Adevěrul, septembrie 1932 (Anul 46, nr. 14925-14949)
1932-09-01 / nr. 14925
Pag. 2-a ( Dinţii albesc pe măsură ce dispare î „Gura Bacteriană“ 1) Dacă surâsul Dv. lasă să se vadă dinţi urâţi, decoloraţi şi stricaţi, este pentru că aveţi «Gura Bacteriană“ — o stare * cauzată de microbii gurei. Kolynos-ul albeşte în mod rapid dinţii, pentru că spuma sa antiseptică şi efervescentă, scoate părticelele de alimente şi neutralizează acizii, întrebuinţaţi un centimetru de KolynoS pe o periuţă uscată timp de 3 zile, dimineaţa şi seara. Dinţii Dv. vor deveni mai albi cu 3 nuanţe. LA CREME DENTIFRICE Antiseptique Kolvnne BALTAGUL M. Sadoveanu Opera desăvârşită a marelui scriitor n’ar trebui să lipsească din biblioteca femeilor cărturare. E apoteozarea energiei femeeşti; este o pagină strălucită a uneia din însuşirile poporului nostru. Acţiunea se petrece pe valea Bistriţei din Tarcău până la’Dorna. Se capătă trimiţând suma prin mandat poştal. Cartea Românească Lei 96. Dansaţi, domnişoară? domnule ? Desigur însă că nu cunoaşteţi care este începutul şi evoluţia dansului de la primele mişcări ritmice ale străbunilor noştri, decim au eşit din caverne ? Ei bine, pentru a le cunoaşte în amănunţime, din descrieri şi din desene şi stampe găsite între documente vechi, nu trebue decât să vă procuraţi ultimul număr al excelentei reviste „Realitatea Ilustrată“, care vă va documenta complect. No. 291 a apărut azi şi este o comoară de literatură şi de ştiinţă popularizată, modă, cinematograf, jocuri distractive, etc. Primul chioşcar vi-o pune la dispoziţie. Preţul JEleLa încercarea de sinucidere a unui tânăr şomer CLUJ. Zilele acestea a încercat să se sinucidă prin strangulare, într’o cameră separată a cafenelei „Metropol“, tânărul Iosif Stern de 19 ani. Surprins în ultimul moment de către personalul localului, tânărul a putut fi salvat. In timpul cercetărilor ce au urmat la poliţie, Stern a declarat că a voit să-şi pună capăt zilelor, din cauza mizeriei. Nenorocitul tânăr este şomer de aproape un an de zile. A APĂRUT: No. 32—33 „REBUS“ (Revista jocurilor distractive) SUMARUL: CUVINTE ÎNCRUCIŞATE: 1) Nevinovăţie. 2) Vamp. 3) Da ? 4) Pare aşa de nostim!. 5) Apropo. 6) Vagabondul. 7) Calamandros. 8) Sluj. REZULTATUL CONCURSULUI DIN ZIARUL „DIMINEAȚA“ HUMOR.- ŞAH. — MATEMATICI Rezultatul concursului „Rebuslexicon“. Deslegătorii din No. 25—26 Poşta redacţiei. De vânzare pretutindeni. Lei 6 (30 Iunie) va fi desigur socotită în viitor, ca punctul de cotitură a depresiunei economice mondiale. Cu toate rezultatele, mai curând slabe, pe cari le-au dat până acum conferinţele economice internaţionale, conferinţa economică mondială ce se va întruni la Londra, va furniza un efort remarcabil, pentru a libera lumea de piedicile şi barierele, care sufocă schimbul comercial internaţional. In deosebi raportul se ocupă de problema etalonului aur şi a viitoarei forme a sistemului valutar. Bancherii — spune raportul — nu sunt responsabili de actuala criză valutară. Nu din vina lor, aurul s’a acumulat în Franţa şi America, ci pentrucă aceste ţări au, pe deoparte, înalte ziduri vamale, care pun pe debitorii lor în imposibilitate de a se plăti altfel, decât în aur, iar pe de alta publicul francez şi american, nu e dispus sub nici o formă, să împrumute străinătăţii şi sa cheltuiască în străinătate, atâta, cât ar fi reclamat situaţia Franţei şi Americei, ca creditoare ale lumii. Dificultăţile comerţului mondial şi ale finanţei mondiale, au mai fost sporite şi prin faptul că Anglia s’a văzut silită să abandoneze etalonul aur. Raportul crede necesar să se redea mecanismului valutar vechea sa eficacitate, dar constată că înainte de a, se putea face aceasta, e nevoie ca naţiunile să manifesteze că sunt gata să arate din nou dispoziţia lor de a acorda împrumuturi şi de a face comerţ. Dar speranţa îndreptării şi raportul marei bănci londoneze, o vede în fenomene de ordin mai mult psihologic. Combaterea crizei trebuie pornită cu energie din partea comercială, spre a se găsi în lumea întreagă, o nouă cale spre comerţul liber. Perspectivele pentru aceasta — apar băncii Schroeder — favorabile