Adevěrul, noiembrie 1931 (Anul 44, nr. 14673-14698)
1931-11-26 / nr. 14694
Pagmaga f APA MINERALA NATURALA FRAWc'SATICHY CELESTINS# I Gută-Diafoet-Artrftism I K LI M I N A C 1^0 U L URIC JB BE&aayn"! ,t.i »lua ELMNEoeFOC cocs CĂRBUNI BRICHETE OÎOIOAIE PĂCURĂ LOWENBACH CĂLEA VICTORIEI, 128 STRADA CAUZASI No. 1 Peria de dinți Chlorodont este construită după principiile Muzeului de Higienă din Dresda. Pentru adulţi lei 42, pentru copii lei 30. Antinevralgic Dr. Manu Muscel singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai in cutii originale conţinând două buline şi cu semnătura doctorului. Doctor H. MARTIN IMIE IMPOTENTA tează Psicnoner ... rosele: Fobia (frica) Timiditatea MIKAtiTuNlA Uisteria* Mc,anco ‘ Ha, Nevrosa iniruei Hi a stomacului: • paipi^âtie, sugmt, nebun, vaisaiui'i, acroxagie). Nfcvragie, paraiisie, tremu, r&ttUi., îtisoăuţi©, bOAiitAuibuv** iix*0xcud.. prin iiiypadisin aiuodUge^ue, cuen viae înaita » requenta unuguraţie, Halermis ultraviolete) etc. ejStemul tsypno- Penagogic pentru reepucaţia copilor impulsivi, vicioşi, incontinenţa de unna Onanie, etc. oaiea Victoriei al, peste drum de Teatrul iraţionat. Consun S-I, 2-7. ■-------- —--—--- Conferința internaționala a muncii din 1932 Biuroul internațional al Muncii din Geneva a comunicat Ministerului Muncii ordinea de zi a Conferin- ței internaționale a Muncii din 1932. Se va discuta: " Suprimarea biurourilor deplasate ca plătit; Asigurarea de invaliditate, bătrâneţe, deces. Vârsta de admitere a copiilor la muncii. E probabil ca consiliul de administraţie al Biuroului să mai înscrie în ianuarie, când îşi va ţine obişnuita sesiune — o chestie şi anume: Modificarea convenţiei relative la protecţia muncitorilor din porturi contra accidentelor. Conferinţa va mai discută. Raportul d-lui Albert Thomas asupra mersului Organizaţiei internaţionale a Muncii şi rapoartele anuale ale Statelor asupra convenţiilor ratificate de ele.Data conferinţei se va fixa mai târziu. După toate probabilităţile ea va fi la Începutul lui Aprilie, funcţionarii publici. Mai întâiu observăm că chiar dacă faptul e adevărat, — şi nu este — el nu constitue un argument convingător şi nici o consolare pentru victimele d-lui ministru de finanţe. Dar făcând afirmaţia de mai sus, d. Argetoianu nesocoteşte unele adevăruri din cele mai elementare. Adevărul că funcţionarii particulari nu se bucură de avantajele funcţionarilor publici. N’au, de pilda, nici un fel de reducere pe căile ferate, n’au ocazia de a figura în comisiuni sau de a îndeplini servicii care se plătesc separat, nu obţin cu preţuri mai eftine, unele artcole de prima necesitate, n’au dreptul la pensii şi sunt oricând în primejdie de a-şi pierde locul, un joc ce-l datoresc şi-l deţin numai prin muncă şi pricepere, iar nici de cum prni protecţie. In afară de aceasta, criza sileşte pe patroni să reducă salariile şi chiar să facă multe concedieri. Este exclus ca d. Argetoianu să n’aibă cunoştinţă de lucrurile acestea. Intr’un articol publicat de un ziar olandez, d-lui Argetoianu i se decerne titlul de „omul tare al României”. ,,Om tare” nu este cel ce striveşte pe cei slabi, ci omul care se distige prin acte de logică și de dreptate. W. Etatfearia la un directori de şcoli secundare Ministerul instrucţiunii a numit ca coiectiui cu titlu provizoriu pe timp de trei ani următorii profesori:, D-nui Dascălu Constantin la liceul de poeţi ,,Homan Vodă“ din Roman; Ştefan Popescu la gimnaziul de băieţi „Dr. O. Angelescu” din Găeşti; d. Bucevschi Dimitrie la gimnaziul de băeţi din Vijniţa; dr. T. Cătălin la lie. băeţi din Swojneţ; Gh. Gavrilescu la lie. băeţi „Ferdinand I“ din Bacău; Vasile Vişencu la lie. de băeţi No. 3 Cernăuţi; Petre Olariu la gimnaziul de băeţi din Zacău; Mihail Drugariu la lie. „Gene,aii Dragalina“ din Oraviţa; M. Sepdriaov la