sătenii din Soroca nepu­­tându-şi reţine sentimentele de ură,d­in potriva fostului satrap, a­­cesta a fost incoltit şi cine ştie ce-ar fi pat­it, dacă n’ar fi interve­nit propagandiştii naţional-ţără­­nişti să-l scape. Şi un astfel de om, are dubla în­­drăsneală: acela de a vorbi de a­­legeri libere şi aceia de a ataca partidul naţional-ţărănesc. Am insistat, recunoaştem, prea mult. Era insă întrucâtva necesar. Cazul Iov, nu este numai un tipic exemplu de lipsă de pudoare în politică. El trădează până şi lip­sa sentimentului elementar şi fi­resc al recunoştinţei pentru cei ce sau scăpat dacă nu de la o moar­te sigură, dar desigur de la una din cele mai convingătoare dovezi de rezistenţă cetăţenească. Exclusiv­ ut povesteşte că, în ultimele zi­le şi mai înainte de a îi exclus din partidul liberal, d. I­strati Micescu a fost apostrofat de d. Vintilă Bră­tianu : — Nu-i destul că faci dizidentă la Constanta. Am auzit că ai fost ori şi la Ploeşti, ca să-l zădăreşti pe­ Quintus!...- -— Te felicit, d-te' Brătianu, a răspuns d. Micescu, că deşi şef al marelui partid liberal şi deşi ţara se u­fla în împrejurări atât de gre­le, d-ta ai timpul’ necesar să te ocupi şi de lucruri de o atât de mi­nima importanţă. Dacă te ocupi, totuşi, dăm voie să te întreb : nu crezi că-i frumos ca fiii celor doi statornici liberali —­ tatăl lui Quintus şi tatăl meu,— cari au făcut 35 de ani dearândul politică liberală la ploeşti, să con­tinue tradiţia şi să­ lucreze împre­ună ? ' 1' 1. Nu se cunoaşte răspunsul d-lui Vintilă Brătianu. Dar chiar dacă dialogul acesta nu este adevărat, el caracterizează însă situaţia în sensul că pe când in’ biserica libe­rală sunt primiţi toţi neofiţii, acei cari, ei şi părinţii lor, n’au crezut decât în religia liberală, sunt ex­comunicaţi. Sever Misiunile financiare Cu plecarea d-lor Ha­du­ca­nu şi Lugoşanu, guvernul începe opera practică în vederea rezolvirei pro­blemei financiare. Cum se prezintă situaţia în mo­mentul plecărei lor, se poate con­stata din ştirile pe cari le-am pu­blicat noi şi din cele provenind din alte izvoare ale căror legături cu guvernul sunt cunoscute. Realizat este numai acordul cu Germania. El este singura realitate iar suma ce ne revine din aplica­­rea lui, este singura speranţă pal­pabilă în vederea remedierea nea­junsurilor celor mai presante ale situaţiunii. Poate că realitatea a­­ceasta va determina revizuirea pă- , rerei că delegaţii ar fi făcut rău jvrea sa se înceapă statornicia nu­­sau s’ar fi pripit când au semnat mai dela el. Ar fi timpul să se în­­acordul. Intre o chestiune de poli-' lăture acest joc frivol, care macină teţă şi cea de a asigura ţării, a că­rei situaţiune financiară şi econo­mică o cunoşteau, măcar un aport sigur, conştiinţa lor a avut să a­­leagă. Am fost martorul scrupulelor lor. Sunt dator să le iau apărarea. D. Răducanu va avea să încerce mobilizarea sumei ce ne revine din acord. E vorba de numai treizeci milioane cari oferă dificultăţi, 49 milioane şi jumătate având, a fi plătite până la 1 Aprilie 1929, adică într’un termen de patru luni. In a­­celaş timp e vorba să se realizeze un imprumut pentru anume