azi, cum n’au mai fost de multă vreme, deoarece oamenii de stat încep să înţeleagă, că naţionalismul economic omoară comerţul internaţional şi limitează tot mai mult veniturile comerciale, cari sunt o sursă esenţială de venituri, a oricărui stat civilizat. CONCLUZIE Cum văd şi cetitorii, cei cari cred că pot constata că o ameliorare a crizei se anunţă, bazează aceasta pe fapte foarte puţin precise şi pe impresii. Impresiile acestea au şi ele valoarea lor, când sunt ale unor factori, cari au un contact imediat şi constant cu realităţile vieţii economice. Dar nici aceşti factori nu au încă convingeri bine stabilite şi în calea remediilor ce socotesc necesare, stau încă grămezi de dificultăţi a căror înlăturare cere o sforţare formidabilă, pe care în Europa nimeni nu se arată încă dispus s’o facă şi mai cere un timp îndelungat, căruia discutabil dacă economia capitalistă îi va putea supravieţui. B. Brănişteanu da l^I» ■ --—-------- Marea contrabandă de zaharină descoperită in gara Cluj CLUJ. In urma investigaţiilor făcute de către chestura poliţiei, au fost arestaţi în oraşul nostru comercianţii Adolf Fucs şi Ignat Marcovitz, ambii originari din Sighetul Maramureşului, cari se ocupau pe o scară Întinsă cu contrabanda de zaharină în întreg Ardealul. Marea cantitate de zaharină, descoperită cu două zile în urmă în gara locală, constitue proprietatea celor doi arestaţi care însă, îşi creiaseră un sistem de a transporta zaharina cu ajutorul altor persoane. Arestaţii încă de la primele cercetări au recunoscut, că alimentau mai multe centre din Ardeal cu zaharină, indicând chiar și numele mai mutor cofetari din Cluj, Oradea, Tg.-Mureş, Arad, etc. Cercetarea celor doi contrabandiști continuă. mai perfectă ordine şi curăţenie. Pompa de fir funcţionează în mâinile paznicului, care ţine la dispoziţia călătorilor lapte cald, ceai, rom, brânză, mămăligă... Este aproape de miezul nopţii, dar nu ne putem hotărî la culcare. Luna abia începe să se ivească, dând culori de vis şi proporţii fantastice munţilor cu brazi priviţi de la două mii de metri înălţime. Ai impresia că te afli pe un vas imens, în mijlocul unei mări cu valuri uriaşe. Două, trei ore de odihnă, în cari nimeni nu închide ochii. Copiii cântă şi râd. Câte o glumă porneşte de ici sau colo, urmată de hohote. „Corpul didactic în colţul lui, aminteşte căderea Capitoliului. Pe noapte, tremurând de frig, mergem la Cruce ca să privim răsăritul soarelui, descris de atâtea ori. începem scoborîşul, de astă dată pe jos. Panta, uneori, e atât de bruscă, încât călăreţul ar risca să fie aruncat peste capul calului. Suntem îngroziţi când vedem locurile pe unde am trecut în ajur prin beznă, la voia întâmplării. Pe lumină n’am fi avut curajul să trecem pe acolo călări. Nişte băeţi ne oferă ,floarea reginei“, câte una de persoană, căc mai mult nu este permis. Spre a le culege, ei se caţără pe pietre ca nişte căprioare. In dreptul stâncei încă virgine „Panaghia“, ni se spune că un elev de seminar, care a voit să se caţere pe vârful ei, a căzut făcându-se praf. Mariana, în costumul ei frumos de munte, cu multe culori şi fluturi aurii, e tristă, nu mai vorbeşte. Fata ei mată, brună, are acum înfăţişare de madonă. O întreb ce o doare şi-mi spune că, peste noapte, dispăruse doi din caii ei. Un concurent invidios care are şi el cai de închiriat, îi alungase în codru. Ii va mai găsi ea oare? Oftează şi plânge. Cineva o fotografiază în acest moment. Un pictor ar fi produs adevărată capodoperă. La amiază suntem la Borsec, unde luăm dejunul în unul din cele mai bune restaurante. Spre mirarea multora dintre noi, sticlele de borviz se pun la dispoziţie gratuit. Se pare că cocheta noastră staţiune climaterică şi balneară, n’a avut anul acesta succesul pe care îl merită. Probabil că aceasta se datoreşte greutăţilor de comunicaţie nefiind nici o cale ferată în imediata apropiere. Şi totuşi parfumul Ibradului e acolo mai tare decât în orice altă parte, apele minerale sunt excelente, vilele elegante şi confortabile, iar pavajul făcut dintr’un ciment albăstriu, foarte plăcut la vedere, care în timp de ploaie, departe