Adevěrul, decembrie 1931 (Anul 44, nr. 14699-14723)

1931-12-01 / nr. 14699

f­a Csista 2-a GRATIS IO aparate die radio 100.000 lei puteţi câştiga complectând bonul apărut in ziarul „Radio şi Radiofonia”. Doctor H. MARTIN impotenta teaza Psichoner- T­­rosele: Fobia (frica) Timid !îat«a MEU ft ASTENIA H,steria» Me,ancor­fia, Nevros» inimei şi a stomacului: palpitaţie, sughiţ, noduri, v&rsftturi, a­­cr­of­agie Nevralgie, paralisie, tremu­­rături, insomnie, somnolenţa migrenă) prin Hypnotism autosugestie, curenţi de înaltă Frequenţi (Fulguraţie, Diaterm­arie ultraviolete) etc. Sistemul Hypno- I pedagogic pentru reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, lncontinenţa de urină Onanie, etc. Calea Victoriei 54, peste drum de Teatrul Naţional. Consult D-ui» 2­7. Antinevralgic Dr. Nanu Muscel singurul remediu contra GRIPEI, Migrenei, nevralgiei, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând două buline şi cu semnă­tura doctorului. Mare­le Restaurant UNIVERSAL ? GABROVENI, 12 (Gang) Anunţă onorata sa clientelă ca zilnic la dejun, bufet bogat, mân­cări alese, fripturi bine preparate şi seara grătar şi diferite mâncări de lapte şi mâncări a la minut. Preţuri calculate după timp. Direct. HERMAN SEGAL cu următorul sumar : REACŢIUNEA CULTUREI PRIN RADIO de dr. ing. E. Petraşcu PENTRU CONTRA ŞI CONTRA PENTRU de Tudor Arghezi UN BOTEZ IN FAŢA MICROFONU­LUI ROMANESC VEDETELE MICROFONULUI RO­MANESC O nouă anchetă a ziarului „Radio şi Radiofonia“ „VEŞNICA POMENIRE“ LA DOZA ELECTROMAGNETICA STAREA ACTUALA SI POSIBILITA­TILE VIITOARE ALE TELEVI­­ZIUNEI da ing. René Barthélemy Programele tuturor posturilor eu­ropene pe s­ăptămâna 29 Noembrie — 5 Decembrie. 28 pagini mări Preţul 10 Lei GRATIS trimit catalogul meu despre Viţe de vie altoite şi Pomi care cuprinde preţurile cele mai ef­­tine şi sfaturi neresplătite pentru fiecare viticultor. In propriul dv. interes nu procuraţi viţe de vie sau viţe altoite, până când nu citiţi că­lăuza mea de viticultură. Adresa J. SZÜCS, Pepinierie Doisig, jud. Bihor No. 27 B­URSA BUCUREȘTI, 28 Noembrie 1931 BURSA OFICIALĂ Banca Naţională 3975, 50, 75 Banca Românească “40 Banca Italiană Nou Credit Minier 113, îll» 113, 115 Petrol Blok 3»3 împrumut, stabiliz. e2„.5, £­ Scris. Urb. Buc. 10% 81, 80, 90 Scris. Urb. Buc. 5% 51%, 51% Srisuri rurale 5% 38,75, 39,00, 38,75 Renta impropriei. 35 a. ro/a La noi devizele se nego­ciază la cursuri medii, ce, (judecând după aparenţă) dom­nia, supunându-se poruncilor unei puteri, căreia nu i se putea opune. Jurase, chiar, că nu se va mai ames­teca in treburile statului. Dar, am­biţia îl stăpânia aşa de cumplit, în­cât nu putea duce o viaţă liniştită şi privée­ (particulară). Rogotzki începu să intrige, în as­cuns, şi să sape autoritatea noului principe. Mai in urmă, planurile sa­le fiind prea vaste pentru a mai pu­tea fi ascunse, primele scântei se iviră. Curtea otomană, care nu ui­tase trecutul, temându-se de cele ce se puteau întâmpla în viitor ,trimise poruncă, Pașii din Buda, să ceară cetatea Iarna, pentru a putea stă­pâni pe Transilvăneni". Din paginile de mai sus, ne pu­tem da frumos seama de cauzele înfrângerii cumplite ale viteazu­lui principe Ragotzki. Firea sa neastâmpărată, ambiţia sa nemă­surată, l’au nenorocit, făcând din el un învins şi din Transilvania o ţară supusă poruncilor Sulta­nului. Nici vitejia sa, nici inteli­genţa sa sclipitoare, n’au putut să-l scape de un sfârşit