liceul de băeţi „Alecu Russo“, cmşinâu, Ioan V. Bârliba la gimnaziul „Regina Maria“ (Tg.Neamţ); Georgina Raiona la gimnaziul de stat pe fete din Oradea, Lucreţia Constantinescu la gimnaziul de fete Corabia; Caliopi Lipan şi gimnaziul de fete „Principesa Ileana" din Năsâud; Valeria Nemeş la gimnaziul de fete din Petroşani. Au fost numiţi director cu delegaţie următorii profesori: Spirache Tudor la gimnaziul de băeţi „Petru Rareş" din Mercurea Ciucului; Mihail Ghenesfiu la gimnaziul de băeţi „Independenţa“ din Calafat, Săpunu Grigore la liceul de poeţi „A. D. Xenopol“ Soroca; Marcu Mihail la liceul teehnic-agricol Soroca. OASPEŢI BUCURESTEI IN IAŞI Vizita docenţilor şi conferenţiarilor medicinişti Impresionanta şedinţă de la societatea de medici şi naturalist IAŞI. Conferenţiarii şi docenţii facultăţii de medicină din Bucureşti, au vizitat Sâmbătă facultatea din Iaşi, fiind primiţi cordial de cei mai distinşi profesori ieşeni. Au vizitat întâi spitalul de izolare, dispensarul de tuberculoşi şi institutul de higienă, călăuziţi de profesorii Popa, Ţupa, Alexe, in frunte cu d. profesor dr. Bâlteanu. Oaspeţii au rămas încântaţi de organizarea şi de munca ce se depune. Au vizitat apoi şcoala de surori de caritate, G. G. Mărzescu, din strada Muzelor. După prînz, au vizitat facultatea de medicină, clinicele şi laboratoriile, călăuziţi de însuşi decanul facultăţii, d. profesor dr. I. Tănăsescu. Au luat apoi masa comună. O ŞEDINŢA SOLEMNĂ Seara, oaspeţii au luat parte la şedinţa societăţii de medici şi naturalişti, cea mai veche societate ştiinţifică din Iaşi. D. profesor dr. Bălteanu, preşedintele societăţii, salută pe oaspeţi in cuvinte inimoase, şi spune că prezenţa lor aici, este dovada cea mai bună, de o strînsă colaborare a celor patru Universităţi, pentru progresul ştiinţei, ce formează de demult un deziderat al facultăţii din Iaşi. Vorbeşte apoi de regretatul dr. Leon, fostul profesor de Parasitologie. Un minut de tăcere religioasă şi de reculegere urmează cuvântului rostit. Se fac apoi comunicări interesante, la discutarea cărora participă şi oaspeţii. DAN O nouă audienţă a d-lui C. Argetoianu D. C. Argetoianu a fost primit ori la ora 5 d. a. într’o lungă audienţă de rege. Ca cea mai frumoasă fată — cel mai frumos socialism nu poate da decât ceia ce are. Cine a luat parte, dintre români, in toamna anului 1931 la Conferinţa interbalcanică din Istambul?... Secretarul vre-unuia din partidele muncitoreşti?... Şeful vre-unui Sindicat de lucrători industriali?... Nu. Intre alţii (persoane respectabile, care au avut irt vedere mai mult frumuseţea excursiei pe Marea Neagră şi au ţinut să guste romantismul unui banchet pe malurile Bosforului) un personagiu perfect caracteristic: Rectorul Academiei Comerciale (fost director de bancă şi — dacă nu ne înşelăm — proprietar de moşie). Iar la Ankara, gaziul orientat Mustafa Kemal a vorbit, ca la Comisia economică sau de cooperaţie intelectuală de la Geneva. Ne îndoim că partidele socialiste din Balcani să fi aflat măcar cum se cade de aceste evenimente, care ar putea fi istorice, şi dacă-şi dau seama de însemnătatea lor socială pentru Peninsulă... Dacă profetul din Balcani a profetizat (cum am văzut) exact de-andoaselea nu-i putem refuza cunoaşterea unei stări de fapt. Pentru unele realităţi imediate ochiul lui era mai ager. A înţeles — cum zice însuşi — „rolul nefast al biurocraţiei balcanice”, organism gigant. Ultima afirmaţie a autorului broşurii e profetică, fără voia lui: „Dacă am spune biurocraţiei uneia din ţările balcanice că toată peninsula este deschisă în caz când, de pildă, s’ar constitui o uniune vamală, ea ar respinge acest dar, preferind un teritoriu mult mai mic pe care însă să-l stăpânească in mod direct“. Nu știm cum se vor ocroti celelalte popoare balcanice împotriva tiraniei spiritului