in­dustrii, cărora statul Ie datoreşte câteva miliarde, patru, pare-mi-se. Cât despre împrumutul de stabi­lizare, el nu e încheiat. D. Vintilă Brătianu a refuzat, în momentul plecărei anume condiţii, pe care nici guvernul d-lui Maniu nu ar fi dis­pus să la accepte. Se afirmă chiar că grupul Blair nu ar fi vroind să garanteze produsul emisiunii, ci că ar dori să facă numai funcţiune de emitent fără obnigo. Deşi lucrul a­­cesta ni se pare puţin probabil, se pare totuşi că dacă nu ar obţine o ameliorare a condiţiunilor, guvernul ar fi dispus să rupă tratativele cu grupul Blair, pentru a începe con­vorbirile cu alt grup sau a recurge la Liga Naţiunilor. Chiar dacă această eventualitate e luată în consideraţie numai pen­tru un caz extrem,­­ o credem foar­te delicată, pentru că, după cunoş­tinţele noastre despre piaţa finan­­ciară, tratativele angajate de tre­­i cutur guvern şi continuate opt luni de zile, au astupat celelalte posibi­lităţi, fără ca să mai vorbim de stag­­naţia momentană de pa piaţa ame­ricană. - B. Daca guvernul, care a elaborat reforma administrativă a ţării noa­stre întregite, ar fi înţeles câtă im­­portanţă se leagă de această re­formă, suntem siguri, că n’ar fi pro­cedat aşa­ cum a procedat...Ne­ este imposibil să­ credem că, dându­-şi seama de acest lucru, ar fi încer­cat totuşi să schiţeze în linii biza­re de caricatură, principiile unei a­­semenea legiuiri esenţiale. Ar,­fi fost să-şi bată­ joc în­ mod conştient de­ rânduielile ţării, ceea ce nu­ ne vine să credem­i, oricât de infinite au fost posibilităţile, de aventură legislativă din, trecutul apropiat. Mai de grabă credem că, în ne­voia de a-şi justifica’prezenta per-­ petuă la cârma destinelor­­publice,’ a improvizat din anemicele contri-, butiuni cerebrale ale partizanilor, o proză vagă, împărţită.. în capitole­­şi:'paragrafe,', deasupra' căreia a scris apoi cu oarecare jenă titlul: reforma administrativă. Altcum n’am­ fi ajuns ca, abia la doi ani dela instituirea ei, însuşi re­­gimul-autor să simtă nevoia unor radicale­ revizuiri în bezna textelor reformei... ’ '.. . ’. ’ * Este, desigur, dureros că s’a pe­trecut aşa. .S’au pierdut zece ani preţioşi, în­ cari trebuia începută a­plicaţiunea unui ,nou regim admini­strativ, menit să coloreze în aspect modern şi civilizat, obscura noa­stră figură administrativă.. S’au pierdut zece ani de studiu compa­­rativ şi practic­­.în acest ..domeniu mportant, de. care atârnă în mare­­parte însăși circulaţiunea vitală­ a unui stat.' Nu­ s’a înţeles de-'Către' regimul căruia i s’a făcut atâta ere-’ dit vreme de un deceniu, ca o tară noua,­ cu patru sisteme admifiistra­­tive felurite, dintre cari unele a­­vând mari tradiţii de (.apuicatiune, iar aitele-’fiiiid chidatp'resturi ,din vremurile' autocratismului turcesc, are nevoie de o reformă atât' de profund studiată,­ încât­ să­ conchidă într’un adevărat ti­par nou pentru viata finitară-’a'tuturor­­cetatemie'i, cari o' compun. vNfu. s?a­ .