Adevěrul, iulie 1931 (Anul 44, nr. 14569-14593)
1931-07-02 / nr. 14569
Pagina 2-a Dinţii albi fac fiecare faţă frumoasă şi simpatică. De multe ori ea an ’”^'eb,umn.îând numai o singură dată pasta de dinţi „Chlorodont«’ care înnorează gura atăt de minunat şi dă o strălucire dinţilor’ mareii Leisa*"1“ h I”cerca$i mai întăi ** » W î®$ mare a Lei 32.— Se obţine pretutindeni B&uturaţia uei selecte Gută-Diabet-Artritism ELIMINA ACIDUL URIC AUTOMOBILE NOI se vând la preturi de ocazie Overland tip Touring 4 şi 6 dl. ultimul model Willys 6 Cyl.torpedo deschis Camioane Manchester 2 tone Camioane Benz Cagenau 3 tone carosate Condiţîuni de platâ avantajoase. A se adresa la Reprezentanta Generală in Str.Lucaci 31 Reprezentant in branşa postavurilor, bine introdus caută firma Zajaczeki Lankosz, Krakow, Polonia Limba germană în Germania Cursuri de vacanţă şi de jumătate an începând Iulie şi Octombrie Herrlichs Handelsschule Zi-ttau-Sachsen. ALLEIN -VERKAUF eines Treibriemenpflegemittels, pat. gesch., seit 40 Jahren eingeführt, vergibt: J. Stroemer — Schomers chem. Fabrik Köln — Wesseling Impotenţa Timiditatea Fobia , Neurastenia Ultimele recorduri ale artei textile Cereţi pretutindeni HISTERIA, MELANCOLIA, NEVROSA INIMEI şi a STOMACULUI, (palpitaţie sughiţ, noduri, vărsături aerofagie). Nevralgie, Paralisia, tremurături, isomnie, somnolenţă, migrenă, se vindecă, prin Hypnotism, autosugestie Fisioerapie. TRATAMENTUL ULTRAMODERN AL BOALELOR prin curenţi de ÎNALTA FREQUENŢA, FULGURAŢIE DARSONVALISAŢIE, DIATERMIE, ULTRA-VIOLETE, etc. Systemul Hypno-Pedagogic Berilon, pentru reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, Onanie, Incontinenţă de urină, etc., la Doctorul H. MARTIN colaborator al Inst. Psycho-Fish (Beriton Paris), Calea Victoriei, 54, peste drum de Teatrul Naţional, Consult 8—11 şi 2—7. Jandarmi arestaţi sub bănuiala că au ucis pe un sătean GALAŢI, 29— Am arătat că locuitorul Mânzu Gheorghe, pe când era condus spre postul de jandarmi din comuna Măluşteni, a sucombat în condiţiuni misterioase. Doi jandarmi care-l însoţeau au raportat că numitul a murit subit. Din ancheta întreprinsă de d. procuror Abeles şi a medicului legist, rezultă însă că numitul a murit din cauza barbariilor cu care a fost cercetat de plutonierul jandarm Cheţulescu Vasile. Cei doi jandarmi au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului spre cei cari locuiau în regiunile graniţelor militare, nenumărate statistici şi o serie întreagă de observaţii şi păreri despre Valachi, Secui şi Unguri. Totuşi, cred că felul cum am procedat a fost bun, căci am dat, pe lângă descrierea detaliată a Valachului, a felului său de traiu şi a calităţilor lui sufleteşti şi fizice, câteva extrase din statisticele, cu ajutorul cărora putem reconstitui, în parte, starea materială a epocii aceleia. Cartea lui von Mildenberg, tipărită în Sibiu, în anul 1816, este un document interesant pentru cunoaşterea începuturilor veacului trecut. Scarlat Callimachi nu tăiaţi niciodată Doctorul spune ce este de făcut... Nu tăiaţi bătătura , este periculos şi poate fi urmat de infecţie, spune Doctorul Catin, şi mai adaugă, pentru a scăpa repede de bătăturile cele mai înrădăcinate, fără cea mai mică durere, puneţi numai puţin Sahtrat Rodell în apă, pănă ce oxigenul dizolvat fi da aparenţa unui lapte gras. In mod instantaneu veţi fi uşuraţi de bătăturile, care vă produc dureri şi înţepături insuportabile, iar picioarele dumneavoastră obosite şi unflate nu vă vor mai produce nici o durere. Oxigenul pătrunde adânc şi înmoaie bătăturile cele mai aspre pănă la rădăcină, care apasă asupra nervilori