de a se transforma în noroi, se întăreşte. Gurmeţii din grup susţin că la Borsek se mănâncă cea mai delicioasă pâine, în special cornurile au un gust deosebit. Se pare că aceasta s’ar datora frământării aluatului cu borviz. Plecând pe la patru după amiază din Borsec, urcăm şi coborîm din nou o serpentină minunată, care ne duce prin Ditrău, la Gheorghieni-Târguşor de 15.000 locuitori, curat şi îngrijit. Ne adăpostim într’un hotel de o curăţenie ce ar putea fi invidiată de orice mare palace mondial. Restaurant elegant, cu orchestră. Dar suntem căzuţi de oboseală şi adormim cu toţii greu, legănaţi de frânturile unui tango, care ajunge diminuat, în şoaptă, până în camerele noastre. Pornim în zori spre Cheile Bicazului. Iarăşi o şosea în serpentină care urcă un munte imens. Priveliştea se schimbă la fiecare cotitură. Vederi de feerie, pe cari ai impresia că le admiri în vis. Şoseaua aceasta a fost făcută anume pentru ca împăratul Frantz Josef să poată vedea strâmtorile acestea, cari sunt considerate, cu drept cuvânt, că oferă ochiului unele din cele mai admirabile peisagii din lume. Şoseaua scoboară până la Ghilpoş, unde este un lac în care cresc cei mai gustoşi păstrăvi. Din lacul adânc, de formaţiune mai recentă, se văd ieşind vârfurile brazilor, acum fără viaţă. De o parte şi alta a drumului pensiuni de familie, restaurante, barăci... Este chiar şi un elegant ştrand, strălucitor de culori şi lumină. Maşini din toate unghiurile ţării. Până şi câteva taxiuri elegante din Bucureşti. Ce sunt Cheile Bicazului? O strâmtoare, largă de câţiva metri, prin care trece pârâul în spume. In dreapta şi în stânga, ziduri uriaşe, înalte de sute de metri, cami uneori atât se apropie unul de altul, că abia lasă să treacă lumina zilei. Priveliştea se schimbă, variază, la fiecare pas. Ici o grotă, colo un tunel.... Piciorul calcă pe o potecă strâmtă, de-a lungul torentului. De nu iei bine seama, poţi face o bună baie de picioare, ceia ce vă pot confirma, şi distinsele membre ale „corpului didactic“ din grupul nostru. Şi această bogăţie a naturii, această feerie în veşnică schimbare de decor minunat, durează loc de şapte kilometri, până ce dai de luminişul Bicazului care şi înainte era românesc. întorşi la Gheorghieni, luăm o masă copioasă, după care de-a lungul Bistriţei, ne întoarcem în goana maşinei spre mănăstirea Agapiei, după trei zile de hoinăreală, pe un timp splendid. Conducătorul excursiei, simpaticul avocat din Iaşi, încântat de rezultat exclamă: — „Trei zile, trei poeme!“. E târziu noaptea. In preajma mănăstirii, cerul se încurează, iar ropotul de ploaie duduie pe acoperişu şi ferestrele maşinei. Dar am sosit. Copiii, tinereţea, şi chiar cei mai serioşi dintre noi, dau un: „Hip! Hurra! Hip! Hurra! Hip! Hip! Hurra! Hurra! Hurra! Hurra!“. Şi strigătul acesta de mulţumire şi bucurie e atât de puternic, încât face să tresară din somn curioasele măicuţe adormite cu gândul la nevăzutul lor logodnic, blândul şi divinul nostru Isus. EUGEN PETIT Palatul justiţiei Cererea de eliberare făcută de d. avct cat Lucreţiu Pătrăşcanu arectt în preziua alegerilor a fost admisă de tribunal. D. Pătrăşcianu a fost pus in libertate. Tot cu această ocazie s’a dispus şi eliberarea comuniştilor Moscu Cohn, Zigel Bolm şi Fany Presmester. D. procuror Stoenescu şi jude instructor Enescu Însărcinaţi Cu anchetarea incendiului de la magazinul „La Bazarul Regal“ a primit ori raportul de expertiză. Comerciantul nemulţumit de raport a cerut facerea unei contra-expertize. ADEVĂRUL COMERŢUL DE LIBRĂRIE ŞI CULTURA Congresul de Duminică al librarilor din toata ţara a scos în evidenţă legătura strânsă dintre comerţul de librărie şi cultură şi deci interesul pe care factorii de cultură trebue să-l poarte librăriilor. Se pare însă că librarii înşişi, înaintea congresului lor, n’au ţinut seama de acest fapt şi au invitat numai autorităţile şcolare şi pe editori. E drept că, în primul rând, aceşti doi factori pot ridica pe librari şi prin ei cultura. Din discuţiunile urmate a rezultat o dezinteresare completă din partea autorităţilor şcolare faţă de problema librăriilor, ca faţă de o problemă ce n’ar intra în competenţa lor. Totuşi cei cari au asistat au ascultat lucruri peste cari nu se poate trece uşor. Librarii se plâng că sunt concuraţi de Comitetele şcolare şi de diiecţiunile şcolilor. In cuvântarea sa, unul dintre oratori spunea că a întrebat pe un domn director de ce nu cumpără cărţi de la el şi pentru ce ia direct de la editor şi că a primit drept răspuns: „Apoi dacă îmi dă şi mie un cadou!