trist şi dureros, atât pentru el, cât şi pen­tru norodul lui. In foiletonul viitor, autorul Ricaut ne va povesti ce s’a mai întâmplat înainte de moartea sa. Scarlat Call­mach­i Pengoc­a 29.70 Fiorini olandezi 67.80 600 leii. liră steri, la londra 100 lei 3,08D. e­v. la Zuerich 100 lei 15,15 fr. fr. la Paris CURSUL MONEDELOR STREINE Schimbul in străinătate Petroliferele române la Paris PARIS, 28. (Rador) Astra Română 46.25, Steaua Română 43. Concordia 43.25. Petrol-Block şi Redevenţa necotat. Aceasta este tema unui ciclu de conferinţe pe care gruparea inte­lectuală „Forum“ îl va prezenta la Fundaţia Carol I imediat după săr­bătorile Crăciunului. Conferinţele vor fi în număr de 12 şi vor avea loc de opt ori Joia la 6 d. a. şi de patru ori Marţi seara, la ora 9. Ordinea conferinţelor ţine seamă de spaţiul, mijloacele şi tendinţele pe care timpul nostru le exprimă. Aceste conferinţe vor avea loc in ordinea următoare: Joi 14 ianuarie ora 6 d. a. „­Jen­ire de interes mondial“­ (Petru Co­­marnescu); Marţi 19 Ian. ora 9 seara „Maşina“ (Ing. Sergiu Condrea); Joi 21 ian. ora 6 d. a. „Sportul“ Masaryk şi Dcstoewski Unul din cei mai buni cunoscători ai literaturii ruseşti, prof. Horak de la Uni­versitatea Carol din Praga, a scos de curând o interesantă broşură sub titlul „Masaryk şi Dostoevski”, în care cer­cetează influenţa marelui romancier rus în Cehoslovacia şi în acelaş timp punctul de vedere al conducătorului spiritual al Cehoslovaciei, actualul pre­­şedinte T. G. Masaryk faţă de opera lui Dostoewski. Se ştie că preşedintele Masaryk este unul din primii analizatori ai operii lui Dostoewski, căreia i-a consacrat o mare parte din scrierea sa: „Rusia şi Euro­pa” precum şi numeroase articole mai mici. Prof. Horak ajunge la Concluzia ca ideile lui Masaryk au crescut în atmos­fera europeană a neoidealismului refor­mator şi că lucrările lui Masaryk des­pre Dostoewski formează prima apre­ciere în stil mare a ideilor şi operilor marelui romancier rus in Europa Cen­trală şi Occidentală. In publicaţia menţionată întâlnim a­­poi cum a rămas Masaryk credincios lui Dostoevski ca poet şi cum s’a des­părţit de concepţiunea sa religioasă a vieţei în favoarea realismului politic. Repertoriul teatru­lui Naţional Luni 30 Noembrie Azilul de Noapte; Marţi 1 Decembrie Maman Colibri; Miercuri 2 Decembrie Ana Karenina; Joi 3 Decembrie matineu Puiul de Lup; Joi 3 Decembrie seara Azilul de Noapte; Vineri, 4 Decembrie reprezentaţie festi­vă : O noapte furtunoasă şi Conul Leo­­nida faţă cu reacţiunea; Sâmbătă 5 Decembrie matineu Burghezul Genti­lom; Sâmbătă 5 Decembrie seara, Ma­rian Colibri; Duminică 6 Decembrie matineu, Ana Karenina; Duminică 6 Decembrie seara Azilul de noapte; Luni 7 Decembrie O noapte furtunoasă şi Conul Leonida faţă cu reacţiunea. Revista internaţio­nală a muncii Numărul 5, vol. XXIV, Noembrie 1931 al cunoscutei reviste „Revue Interna­­tionale du Travail“, apărut zilele aces­tea conţine in primul rând un articol datorit d-lui G. de Michelis, membru in Consiliul de Administraţie al Biuroului internaţional al Muncii, şi tratând des­pre un program de reconstrucţie orga­­nica a economiei mondiale”. Ideia de bază a acestui studiu nu este nouă, ci a fost lansată cu mult înainte, de către autorul ei, la o Conferinţă internaţio­nală a Muncii. Scopul studiului este de a schiţa forma de reconstrucţie şi de cooperare economică, preconizată a­­tunci de d. de Michelis. Acest proect