sensibili. Astfel veţi putea să scoateţi bătăturile cu rădăcina cu tot, fără nici o durere şi veţi fi mântuiţi odată pentru totdeauna. Toate farmaciile şi drogheriile vănd Sabratul Rodell pentru a nimica toată cu garanţie de înapoiere a banilor în caz de neeficacitate. A apărut No. 145 la următorul sumar: Pe galena sau inhaut-parleur? de Ing. I. Şerban Contribuţiuni la studiul desvoltării broadcastingului românesc de Dr. Ing. E. Petraşcu TURISMUL de T. Arghezi Divagaţii radiofonice de Al. A. Philippide Posibilităţile de desvoltare a radiodifuziunei româneşti Ce conţine proectul comisiunei technice Universitatea Radio.—Pe marginea programului muzical. — Propagarea undelor.—Un undametru 20-100 m. Antene improvizate. — Reţele belinografice Caleidoscop ştiinţific. — Colţul galeniştilor Ştiri de pretutindeni. — De vorbă cu cititorii. — Sfaturi practice Programul posturilor europene de la 28 iunie — 5 Iuni 24 Pagini mari. Preţul Lei 10 Citiţi „Realitatea ilustrată“ 99 întoarcerea de pe front” Noul roman al lui Erich Maria Remarque Ziarul „îndreptarea“ publică următoarele aprecieri asupra noului roman al lui Erich Maria Remarque, apărut în editura „Adeverul“: Spre deosebire de „Pe frontul de vest nimic nou“, scrisă de un combatant cu talent, „întoarcerea de pe front“ este scrisă de un veritabil artist. „întoarcerea de pe front“ ne înfăţişează drama tineretului care a făcut războiul şi care, cu toate sforţările pe care le face la revenirea păcii, nu se mai poate readapta formelor vechi de viaţă. Generaţia, care la izbucnirea războiului era în pragul adolescenţei, a ieşit din grozava încercare cu sufletul rupt in două, din pricină că, brutal, a trebuit să murdărească, să nimicească tot. Ceea ce fusese învăţat să adore. Crescut în cultul vieţii omului, tineretul — prin definiţie generos şi pus în serviciul idealului — a trebuit, împotriva voinţei lui, împotriva gândirii care-i dovedea că ucide un nevinovat, să distrugă viaţa pe care el nu putea s’o creeze. Alături de tragedia războiului, alături de drama luptătorilor tineri cari nu mai pot să se reintegreze in viaţa din care au fost smulşi, cartea ne înfăţişează şi un alt aspect mult mai tragic decât Celelalte — singurătatea omului şi indiferenţa cu care este privit de semenii săi, „întoarcerea de pe front“, este o carte de curaj şi adevăr. Pentru intaia oară ni se pune adevărul in faţă şi li se spune lucrurilor pe nume. Din punctul de vedere al compoziţiei, „întoarcerea de pe front“ este mult superioară romanului „Pe frontul de vest nimic nou“. „Pe frontul de vest nimic nou“ este numai o carte de fond şi sinceritate. Romanului „întoarcerea de pe front“ i se adaugă, impresionantă, şi realizarea artistică, fără care nu există operă de artă. Meşteşugul 11 dovedesc In cele două versiuni publice ale romanului. Ultima redactare prezintă, faţă de versiunea publicată un foileton, numeroase suprimări şi adăugiri, — un indiciu că autorul s’a străduit să-şi perfecţioneze continuu scrisul, să elimine tot Ce avea in caracter mai personal şi deci mai puțin permanent. CONSTANTIN PELMUŞ Doctorate onorifice ale Universităţii din Oxford LONDRA. — Universitatea din Oxford a decernat titlul de doctor honoris causa primului ministru englez, d. Ramsay MacDonald, fostului, vice-rege al Indiei, lord Irwing, ambasadorului francez la Londra, d. de Fleurian și scriitorului John Galsworthy. AD£VEKU1L Caleidoscopul vieţii intelectualeINFORMAŢII LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Elegie pentru luntraşi Cu genele grele de căldura soarelui marin, in odihnitorul peisaj de primăvară, norii coboară agale pe drumurile