biurocratic. România a găsit mijlocul cel mai bun, a delegat pentru cerul Marmaralei, pentru vinul din Arhipelag și câteva importante figuri biurocratice. F. Adersa D. Grandi ia Washington WASHINGTON, 23 (Rador).D. Grandi, ministerul de externe al Italiei, s-a reîntors la Washington, unde va mai rămâne trei zile. Inaugurarea stagiunii teatrale la Var şovia conflicte ce s’au tâigânat un cutuacte ue sau taraganac un timp neobişnuit de îndelungat în jur tU ! teatrelor principale din Varşovia, care formează întreprinderi comunale,, s’a a. I juns în cele din urmă la o înţelegere ‘ parţială, aşa ' că două teatre şî-a putut începe concomitent stagiunea (iri 14 Noembrie). Teatrul Naţional şi-a des- î chis stagiunea cu premiera .Bordeiul“ de Kazimir Leczycki, care debutează pentru prima oară in literatura teatraliă polonă. Teatrul Lenin şi-a început Stagiunea cu o comedie franceză de Poillet. Asociaţia artiştilor polonezi, după patrivQ.t’ivire de câteva luni, , a cedat’ici cele din urmă luând in consideraţie greaua situaţie economică a Municipiului, precum şi situaţia materială precară a membrilor săi împăcarea a putut fi realizată in baza compromisului propus de scriitorul dramatic St. Krzywoszewski. A treiascenă principală din Varşovia, Teatrul Nowy a rămas deocamdată închisă. Dar şi acest teatru se va deschide în curând, după semnarea contractului cu artiștii, al căror număr va fi redus. Comuna s’a obligat ca să acorde toate subvenţiile materiale (lumină, Încălzit, apă, clădire, etc.) precum şi mijloacele pentru personalul technic. Venitul va reveni artiştilor. In ce priveşte Opera (Teatr Wielki), continuă deasemenea să fie închisă, deşi s’a prezentat o ofertă favorabilă a unui consorţiu italian, care acordă municipiului o cauţiune de un milion jumi lire, prin care asigură angajarea de grupe ale celor mai de frunte cântăreţi polonezi, cultivarea repertoriului polonez şi facilitarea concursului celebrităţilor europene. Tratativele cu societatea italiană continuă. Piesa „Bordeiul” de Leczynki are în subtilul: „Pe jumătate comedie, pe jumătate dramă”. Piesa s-a dat sub regia cunoscutului A. Solski şi a fost primită în mod favorabil. Ea se ocupă cu problemele educaţiei şcolare. O mare expoziţie a mişcării străinilor la Praga In ultimele zile a avut la Praga, o conferinţă la care au participat reprezentanţii ministerul de comerţ, ai asociaţiei hotelierilor, precum şi ai celorlalte corporaţiuni ce au interes in desvoltarea mişcării străinilor în Cehoslovacia. La conferinţă s’a examinat planul ministerului de comerţ, după carese va organiza în primăvara anului viitor la Praga, o mare expoziţie a mişcării străinilor şi a turisticei din Ceholsovacia. Expoziţia va forma una din cele mai importate secţiuni a Târgului de Mostre de primăvară din Praga. Vizitatorii vor fi informaţi cu toate mijloacelor moderne, asupra frumuseţilor naturale ale Cehoslovaciei, asupra locurilor memorabile, asupra călătoriei, odihnei şi reconfortarii din diferitele regiuni ale ţării Expoziţia va fi organizată de Ministerul de Comerţ cu concursul ministerului comunicaţiilor, al sănătăţii publice, precum şi cu participarea staţiunilor balneare şi climaterice şi a corporaţiunilor turistice. Este probabil că expoziţia menţionată va fi preschimbată într’o expoziţie permanentă a mişcării străinilor. Se speră că In anul viitor numărul vizitatorilor acestei expoziții va ajunge la o jumătate de milion, având in vedere marile serbări soboliste din 1932, care vor avea loc la Praga. KDE VEIK * CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Un bust poetului Vasile Gâdova Primim următoarele: In ultimul timp, Asociaţia profesorilor secundari din oraşul Târgovişte a sărbătorit centenarul morţii poetuluiCârnova. Ziarul dv., prin pana d-lui Barbu Lăzăreanu a dat acestei acţiuni