înțeles­­dă interesul mare al tării''cere 0 des­centralizare largă, in­teiperităti pr­in cindu! examen de maturitate pre­stat în, cursul războiului, chiar du-' Că de dragul ei, s ar fi sacrificat unu.U.s din, maldacele"prin cari s’au sustinut guvernele reactioniate. In­teresul subiectiv a'biruit odată mai mult şi reforma administrativă n’a fost decât o tragi-comică­­ înseilare de dispoziţiuni­­ haotice, înfiripată spre­­a­ deghiza egocentrismul bru­tal al regimului dominant. * Guvernul actual îşi propune­­să­­modifice integral situaţia creată prin reforma administrativă. Este necontestat că un guvern, care a venit în numele unei mai bune rân­duieli în treburile statului, e dator să înceapă de aici. Precum tot atât de necontestat este că, dacă­ vii­toarea reformă administrativă va statornici principiile civilizate de întinsă descentralizare, mărturisite până acum de partidul national-tă­rănesc — vom avea o bună şi te­meinică rânduială. Ceeace ar con­stitui un deziderat pentru întreaga tară este însă ca,­ odată instituită, noua reformă să fie învestită și cu oarecare­ trăinicie. E un simptom deadreptul­­ tragic ceeace se petre­ce, în adevăr, cu­ legile noastre. Guvernele se concurează între ele, cu precipităre şi cu dureroasă ne­socotinţă, în modificări şi revizuiri urgente şi grave..." Fiecare din ele vrea să reformeze orânduirile ţării din cap până la picioare.­­şi­ fiecare prestigiul guvernanţilor şi să se manifeste atâta patriotism la oa­menii politici, încât să respecte ceea ce e bine făcut, neintervertind cu luminile lor futuriste ori unde şi ori­când... Facem aceste reflexi­uni pe marginea planurilor guvernului sternul centralizator Isi, în colţurile actual­ cu privire la reforma a­ djrii- de tară, cari cunoscuseră'vremuri nistrativă si dorim ca ea"să,rămâ- de frumoasă si­ nobila/...autonomie nă în vigoare cel puţin atâta vre- c­nică, in jurul, instit­uituralor ,lor #■ Isitor pentru1,tara nbastră, încât tft'-sr -- discutarea‘‘lui pretinde. ..să reve-Parid ce n^om avea p^tjd­cți­i O.-vom face arătând ce des» VQltâr­e-uriașe ne-poate. aduce...-...și ?esfr. - cum poate rezolva multe probleme buri®, ^01^16' administrative .' și sa­pte căpetenie ale statului nostru și Ef r* mț»on-Mi] ’ ' TIWi.. Vornitt răptâne desceritf'âlizare­a. Tntp’o ta­­raj cu ,vot^universal, njcfaiu/cgte dc conceput.■şa.lri.sistem./'pâcă.’ifii ade­văr, s’a .a.cordat cetateni%fe dreptul de vot,­ însentințază eiD.natra; a fost socotită în .măsUră^-și v­­âta^teze S’O FI CETIND oare ..Viitorul' i«i­ străinătate? Dacă • -da'- iată - ce vor lafla 'străinii, dc : stărila dela același­ timp sa'iinstitui unisistem administrativ ceptralis­­ până la ab- Saca­)dela altul M ră­­suroi și,să ,concentrezi, îti:mâinile trâesc sub terorita hat­câtorva' întâmplători , demnitari, galelor abrutizate de băutură, pulsul .cotidian,., al t,ătii.şParadoxul carij devastează­­ locuinţele şi m­al­­este pr'ca. evident!,şi.ţprea imposibil, tratează*pe, săteni^ ca in Romania •E : nu­ poate sfârşi decât în mani- a^tal:ţ^rticular ca ■ şi pel public festatiimf,m­aladive.Aşa*cttm s’a W f?