“. Un alt orator cerea intervenţii la Ministerul de Finanţe să se plătească restanţele din salarii membrilor corpului didactic primar, ca aceştia, la rândul lor, să poată achita cărţile cumpărate pentru elevi anul trecut, fiindcă, altfel, anul acesta nu vor avea credit! Un altul constată cu durere, dând exemple precise, că băncile învăţătoreşti fac comerţ de librărie, fără să aibă vreun drept la aceasta. Sunt fapte, a căror gravitate, în caz când s'ar adeveri, ar merita să formeze serios preocuparea autorităţilor reprezentante în primul rând ale Culturii. * , , Dintr’o cuvântare şi din aplauseie cu cari a fost primită, a rezultat ca manualele școlare s’ar putea iefteni cu 10—15 la sută. Oratorul spunea că librarii s’ar mulţumi şi cu un rabat mai mic, chiar de 15 la sută, dar acel rabat să fie al lor, să nu mai fie obligaţi la rându-le sa facă şi ei rabat altora. Prin aceştia se înţeleg comitetele şcolare, direcţiunile şcoalelor şi chiar membrii corpului didactic, cum e cazul la învăţământul primar (să mai fie şi altcineva?). Este rolul autorităţilor şcolare să cerceteze problema şi să ajute la soluţionarea pe care înşişi librarii o propun, reducerea preţului cărţilor de şcoală cu 10—15 la sută, reducere atât de binevenită în criza acută de astăzi. Uneori chestiunile incidentale şi aluziunile au constituit un interesant material de informaţie pentru problema cărţilor bune de şcoală. A reieşit din cuvântarea unui domn librar de la Târgovişte, care a fost sufletul congresului, am putea zice, om cult, elev al marelui economist german Sombart, a reieşit că cele mai bune manuale sunt ale inspectorilor şcolari... în funcţiune. Era vorba de rabat şi de rolul lui în desfacerea cărţilor. Oratorul susţinea că nu trebue să punem mare preţ pe chestiunea rabatului, fiindcă manualele inspectorului în funcţiune D. sunt cerute în tot judeţul, deşi se dau numai cu 35 la sută rabat, iar ale fostului inspector C. zac în rafturi şi librarii le oferă chiar cu 50 la sută rabat. Mai povestea tot d-sa că acum câţiva ani, când se interzisese introducerea manualelor în regiunea în care autorii lor erau şi inspectori, un domn inspector Fa cerut ca pe cataloagele librăriei să-l pună şi pe el printre autori, deşi pe coperta cărţilornu figura (figura însă în contractul de repartiţia câştigului) şi că librarul a acceptat. Asemenea cazuri , ar merita atenţiunea reprezentanţilor oficiali ai Educaţiunii şi ai Culturii? Iată câteva puncte numai de contact între literari şi cultură, cari ar justifica elesingure îndeajuns un interes mai larg şi mai cald din partea tuturor pentru breasla negustorească a librarilor. Rolul lor este atât de frumos, încât sau şi-l ia altcineva asupră şi, dacă poate, sau, dacă nu, să dăm toţi cel mai eficace sprijin librarilor, ca să-l îndeplinească ei fără piedici din partei, nimănui. Sunt indicate să sprijini pe librari autorităţile şcolare, comitetele şcolare, editorii, direcţiunile şcolilor, membrii corpului didactic şi părinţii. PETRE V. HANEŞ instalarea nouei comisiuni interimare a Cameră de comerţ din Giurgiu GIURGIU. Ieri la orele 12 a avut loc instalarea nouei comisiuni interimare a Camerei de industrie şi Comerţ din oraşul nostru, compusă din d-nii: Velicu Gheorghiu, Constantin Donovici, Pelmuş, Radu Nicolescu, Ioan Predescu, Pavel Manolescu, Nicolae Pisică, Anghel Radoslav, Nicolae Teodorescu, şi Petre Rădulescu. După depunerea jurământului, Mihail Chirculescu, preşedintel Tribunalului Vlaşca, a arătat membrilor nouei comisiuni, obligaţiunile ce au pentru rezolvarea chestiunilor ce interesează comerţul nostru. D. Remus Zăgănescu, preşedinte demisionat, după ce mulţumeşte membrilor din consiliul dizolvat