de frumoasă înălţare sufletească, contribuţia critică şi documentară. In oraşul Târgovişte, există, o puternică tradiţie de artă şi acţiune culturală. încă de la 27 Septembrie 1930 a luat fiinţă un comitet de iniţiativă, pentru ridicarea unui bust poetului Vasile Carilova, sub prezidenţia d-lui maior Constantin Săndulescu, fost deputat şi prefect. Compunerea acestui comitet este următoarea: d-ne,de profesoare: Elena A. Constantinescu, Irina Popescu Maria V. Korcea, Drăguţ Delmetrescu, Virginia V. Teodorescu, Maria N. Ionescu, Sofia Th. Vlădescu şi d-niii avocaţi V. Em. Kercea şi Gonzav Ionescu foşti primari ai oraşului şi profesorii: Constantin Georgescu, Haralambie Mihăescu, Adrian Ciocârdia, ştef. C. Şerbănescu, L Negoescu, Eusebiu Troteanu, Mateiaş Alexandrescu ş. a. Ţinta acestui comitet este realizarea fondurilor necesare pentru ridicarea unui bust sau monument poetului târgoviştean Vasile Ciiova, in aceleaşi proporţii cu monumentele lui Grigore Alexandrescu şi Ion Heliade Rădulescu. Comitetul Intenţiona chiar cu vremea să despresoare ruinele Târgoviştei de toate acele clădiri-ciuperci, care împiedică perspectiva, călătorului, şi dimpotrivă să se construiască un parc cu galeriile tuturor acelor figuri ale trecutului târgoviştean. In acelaş sens s’a gândit şi d 3. prim ministru N. Iorga, care cu prilejul săpăturilor, ce se fac acolo la ruini, ar fi dat dispoziţii primăriei să purceadă la exproprierea în massă. Comitetul acesta nu ar fi deloc gelos, dacă această minune s’ar putea face cu un ceas mai devreme. Comitetul din Târgovişte a purces la faptă. Secretarul acestui comitet d. Matei Alexandrescu a tipărit intr'o editură locală, intruit format redus, 40 din poeziile sale, intitulate: In insula unde nfcorcau coralii. Desigur că tânărul poet vede in această insulă de corali chiar orașul său natal, unde peste mormintele sacre se ridică alte ramuri tinere, ce înfloresc în poezie şi irimilă. Volumaşul este închinat d-lor I. Alexandru Brătescu-Voinescu şi Constantin Săndulescu. In prefaţă, autorul modest, recunoaşte: Eu sunt asemenea unui umil iconar, care a zăbovit gârbovit peste lemn şi culoare şi s-a încumetat să facă sfinţi. Iar mai departe. Atunci a pornit iconarul printre oameni, cu iconiţele lui, întrebându-i: „Sunt oare sfinţi adevăraţi? Sunt două teme, care par a-i fi obsedat: Oraşul şi Moartea. Pe amândouă autorul se strădueşte să le prezinte sub un aspect nou. Desigur că poeziile de faţă fac parte dintrun ciclu mai mare, mai vast şi că mănunchiul indică mugurii viitoarei sale poezii. Cităm din: Oraşul bolnav: ...Oraş bolnav tu viaţa ne cuprinzi, cum se cuprind femele'n oglinzi, Nimic din ce i al nostru nu îţi scapă, Tu ne înghiţi, mai lacom ca o apă... ori în Oraşul blestemat. ...Peste ziduri, Moartea e pictată, Dezbrăcată, beată, Strângen braţe albe flori de ghiaţă Şi copiii râd ca de-o paiaţă. Blestemat oraş, tu pe străzi deşarte Rând pe rând iubirile-ţi arunci Ca pe nişte prunci In sicrie sparte... S au tipărit 2000 de exermplare, din acest număr s-au distribuit in Valoare de lei 5000, sumă care s‘a consemnat pe seama comitetului la Banca Ţăranului. Din vânzarea totală a volumaşului, din serbări şcolăreşti, cinematografice, etc., şi mai ales după ce stareaaceasta de criză va mai înceta, se vor putea realiza sumele necesare. Lucrarea a fost dată in studiu sculptorului V. Rbedea, a cărui modelă a fost admisă în principiu cu anumite modificări. M. C. Inaugurarea staţiunii radiofonice Cah-slovace de 120 kilowaţi In Cehoslovacia au loc în ultimul timp, transmisiuni radiofonice experimentale ale nouii staţiuni centrale cehoslovace de radio, care are o energie de 120 KW şi se numără printre cele mai puternice staţiuni radiofonice din Europa. Rezultatele transmis lunilor radiofonice pentru întreaga ţară sunt foarte favorabile, aşa