** mxB surodtoi, că tăra­petrecut la noi. •' - « - i fi. îtii-iptrdsin pădurile statului st le K ribride ptB J&ustă,. sălba­trj, formeahă- exact, străPiatătba-. că aproa de v\avatbt puterniciei mirii- J* . stiriaie. Din./^awijtae.vedere iiil'S./' 'J\" /•' :Si ■ foistului guvern, ,­lucriur­e uşor «te lăt' (Fgnpipnt averescan înţeles. Dip Apusul vedereW dmnpotriva soluţiei ce $‘a dat crizei tării îijsă, dispozitigriisa' centralis® 'si Mih'guvern. •NptianatMrăniștii i­­ne-a retrograto-^câteva decenii scrie Indreptarea'^V_'iui trebuim înainte de război - Ministerele au a­ să fie aduşi la putere, findcă 41 juris adevărate cumpene fatale, în ceasta soluţie nu răspunde rit­­care se cântărește zi cu zi soarta mulai mare al mişcării in­ternatio­­'particularilor ca și s institutiunilor. nale‘‘. . .... , după.--gioigneie'-'g­âietw^''aîttoon^^^ * Va'sa zică schimbările de gu­­lui plâe./Si. în- lbc^ă si amplifice' vem in^ Românict ■..umeazä, sä se sistemul, desceritraîfzăriif' preiutiri- tdcă după’ indiiatiile străin­âtătii ? deni în tarăi^cnili si acolo unde tradiţiile administrative se închid în sertarul unor miniștri ce se prev­i­de la dictatori.il- a fost instituit $!­ m­i • ! » 4.« '-v . D. PROFESOR GURNU CĂTRE D. PROFESOR GRANPARTE: Stimate colega şi amice, Societa­tea pentru protecţia specificului na- CRONICA FANTASTA de N. N. TONITZA nea ce­va­ sa examineze şi .- să­ se pronunţe asupra machetelor bustu­lui împăratului Traian,. care bust, cel dintâi eşti la concurs, va fi re­produs-În mii de" exemplare mici­­ce se vor distribui la céle: tipisjire-' zece mijioape dte­­suflete românești,] ca să fie o permanentă aducere-a­­minte, în orice cămin autohton, de origina noastră glorioasă,. Bfal­­ttplt decât o carte (s’a dovedit că plastica are o mai viuă înrâurire asupra" poporului"­­analfabet’, decât scrisul) — mai mult decât­­cartea zic, această icoană simbolică,a ori­­g­iiei noastre nobile va accelera­ creşterea unui curent de renaştere in sensul traditiunii şi va feri, ca o amuletă vrăjită, orice cugetare, românească de influențele detefeta-i bite- cari Diniridă dela o vreme *pe Moale u^lC^i ferestrele sufletului /ririţionalt -m­âlindu-ne personalitatea , p|nă la a* internaţională nivelare. Kibe altminteri aceasta e si țtrirt^ prbpagâpdi'știlor unei excesive m'a-' ajitestări .moderne în artă). Pentru1 .ea concursul nostru să fie rial prin reînvierea traditiuriilor clasice,'iri artă, literatură și­ Arhi­tectură, a cărui..membri- sutvteng w | __ ,viinn ii ViîriniTCiî t-« - r-v roagă prin mine..a binevoi să pr’i- i se poatăMfesfășura cât mai neintfir­­mitit sarcina de a prezida comisiu- *ziat șiAcu/o amploare neîntâlnită, -1 • / 7;* '! 'Y . s‘a hotărit tn principiu să se pri­mească atât proecte în pământ, gips, etc., cât și. în. simplu desemn, căr­­bune, aquarelă, etc — tocmai ca. să se­ stimu­leze toate energiile crea­toare ale României Mari la această importantă iniţiativă, la care suntem siguri veţi binevoi a ne da întot­deauna sprijinul d.-voastră luminat, deşiinteresat şi­­ patriotic.