pentru râvna depusă în satisfaceri chestiunilor ce interesază comerţu vlâscean. D. Velicu Gheorghiu, în numele membrilor din noua comisiune interimară arată că vremurile actuale fiind foarte grele pentru comerţul şi industria ţării se impune pe cât posibil ca nouii numiţi să lucreze pentru ca interesele acestei importante clase profesionale, să fie bine apărate şi reprezentat. D. Al. Cartojan, prefectul judeţului face o expunere a crimei economice prin care trece comerţul şi industria. Recomandă nouei ţertsiuiu dăţi, seamă de această mare piedică în dezvoltarea noastră economică şi in soluţionarea tuturor problemelor să îndepărteze orice spirit politic, preocupându-se numai de apărarea intereselor profesionale ale comerţului. Apoi comisiunea în unanimitate, a ales ca preşedinte al Camerei pe d. Velicu Gheorghiu, iar ca Vice-preşedinte pe d. C. Donovici. D. Gh. Pelmuş a fost desemnat în comitetul de direcţie din partea ministerului de industrie şi comerţ. Teatrele de vară Teatrul Nou: „Concurenţii“, tragi comedie in trei acte de Rosenfeld, cu Ludwig Satz Trupa de comedie de sub conducerea d-lui Ludwig Satz a jucat Sâmbătă seara pentru prima dată tragicomedia „Concurenţii“ de Jonas Rosenfeld. Este o înşirare de tablouri închegate şi bine legate între ele care oglindesc viaţa evreilor săraci, acolo unde se cuibăreşte mizeria. Atmosfera este foarte bine redată şi prin comedia lui Rosenfeld trece un amestec de tot felul de sentimente şi pasiuni care dau viaţă şi un colorit deosebit. Eroii piesii sunt doi soţi văduvi fiecare cu copii lor care se însoară, şi soţia duce greul casei iar soţul face pe fata în casă. Această încălcare de atribuţii creiază o stare de continuă duşmănie între soţi şi fata soţiei care ar trebui de fapt să îndeplinească acest rol. Tatăl vitreg o duşmăneşte dar atunci când află că ea a fost necinstită de un cocoşat o apără şi merge până la crimă. Ludwig Satz a jucat cu resursele sale infinite rolul tatălui. El nu iese o clipă din scenă, joacă şi cântă, amuză şi emoţionează trecând cu uşurinţă extraordinară de la o extremă la alta. Rolul cocoşatului l-a jucat d. Simon Natan cu o mare putere de pătrundere, iar pe fată a jucat-o Maria Preus. întreg ansamblul a fost pus la punct cu o rară pricepere de d. Ludwig Satz. Un public foarte numeros care a ocupat grădina până la ultimul loc a aplaudat cu mult antren. INTERIM. Prinderea unui spion sovietic TIGHINA, 29. — Jandarmii au prins astă noapte, pe când trecea Nistrul, pe spionul sovietic Retinger Iosef, de origină german. Asupra lui s’a găsit o sumă de bani în cernoveţi, numele comandanţilor de artilerie şi aviaţie, amănunte asupra serviciului de gaze, a mişcărilor de trupe şi asupra stării populaţiei, a comerţului liber, a preţurilor cerealelor, etc. Se presupune că el are complici în Basarabia. INFORMAŢII Ministerul de finanţe ne trimite următoarele: Un ziar de dimineaţă a dat publicităţii un svon conform căruia Banca Naţională ar refuza să primească noua monedă de 100 Iei. Suntem autorizaţi a desminti această născocire. Moneda de 100 Iei pe măsura în care soseşte din străinătate este predată direct Băncii Naţionale. Deci însăşi Banca Naională o va pune în circulaţie şi o va primi în mod absolut egal cu celelalte monede şi cu moneda de hârtie. Agricultorii aflaţi în Bucureşti sunt rugaţi ca in zilele de 30 şi 31 August să treacă pe la sediul Ligii agrare din Bd. Brătianu , pentru a primi comunicări privitoare la modificarea legii conversiunii. Federaţia economică invită pe toţi cetăţenii debitori, proprietari, comercianţi, industriaşi, meseriaşi, etc. la consfătuirea pe care o va ţine Marţi 30 August 1932 ora 2 p. m. in sala Dacia Traiană, Bulevardul Maria, lângă sala Constructori. D. Radu Irimescu subsecretar de stat al aviaţiei în urma celor două accidente aviatice recente dintre care unul întâmplat la Iaşi plutonierului Burileanu iar celălalt judeţul Ilfov, şi care a costat viaţa locotenentului Fătulescu, ambele pe avioane Spad, a hotărât după ce a luat și avizul consiliului tehnic al aeronauticei, scoaterea acestor aparate din uz. Aceste avioane, cari sunt în