pline de soare şi de legendă ale Dobrogei. O fâlfâire de aripi in larg, o învolburare de umbre cuprinzând orizonturile — umbre mari pe nisipuri coclite de arşiţă... Atenţie la rame ! Vine furtuna... De dimineaţă lopătarii au scrutat, cu prudenţă, întinderea nesfârşită... Ei vor porni cu luntrile in larg. Noroc bun ! Dar nu ştiu dacă vă veţi mai întoarce, prieteni anonimi şi scumpi... E ziua sfinţilor martiri Ciprian şi Justina. Luaţi bine seama ! Au trecut prea multe nopţi de atunci şi valurile mării au mistuit, odată cu nisipul, amintirea înecului... Vedeţi, departe, o cruce albă, tăiată in piatră din dealurile de la Canara pe drumul care’nfrăţeşte şoseaua cu marea ? _N’o bagă nimeni in seamă; ea se pierde in cenuşiul nisipului care, in zilele de primăvară şi de furtună, o acoperă. Aţi cunoscut pe Liana ? Ea era prietena năvoadelor, a goelanzilor şi-a luntrilor voastre. Şi când, obosiţi de nopţile petrecute in larg, la pescuit, vă intorceaţi la ţ ţărm, ea vă primea cu un zâmbet şi bucuria ochilor ei revărsa lumină de primăvară in sufletul vostru. Iubise cântecul neînţeles al mării cu tot atâta patimă ca voi şi işi fărâmiţase viaţa in orizontul albastru al Dobrogei. Şi — poate — de aceea, în ziua sfinţilor martiriCiprian şi Justina, adâncul a chemat-o la dânsul. Am căutat pretutindeni amintirea Lianei, in nisipul jilav, in apusul acesta roşiatic topit in câmpia verde a mării, în luntrile voastre, prieteni luntraşi. Şi pretutindeni — am întâlnit amintirea ei vie, tremurătoare. Mi se pare că zâmbetul ei e ascuns in bucuria cu care povestiţi voi, seara, legendele mării; linia trupului ei mi se pare c’o desluşesc in silueta albă a corăbiei care se pierde in larg şi în necunoscut; şi toată primăvara crabilor ei străluceşte in pulberea depărtată a ţărmului de argint... Dar seara coboară îndoliată şi rece. Vă văd pregătindu-vă de plecare: vă strângeţi năvoadele, vă încărcaţi pipele. Cântecul plecării voastre se pierde — departe — cu vuietul tumultos al valurilor în ziua de blestem a sfinţilor Ciprian şi Justina. Noroc bun! Dar nu ştiu dacă vă veţi mai întoarce, prieteni anonimi şi scumpi. HORIA ROMAN Bacalaureatul Legea nouă a bacalaureatului, — dacă n’a inovat prea mult faţă de cea veche — a dat insă prilejul unui debut parlamentarxtin cele mai reuşite. O. PETRE I. GHIAŢĂ E vorba de cuvântarea rostită de d. Petre I. Ghiaţă, deputat de Ilfov. Tânărul reprezentant al partidului naţional-lberal s-a relevat nu numai ca un distins debater parlamentar, ci a făcut dovada unei documentate cunoaşteri a chestiunilor privind politica generală a culturii româneşti. Partidul liberal a făcut o fericită alegere Însărcinând pe d. Ghiaţă să expună şi să apere de la tribuna Camerei politica desfăşurată în domeniul învăţământului, de guvernările intermitente ale partidului, in ultimul deceniu. 8000 instituţii financiere în Cehoslovacia După ultimele date statistice, se află in Cehoslovacia 8000 instituţii financiare de diferite categorii, ca bănci, case de economii, cooperative de credit, bănci agricole, etc. Un fenomen interesant constitue în ultimii ai, descreşterea numărului băncilor în urma numeroasele lichidări şi fuziuni. In schimb a crescut considerabil numărul cooperativelor agricole de credit. Cărţi noui în librăria franceză Pheleps Moräne, Sybil (F. Bernouâ*rd &d) Hjalmar Benn an, Les Markurell (trad. K. Dubois-Heyman) (Stock, éd.)