că în timpul cel mai apropiat, noua staţiune care a fost ridicată la o depărtare de 30 km. de Praga, în comuna Liblic, in trecul trafic al staţiunii din Praga care a avut o energie numai de 55 KW. Noua staţiune va însemna o mare înlesnire pentru radiofoniştii cehoslovaci, căci sfera ei de activitate va fi considerabilă, ceea ce va da un impuls extraordinar la dezvoltarea radiofoniei in Cehoslovacia Se crede că numărul abonaţilor la radio, care este azi de 350.000, va ajunge la 400.000. Repertoriul teatrului „Maria Ventura“ MARŢI 24 Noembrie: Mica ciocolatie MIERCURI 25 Noembrie: Mica ciocolatieră JOI 26 Noembrie mat. pr. red.: Lu. VINERI 27 Noembrie: Mica ciocolatieră SAMBATA 28 Noembrie Mat. pr. red.: Lu; seara: Mica ciocolatieră. DUMINICA 29 Noembrie mat.: Mica ciocolatieră; seara: Mica ciocolatieră. Dela sindicatul ar«tîstiior lirici Membrii sindicatului artiştilor lirici din România, sunt rugaţi cu insistenţă a luat parte la adunarea, generală din acest an, care va avea loc la Ateneul Popular Dichiu. Joi 26 Noembrie a. c. orele 8 seara în sala ceamică. KoEdeitEtsve Kaler»gi»ckit.didst la premiul Nobel PARIS, 22. (Rador). — D. Koudenhove Kalergi a fost propuspentru premiul Nobel de pace pe annul 1931. D. Koudenhove Kalergi este promotorul mişcării pan-europene. Cărţi-reviste A apărut Gazeta Tribunalelor, organ juridico-socialo-economic anul XII no. 2 din 20 Noembrie 1931, condus de d. Gh. Cotescu. Sumarul cuprinde articole interesante scrise de avocaţi şi magistraţi, asupra chestiunilor judiciare la ordinea zilei, recenzii şi bibliografii, precum şi anecdote din lumea palatului de justiţie. Ziarul apare lunar şi se prezintă in condiţiuni excelente,fiind unica publicare nerror,ia& de acest fel 11 •1 —iTimfri i h^dp—■' Foto-fotogravură (Tiefdruck) / |O este principiul pe care se bazează împrumarea revisteior ilustrate străine. In România, prima publicațiune tipărită în acest mod, ia 1|| atelierele proprii, este excelenta revistă m nnnw REMITMM Cine spune „Realitatea Ilustrată” K&TSpS^?11 sub De vânzare pretutindeni—32 pagini mari—Prețul 10 lei Fixarea preţului minimal al grâului in Moldova IAŞI, 23. Prefectura judeţului nostru a primit rapoarte din toate judeţele Moldovei, asupra stadiului demersurilor făcute pentru fixarea preţului minimal la grâu şi maximal la pâine. In jud. Tecuci şi Neamţ, grâul se vinde cu 30 mii lei vagonul, iar pâinea cu 7 şi 5 lei. In jud. Roman, vagonul de grâu se vinde cu 30 mii lei vagonul, iar pâinea cu 6 lei şi 4 lei. Aceleaşi preţuri, atât la grâu, cât şi la pâine, au fost fixate şi in celelalte judeţe din Moldova. Preţul grâului variază însă, aproape zilnic. La Vaslui, Huşi şi Bârlad, grâul se vinde aproximativ cu 25—26 mii lei vagonul. La Bacău şi Dorohoiu, preţul vagonului de grâu este de 24—28 mii lei. Pentru aplicarea legii de valorificare a grâului, ministerul agriculturii a chemat prefecţii din Moldova la o conferinţă, ce va avea loc la Bucureşti. Înainte de această conferinţă, d. prefsct Axinte, va avea la Cotnari- Iaşi o consfătuire cu reprezentanţii organelor administrative din judeţul nostru, spre a cunoaşte rezultatul cea dat aplicarea legii de valorificare a grâului. Acest rezultat urmează să-l comunice d-lui ministru Ionescu-Sisesti. : * Încercarea de sinucidere de la hotel Kiriazi O tânără se aruncă pe fereastră de la etajul II D-ra Teodora Iosif, in etate de 19 ani de fel din Turnu Severin, a sosit eri în Capitală şi a descins la hotelul Kiriazi, din strada Blănari, unde locueşte un unchi al său anume Iosif Isac, om în vârstă de 56 ani, slujba d in serviciul firmei „Minimax". Cum bătrinul e plecat în Ardeal în interesul serviciului, fata a fost primită de către cei doi veri ai săi, — fiii lui Iosif Isac — cari locuesc tot la hotelul Kiriazi, împreună cu tatăl lor. Ori după amiază