nu se interesează decât de forţele care se referă la structura raportului econo­­mic şi social şi opune cauzelor crizelor o organizaţie nouă a economiei care consistă in a asocia, in planul interna­­ţioal şi a coordona, în vederea unui ran­dament maximum, cele trei elemente de producere : muncă, pământ şi ma­terii prime. (C. Noica); Marţi de ian. ora 9 seara Spectacolul“ (Haig Arte­rian); Joi 28 Ian. ora 6 d. a. „Liseu şi Literatură" (Şerban Voculescu)­­ Marţi 2 Februarie ora 9 seara „Criza şi stilurile artei actuale“ (A. D. Broşteanu); Joi 4 Februarie ora 6 d. a. „Intre individ şi Colectivitate“ (Mihail Sebastian); Marţi 9 Februa­rie ora 9 seara „Intre colectivitate , presă“ (Mircea Grigorescu) ; Joi 1­1 febr. ora 6 d. a. „Criza sufletească“ (Ion Jianu); Joi 18 Febr. ora 6 d.a. Spre un nou medievalism econo­mic” (Mircea Vulcănescu); Joi 25 d.r.d . a. „Reacţionarismul“ (M. Polihroniade) şi Joi 3 Martie ora 6 d. a. „Intre Orient şi Occi­dent" (Mircea Eliade). )„Elooii pentru fiinţe mici“ Astfel se intitulează cartea de poezii a d-lui Eugen Ionescu. Volumul va apare în preajma sârbă,­lorilor Crăciunului, tipărit de „Scrisul Românesc”. Explicaţia timpului nostru Oferit Cerul Franci francez! 6.59 6.58 Lire sterline 620.00 *— Dolari 168.30 Belgas 23.40 23.20 Lire italiene 8.70 —• Franci elveţieni 32.82 32.70 Cordone cehoslovace 5.00 — Silingi austriac! 23.55 — Mărci germane 40.10 — 28 NOEMBRIE 1931 PARIS (închiderea) Londra 90.31 Nem.York 25.58 H Belgia 354.75 Italia ■ 131.75 Elveția Olanda 1029 ZURICH (închiderea) Berlin 122.50 Amsterdam 207.20 New-York 5.16/4 Londra 18.22 % Paris 20.18 Milano 26.52 % Praga 15.30 Budapesta 90.02 % Belgrad 9.05 București 3.05 Varşovia , 57.70 Franci francezi 6.68­­ 6.71 Lire sterline 620.00—630.00 Dolari 169.50—170.00 Belgas 23.50— 24.00 Lire italiene 8.60— 8.80 Franci elveţieni 33.00— 33.20 Coroane cehoslovace 4.93— 4.97 Şilingi austriace 19.90— 20.10 Mărci germane 39.50— 40.00 Pengoe 21.50— 22.00 Fiorini olandezi 67.00— 63.00 Drahme 2.00— 2.10 Zloţi 18.70— 18.90 Dinari 2.98— 3.00 Lire turcești 79.00— 80.00 Leva 1.17— 1.20 Napoleon aux 698.00—702.00 MASARYK l|SC VERO| CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE I ir—w^^fîr 1? TfjBWn------------- - LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Cursul de executări silite la Facultatea de drept din Bucureşti Lecţia Inaugurată a d-lui prof. Victor Cădere Facultatea de drept din Bucureşti nu­­mără, de câte­va zile, un nou distins membru printre profesorii ei. Decanul facultăţii de drept din Oradea d. prof. Cădere şi-a ţinut Miercuri cursul inau­gural — pentru studenţii de la doctorat — tratând despre căile de execuţie. Pentru d-sa, dreptul fără posibilitatea imediată de executare a drepturilor iz­­vorând din sentinţa inv­estită cu titlul executoriu, ar fi un tot amorf, fără via­ţă, o ştiinţă ideală, care s’ar putea ri­dica până al cu mine cele mai înalte ale gândirii, dar care nu ar însemna nimic în domeniu! realizărilor practice. „Qui s’oblige, oblige le sien“ maximă franceză care exprimă în mod plastic ceea ce codul de procedură a tradus prin obligaţia pe care oricine şi-o ia­ personal de a-şi îndeplini îndatoririle cu toate bunurile sate mobile şi imobile, (v. art. 1718 din codul nostru de procedură ci­­vilă). Cu explicaţiunea acestui principiu în­cepe cursul căilor de execuţiune. D. Că­dere a făcut o mică incursiune în drep­tul englez,vorbind despre ceea