serviciu de aproape 6 ani sunt alcătuite dintr’un material cu totul perimat și constituiau un permanent pericol pentru cei care zburau pe ele. Hotărârea d-lui Radu Irimescu, care de altfel trebuia luată mai de mult, a produs o vie satisfacţie în rândurile aviatorilor. Fiecare ştie desigur ce este un detectiv. Puţini ştiu însă ce este un detector şi ce însemnează operaţia detectărei. Această operaţie, de o importanţă fundamentală în funcţionarea aparatelor de radio, este lămurită pe înţelesul tuturor,in cursul de iniţiere în radio din ultimul număr al revistei „Radio-Fonia". D. Virgil Luca a fost reintegrat director la şcoala primară No. 29 din Capitală. D. Gh. Popescu a fost reintegrat director la şc. No. 35 din Bucureşti. D. I. V. Rădulescu a fost numit director la şc. No. 45 din Capitală in locul d-lui N. Hanganu. In zilele de 8 şi 9 Septembrie va avea loc la Constanţa, al patrulea congres al „Asociaţiei generale a personalului sanitar auxiliar titrat“. Doctor A. C&RSTEA Reîntors in Capitală, îşi reia consultaţiile dela 5—8 p. m. B-dul Domniţei No. 8. Telefon 319/15 In tratativele urmate între universitatea din Berlin şi d. ministru Comnen, s’a hotărît ca în cursul acestuî an să se inaugureze în aula universităţii şi sub auspiciile acesteia, o serie de conferinţe asupra României, din punct de vedere economic, social, literar, politic şi artistic. Vor fi rugaţi a conferenţia din partea Germaniei profesorul Werner Sombart, profesorul Schacht, profesorul Gamilscheg şi alţii, iar conferenţiari români, vor fi d-nii: profesor Iorga, miniştrii Gusti şi Madgearu, prof. Tzigara Samurcdş şi alţii. Se va face de asemenea apel şi la alte personalităţi. Prima conferinţă va avea loc la 23 Noembrie, când va vorbi de ministru Comnen despre „Statutul internaţional al României". Cum realizează Rusia Sovietică propaganda prin radio şi ce mijloace avem la dispoziţie pentru a stăvili această propagandă, iată tema ce-o discută un interesant articol de reportaj, apărut în ultimul număr al execelentei reviste „Radio- Fonia”. La 3 Septembrie se deschide la Madrid conferinţa mondială de radio-Electricitate, menită să reglementeze toate chestiunile în legătură cu transmisiunile internaţionale de radio. Această reuniune, la care vor participa mii de delegaţi ai radio-difuziunei, poştei, aviaţiei, marinei, poliţiei din toate ţările, va dura peste două luni. Detalii asupra rostului acestei desbateri precum şi a problemelor ce se vor discuta, publică revista „Radio-Fonia“. Asociaţia sanitarilor auxiliari titraţi, convoacă personalul sanitar auxiliar din municipiul Capitalei pentru a discuta dispoziţiile art. 250 din legea sanitară şi alte chestiuni importante profesionale şi funcţionăreşti. Adunarea va avea loc în ziua de 4 Septembrie a. c. ora 10 dimineaţa, la sala federaţiei salariaţilor publici, pasagiul imobiliara scara D. Cripta dela Douăumont Un mare act de recunoştinţă Comemorarea eroilor, care s’a făcut acum câteva zile la Mărăşeşti, ne pune in situaţia de a ne gândi cât de mare este diferenţa între felul cum înţeleg alte popoare să-şi cinstească eroii lor şi câtă importanţă dăm noi acestor fapte. Comemorarea dela Mărăşeşti a fost, evident, un moment de inălare sufletească, deşi a trecut aproape neobservată şi deşi oficialităţile noastre s’au abţinut a lua parte la ea. Sunt numai câteva zile de când în prezenţa preşedintelui republicei franceze s’a inaugurat Memorialul de la Thiepval, in care Franţa aducea prin preşedintele său salutul de recunoştinţă celor 74 de mii de eroi britanici căzuţi în luptele de pe Somme. Tot atunci a fost inaugurată şi cripta de la Douaumont, în care au fost înhumate osemintele a 320 de mii de soldaţi francezi pieriţi în sângeroasele lupte dela Verdun. Monumentul inaugurat la Douaumont, este într’adevăr o magistrală şi sublimă operă de închinare şi nicăeri în decursul veacurilor, la nici un popor nu s’a putut vedea mai mult spirit de recunoştinţă decât la poporul francez. Vom încerca în câteva cuvinte să arătăm înfăţişarea monumentalei construcţii care cu drept cuvânt s’ar putea spune că prin dimensiunile enorme pe care le