., John Galsworthy, Au dela (trad. Mme Claireau) (Calmann-Lévy, éd.) (2 volume). Jacques Bardoux, Le culte du beau dans la cité nouvelle John Buskin (Calmann-Lévy). Thomas Mann, La montagne magique (A. Fayaxd et. Co., éd.). Edna Ferber, Le navire â Mélos (A. Fayard, éd.). Mario Meunier, Des dieux et du monde (trad, nouvelle) (Ed. Véga). ă Etienne Gril. Mo'ise, Pasteur d’Israel (Nouvelle Société d’Edition). Pierre Arrou, Les Logis de Léon Bloy (Ed. G. Crés. Henri Duvernois, Jeanne (Flammarion, édit.). Victor Eftimiu, Le Nain du Theatre Franţais (Ed. Revue Mondiale). Wsevolod Gebrovsky, Désordres et révélations (A. Messein, éd.). Pierre Malo, Palmes et burnous (A. Messein, éd.). „Raiul cărţilor“ Desprindem din revista „Semănătorul“ din 4 Septembrie 1905 un interesant fragment dintr’un articol, scris de d. Iorga cu privire la bibliotecile circulante. E vorba de librarul Emanuil Heimann care, la Iaşi, în schimbul unei sume neînsemnate, lăsa pe elevul de clasa Vila să citească toate cărţile din librărie, netăindu-le paginile, ci doar ţinându-le în zare. Era un foarte original fel de a citi, şi arată marea pasiune a d-lui Iorga pentru cultură. Iată acel fragment: „Odată era ceva mai bine. Intâiaşi dată m’am cufundat cu patimă, cu o bucurie sălbatecă cu o nestinsă lăcomie in raiul cărţilor mulţumită unei biblioteci circulante. Liceul din Iaşi depăna lecţiile lui mai mult zadarnice, prost făcute, fără drag învăţate. Lipsite de orice legătură cu inima noastră, cu vârsta noastră, cu chemarea ce aveam în viaţă, dezgustătoare buchereală din fiecare zi pe care se căsneau şcolarii greoi, pe când ceilalţi rătăceau cu gândul in lumea asta mare şi necunoscută. Librarul Emanuil Reiman, ţinea pe strada Mare o prăvălie franceză şi deschisese şi un „cabinet de lectură“. Dădea acasă cărţi tăiate, şi clienţilor de încredere chiar şi netăiate, dacă se îndatorau a citi curat printre foile prinse. Pe atunci sufletul meu a fost acolo. Trecui la universitate, venerabilă şcoală cu profesori mai mult fără personalitate pentru studenţi care n’aveau de ce să-şi formeze una, urmam cursurile, dădeam examenele, dar sufleteşte tot la cărţile lui Emanuil Herman învăţam. Am strâns atunci un folos nemărginit care îmi va ţinea toată viaţa...“ Cărţi şi reviste A apărut „Gazeta Medicală“ cu următorul sumar: Un nou mijloc de combatere a cancerului. Debiase. Temperatura.— Carnetul unui pensionar. — O boală veche şi totuşi nouă. Tuberculoza. — Cum o contractăm. — Praf în plămâni. Un caz unic de operaţie a inimei. — Cauza ulcerului stomacale se găseşte în creier. — Pericolul morfinei. Diferite termofore. — Instruirea mamelor. — Viermii intestinali la copii. — Laptele de vacă şi laptele matern. — Medicul prietenul copiilor. — Plante medicinale.— O superstiţie florentină.— Chibiţuri mitralieră. — Cura de fructe şi sărurile de fructe Chatelain. — Valoarea higienică a mănuşii. — Femeea şi ştiinţa. — Teama de masculinizare a femeei. — Congresul ştiinţific al asociaţiei generale a medicilor. Expoziţiile de produse farmaceutice. — Cocainomanii. — Conştientul şi inconştientul. — Natura a greşit? Educaţia fizică desvoltă facultăţile intelectuale. — De unde vine puterea vindecătoare a apelor termale. — Timiditate şi indrăsneală. Consultaţiuni medicale şi grafologice. 12 pagini mari 7 lei. Cei mai mulţi auditori de radio sunt dezorientaţi din cauza programelor atât de numeroase la diversele posturi de emisiune europeană. Lipsiţi de un fir conducător, ei se pierd adesea in haosul acestor programe. O călăuză, care scoate în evidenţă, emisiunile mai importante ale programelor, grupate după genurile lor, este, nu numai necesară, dar chiar indispensabilă. In ultimul număr, ziarul „Radio şi Radiofonia“ inaugurează o inovaţie preţioasă, recompundând cititorilor ce emisiuni să asculte in cursul săptămânii, în raport cu