ce engle­zii numesc „equity procedure“, repre­­zentând o procedură rapidă de executa­re. Rapiditatea în procedura căilor de execuţiune arată civiizaţia unui popor, căci atâta vreme cât hotărârile judecă­toreşti vor găsi o cale de sancţionare ra­pidă, mersul ascendent în evoluţia sa socială nu va fi stingherit. Jurisprudenţa care traduce evoluţia socială face să trăiască articolele inerte din codurile de procedură şi numai in cazurile neprevăzute, intervenţia Sta­tu­ui ar putea in limitele legate să mo­difice in mod pro­vizor posibilităţile de executare care stau la îndemâna celor in drept. D-sa citează­ pe prof. Bormecasse de la Bordeaux şi pe eminentul pofesor de procedură civilă, d. Eugen Herovanu. D. Cădere arată că dreptul trebuie să se supude evoluţiunii sociale, care ii lasă — după epocă — amprente inde de­­bile şi termină schiţând diferite subiec­­te pe cari le va aborda în viitoarele pre­legeri. D. prof. Cădere va înţelege desigur că scopul acestui articol nu era să fa­cem critica cursului său inaugural. A­­ceasta ne-o rezervăm pentr mai târziu când d-sa îşi va termina ciclul întreg al cursului de execuţiuni silite. Ceea ce ţinem neapărat să spunem azi este că studenţii de la doctorat vor găsi in distinsul lor profesor un inteligent şi desinteresat jindrumător. Entusiasmul şi dragostea pe cari totdeauna a ştiut să le arate ştiinţei dreptului şi acelora cari se ocupă cu studiul ei, ne fac să credem că tinerii jurişti, instruiţi de d-sa, vor venii la bară înarmaţi cu soli­de cunoştinţe. Cu astfel de cuvinte a salutat şi­­. prof. Herovanu venirea d-lui Victor Cădere ca profesor la facultatea de drept din Bucureşti. Autor al unui tratat de procedură ci­­vilă şi titular al catedrei de procedură civilă la facultatea din Oradea mate­ria executărilor silite nu este nouă pen­tru d-sa şi oricât de aridă este, d-sa va şti cum a făcut-o dealtfel şi la cur­sul inaugura­ să o presare cu incursiuni In alte domenii mai vii ale dreptului ţinând astfel Încordată atenţiunea au­ditoriului, A. F. O vizită la Trotzki Un corespondent al ziarului ameri­­can „Danzis” a vizitat zilele acestea pe fostul comisar sovietic exilat in Tur­cia, L. Trotzki, care trăeşte in prezent la Moda în apropiere de Constantino­­pol. Trotzki arată bine şi nu se plânge deloc de starea sănătăţii sale. Da ase­menea şi situaţia materială a lui Trotz,­ki este cu totul bună, deoarece prime?. TROTZKY­­e un mare onorariu nu numai pentru cărţile şi articolele sale, dar şi pentru Interview­ urile care le acordă. Pentru un interview se plăteşte lui Trotzki un onorariu la fel de mare ca şi pentru un articol. De curând Trotzki a obţinut deja redacţia ziarului „Manchester Guardian” 500 dolari pentru o convor­bire Cu corespondentul acestui ziar. Conferinţele „Cercu­lui analelor române" Astăzi la ora 5 d. a., se va ţine la Fundaţia Carol, a patra conferinţă din ciclul organizat de „Cercul Analelor Române”. D. prof. Aristide Basilescu, de la Uni­­versitatea din Bucureşti, va vorbi des­pre : Forma socială a zilei de mâine. Vor mai da preţiosul concurs: D-na. Tantzi Ontava Barozzi şi d. A. Pop-Marţian, Societari ai Teatrului Na­ţional. Biletele se găsesc la Agenţia Feder şi înainte de conferinţă la Fundaţie. Membrii studenţi au intrarea liberă. O afacere teatrală la Budapesta Opinia publică teatrală din Budapes­­ta se ocupă în prezent de o nouă aface­­re, în care rolul principal li joacă dra­­maturgul popular , Lad. BUs-Fekete și scriitorul Ludwig Thury. Scriitorul Thury a declarat că piesa lui Bus-Fekete „Doamna recunoscătoa­re**, care se joacă la Teatrul din strada Andrassy, nu este nimic altceva decât un plagiat al piesei sale ce a scris-o şi a predat-o spre reprezentare unui alt teatru din Budapesta, care a şi făcut repetiţiile necesare. Thury vrea să adu­că conflictul în faţa unei comisiuni li­terare speciale, în timp ce Bus-Fekete vrea să recurgă la o procedură judici­ară. INFORMAŢIUNI La 10 Decembrie se va deschide, la Sofia, conferinţa statelor agrare din estul european. Delegaţia română la această con­ferinţă va fi prezidată de d. Iones­­cu-Siseşti, ministrul agriculturei. Doctorul EDELSTEIN S-a mutat în str. Valter Mărăci­­neanu 2 (prin Câmpineanu) Telefon 373/28. Cercetările in legătură cu Intoxi­m­ massa a studentelor cămi­nului universitar din Cluj, s’au ter­minat. S’a stabilit că s’a servit celor 103 studente mâncare din carne alte­rată. S’a mai stabilit că unul din fur­nizorii căminului tăia clandestin vite şi punea în consumaţie carne nesupusă, vreunui examen medical. La Cluj va lua fiinţă în curând un post de radio-difuziune. Cu pre­gătirea lucrărilor în vederea înfiin­ţării acestui post, a fost însărcinată o comisiune în frunte cu d. dr. Bor­­nemisa. La Timişoara a încetat din viaţă protopopul Ioanisie Neagoe, fost pre­şedinte al consiliului judeţean, mem­bru al consistorului eparhial din Ca­ransebeş, membru în Camera agri­colă, preşedinte al cooperativei func­ţionarilor şi pensionarilor publici, etc. Protopopul Neagoe, care moare în vârstă de 74 ani, a desfăşurat o rod­nică activitate pe tărâmul cultural. In faţa tribunalului din Timişoara a venit ori spre judecare apelul a patru fabrici de spirt din Banat a­­mendate de către ministerul de fi­nanţe cu suma de 51 milioane lei pentru faptul că au sustras alcool de la plata taxelor legale, păgubind statul cu importante sume de bani. Tribunalul a respins apelul fa­bricanţilor. Ministerul Afacerilor străine face cunoscut că la 11 Decembrie 1916 a decedat în Wyamdotte, Michigan, numitul Andrei Zsiska lăsând o a­­vere de cincizeci dolari. Moştenito­rii se vor prezenta ministerului, do­vedind calitatea. Suveranul a acordat execuatorul de rigoare d-lui Pierre Fauget, con­sulul Franţei la Cluj. Episcopul Lucian al Romanului şi arhiereul Tit Simedrea vicar patri­arhal s-au prezentat­eri dimineaţă d-lui prim ministru N. Iorga căruia i-au expus dezideratele sf. Sinod în privinţa subvenţionării clerului or­todox. Monseniorul Mario Angelo Doici, Nunţiul Apostolic la Bucureşti, s’a înapoiat din concediul petrecut în Italia şi şi-a reluat funcţiunile. (Ra­dorA ) . Comitetul inspectorilor generali al armatei s’a întrunit eri sub presidentia d-lui general Ştefănescu Amza ministrul armatei. Eri la orele 11 a. m., s’a oficiat la biserica albaneză din str. Acade­miei un te-deum cu ocazia aniver­sării a 19 ani dela proclamarea in­dependenţei Albaniei. Serviciul religios a fost oficiat de arhimandritul Scriban în prezenţa d-lui Dogani, consulul general al Albaniei şi a membrilor coloniei. Ministerul instrucţiunii a luat dispoziţiunea ca examenul de dife­renţă pentru liceu al normaliştilor şi învăţătorilor să se ţină în cursul lunii Aprilie în loc de Ianuarie cum se fixase anterior. Subrevizorii şcolari definitivi, cari urmează a trece examenul fixat de ministerul instrucţiunii, se vor pre­zenta Marţi 1 Decembrie, ora 