­: Iri aştep­" MOTTO : MI A IC­A-ROM­A - CCA-BAT RAISA­NIA ARTA-UHOAMama ' tarea­­răspunsului dv., rămân, etc., etc--1. D. PROFESOR GRANPARTE GA­­TRÉ D. PROFESOR GURNU: Iub­ite (înmuîe, îmi­ cunoşti­­su­fletul, entuziasmul-şi crivil meu es­tetic şi mai cu seamă cunoşti acti­vitatea mea pe tărâmul operilor pa­triotice, dela care niciodată nu­ m'am dat in lături oricâte sacrificii va fi trebuit să fac­ă materiale şi mo­rale. Dar nj’ai­ surprins... acum ţi nişte timpuri excepţionale, când nu dispun măcar de o secundă liberă. Şcolile, politica, cele patruzeci şi două de comisiuni permanente din cari fac parte, plus c atâtea alte mă- * runte obligaţiuni isociale, covârşesc până la Epuizare modesta mea exis­tenţă. Deci nu lua în nume de rău faptul că nu răspund afirmativ" la amabila voastră invitaţiune­, care mă“ onorează întru totul. "­ De ce nu primeşti tu a prezida a­­cest concurs pe care îl găsesc aşa de bine venit, în aceste timpuri de generală rătăcire? Aşa de salvator! Sau dacă nici tu nu dispui de timp de ce nu vă­ adresaţi rolilui Pirea a­­cest extraordinar artist clasic al neamului nostru şi străjerul nein­fricat al tradiţionalismului nostru permanent ameninţat.' (E -adevărat că şi-a­ înghiţit prin somn dantura şi că a trebuit să fie operat alaltăeri pentru a i se extrage? Ce idiot acci­dent, care putea să se transforme într'o pierderete ireparabilă‘t 'S pentru arta noastră, naţîonalălT. •' In cazul cârid se găseşte încă in­convalescenţă şi nu poate accepta, adresaţi-vă de urgenţă celuilalt mare maestru al nea­mului nostm, al căru­i geniu în reînvierea goldinoaselor "fi­" guri ale trecutului nostru „istoric ,nu a­­fost încă^de nimeni depășită. Vreau Arotto: rqaaa N­OTE $­ „pătr­âttșmar ■ averescan nu tresaltă ie indignare?...... ' gâ fșătt '-Neid. "gmetizl fAivrescu inernăţionaliştii lm !H DISPERARE DE ZILEI BĂTĂUŞUL —1 Vreţi sa cotonogesc pe adversarii Dv.? ■ D-nii VINTILĂ şi DUCA.-1Din contra, dragă, domnule! Bate-ne pe noi! Trage-ne o bătaie ţeapănă, ca­ să putem­ protesta în potriva urgiei dezlănţuite de guvern! ■ evăratul dUm­/Sfimitet,­­.generos ca...toate ■ po7 njtteteie, a 'hotărît. să ridice.un mp7 pument. - Iul­ .Tudor Vladimirescu. Cum comitetul, încă înainte de a fi format complect, își avea sculpto­­rul ales. firește că de „valoarea a­­cestei alegeri m,vo«i vorbi. a rTudor „Vladimirescu însă-mm. a ost mjiiiaî- ciopârţit, do' eteriști, ci şi de artişti.-Figura lui. popularizată piit 0 m »rtiîi» de stoald e o fantezie lipsită de orice seriozitate. Celebra grafis a lui Aman nu se ^sprijinea decât­­ pe descrieri ver­bale — dintre' care unele.; e drept, foarte pitorești. -r dar: artistul Aman nu a cunoscut pe erou. şi a­­eplas defect Q 'au :şi vechile lito­grafii de su­b îngrijirea' lui, Papa­­zoglu. a,.,.. ■’/../ '/. C-7 ; l­ată de. Ce. înainte de ^ lie inte­resa' de sculptorul care va face monumentul, sculptor care trebuia ales de un juriu făcut din oameni de specialitate ,în problemele de artă, trebuiau cercetate­­ izvoarele autentice. Munca de pregătire — pentru ca sculptorii, nu sunt niciodată.Istorici —- ar fi constat in'isublinierea a­­celor întâmplări- -din Aviața 4voev­o­­­dului care sunt ’ susceptibile a se transforma în bronz. Desigur..îh' a-: tribuțiile jinui comitet, intr ă ..