gusturile corespunzătoare. Astfel, avem grupate pe sile şi ore, bucăţi de muzică simfonică, muzică de cameră, concerte de solişti, opere şi operete, posturi de emisiuni europene. Decretul regal de promulgare a legii bacalaureatului a fost semnat de suveran Sâmbătă, In „Monitorul Oficial“ de Luni 29 Iunie c. a apărut legea, al cărei text a apărut în coloanele ziarului. Prima serie de 120 elevi a coloniei de vară din Mânecii Pământeni, organizată de şcoalele comerciale de băuţi din Ploeşti, va pleca la 1 iulie ora 9 dimineaţa din gara Ploeşti- Nord. Tabloul elevilor este afişat la şcoală. Funcţionarii Comerciali organizează pentru ziua de 26 iulie a.c., o escursie la Rusciuc. Cu acest prilej Clubul sportiv Generala va disputa un match cu echipa Bulgară „Levsc’...”. Pentru excursioniştii la Paris, Societatea „C. T. F. I.” aduce la cunoştinţă că pentru al treilea voiaj la Paris pentru vizitarea Expoziţiei Coloniale Internaţionale, toate locurile sunt complectate, aşa că înscrieri se primesc numai pentru, a patra excursie, cu plecare In ziua de 5 August. A cincea excursiune se va face la 5 Septembrie. Interinaţiuni şi prospecte pentru locurile încă libere la secr. d. inginer Erdős, București III, Calea Victoriei 168. ________ Două monumente Unul, la Berlin, un monument de doliu, in amintirea celor două milioane de soldaţi germani morţi pe câmpul de luptă. Celalt, la Paris, Înălţat omului care, în acelaş războiu, a Întrupat — o clipă — Întreaga energie a poporului francez: Georges Clemenceau. Ambele monumente care contrastează atât de mult intre ele se Înalţă cam in acelaş timp, părând a spune, atâţia ani după războiu, tot Ce cloceşte Încă in subconştientul sufletesc al celor două popoare. Monumentul din Berlin e aşezat în vestita alee „Unter der Linden“. Trecând întâi printr’o sală mare de colonade pătrunzi prin trei mari porţi grilajate — din care cea de mijloc împodobită cu o mare cruce de fier — in adevăratul monument comemorativ, un hol cu pereţi zidiţi din calcar de Franconia iar pardoseala din pietre de bazalt renan cioplite cu mâna in număr de 75.000. Un cerc de bronz cu un diametru de patru metri încadrează un imens luminător care îngăduie albăstruiul ceresc să pătrundă in hol. In mijloc un bloc enorm din granit negru suedez, înnalt de un metru şi 70 cm. şi în greutate de 10.000 kgr. Pe acest bloc o coroană modelată in argint, aur și platină, Iar Înaintea blocului o masă din granit suedez cu simpla Inscripţie: 1914- 1918. Şi apoi numai două mari candelabre înalte de 2 jum. metri, în care ard lumini ce nu se sting nici ziua, nici noaptea. . „ . Monumentul pe care Franţa 11 Înalţă in Paris pe una din cele mai frumoase pieţe ale „Câmpiilor Elysee" lui Clemenceau în înfăţişează pe „părintele Victoriei“ ca simbolul voinţei neînfrânte, a energiei Cuceritoare indomptabile, păşind dârz, spre glorie şi triumf, în pofida vijeliei şi uraganului care-l învăluie din toate părţile vrând par ca să-l dea înapoi. E îmbrăcat intr’o manta de „popu“ iar in cap poartă, înfundată pe frunte, o pălărie rotundă. In jurul gâtului un șal, așa cum obișnuia să vie pe front spre a Încuraja pe luptători. Capetele șalului larg și pulpanele mantalei, bătute par’că de vânt dau impresia unor aripi fâlfâind in timpul unei furtuni, având minunatul efect artistic al „Victoriei din Samothrace“ dela care s’a inspirat Cogné, sculptorul statuiei. Monumentul doliului german s’a inaugurat zilele trecute la Berlin, iar statuia lui Clemenceau se va inaugura in Noembrie. „ Nu-i aşa că prin ele vorbesc sufletele celor două popoare? DOCTORUL UGREC Moartea unui mare artist iugoslav