11, în sala seminarului de pedagogie de la facultatea de litere din Bucureşti. Comisia de examinare se compune din d-nii profesori: G. G. Antonescu preşedinte, I. C. Petrescu şi I. S. Ga­­brea, membri. Azi Duminică 30 Noembrie a. c. ora 10 a. m., are loc în sala de ar­me a Cercului militar, adunarea o­­fiţerilor de rezervă pensionari. Ministerul muncii a delegat pe d. inspector g-ral Ghiulea cu condu­cerea tratativelor dintre manufac­tura de tutun Belvedere şi munci­tori, în vederea încheerii unui nou contract colectiv de muncă. Sindicatul proprietarilor urbani va lne azi la ora 4 d. a., şedinţă, în localul din str. Biserica Fnei. Reducerea taxei vamale pe zahăr „ D. deputat Marin Stănoiu a depus, în şedinţa de ori a Camerei, urmă­torul PROECT DE LEGE Art. unic. Cu începere de la pro­mulgarea acestei legi, tariful vamal pentru import se modifică la art. zahăr rafinat prevăzut la art. No. 449, în felul următor: La litera a (zahăr cristale) taxa vamală pentru 100 kg. se reduce de la lei 2250 ca tarif general, şi dela lei 1500 ca tarif minimal, la lei 400 pentru ambele aceste categorii de tarife. La litera b. (zahăr bucăţi, căpăţi­­nă sau praf) taxa vamală pentru 100 kgr. se reduce, dela lei 12475 ca tarif general şi de la lei 1750 ca tarif minimal, la lei 500 pentru ambele a­­ceste categorii de tarife. In expunerea de motive se spune că astăzi zahărul plăteşte 300 la sută taxă vamală. Cu tarifele prevăzute în acest proect, taxa se va reduce la 70 la sută, de­oarece preţul zahăru­lui, la fabrică, este de 7 lei kilogra­mul. * Clerul ieşan apelează la rege in chestia salarizării Lefurile preoţilor nea­chitate de şase luni IAŞI, 28. — Sdlaf^e^preoţilor din judeţul Iaşi n’au fost achitate de 6 luni. Acest fapt evocat o con­sfătuire a clerului ieşean. jConsfătuil re care ^ gvut semogrul „Ve-Părintel^'JMCTâ» IorJLmhescu a relevant situaţia jtiinicaga a preoţimii, din cauza neachitării salariilor. Ci­tează cazul unui preot­­din judeţ ca­re a ajuns în situaţia de a implora mila sătenilor. Părintele C. Vitescu mulţumeşte delegaţiei pentru felul demn cum a ştiut să reprezinte preoţimea ieşea­nă la recentul congres ţinut la Bu­cureşti. Părintele Niculea sfâtueşte preo­ţimea să facă toate demersurile ne­cesare ca drepturile lor să fie res­pectate. Pr. Mihailescu citeşte telegrama adresată părintelui Gucium­a, mul­­ţumindu-i pentru atitudinea avută în comisia bugetară a Camerei. S-a hotărât apoi ca o delegaţie compusă din preoţii Valeriu, Ior­­dăchescu, N. Petrovanu, C. Vitescu şi I. Ţincoca să se prezinte Suvera­­nului, rugându-l să intervie la minis­terul de finanţe, pentru a se dis­pune ca plata salariilor preoţimii să fie efectuată la timp. SITUAŢIA CRITICA A PROFESO­­RIMII SALARIILE POPRITE DE CREDITORI Intr’o situaţie similară se află şi profesorimea ieșeană. Agitaţia das­călilor devine tot mai accentuată din cauza neachitării la timp a sa­­lariilor. In repetate rânduri s’au cerut la Bucureşti fonduri pentru a se­ pu­tea plăti lefurile corpului didactic,­­ dar demersurile au rămas fără nici un rezultat. Prin faptul că nu li se achită sa­lariile la timp, profesorii ieșeni au ajuns într-o situaţie grea. Nicăeri nu li se mai acordă credit, întrucât ei nu-şi pot achita vechile dato­rii. Şi un ordin recent sosit la in­spectoratul şcolar local îi demorali­zează complect. Acest ordin prevede să se facă poprire pe lefurile profesorilor şi în­văţătorilor, deoarece mulţi dintre ei nu şi-au achitat datoriile pe piaţă. In modul acesta, chiar dacă se vor plăti lefurile, profesorii încă, nu vor putea beneficia de salariul integral, având în vedere reţinerile ce tre­­buesc făcute pentru creditorii, care au devenit presanţi şi aplică popriri. Precum se vede, situaţia materială a dăscălimii ieșene prezintă in mo­mentul de faţă cele mai triste as­pecte. Demonstraţie de şomeri la Casa Albă WASHINGTON, 28 (Damile).