și, ’a­­ceastă subliniere — care,atîiind ma­­terialul­ -la:dispoziția celo; ce va, ciopli, o serie de ideiri-ăa din care . acesta J să-și: aleagă ’ una '•men­tă —cea care.e mai statuară. Tot­odată îi se va furniza nu nu­mai documentarea istorică, dar şi cea grafică, estam­pe şi desenuri, în care costumul epocii1 să­ fie­ am­ă­­nunţit pentru ca viziunea creatoare să nu recurgă la­ false fantezii. Dar mai presus de orice altă do­cumentare, atragem atentia public­­ului asupra unui portret „ autentic al lui Tudor Vladimirescu ,-1 por­tret care există — şi care­ ar fi me­ritat să facă oarecare senzaţie — ba chiar să fie singură reproducere în cârţi serioase de istorie. „ Portretul e pe lemn,„şi va dosi uşă la o biserică , făcută de Tudor Vla­­dimirescu într’uun sat din munţii Utr­teniei. Eroul e înfăţişat r cu toată naivitatea- plină de -realism-.a' ve­­chilor noştri zugravi ■' ,- ;în culorile-'stinse- de- vreme ,dar admirabil armonizate — Tudor a­­pare * învestmântat într’un costum minunat, pe cap'cu altă căciulă de cât potcapul caraghios cu care ne-am obişnuit sâ-i vedem — şi cu altă fată­—­ cu totul aîta decât cea închipuită căe romantica] Aman. ■. Ş-­u uşurinţă, un artist bun poate a­ vâzuit pe Xridoc ’Vlădimirescu, a­­tunci câţi.d­e pictat. E documentul pdste Care­rin ,ie. poate trece şi care trebue folosît.............. „ Iată, de­ ce ,socotim folositoare ,a­­mânarea ridicării unui nou monu­ment atât­ cât preţioasa pictură se află în păstrarea muzeului etno­grafic, ce încă nu e deschis publi­cului fiindcă nu au fost găsiţi banii care să termine clădirea­ .Aproape că ne-ar fi­ mai drag să se găsească­ întâi bani pentru ter­minarea muzeului care păstrează relicva și să se dea astfel toata cinstea­­ singurei­ amintiri adevărate și ignorate. A. MANIU —------- lll^ ♦ --- PORTRETUL LUI TUDOR VLADIMIRESCU DELA MUZEUL v .7 ETNOGRAFIC O nouă reformă a legii presei in Ungaria BUDAPESTA. 28 (Radar). — Pre­­şedintele Consiliului de miniştri, contele Bethlen, a declarat azi, in şedinţa Camerei, că guvernul, ime­­diat după realizarea revizuirei regu­lamentelor anterioare va supune Parlamentului spre votare, o nouă reformă a legei presei Dună intrarea in vionare a acestei reforme, toate sim­ulatiuile excep­­tionale in domeniul presei vor pier­­de in mod automat, toată forta lor obligatorie. (Citiţi continuarea în­ pag. II-a)­ ­ ; • .. * •„ .? ~ “ • să­­numesc pe vechiul şi ilustuil nostru­ prieten pictorul Costin­ Pet., care niciodată n‘a refuzat a se pune in slujba­ tuturor marilor interese artistic­ crim­aţioriale, cu o grabă şi un devotament ce vor rămâne o pildă viuă generaţiilor trecute, prezente şi viitoare. Fă aşa cum te învăţ eu — şi te asigur că vei avea o izbândă strălucită pentru care îmi vei mul­ţumi— şi asupra căreia te rog a mă informa. Cu o amicală strângere de mână, etc... D. PROFESOR PIREA CĂTRE­­ PROFESOR COSTIN-PET Dară Costine, Ai aflat de operaţia care mi s-a făcut, — că doar ai şi asistat la ea Ei...?! cum crezi că aş putea să es­tip,­casă pentru, aşa, o­­bagatelă? Fă şi aranjează tu cum ştii m­ai bine, numai fii atent să nu răz­bească la premiu vre­un nepotcovit de modernist, că-l face pe Traian şi neamul de, râs, l-am­­scris şi lui .(îupnn despre astă — și i-aui pus în vedere, ca să știe sa nu-1 tragă •¥»oT*ror*i«*.Alaâ«-*&fT itUi

Next