Zilele acestea a murit la Zagreb marele artist jugoslav Ivo Raici, in vârstă de 50 ani. Ivo Raici a fost cunoscut nu numai în Iugoslavia, dar și în străinătate, jucând cu succes pe scenele cele mai bune din Viena, Budapesta, Praga și Berlin. A fost cunoscut ca unul dintre cei mai eminenţi artişti iugoslavi. Căpşune,vişine şi coacăze precum şi alte fructe ale livezilor au ajuns, după război, obiecte de lux. Şi nu-i nici o nădejde că starea aceasta de lucruri se va schimba în curând la noi. E o stare de plâns. Treci pe lângă gheretele şi coşurile cu fructe ale oltenilor şi dai de scene la Murillo, dar în loc să vezi — ca pe pânza maestrului spaniol — copiii muşcând lacomi din fructe suculente, ei privesc scu jind spre fructele care altă dată se obţineau gratuit la noi, şi astăzi le pot gusta numai bogătaşii. Dar nici nu e de mirare! Fără a fi arboricultori, ştim cu toţii starea deplorabilă în care sunt ţinute grădinile noastre cu pomi fructiferi. Producţiunea noastră este inferioară tuturor ţărilor atât cantitativ cât şi calitativ. Pomii noştri sunt roşi, necrozaţi, distruşi de fel de fel de paraziţi externi. După ce sunt atacaţi de fel de fel de criptogame (ciuperci microscopice) cad pradă insectelor, care singure se detectează cu admirabilele săruri, sucuri şi vitamine ale fructelor. Nimeni n nu se gândeşte la cultura raţională şi ştiinţifică, la ocrotirea pomilor fructiferi. In alte ţări, fructele pe lângă că sunt un aliment popular, şi încă dintre cele mai igienice, formează şi un important articol de export. La noi, au ajuns un obiect de... lux, dar chiar ca obiect de lux sunt de calitatea cea mai inferioară. Şi totuşi, maşinismul american a reuşit să creeze un întreg arsenal farmaceutic pentru prevenirea maladiilor parazitare ale pomilor, şi aparate de difuzare a acestor paraziticide de pe întinderi mari şi cu o cheltuială extrem de redusă. Dar la noi nimeni nu se gândeşte la asemenea inovaţii care ar fi aşa uşor de aplicat şi cu foloase atât de mari. A MET. O epopeie sensuală şi mistică „Le Serpent a plumes cartea recent apărută în editura librăriei Stock, este una din cele mai importante opere a lui D. Lawrence, care se afirmă ca unul din cei mai buni romancieri englezi ai epocii noastre. El apare ca dărâmătorul fatal al puritanismului tradiţional. Dar opera sa nu traduce, ca o parte a artei britanice, o delicvescenţă: ea este puternică, constructivă şi poate chiar profetică. Fiu de miner, tumultos şi vehement, totuşi subtil, el a vrut să impună timpului său, încă înainte de Freud, acel adevăr că viaţa omului comportă totodată şi deschiderea spiritului şi a corpului, adică a simţurilor liberate de orice ruşine. îndrăznelile lui Lawrence au făcut scandal. Poveste însufleţită, inanalizabilă, bogată în peripeţii romantice care se desfăşoară în Mexicul din 1925, „Le serpent a plumes“ este opera care exprimă cel mai bine acea tendinţă către o nouă concepţie naturistă a vieţii, către un nou entuziasm vital. Este, după cum spune René Lalou, o vastă epopeie sensuală şi mistică, plină de avânturi lirice, de poeme şi de imnuri religioase. " ' 'na“v*i Congresul absolvenţilor şcolilor de meserii Ziua I-a GALAŢI, 29. — Eri s'a deschis in localitate congresul absolvenţilor şcolilor de arte şi meserii din întreaga ţară. Congresul a fost convocat din iniţiativa asociaţiei „Cultura tehnică’’. Au luat parte, in afară de un mare număr de absolvenţi, şi invitaţi dintre personalităţile de seamă, printre cari şi d. Gr. Trancu-Iaşi, fost ministru al muncii şi deputat de Covurlui. D-nii miniştri Manoilescu, Vâlcovici şi d. dr. C. Angelescu, s’au scuzat telegrafic