­­ Un grup numeros de şomeri s’a strâns ori in faţa Casei Albe şi a făcut o manifestaţie. Politia a trebuit să intervină, pen­tru a-i răspândi. D. dr. Vada arată raporturile dintre Ardeal şi Vechiul regat Interesante declaraţii ale fostului ministru de inte­re TG.-MUREŞ, 28.­­ Astăzi a avut loc la Tg.-Mureş congresul general al organizaţiei naţional-ţărăniste din­ acest judeţ. Au participat nu­meroşi fruntaşi ai partidului şi un mare număr de săteni. Congresul a fost deschis de d. dr. Vescan. Pe urmă s’a dat cuvântul secretarului general dr. Bozdoc care a făcut un raport asupra activită­ţii organizaţiei judeţului Mureş din ultimul an. S’a procedat apoi la alegerea noului preşedinte al organizaţiei şi a fost desemnat şi reales d. dr. Ves­can. Preotul COJOCARU în numele preoţimei din judeţ arată situaţia precară a funcţionărimii preoţeşti. D. HARITON MOLDOVAN in nu­mele tinerimei, arată situaţia pre­cară a populaţiei întregi. Remarcă elanul cu care tineretul naţional ţă­rănesc înţelege să activeze în inte­resul partidului şi îndeamnă pe cei prezenţi la luptă dârză, pentru re­­întronarea ordinei şi legalităţii. Vorbesc apoi d-nii dr. Sârbu, But­­nariu, Ceauşanu, V. Velcu cari aduc de asemenea acuzaţii guvernului relevând o serie de cazuri concrete. DECLARAŢIILE D-LUI DR. AL. VAIDA D. DR. VAIDA VOEVOD spune: Ştiţi şi dv. că dările sunt grele, că plata lor a devenit imposibilă, ca nici funcţionarii, nici ofiţerii şi nici pensionarii nu mai au cu ce trăi. De aceea cred că e datoria noa­stră ca acum, cu un minut mai de­vreme, să pretindem­ schimbarea răului în bine. După ce critică activitatea actua­lului guvern, d. Vaida spune: Abia sunt 8 luni dela instalarea actualu­lui guvern şi trei luni dela retrage­rea din politică a d-lui Iuliu Maniu şi lucrurile s’au schimbat de par­c‘ar fi trecut ani. Vorbind despre reforma agrară şi conversiunea datoriilor, d. Vaida a­­rată că această lege va fi combă­tută numai în părţile ei cele rele, şi că această lege a fost făcută de actualul guvern numai sub presiu­nea adunărilor naţional-ţărăniste din ultimele luni. Vorbind despre primul ministru, vice­preşedintele partidului naţio­­nal-ţărănesc continuă. Nu putem spune că d. Iorga nu este un mare istoric, dar nu putem răbda să ni se arunce tot felul de calomnii în spate,, că noi dorim sfâşierea ţârii, ca şi când noi nu am fi luptat din generaţie în generaţie spre a vedea înfăptuită România Mare. Noi vrem ca să nu se mai repete şi din partea Bucureştilor greşala politică a Bu­dapestei de pe urma căreia praf s’a ales de toată Ungaria. Noi vrem să ne scutim ţara de această soartă. Dela Mihai Viteazul Ardealul a cu­noscut fel de fel de stăpâniri. Pe vremea­ aceia sâcuii erau prie­teni buni cu moldovenii. Politica Budapestei a înveninat însă tot mai mult raporturile. De când a fost tăiat capul lui Mihai Viteazu, me­reu se ivea un nou izvor de ceartă. La 1848 secuii devin Kosuthişti şi, an de an, mândria lor crescută pe urma laudelor de la Budapesta, de­vine tot mai mare până când vir­tuosul Szekely pune definitiv stă­pânire pe ei, mai ales la Tg.