are, egalează în măreţie bătălia dela Verdun. Imaginaţi-vă o construcţie alcătuită din două aripi uriaşe legate la mijloc printr’un gigantic turn înalt de 45 de metri, în care sunt zidite 46 de săli încăpătoare, care adăpostesc osemintele eroilor. Toată această criptă este executată din celebrul granit adus din Bretania. Prin porţile centrale al turnului, se poate pătrunde într’o alta construcţie cu 18 alveole cu câte două bolţi mari la fiecare. Pe o scară cu 200 de trepte, se poate merge până în aceste bolţi sacre, unde liniştea desăvârşită este tot atât de impresionantă ca şi peisajul devastat ce ţi se înfăţişează înaintea ochilor rămas astfel din timpul marelui război. Pe pereţii bolţilor, pe fiecare placă, pe fiecare bloc de granit, este gravat numele unui erou. In faţa criptei, aliniate ordonat, se întind ca într’o alură de infinit mici cruci de granit, fiecare însemnând sub ea o puzderie de morminte îngrijite cu pietate, îmbălsămate de flori, printre cari trandafirii de culoarea sângelui, iau o înfăţişare de măreaţă şi înălţătoare pietate. Ideia construirii criptei de la Douăumont, revine eroicului episcop al Verdunului Mgr. Ginisty şi văduvei de război prinţesa, de Polignac, care împreună cu generalul Valentin , şi mareşalul Pétain au alcătuit cel dintâi comitet,pentru strângerea fondurilor necesare clădirii acestui monument. S’au cheltuit peste 15 milioane franci, bani strânşi dela populaţia franceză din aproape întreaga lume. Solemnitatea inaugurării criptei dela Douăumont a prilejuit Franţei să ofere lumei civilizate încă unul din acele multiple aspecte de recunoştinţă faţă de eroii săi, participând la solemnitate delegaţii ale aproape tuturor popoarelor civilizate. Glorioasele stindarde, zdrenţuite dar încărcate de glorie, şi îngreuiate de medalii, — stindardele regimentelor care au apărat Verdunul — şi-au închinat vulturii scânteetori in faţa criptei în care se odihnesc pentru vecii vecilor cei mai destoinici fii ai Franţei. Iar mulţimea imensă şi emoţionată profund, a ascultat cuvintele pilduitoare ale conducătorilor Franţei, umplându-şi sufletele de viziunile glorioase ale eroilor ei. Oricât de mare ar fi vâltoarea vremurilor de astăzi, în felul arătat mai sus se plămădeşte şi se purifică sufletul unei naţiuni care vrea sâ trăiască. P. N. MIRODESCU profesor ADUNAREA GENERALA EXTRAORDINARA A AERO-CLUBULUI-REDAl In localul din str. Clemenceau a avut loceri la ora 6 da„ adunarea generală extraordinară a Aero-Clubului Regal al României. Adunarea a fost convocată în scopul de a se complecta două articole din statut, în vederea dobândirea unui local propriu de către aero-club. Şedinţa a fost prezidată de d. George Valentin Bibescu. Au luat parte la adunare d-nii Radu Irimescu subsecretar de stat al aerului, I. Mitilineu, general Dumitriu, inginer Constantinescu, colonel Negrescu, Vasiliu, N. Rădulescu Iarca, comandor G. Gănculescu, secretar general al aero-clubului, comandor Tr. Burduloiu, Edgar Mendl, căpitan Bibescu, inginer Bastachi director la I. A. R., inginer Tersu, inginer Stănescu, Mihail Savu, Van Saanen, inginer Perless, Antóniade, etc. D. G. V. BIBESCU a arătat scopul convocărei adunării extraordinare şi sensul în care trebuesc complectate două articole din statut, pentru a se putea achiziţiona un local propriu. Imobilul ce urmează a fi achiziţionat e situat în bd. Lascăr Catargiu 21 şi e proprietatea d-nei amiral Urseanu. D-sa se obligă a ceda imobilul aeroclubului, în schimbul unei rente viagere de 300 mii lei anul. Adunarea în urma expunerii d-lui Bibescu, a votat modificarea celor două articole din statut, și a dat mandat comitetului pentru încheerea actelor. La sfârșit s’a servit im bogat bufet. Primul Congres al artiştilor instrumentişti In zilele de 16 şi 17 Septembrie a. c. se va ţine cel dintâi congres al „Sindicatului artiştilor instrumentişti din România". Dezbaterile vor avea loc în sala festivă a „Sindicatului ziariştilor din Bucureşti“ şi vor începe la ora 9 dim. Participanţii ce au de făcut comunicări sau de expus chestiuni — de ordin profesional — le vor anunţa, cu anticipaţie, direct „Sindicatului artiştilorinstrumentişti“ (str Mihaiu Vodă 35 Bucureşti) — aceasta spre bună rânduială a congresului. Duminica seara 4 Septembrie cinci sute de instrumentişti vor executa programul unui concert simfonic impunător, sub conducerea maestrului George Georgescu, la Arenele Romane (Parcul Carol) sau în căzut nefavorabil, în sala „Eforiei“. Regele va onora cu augusta sa prezenţă concertul. In sprijinul unui rezultat cât mai îmbucurător, secţia culturală a ofiţerilor poliţieneşti din ţară, a propus adeziunea ei. Congresul foştilor luptători din întreaga ţară, de la R. - Sărat Ziua I R.