că nu pot patricipa, fiind reţinuţi în Capitală. Desbaterile s’au desfăşurat la sediul Asociaţiei Cultura Tehnică, din Căminul preoţesc. DESCHIDEREA CONGRESULUI După ce s’a oficiat o scurtă slujbă religioasă, congresiştii au trecut în sală. D. MARZA, din partea comitetului organizator a adresat omagii regelui. Face apoi istoricul „Culturii tehnice” şi propune ca preşedinte de onoare pe d. Grigore Trancu-Iaşi, iar ca preşedinte activ pe d. N. Burg, fost profesor şi director la şcoala de arte şi meserii din Galaţi. DISCURSUL D-LUI TRANCU-IAŞI D. GR. TRANCU-IAŞI, mulţumeşte pentru cinstea ce i se face. Spune că, mai ales în vremurile de astăzi, rolul absolvenţilor şcolilor de meserii în actuala structură economică a ţării este foarte important. D. Trancu-Iaşi declară că după concepţia d-tale rolul absolvenţilor şcolilor de meserii este de a se transforma în vânzători, în comisvoiajori ai produselor naţionale. Trebue să avem insă şi o categorie de producători. Se pronunţă pentru mecanizarea agriculturii. Apelează la unirea celor ce se întrunesc în congres, deoarece individul izolat nu însemnează nimic. Forţa trebue să fie concentrată. Urează congresului spor la muncă. TELEGRAMA CĂTRE REGE D. BURG dă citire telegramei adresată suveranului: „Absolvenţii şcolilor de arte şi meserii, din România, întruniţi în congres sub auspiciile Asociaţiei „Cultura tehnică” îşi îndreaptă primul lor gând către acel ce întruchipează nădejdea creaturilor din fabrici şi ateliere a absolvenţilor de şcoli de meserii, depunând la picioarele M. V. omagiile noastre de adânc devotament”. CUVINTE DE ÎNCURAJARE Se dă după aceasta cuvântul d-lui profesor I. G. MUNTEANU, fost director al şcolii comerciale de băeţi, care spune că se simte fericit că meseriaşii se întrunesc în congres, tocmai azi când situaţia ţării e atât de grea. Meşteşugarii constitue singura şi cea mai sănătoasă speranţă a ţării. D. GR. MANIŢIU reliefează misiunea covârşitor de Însemnată ce o are pătura meseriaşilor in viaţa unui popor. D. TRANCU-IAŞI ia din nouă cuvântul spre a adresa câteva cuvinte elogioase inginerului Mişicu, care răspunde mulţumind pentru atenţiunea ce i se acordă. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZĂ La ora 4 după amiază, desbaterile se redeschid. Se procedează la compactarea biuroului cu d-nii: C. Buşilă, Ştefan Doliş, vicepreşedinţi, G. Vasiliu şi G. Rosetti, secretar. SITUAŢIA ABSOLVENŢILOR După îndeplinirea acestei formalităţi, se dă cuvântul d-lui EmiMIL GANEA, raportor la punctul: „Absolvenţii şcolilor de meserii”. D-sa critică modul de organizare al învăţământului profesional, care nu a creat absolventului un rol bine determinat şi un viitor sigur. Propune, în consecinţă, să se ducă acţiunea în sensul ca industriaşii să fie obligaţi a avea un procent de 30 la sută din personal, format din absolvenţii şcolilor de arte şi meserii. Fac observaţii şi propuneri, d-nii: Hâncu, Buşilă, D. Vasiliu, V. Munteanu, şi profesor I. G. Munteanu. IMPORTANŢA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL D. N. Burg, preşedintele congresului, citează raportul despre: „Importanţa învăţământului profesional şi rolul absolvenţilor în viaţa socială”. ■Face diferite propuneri pentru o organizare cât mai solidă a şcolilor de arte şi meserii, precum şi pentru asigurarea unui rol bine stabilit şi a unei existenţe care să nu fie ameninţată de la o zi la alta. D-nii Doliş şi Vasile Nicolae cere congresului să dea o atenţiune specială problemei şomajului. Mai vorbesc d-nii V. Munteanu, Vasiliu şi alţii. AŞEZAREA ABSOLVENŢILOR IĂ SATE D. M. V. MÂRZA desvoltă problema aşezării