pe la orele 4, — din ce cauză rămâne să se stabilească în urma anchetei ce se face de către circumscripţia respectivă poliţienească — tânăra fată a incercat să se sinucidă, aruncându-se pe fereastra camerei în care locueşte unchiul său, cameră situată la etajul II. In cădere, jos in curtea hotelului, de la o înălţime de 10—12 metri, Teodora Iosif s-a rănit extrem de grav astfel că a fost transportată cu o trăsură de piață la spitalul Colțea, unde a fost internată. Adunarea de constituire a Sindicatului deponenţilor Bănci Marmorosch, Blank-Cluj Moţiunea votată şi telegrama expediată suveranului CLUJ. — După cum am relatat telefonic, aseară a avut loc in sala Camerei de comerţ şi industrie o nouă adunare a deponenţilor Băncii Marmorosch, Blank. Cu acest prilej, în urma discuţiilor ce au avut loc, s-a hotărât constituirea sindicatului clujan al acestor deponenţi. Au luat cuvântul d-nii profesori universitari Em Racovitză, dr. Olaru, dr Iacobovici, dr. I. Dima, după care preşedintele noului sindicat a citit următoarea MOŢIUNE Deponenţii Băncii Marmorosch, Blank in număr de unai mie reprezentaţi la adunarea publică a deponenţilor din ziua de 20 Noembrie ora 8 seara in sala festivă a Camerei de comerţ, având in vedere cele discutate hotărăsc: In convingerea că Banca Marmorosch-Blank este capabilă să se refacă şi că imposibilitatea temporară de a funcţiona este datorită situaţiei generale şi nici de cum dintr-o vină care ar putea fi calificată ca fraudă, considerând că susnumita instituţie are un trecut aproape istoric în analele economiei Naţionale, adunarea hotărăşte în mod unanim, prin ridicare de mâini, ca în principiu sa se caute molantane de asanare incât să i se ridice chiar şi concordatul care este nu numai costisitor dar şi răpitor de timp şi să se înlocuiască cu tratativele ce vor unna de masa creditorilor cu acea a băncii Adunarea acceptă propunerile făcute cu unanimitate în acest sens de d. iprof. Dima depuse la dosarul şedinţei Işi roagă comitetul să le comunice tuturor sindicatelor de deponenţi. In acelaşi timp alege comitetul compus din d-nul profesor universitar dr. Emil Racoviţă, Richard Tuffli profesor viceprimar al Clujului, Dimitrie Olaru farmacist proprietar, Iosif Adler comerciant, Edelstein Eugen avocat şi deleagă pe d. preşedinte, pe d. prof. Ricard Tuffl şi d. prof. umiv. J. Dima să-l reprezinte la Adunarea deponenţilor care va avea 10 A la Bucureşti. O TELEGRAMĂ CĂTRE SUVERAN Tot cu ocazia acestei adunări comitetul sindicatului deponenţilor Băncii Marmorosch, Blank,Cluj, a expediat suveranului următoarea: TELEGRAMĂ M. S. Regelui Carol II, Bucureşti Reprezentanţii celor una mie deponenţi ai Băncii Marmorosch-Blank Cluj. Întruniţi în mare adunare publică spre a-şi asigura păstrarea avutului lor, depun la picioarele tronului respectuoasele lor omagii şi roagă pe M. V. să „nevoiască a lua sub Inita-I protecţie asigurarea modestelor lor economii, o părticică mică dar trudnic câştigată din avuţia naţională mobiliară. Comitetul deponenţilor Prof. Emil Racoviţă, prof. Richard Tuffli, dr. Dim. Olaru farmacist proprietar, Iosif Adler comerciant, Edelstein Eugen avocat Lichidarea unei bănci ungare de peste 100 de ani BUDAPESTA, 23 (Danub). — Firma Adolf Kohn Sohne, care există de peste 109 de ani işi anunţă lichidarea afacerilor bancare cu motivarea că, din cauza situaţiei creditului internaţional, băncle particulare nu mai pot funcţiona. Pentru lichidare, i s-a acordat firmei un moratoriu legal. INFORMAŢIUNI D. mareşal Frezau a avut Duminică o lungă întrevedere cu principele Nicolae, ,iAdeverul literar şi artistic” publică traduceri din E. Hard („Cântarul"), Valentin Cataev („Copilul cu barbă"), Fr. von Schlicht („Arma"), Georges Duhamel („Isprava lui Salavin*). Guvernul a pus in studiu modificarea legii cumulului, a