-Mureş. S‘a spus că neam ca al lor nu mai există in lume, că ei sunt smântână şi creasta de cocoş a Ungariei. Au fost susţinuţi din toate părţile şi în consecinţă nu s’a putut desvolta atat de bine ca şi un copac care creşte în mijlocul ierei şi al fur­tunilor. ARDELENII ŞI ARDEALUL Bucureştii fac azi o politică gre­şită, când ne pun în rolul în care eram ţinuţi noi în vechia Ungarie. In întreg Ardealul nu avem decât 6 prefecţi ardeleni, o mulţime de dăscăli ni s’au adus tot de dincolo. Judecători ardeleni avem foarte puţini. Un ardelean terminând u­­niversitatea îşi ia doctoratul şi tre­ime încă mult să ajungă judecător, in timp ce un tânăr care abia a terminat trei ani de drept în Bu­cureşti şi a cărui diplomă nici nu s’a uscat încă, vine in Ardeal şi o­­cupă locul de judecător. La cfr. se practică aceiaşi politică. Noi nu avem nimic împotriva fra­ţilor din vechiul regat, şi suntem gata să-i primim în­totdeauna cu braţele deschise, dar de zece ani nu ni s’a trimis nici un­­om care să simtă la fel cu noi şi să aibă ace­leaşi sentimente ca şi noi, să se so­lidarizeze pentru înfăptuirea dezi­deratelor cari ne frământă pe noi. Nu s’a trimis încă nici un­ om din­colo. De zece ani nu ni s’au trimis decât oameni în slujba partidului liberal, averescan sau ţepist. Aşi vrea să mi se arate numai unu! din cei veniţi din regat alăturea cu membrii partidului naţional ţără­nist şi care să fi cutezat să ridice glasul împreună cu noi. Ei ţin mai mult la partidele lor decât la nea­mul românesc. Nouă ne trebuesc români cari să priceapă durerea şi necazurile poporului de aici. Trebue însă să mai avem puţină răbdare. Prefer să vină liberalii la putere sau chiar o dictatură decât să venim noi şi să nu putem face ceia ce am voi, ceiace este în interesul patriei ca să se facă. Preferăm deci să­­stăm departe şi să răbdăm, decât să fim iarăşi legaţi de mâini ca să nu putem face ceea ce trebue făcut. Astăzi cărturarii suferă ca şi să­tenii; băncile se închid iar creditul nu mai există. In continuare d. Vaida arată că va refera d-lui Iuliu Maniu despre frumoasa închegare raţional-ţâră­­nistă ce a întâlnit la Tg.-Mureş. Termină îndemnând pe cei pre­zenţi să nu se clintească de la lupta începută şi care nu se poate să nu fie încoronată de succes. Mai vorbesc apoi d-nii: Butoi, Vescan şi Bob­oc, care citeşte o mo­ţiune în care după ce se face o se­rie de constatări, congresul hotă­răşte luarea de măsuri pentru a­­sanarea datoriilor ţărăneşti, îmbu­nătăţirea preţului produselor agri­cole, să se ceară înlăturarea grab­nică a guvernului şi disolvarea par­lamentului actual. Partidul îşi ex­primă deplina încredere în condu­cere şi Înţelege şi apreciază profun­da semnificaţie a gestului d-lui Iuliu Maniu faţă de sistemul practi­cat în conducerea de azi a statului. S-au expediat apoi telegrame o­­magiale regelui, d-lui Iuliu Maniu şi d-lui Ioan Mihalache. D. dr. Vescan a mulţumit celor prezenţi pentru că au răspuns la congres declarând desbaterile în­chise. A urmat apoi un banchet. N. I. Citiţi „ADEVERUL LITERAR“ Pentru bustul lui loan N. Roman Suma din urmă Lei 7400 G. Million • „ 200 Ion Sân-Giorgîu „ ICO A. C. ~ „ ICO Fox „ ICO J. B. Florian „ ICO Th. V. „ 60 K­. Scream« „ 200 George Lesne» I CO Gim­itrie Lesne» » 60 T. Braniște » ICO Al. Alecsiu ti ICO A. Canar­ache » 6 0 Total Lei £620

Next