absolvenţilor la sate şi a rolului lor în mecanizarea agriculturii. D-sa arată că majoritatea absolvenţilor şcolilor de meserii se recrutează de la ţară. După ce termină şcoala aceştia nu se mai întorc în sate, deşi acolo e marenevoe de asemenea elemente, cu deosebire în domeniul agriculturii. In consecinţă, cere să se dea elevilor o educaţie şi o îndrumare cu totul specială, în direcţiunea determinării lor spre viaţa de la ţară. In şcoli să se creeze secţii pentru construcţii de maşini şi unelte agricole. Iar absolvenţilor să li sa dea toate înlesnirile de stat, spre a încuraja aşezarea lor în comune. CULTURA GENERALĂ A ABSOLVENŢILOR D. ŞTEFAN DOLIŞ a vorbit în chestiunea culturii generale a absolvenţilor, propunând diverse deziderate în această privinţă. S-au formulat şi la punctul acesta câteva întrebări, observaţii şi propuneri. Congresul, convocat de „Cultura tehnică”, e de fapt o reuniune pregătitoare şi de punere la punct a revendicărilor absolvenţilor şcolilor de meserii, de aceea dezideratele exprimate n’au propriu zis un caracter decisiv. La orele 8 seara, desbaterile s’au suspendat, până Luni. ZIUA H-a GALAŢI, 29. — Desbaterile s’au redeschis azi dimineaţă la ora 8. D. Gogu Vasiliu a dat citire unui proect de statut pentru creiarea unei organizaţii a absolvenţilor. S-au desvoltat apoi rapoartele asupra problemelor: absolvenţii şi legiuirile actuale ale ministerului muncii şi instrucţiunii publice; absolvenţii şi cooperaţia; organizarea absolvenţilor şi alte chestiuni generale în legătură cu organizarea. S-a votat apoi o moţiune prin care se cere în primul rând să se legifereze obligativitatea pentru industria şi de a întrebuinţa în întreprinderile lor cel puţin 50 la sută dintre absolvenţii şcolilor de meserii, să se legifereze în sensul de a se încuraja stabilirea absolvenților la sate. REP. Casa muncii C. F. R. va fi realipită direcţiunii generale C. F. R. D. general M. Ionescu cere printr’un memoriu acest lucru D. general M. Ionescu, directoru general al regiei autonome c. f. r. a cerut printr’un memoriu înaintat d-lui ministru al comunicaţiilor, realipirea Casei muncii c. f. r. la direcţiunea generală c. f. r. In memoriu se arată că întreg fondul Casei muncii c. f. r. îl consstitue diversele subvenţii acordate de căile ferate, precum şi diferitei« reţineri din salariile personalului şi 0,50 la sută din salariul brut. In memoriu se mai arată că conducătorii Casei muncii c. f. r., de când această instituţie a devenit autonomă, i-au complicat şi i-au augmentat aparatul administrativ Astfel au fost creiate: * 1) Un consiliu de administraţie cu 11 membri, în loc de 5, cât era în vechiul consiliu. 2) Un comitet de direcţie cu 3 membri, care mai înainte nu exista 3) Un director general şi un subdirector general care deasemeni înainte nu existau. 4) O direcţie administrativă cu 7 servicii. 5) O direcţiune tehnică cu 6 servicii. 6) O direcţiune medicală cu 3 servicii. Deci în total 16 servicii, pe când înainte aceleaşi scopuri se aduceau la îndeplinire numai prin 5 servicii. Ca urmare a acestor numeroase comitete şi direcţiuni, numărul funcţionarilor a fost mărit de la 490 la 700, iar bugetul personalului a ajuns la 17 milioane lei, în loc de 30—35 milioane cât era pe vremea când Casa Muncii depindea de c. f. r. In concluzia memoriului său, d. general M. Ionescu cere abrogarea actualei legi da autonomie a Casei muncii şi repunerea în vigoare a legii Casei muncii din 1921, cu modificarea ca în locul consiliului de administraţie să fie numit un comitet de direcţie, alcătuit din patru reprezentanţi ai principalelor diirecţiuni c. f. r.