cărui aplicare, după cum se ştie a fost suspendată. Se afirmă că ministerul instrucţiunii intenţionează să desfiinţeze liceul „Simson Bărnuţiu“ din Şimleul Silvaniei. Liceul acesta a fost înfiinţat in 1807 de către episcopia romano catolică din Oradia. Aci şi-au primit cunoştinţele elementare numeroşi fruntaşi ai Ardealului din care cităm pe Simion Bărnuţiu, dr. Ioan Maniu, tatăl d-lui Iuliu Maniu, Florian Marcuş, etc. La Constanţa a avut loc o mare întrunire de protestare a funcţionarilor publici şi particulari. Vorbitorii au relevat mizeria in care se află funcţionarii publici şi particulari şi au protestat împotriva curbei de sacrificiu şi a impozitelor excesive. Regele a primit din partea preşedintelui republicii portugheze, o călduroasă scrisoare de felicitare, drept răspuns la notificarea căsătoriei principesei Ileana, cu arhida Anton. Anul viitor se împlinesc 50 de ani de la construirea bricului „Mircea“. Jubileul va fi sărbătorit cu un deosebit fast. S-a format un comitet în frunte cu d. amiral Mihai Gavrilescu, pentru alcătuirea programului. Comitetul Inspectorilor generali ai armatei s’au întrunit ori dinţ, sub preşidenţia principelui Nicolae. Expirând mandatul d-lui reutori* D. Busuiocescu, SenatulJinvăţămân- tului agronomic superior, Inpedinti,Ş ţa sa de astăzi, a ales In unanimitate preşedinte pe un terifcentfilMS ani, pe di rector Mihail Şerbat, senator al Camerelor de agricultură*', din Ardeal. , Pe timpul concediului de 10 zile luat de d. ministru al agriculturii G. Ionescu-Siseşti, interimatul acestui departament va fi deţinut de d. ministru V. Vâlcovici. Ministerului de industrie şi comerţ i s-a acordat un credit suplimentar de 1.540.000. Duminică dimineaţă a avut loc solemnitatea inaugurării muzeului municipiului Bucureşti din calea Victoriei. Au luat parte numeroşi intelectuali şi iubitori de artă. Una din cele mai interesante probleme ale ştiinţei este aceea a originei petrolului. In aceasta chestiune există trei ipoteze: una care-i atribue o origină minerală, alta, o orignă vegetală şi a treia o origină animală. Sub forma unei pasionate fantezii ştiinţifice, ziarul „Radio şi Radiofonia“ discută în mod popular aceste chestiuni de strictă actualitate ştiinţifică. Dezvoltarea radiofoniei în cifre, în Ultimii 3 ani ordinea statelor Europei după numărul radioamatorilor precum şi după procentul radioamatorilor la populaţie, este publicată, pe baza ultimelor statistice, in ziarul „Radio si Radiofonia“. TOAMNA SE MENŢINE Acţiunea Crivăţului a slăbit, presiunea barometrică şi temperatura sunt în creştere. Acum patru zile când iarna a coborât vertiginos până in sudul ţării, „Adevărul“ anunţase că toamna se va mai menţine câtva timp in sudul ţării. LA BUCUREŞTI E RELATIV CALD La Bucureşti iarnă s'a transformat in toamnă, puţinii fulgi de zăpadă căzuţi din nori topindu-se in atingere cu pământul cald. Scăderea temperaturii nici n’a fost atât de accentuată, frigul de acum 2-3 zile dând impresia a fi mult mai puternic datorită intensităţii vântului de N.E. SE REPETA IARNA DELA 1831 Conform ciclului secular al lul Mémery, ar trebui să avem o repetare a iernii anului 1831. Ciclul lui Méméry se bazează pe periodicitatea indecinală a petelor solare. Se știe că soarele trece printr’un maximum la fiecare 11,1 ani, înmulțind numărul 11,1 cu 9 găsim 99,9 ani, adică o repeţie quasi-seculară a periodicităţii fenomenelor solare. De aceia iarna dela 1929 a avut atâtea asemănări cu cea dela 1829, iar vara 1931 a repetat aproape identic vara de acum o sută de ani. Ciclul lui Mémery e una din cele mai interesante descoperiri ale meteorologiei statice, deşi nu se menţine totdeauna coincidenţa perfect matematică. După nişte însemnări găsite de regretatul savant român Ştefan Hepites rezultă că iarna dela 1831 a început în Noembrie, iar în Ianuarie