-SĂRAT, 28. — Astăzi, a avut loc prima zi a congresului demobilizaţilor din întreaga ţară, ţinut în oraşul nostru. Au participat delegaţiuni din mai multe oraşe din ţară, cu drapelele respective. Dimineaţa, la ora 9, aceste delegaţiuni, precum şi un mare număr de foşti luptători din oraşul şi judeţul nostru, s’au adunat în grădina publică. D. D. PITROPP, ajutor de primar în numele cetăţenilor, aduce urări delegaţilor societăţilor patriotice din ţară, cari au făcut cinste oraşului nostru de a participa la marele congres al foştilor luptători din întreaga ţară. Termină, urând viaţă lungă regelui, care veghează neadormit la destinele acestui neam. După această cuvântare, demobilizaţii, în frunte cu un detaşament din garnizoana locală, au pornit spre catedrala oraşului. La orele 10, s-a oficiat un te-deum de clerul local, în prezenţa autorităţilor civile şi militare. După serviciul divin, au luat cuvântul preotul C. Drugescu protoereul judeţului şi col. Rădulescu,Bucureşti. Foştii luptători, împreună cu trupele din garnizoană şi o mare mulţime de cetăţeni au pornit spre cimitirul eroilor, unde s’a oficiat un serviciu de pomenire a eroilor căzuţi pe câmpiile de luptă. CUVÂNTĂRILE Preotul C. DRUGESCU, protoereu judeţului, aminteşte de cei 800 mi de morţi, ale căror oseminte presami ţara in lungul şi latul ei. D. căp. GEORGESCU spune că prin sacrificiile eroilor căzuţi pe câmpiile de luptă, România nu mai este o simplă trecătoare în calea duşmanilor ei, ci un stat care va dăinui cât vor fi Români în cuprinsul graniţelor ei. D. CALMUSCHI, veteran, aduci salutul veteranilor din provinciile Moldova, Bucovina şi Basarabia. D. TOMA LABAN-Medgidia aduc salutul asociaţiilor demobilizaţile din Dobrogea. D. . STOICA-Bucureşti aduce de asemeni salutul asociaţiei „Fii apărători“ din Capitală. D. G. TRIFAN, preşedintele sau „Făuritorii României Mari“, din Brăila, într’un vibrant discurs, spune că, acest congres trebue să unească laolaltă pe toţi fiii acestui neam, care au datoria s’o păstreze neştirbită, aşa cum au moştenit-o dela cei 800 mii de morţi căzuţi pa cîmpiile de luptă. Au mai vorbit d-nii: N. Stanciu-R. Sărat, Ene Rugină-Brăila, etc. A urmat defilarea foştilor luptători şi a trupelor din garnizoană, în faţa mormintelor eroilor. La ora 1, delegaţii asociaţiilor patriotice au depus drapelele respective în sala teatrului comunal. CONFERINŢA La orele 4 după amiază, delegaţii asociaţiilor demobilizaţilor s’au întrunit în sala teatrului comunal, spre a stabili ordinea de zi a congresului, unde au luat cuvântul d-nii: col. Rădulescu, G. Trifan-Brăila, I. Matache-Buzău, Stoica-Bucureşti, V. Uiescu-Brăila, Gh. Gheorghiu-Brăila, Prescorniţoiu, etc., care au făcut diferite propuneri în legătură cu chestiunile ce urmează să fie desbătute, a doua zi, în congres. S-a luat în discuţie: înfiinţarea comandamentului unic al societăţilor foştilor luptători din întreaga ţară, realizarea unei bănci a demobilizaţilor, precum şi atitudinea politică a demobilizaților în viitor. Ciocnire Intre două avioane la Constanta CONSTANŢA, 29. — La şcoala de tir şi bombardament a aviaţiei dela Mamaia s’a produs o ciocnire intre două aparate. Avionul Potez 304, condus de plutonierul Sandu Lorea, în timp ce ateriza, venind cu motorul încetinit, s’a ciocnit cu un avion Potez 105. Ultimul aparat s’a ales cu planurile din dreapta distruse iar primul cu eticea ruptă. Aviatorul a scăpat neatins. S’a deschis o anchetă asupra împrejurărilor în care s’a petrecut acest accident. Citiţi „Adevărul Literar”