s’a domolit intr’atât, in cât s’au văzut fulgere şi s’a auzit bubuind tunetul. In Februarie însă a reînceput iar şi s’a prelungit până la mijlocul lui Aprilie (stil vechiu). In baza ciclului lui Mémery, a cercetărilor lui Hepites şi a altor observaţiuni, anunţasem că toamna se va menţine şi lama va incepe in sudul ţării abia in Decembrie, deşi in alţi ani, bunăoară la 1927, am avut troiene de zăpadă la Bucureşti încă in Noembrie. Prima parte a pronosticului are sorţi să fie confirmată. Eventual se va confirma şi restul, urmând să mai avem vreme frumoasă cu toate ameninţările anticiclonului rusesc. Personalităţi franceze decorate de regele Carol PARIS, 23. (Rador). — Cu ocazimnea unui dejun care a avut loc azi la Legația României, şi la care au asistat numeroase personaltăți franceze, printre care şi d. Achille Fourd, subsecretar de stat la ministerul agriculturei, d. Cesianu, ministrul României la Paris, a remis d-lui Lillette, director in ministerul de agricultură cum și d-lor Guerin și Contele d’Adix, decoratiunile conferite de M. S. Regele Carol. BURSA La noi devizele au tendinţă slabă Franci francezi 6.59 6.58 Schimbul in străinătate O anchetă privitoare la bombele destinateIugoslaviei BUDAPESTA, 23 (Rudor). — Pe baza comunicărilor făcute de legaţia Iugoslaviei din Budapesta, poliţia a început cercetări pentru descoperirea autorilor unor eventuale atentate ce ar fi urmat să se producă in Jugoslavia. Poliţia a făcut percheziţii intr’o casă din Óbuda, insă nu s'a găsit nimic care ar putea să facă se se deducă existenţa vreunei organizaţii teroriste la acea adresă, împotriva Iugoslaviei sau a oricărui alt stat. Iugoslavia sporeşte taxele vamale BELGRAD, 23. (Danule).Ministerul de Industrie şi comerţ a fost autorizat azi printr’o lege specială să urce tarifele vamale aşa cum vor cere interesele ţării, fără să mai aibă nevoe de o aprobare a parlamentului. Adânc îndureraţii Dora soţii Ignaz şi Frida, Berthold şi Margot, Carol, fii şi nurori, Edith, Rita, Lilly, nepoate, Isidor şi Clotilda Popper (Londra), Heinrich Popper (Viena), fraţi şi cumnată, precum şi întreaga familie anunţă încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă a iubitului lor ARNOLD POPPER în vârstă de 71 ani Ceremonia religioasă va avea loc Marţi, 24 Noembrie, la ora 2.30 p. m. la domiciliul defunctului din strada Sf. Ion Nou 36 bis, de unde cortegiul va porni spre cimitirul Filantropia. Sf ......... - b BUCUREŞTI, 23 Noembrie BURSA OFICIALĂ Banca Națională 4050 Banca Românească 345 Banca Românească pui 340 Credit industrial 230 Steaua Română 165, 63 Credit Miner 118 S. R. L. 355 Letea 210, 15 Agricola asig. 340 împrumutul stabilizării 65î1, 65% împrumut desvoltare 64 Srs. urb. Buc. 10% 84, 83% Srs. urb. Iași 5% 45, 45% Renta impropr. / 37%, 37% Lire sterline 639.00 625.00 Dolari 168.10 — Belgas 23.40 23.20 Lire italiene 8.70 — Franci elveţieni 32.84 — Cor. cehoslovace 4.99 — Silingi austriace 23.55 — Mărci germane 40.15 — Pengne 29.70 — Fiorini olandezi. 67.60 — CURSUL MONEDELOR STREINE Franci francezi 6.64— 6.68 Lire sterlie 640.00—650.00 Dolari 168.50—169.00 Belgas 23.50— 24.00 Lire italiene 8.50— 8.70 Franci elvețieni 33.00— 33.25 Coroane cehoslave 4.90— 4.95 șilingi austriaci 21.00— 21.50 Mărci germane 39.50— 40.00 Pengoe 23.00— 23.50 Fiorini olandezi 67.00— 68.00 Drahme 2.00— 2.10 Zloți 18.50— 18.70 Dinari 2.96— 300 Lire turcești 79.00— 80.00 Leva • 1.17— 1.20 Napoleon aur 688.00—693.00 Lira sterlină aur 840.00—845.00 23 NOEMBRIE 1931 PARIS (închiderea) Londra 03 AO New-York 25.57% Belgia 355 Italia 131.50 Praga 75.70 România lipsă Elveţia 495.75 Olanda 1025.25 ZURICH (Închiderea) Berlin 122.10 Amsterdam 206.55 New-York 5.16% Londra 19.05 I Paris 20.16 Milano 20.48 Praga 1a.28 Budapesta 90.02A Belgrad 9.05 Bucureşti 3.07 Varşovia 57.50 ———— mm •